OCTOMBRIE 20 - 2008

In data de 20 octombrie au aparut 7 stiri despre  PNL Cluj si membrii partidului.

Ştiri despre PNL Cluj

Colegiul 2 Cluj-Napoca - ring de... balacareala electorala• In limitele categoriei "musca", meci intre Dan Horea si Daniel Buda

Liberalul Dan Horea a facut, ieri, publice asa-zisele dezvaluiri despre deputatul Daniel Buda, pe care le-a anuntat in urma cu doua saptamini. Fostul membru PNTCD il acuza pe democrat-liberalul clujean ca s-a imbogatit miraculos, insa nu arata prin ce mijloace si nici care este averea acestuia. Daniel Buda refuza sa comenteze acuzatiile liberalului, precizind ca nu coboara intr-o discutie sterila si ca vrea o batalie pe proiecte.
Candidatul liberal in Colegiul 2 din Cluj-Napoca pentru Camera Deputatilor, Horea Dan, il acuza pe contracandidatul sau din acelasi colegiu, Daniel Buda
(PD-L), ca s-a imbogatit miraculos pe parcursul celor patru ani de mandat parlamentar.Intr-o scrisoare deschisa, care are ca motto "Patria se cheama norodul, iar nu tagma jefuitorilor", Dan Horea arata ca singura sursa care l-ar fi putut imbogati pe Daniel Buda a fost activitatea parlamentara, pentru ca din activitatea de avocatura nu putea face o astfel de avere, intrucit, in opinia sa, este una mediocra."Imi afirm acuzatia privind imbogatirea acestuia din activitatea parlamentara, cunoscindu-l pe deputatul Buda. Activitatea profesionala, atit de mediocra, nu-l putea imbogati. Mi-au fost aduse la cunostinta si dovedite situatii in care, angajat fiind ca aparator (si nu pe bani putini), si-a abandonat efectiv clientul, facind astfel jocul partii adverse, sau cazuri in care deputatul Buda a incasat comisioane (de asemenea extrem de generoase) uitindu-si obligatiile pe care si le-a asumat contractual. Iata teparii romani purtatori de gulere albe! Insa recordul domniei sale in materie de avocatura este cazul in care a reprezentat o romanca din diaspora care, angajindu-l drept aparator pentru a-si recupera casa parinteasca, s-a judecat sub indrumarea avocatului Buda timp de doi ani cu o moarta, dupa care defuncta si-a imputernicit fiul pentru a fi reprezentata. In final, datorita faptului ca Buda a pierdut (faptic) acest dosar, romanca, fugita de regimul comunist in strainatate, si-a pierdut nu doar averea parinteasca, ci si farima de radacina care o lega de tara sa. Iata adevarata fata a celui care, lipsit de orice scrupule, se intoarce cu fata catre dumneavoastra dupa patru ani, cerindu-va din nou votul", se arata in documentul semnat de Horea Dan. Liberalul clujean isi mai acuza contracandidatul de "absenta repetata de la sedintele Parlamentului Romaniei, dusa la rang de obisnuinta, ceea ce il situeaza in fruntea listei parlamentarilor repetenti datorita chiulului de la indatoririle cu care cetatenii l-au investit prin votul lor si de lipsa totala a interesului fata de problemele celor care l-au votat.La rindul sau, parlamentarul clujean Daniel Buda a spus ca nu vrea sa comenteze acuzatiile lui Dan Horea, pentru ca nu doreste sa intre intr-o polemica sterila. "Vreau cu dl. Horea Dan o batalie pe proiecte si ce vrea sa faca fiecare pentru binele clujenilor. Nu vreau o politica in stil dimbovitean, pe care domnul Horea Dan o prefera, deoarece Clujul are nevoie de altceva", a punctat liderul PD-L Cluj.

 

Buda se ţine tare faţă de insultele PNL

Candidatul Partidului Naţional Liberal în colegiul 2 de deputaţi, Horea Dan, fost preşedinte al filialei municipale a PNŢCD, a pornit un atac „fioros” asupra contracandidatului său din colegiu, deputatul democrat-liberal Daniel Buda, numindu-l pe acesta „ţepar”, „nemernic” şi chiar „viperă”.

„Ţepar cu guler alb”

Astfel, prin intermediul unei scrisori deschise adresate electoratului clujean, remisă ieri presei, Dan arată că s-a simţit obligat să informeze „cu privire la cîteva aspecte legate de activitatea deputatului Daniel Buda, membru marcant al camarilei acestui «sistem ticăloşit»”. Mai exact, fostul ţărănist susţine că, în cei patru ani de mandat în parlament, Buda a absentat în mod repetat de la şedinţe, că activitatea deputatului s-a remarcat „prin lipsa totală a proiectelor, iniţiative formale susţinute prin interpelări mediocre”, dar şi printr-o „îmbogăţire personală miraculoasă”. „Îmi afirm acuzaţia privind îmbogăţirea acestuia din activitatea parlamentară, cunoscîndu-l pe deputatul Buda şi din activitatea profesională, atît de mediocră încît nu-l putea îmbogăţi. Mi-au fost aduse la cunoştinţă şi dovedite situaţii în care, angajat fiind ca apărător (şi nu pe bani puţini), şi-a abandonat efectiv clientul, făcînd astfel jocul părţii adverse, sau cazuri în care deputatul Buda a încasat comisioane (de asemenea extrem de generoase) uitîndu-şi obligaţiile pe care şi le-a asumat contractual. Iată ţeparii români purtători de gulere albe!”, a mai arătat Dan în scrisoarea deschisă.

Buda: Clujenii decid

„Putem înţelege atitudinea deputatului Buda, într-un final, orice ţară îşi are ţeparii şi nemernicii ei, ceea ce nu putem tolera sau înţelege este atitudinea părintească pe care o manifestă PD-L ţinînd ocrotitor la sînul său o asemenea viperă”, a continuat proaspătul candidat liberal în cadrul scrisorii, pe care a încheiat-o cu îndemnul „Spor la vot!”. Preşedintele PD-L Cluj, incriminatul Daniel Buda, a declarat pentru Foaia transilvană că preferă să nu reacţioneze „sub nici o formă” la acuzaţiile lui Horea Dan şi că electoratul clujean e singurul care poate decide pe cine să creadă sau nu. „Nu vreau să intru în aceste jocuri politicianiste de tip dâmboviţean. Cred că clujenii nu sînt preocupaţi de problemele personale ale domnului Dan Horea. Viaţa mea politică se află pe site-ul instituţiei (al Parlamentului - n.r.) şi clujenii vor decide”, a comentat Buda. Întrebat dacă există posibilitatea să-şi acţioneze în instanţă contracandidatul, pentru insultă, democrat-liberalul a ţinut să precizeze că „am lucruri mult mai bune de făcut decît să mă războiesc cu domnul Dan Horea în instanţă”.

 

Ştiri despre alţi actori, în raport cu PNL Cluj

Cine va duce Mănăşturul şi Zorilor în Senat

Mihail Hărdău (PD-L), Aurel Neţin (PNL), Ioan Bolovan (PSD) şi Molnos Lajos (UDMR) sunt candidaţii Colegiului 1 pentru Senat.
Primul colegiu senatorial din Cluj-Napoca a fost decupat astfel încât să se suprapună colegiilor pentru deputaţi I şi II. Proiectat să cuprindă părţi din cartierele Mănăştur, Grădini Mănăştur, Grigorescu, Zorilor, Hasdeu şi Centru, cetăţenii din acest colegiu senatorial vor putea vota în 78 de secţii de votare.
Conform rezultatelor în urma votului politic (pentru Consiliul Judeţean) de la alegerile locale, PD-L nu va avea nici o problemă în acest colegiu senatorial, în condiţiile în care cifrele indică înclinaţia a 52,4% din alegători către acest partid, adică 29.289 din totalul de 55.858 prezenţi la urne.
La aproape 40 de procente depărtare se regăseşte PNL, care a primit, în iunie, 8.011 voturi deci 14,3%. în acelaşi colegiu, UDMR a primit 13,6 procente, adică 7.608 voturi. Alianţa PSD+PC se situează spre coada clasamentului, cu 11,3% din voturile exprimate, în timp ce PRM a „alunecat” pe 1 iunie sub pragul electoral de 5%, reuşind să strângă doar 2.553 de voturi, adică 4,5%.
Candidatul PNL Cluj în acest colegiu este Aurel Neţin, devenit liberal în urmă cu doar două luni. „Aveam legături mai vechi cu ei şi am acceptat bucuros candidatura. Ca la orice campanie, cred că va fi greu, dar sper că va fi o competiţie echilibrată”, a spus Neţin. Oferta sa electorală se va baza pe două teme de interes pentru Cluj, pe care, dacă alegătorii îl vor trimite în Senat, speră să le aplice în proiecte legislative.„Voi propune ca blocurile vechi din cartierele Mănăştur, Grigorescu şi Zorilor să fie reabilitate termic, gratuit, adică şi treimea suportată de asociaţiile de proprietari să fie plătită tot de stat. Banii ar putea proveni din acea taxă pe tranzacţiile imobiliare, care să nu mai fie trimisă la Bucureşti, ci să rămână la bugetele locale”, susţine Aurel Neţin. Cealaltă propunere din campanie va fi legată de dezvoltarea, în Clujul universitar, a „triunghiului” cercetare-educaţie-economie.
PSD a optat în acest colegiu pentru profesorul Ioan Bolovan, ajuns candidat după retragerea din cursă a lui Constantin Corega. „Am acceptat să candidez, deoarece cunosc bine cartierele cuprinse în colegiu, datorită faptului că am locuit câţiva ani în cartierul Mănăştur, iar în ultima vreme locuiesc în zona centrală, inclusă în Colegiul senatorial 1”, declară Bolovan. Conform acestuia, oferta sa electorală se va axa în primul rând pe problemele tinerilor, categorie cu care intră cel mai des în contact. „Stabilizând forţa de muncă tânără, au de câştigat şi celelalte categorii sociale, fiindcă sporeşte numărul populaţiei active care susţine sistemul de pensii, dar şi consumul care implică la rându-i alte locuri de muncă”, a explicat candidatul social-democrat. în domeniul legislativ, Bolovan propune, în cazul unul succes, o iniţiativă care ar putea viza atragerea de fonduri pentru executarea centurilor ocolitoare ale Clujului, mai ales pentru decongestionarea traficului şi pentru diminuarea poluării în oraş.
Candidatul UDMR pentru acest colegiu, Molnos Lajos, consideră că principala problemă pe care o au marile cartiere ale Clujului este lipsa unui statut ca atare. „Mănăşturul, de exemplu, est un oraş în oraş. Acum are peste o sută de mii de locuitori, dar, în afară de poliţia şi primăria din zonă, nu are mai nimic. Dacă aş vrea să organizez o acţiune „populară”, nu aş avea un loc unde să adun mai mult de 500 de persoane”, a declarat Molnos.
După ce a fost contactat telefonic, candidatul PD-L în acest colegiu, Mihail Hărdău, a omis ieri să răspundă întrebărilor expediate pe e-mail de ZIUA de CLUJ.

Cine va duce Manasturul si Zorilor in Senat

Patru candidati si-au propus sa castige alegerile pentru un functia de senator in colegiul uninominal 1, colegiu care cuprinde parti din Manastur si Zorilor. In aceasta zona si-au anuntat candidatura nume precum Mihail Hardau (PD-L), Aurel Netin (PNL), Ioan Bolovan (PSD) si Molnos Lajos (UDMR). Primul colegiu senatorial din Cluj-Napoca a fost decupat astfel incat sa se suprapuna colegiilor pentru deputati I si II. Proiectat sa cuprinda parti din cartierele Manastur, Gradini Manastur, Grigorescu, Zorilor, Hasdeu si Centru, cetatenii din acest colegiu senatorial vor putea vota in 78 de sectii de votare.
 

PD-L - în frunte, Boc - ignorat

Studiul Sociologic al Biroului de Cercetări Sociale (BCS) relevă un avantaj al candidaţilor partidului lui Emil Boc în alegerile parlamentare, în faţa contracandidaţilor de la PSD şi PNL. Pe de altă parte, extrem de puţini dintre cei intervievaţi cred că politicienii clujeni ar putea să rezolve problemele de la nivel naţional.
Cele mai importante probleme cu care se confruntă România în prezent sunt, în opina celor intervievaţi, „stoparea creşterii preţurilor” (20% dintre repondenţi) şi „creşterea salariilor” (17,4%). Reducerea corupţiei este considerată de 10,4% dintre cei intervievaţi drept principala problemă a ţării. Pentru rezolvarea celei mai serioase probleme („stoparea creşterii preţurilor”), cei mai mulţi intervievaţi consideră că Traian Băsescu ar fi cel mai potrivit să o soluţioneze (21,6%), urmat de Călin Popescu Tăriceanu şi Mircea Geoană(10,1%). De remarcat că liderul PD-L, Emil Boc, se află abia pe a zecea poziţie, în topul celor intervievaţi, ca fiind capabil să rezolve această doleanţă (1,5% îl consideră cel mai nimerit să o facă), urmat de un alt clujean, Cozmin Guşă, cotat de 1,2% dintre repondenţi drept cel mai potrivit să rezolve creştere preţurilor.
Traian Băsescu se bucură, în continuare,de cea mai mare încredere în rândul românilor: 63,1% dintre cei intervievaţi au „încredere mare şi oarecare încredere” în şeful statului. Liderul PD-L , Emil Boc se află pe poziţia a şaptea a încrederii pozitive, cu 37,8%, pe când cota de neîncredere este de 48,7%. Covârşitoarea majoritate a celor intervievaţi nu ştiu care sunt candidaţii partidelor în colegiile electorale uninominale. Astfel, la întrebarea „Ştiţi care sunt nominalizaţi de partide în colegiul dumneavoastră la Camera Deputaţilor?”, doar 4,9% aveau cunoştinţă de candidaţii PD-L, 4,7% de cei ai liberalilor şi 4% de cei ai alianţei PSD+PC. La Senat, situaţia este şi mai relevantă: abia 3,1% cunosc candidaţii partidului lui Boc în colegiul în care locuiesc, 3,8% au cunoştinţă de candidaţii liberalilor şi 3,7% de cei ai alianţei PSD+PC. In schimb, cercetarea BCS relevă o participare importantă a populaţiei la votul din 30 noiembrie: 55% dintre cei intervievaţi au răspuns „sigur DA” întrebării referitoare la prezenţa lor la vot, iar 26,4% au răspuns „probabil DA”. Din totalul participanţilor la vot intervievaţi pentru Camera Deputaţilor, 29,9% ar alege candidatul PD-L, la mică distanţă fiind reprezentantul PSD (28,5%). Poziţia a treia ar aparţine liberalilor, cu 21%, iar singura formaţiune care ar mai intra în Parlament, UDMR, ar avea, conform studiului citat, 6,2% pentru candidaţii săi. La Senat situaţia este similară: 30,4% dintre repondenţi ar prefera candidaţii PD-L, 28,2% - pe cei ai PSD, 20,9% ar opta pentru liberali şi 5,9% ar vota reprezentanţii UDMR. în Transilvania, din analiza datelor absolute furnizate de BCS, PD-L conduce la o mica distanţă de PSD, urmate de UDMR, candidaţii PSD fiind preferaţi abia pe a patra poziţie, cu abia jumătate din voturile pe care le-ar lua UDMR. Reprezentativitatea candidaţilor la nivel naţional, dar care nu sunt din zonă, este printre ultimele cerinţe pe care electoratul le-ar avea pentru viitorul trimis în Parlament. La întrebarea „Cum aţi prefera să fie viitorul deputat al zonei dvs?”, 67,8% dintre cei intervievaţi au preferat „un om al zonei”, 45,1% - „un politician de carieră”, iar 34,9% ar vota pentru „un politician de carieră”. Doar 21,6% ar vota pentru un impus de la centru, chiar dacă are notorietate naţională. Sondajul BCS a fost realizat pe un eşantion de 1.468 persoane cu drept de vot, în perioada 1-11 octombrie 2008, marja de eroare fiind de 2,5%.

Daniel Buda: «Emil Boc si Alin Tise au nevoie acum de o echipa de parlamentari care sa se bata pentru Cluj»

Reporter: Cum vede liderul democrat-liberalilor clujeni alegerile din 2008, cu noul sistem de vot si, probabil, cu multa lipsa de informare a alegatorilor?
Daniel Buda: Poate ca din punct de vedere tehnic nu sunt cunoscute toate chichitele legii, si asta în primul rând datorita Guvernului PNL si al aliatilor lor de la PSD, care au facut ce au vrut cu Legea votului uninominal, la fel si cu modul în care au împartit colegiile electorale. De fapt, clujenii trebuie sa stie ca nu este o lege uninominala propriu-zisa, ci una amestecata, asta pentru ca PNL si PSD le-a fost frica de confruntarea directa cu alegatorii, asa cum este la alegerile pentru primarii. La Cluj, se stie deja, PNL, prin pixul lui Horea Uioreanu, a trasat discretionar colegiile de la Gherla si Dej, cot la cot cu cei de la PSD, care au avut un interes pe zona Câmpia Turzii. Clujenii însa stiu ce vor, au demonstrat-o alegându-l pe Emil Boc cu peste 75 la suta din voturi si o vor face si acum alegând echipa PD-L pentru Parlament.
Rep.: Cum este totusi anul 2008 din punct de vedere politic?
D.B.: În ultimii opt ani am avut ghinionul sa avem doua guvernari total incompetente si corupte prin PNL si PSD, care au provocat doua crize grave. În 2004, daca va aduceti aminte, coruptia era cuvântul de ordine, flagelul coruptiei era ca un cancer generalizat care cobora de la nivelul Guvernului PSD pâna în viata de zi cu zi a oamenilor. Daca nu se schimba atunci ceva, România nu ar fi intrat în Uniunea Europeana si ne-a fi transformat într-un teritoriu gri. Acum, dupa patru ani, toate progresele facute în primii ani de guvernare ai Aliantei DA au fost minate. Guvernul minoritar PNL, ce a guvernat cu voturile PSD, a dus tara în pragul crizei sociale si a prabusirii economice. La fel ca si coruptia, dusa pe culmi de PSD în 2004, criza provocata de PNL afecteaza deja viata oamenilor, de la nivelul de trai pâna la blocajul economic care se prefigureaza.
Astfel, în 2004 si 2008 ne aflam în doua situatii asemanatoate. PNL si PSD fac rau României si trebuie sa plece de la putere. PSD a lasat în 2004 României o gramada de stegulete rosii în procesul de aderare în UE si a negociat în genunchi tratatul economic de integrare, acum PNL lasa tara în pragul haosului economic, pe fondul grevelor angajatilor din sectorul public si al incapacitatii de a gestiona resursele bugetare.
Rep.: Ce face PD-L în aceasta situatie?
D.B.: Am fost în ultimii doi ani în opozitie si am amendat de fiecare data derapajele pe care deja oamenii le simt pe pielea lor. Noi însa stim sa guvernam bine. O sa va dau însa exemplul de succes al Clujului. În paranteza fie spus, PD-L a facut performanta la guvernare prin ministri ca Vasile Blaga sau Monica Macovei. Tot noi am muncit si am închis capitolele cu stegulete rosii, integrând România în UE. Cât timp PD a fost la guvernare, Clujul condus de Emil Boc a avut o înflorire, ce i-a facut invidiosi pe multi. Proiectele demarate în 2004, în special de infrastructura, au repus pe harta simbolica a dezvoltarii tarii si Clujul, cel mai important pol de dezvoltare economica dupa Bucuresti, în curând, spun eu, primul din România.
Ce am constatat din primavara lui 2007? Daca PD-L a fost scos de la guvenare, toate proiectele Clujului au fost blocate. Vrem un Cluj saracit si prafuit, asa cum a fost timp de 12 ani? Nu cred ca la nivelul la care muncesc si platesc taxe clujenii mai merita alte experimente! PSD si PNL au demonstrat ce pot face pentru Cluj. Adica, nimic concret. Emil Boc si Alin Tise au nevoie acum de o echipa de parlamentari care sa se bata pentru Cluj. Am spus-o si o repet, la Bucuresti, fiecare parlamentar se bate pentru interesele zonei de unde vine. Cei din Moldova au avut ani buni suprematia pe zona de infrastructura. Daca mergi spre Iasi, nu poti sa nu remarci soselele cu patru benzi ca pistele de avioane. În comparatie, de la Cluj la Bucuresti faci 14 ore cu masina. Asta nu e echitate, e prostie. Prostia politicienilor ardeleni de la PNL si PSD, care sunt foarte buni teoreticieni si literati, unii dintre ei scriu din condei foarte bine, altii fac pe eminentele cenusii sau pe jupânii regionali, dar nu au produs nimic concret pentru comunitatea lor. Clujenii vor sa-si recapete mândria si sa primeasca prosperitatea pe masura muncii de zi cu zi si a taxelor platite.
Rep.: Deci, mizati pe o echipa PD-L alaturi de Emil Boc si Alin Tise?
D.B.: Ideea de echipa este în sens mai larg pentru toata Transilvania. Noi, ardelenii, trebuie sa ne primim locul pe care îl meritam. Regiunile tarii, conform algoritmului european, se afla într-o competitie pozitiva. La Bucuresti, Transilvania are nevoie de ambasadori dedicati si determinati. Emil Boc si Alin Tise nu sunt magicieni, au nevoie de echipa parlamentarilor pentru a atrage resursele financiare necesare proiectelor de dezvoltare a Clujului. Fara sustinerea bugetara, proiectele centurilor de ocolire a Clujului, cel al spitalului regional de urgenta sau autostrada Bechtel nu pot fi realizate. Numai pentru aceste trei obiective eu am declarat ca îmi pun în joc mandatul. Fara povesti, în doi ani, daca suntem la guvernare si nu facem pentru Cluj cele trei proiecte amitite, eu plec din Parlament!
 

Femeile-candidat au ajuns la vîrsta întîi

Promovarea tinerilor în partide şi în „politica adevărată” e o placă pe care mai-marii formaţiunilor politice o cîntă de ani buni încoace. Cu toate acestea, nu mulţi sînt cei care s-au şi ţinut de cuvînt s-o pună în aplicare. În ceea ce priveşte listele propuse de partidele clujene pentru alegerile generale, puţini sînt cei care să nu depăşească 35 de ani. Cu toate acestea, mai sînt. La 26 de ani, Szenczi Bianka de la UDMR e cel mai fraged candidat pentru un loc în Camera deputaţilor, iar Lucia Morariu, reprezentanta Partidului Naţional Liberal, îi bate pe ceilalţi pretendenţi la senatoriat, în ceea ce priveşte tinereţea. Altul era însă topul dacă Decebal Manole Bogdan nu se retrăgea de pe lista PSD-PC pentru Senat, la cei 40 de ani ai săi... În tot spectrul etăţii candidaţilor, pretendenţii Partidului Naţional Liberal alcătuiesc, surprinzător sau nu, cea mai tînără echipă, cu o medie de vîrstă de 44.1 ani. Astfel, eventualii senatori liberali de Cluj-Napoca, Lucia Morariu şi Aurel Neţin, au 44, respectiv 53 de ani, Morariu deţinînd, de altfel, şi „titlul” de cel mai tînăr candidat pentru Senat în municipiu. Cel mai tînăr pretendent pentru un loc de deputat de Cluj-Napoca e Szenczi Bianka, de la UDMR, care are doar 26 de ani. De altfel, extremele par să fie la ordinea zilei în ceea ce priveşte Uniunea maghiară, în această formaţiune regăsindu-se nu doar cel mai tînăr candidat (Szenczi), ci şi cel mai vîrstnic, Molnos Lajos, în cursă pentru Colegiul 1 la Senat, la 66 de ani.
Dacă vîrsta minimă pentru a fi ales în Cameră e de 23 de ani, social-democraţii ies pe ultimul loc în ceea ce priveşte vîrsta medie a candidaţilor propuşi în colegiile din Cluj-Napoca. Chiar dacă au scos în faţă doi membri sub 35 de ani, pe Laura Pop (34) în Colegiul 2 şi pe Mircea Jorj (33) în Colegiul 3, lista PSD pentru Cameră e „trasă în jos” de candidaţii din Colegiile 1 şi 4, ambii în vîrstă de 54 de ani: Teodor Pop Puşcaş şi Virgil Pop. La polul opus, tot pentru Camera deputaţilor, se situează aspiranţii democrat-liberali. Cu o medie de vîrstă de 38.2 ani (faţă de 43.5 la PSD), PD-L aruncă, în lupta pentru Cluj-Napoca, patru actuali sau foşti deputaţi: Mircia Giurgiu (44 de ani, în Colegiul 1), Daniel Buda (38 de ani, Colegiul 2), Petru Călian (40 de ani, Colegiul 3) şi mai tînărul Adrian Gurzău (31 de ani, Colegiul 4).
Pe de altă parte, acelaşi Partid Democrat-Liberal propune cea mai „îmbătrînită” listă pentru Senat, într-o situaţie „în oglindă” cu cea a social-democraţilor. Astfel, cei 61 de ani ai fostului ministru al Educaţiei, Mihail Hărdău, cu cei 57 ai medicului Şerban Rădulescu dau o medie de vîrstă de 59 de ani. La aceeaşi cifră ajung şi candidaţii UDMR care vor să reprezinte municipiul în Senat, Molnos Lajos (66 de ani) şi Eckstein-Kovacs Peter (52 de ani).
Doar şase din principalii 24 de candidaţi în colegiile din Cluj-Napoca pot fi consideraţi tineri politicieni. În afară de Szenczi Bianka, UDMR îl mai propune şi pe Csoma Botond, de 33 de ani. PNL mizează pe un tînăr în colegiul 1 - Sebastian Moga, 33 de ani - iar PD-L în colegiul 4 - Adrian Gurzău, în timp ce PSD şi-a acordat încrederea Laurei Pop şi lui Mircea Jorj. Cel mai „bătrîn” colegiu de deputat ar fi Colegiul 4, cu o medie de vîrstă a principalilor candidaţi de 50 de ani, iar cel mai „crud” ar fi Colegiul 2, cu o medie de 34.5 ani.
Preşedintele Partidului Conservator Cluj, Decebal Manole Bogdan, nu va mai candida în alegerile generale din 30 noiembrie, potrivit unui anunţ de pe blogul său personal. Conform postării de aseară, de pe blog, motivele vor fi prezentate „mai încolo”, însă, în textul de prezentare al site-ului, modificat, şeful PC Cluj spune: „Trebuia să candidez din partea Alianţei PSD+PC în Colegiul Electoral nr. 2 din Cluj Napoca pentru Senatul României. România nu e pregătită şi pentru altfel de politicieni. Trăiască reprezentanţii de frunte ai “UDMR” - merită să ne reprezinte interesele”. Deocamdată, Bogdan nu a putut fi contactat pentru mai multe explicaţii. Surse din PSD susţin că locul lui Bogdan va fi ocupat de profesorul universitar Vasile Cozma, fost decan al Facultăţii de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj.
 

TREND COMMUNICATION – 3 Ciresilor St., Cluj Napoca, 400487, tel/fax:0264-432.911,

Email: office@trendcommunication.ro

www.trendcommunication.ro