OCTOMBRIE 10 - 2008

In data de 10 octombrie au aparut 3 stiri despre  PNL Cluj si membrii partidului.

Ştiri despre PNL Cluj

Inclestarea greilor: Marius Nicoara revine în ring, Gheorghe Benea îsi redescopera «prima iubire», iar Vasile Puscas se relanseaza

Plecati sa candideze în afara Clujului din cauza influentei politice a lui Emil Boc, liderii PNL si PSD Cluj, Marius Nicoara si Vasile Puscas, vor candida în colegiul senatorial de la Gherla si Dej. Lor li se alatura un fost PD-ist cu state vechi de plata, trecut la PSD, dar întors la „prima iubire” - Gheorghe Benea. Primul care a vorbit despre cum va aborda lupta electorala si care sunt atuurile pe care se bazeaza a fost candidatul PNL, Marius Nicoara. In numerele viitoare ale ziarului veti putea insa citi interviurile cu ceilalti candidati care se vor duela pentru un mandat de senator in colegiul Gherla-Dej, pentru care s-a aruncat in cursa si Nicoara.

Reporter: Cum ati luat decizia sa candidati pentru Senat în colegiul 3, în contextul în care initial v-ati anuntat candidatura pentru un colegiu de deputat în Cluj-Napoca?
Marius Nicoara: Trebuie sa tinem cont de faptul ca este pentru prima data când avem alegeri în sistem uninominal. Fiecare partid a analizat rezultatele si si-a facut strategia pentru alegerile parlamentare. La fel am procedat si noi, si tocmai pentru ca a trebuit sa tinem cont de faptul ca acest sistem de vot este o experienta noua, am avut nevoie de mai mult timp pentru a ne stabili candidatii. În acest context nu putem vorbi despre o schimbare. Discutiile referitoare la candidatura mea într-un colegiu de deputat în Cluj-Napoca au avut loc în ideea în care doamna senator Norica Nicolai nu luase decizia finala privind candidatura sa. Daca domnia sa ar fi candidat din nou în judetul Cluj pentru un mandat de senator, eu as fi ales un colegiu uninominal pentru Camera Deputatilor. În ceea ce ma priveste, am ales sa candidez pentru functia de senator în colegiul 3 pe considerentul ca din aceasta postura voi putea contribui mai mult la dezvoltarea judetului. Aceasta, în conditiile în care colegiul senatorial numarul 3 acopera o zona mai întinsa. Pot spune mult mai întinsa decât una aferenta unui colegiu de deputat în Cluj-Napoca. Si sa nu uitam ca în aceasta zona am început o serie de proiecte în calitate de presedinte al Consiliului Judetean.
Rep.: Veniti în alegeri dupa o înfrângere politica, dar ati fost printre primii care v-ati anuntat din nou candidatura pentru scrutinul uninominal din noiembrie. S-a spus ca ati fi demoralizat, cum mergeti în alegeri?
M. N.: Sunt cât se poate de încrezator în sansele pe care le am si spun acest lucru bazându-ma pe întreaga mea activitate politica din 1990 pâna în prezent si mai ales pe rezultatele pe care le-am avut în functia de presedinte al Consiliului Judetean Cluj, când am reusit sa aduc judetul pe primul loc în România ca si nivel al investitiilor, de pe locul 30 pe care se afla. În perioada 2004-2008 am reusit sa aducem la Cluj companii de top ca si „Nokia”, „Emerson”, „Siemens”, ceea ce a dus la crearea a peste 30.000 de locuri de munca si la cresterea nivelului de viata al clujenilor. Consider ca acestea sunt lucrurile care ma recomanda pentru un post de senator si sunt încrezator ca alegatorii vor aprecia în primul rând rezultatele si nu se vor lua doar dupa vorbe.
Rep.: Îl aveti contracandidat pe social-democratul Vasile Puscas, cu o notorietate mare ca fost negociator-sef al României la Bruxelles. Cum va raportati fata de el?
M. N.: Îl stimez foarte mult pe domnul profesor Vasile Puscas si apreciez, totodata, activitatea pe care a avut-o în functia de negociator-sef al României la Bruxelles. Dar mai cred ca domnia sa era mult mai potrivit sa candideze pentru un post de europarlamentar, pozitie din care putea sa ajute în mai mare masura judetul Cluj si România, având toate atuurile necesare pentru aceasta pozitie. Cred ca domnia sa nu a fost la fel de aproape din postura de negociator-sef de nevoile si problemele cetatenilor judetului asa cum am fost eu din functia de presedinte al CJ si, astfel, nu cunoaste la fel de bine care sunt necesitatile zonei arondate colegiului, pe când eu le cunosc foarte bine si am si solutiile aplicabile.
Rep.: Totusi, demnitatea de senator implica altfel de sarcini politice, legislative, de reprezentare. Care e miza pentru dvs?
M. N.: Vreau sa-mi continuu proiectele începute în functia de presedinte al Consiliului Judetean. Am avut rezultate extrem de vizibile pentru toata lumea, palpabile. Nu doar vorbe. Pe toata perioada mandatului am ramas în Cluj ca sa îmi finalizez proiectele începute, chiar daca mi s-a oferit de doua ori functia de membru al Guvernului. Am refuzat pentru ca, înainte de a ajunge presedintele CJ, am promis clujenilor ca voi ramâne în functie si nu voi pleca la Bucuresti pentru a primi o alta sarcina. În acest context pot sa va marturisesc faptul ca ma declar surprins de modul în care domnul Tudor Stefanie tradeaza interesele turdenilor, dupa ce a fost votat ca si primar. Cred ca este o grava eroare a PD-L, pe care nu o pot explica decât prin lipsa de oameni de valoare si de personalitati în partid. Eu am demonstrat ca am principii si am ramas alaturi de clujeni pentru a duce judetul pe primul loc în România, dupa 15 ani în care nu s-a întâmplat mai nimic. Pe de alta parte, cred ca ma mai recomanda si activitatea politica sustinuta. În ianuarie 1990 am pus umarul la reorganizarea PNL, în vremuri în care nu era usor sa fii liberal. Astazi sunt membru al aceluiasi partid si din 2001 sunt si presedinte al filialei Cluj a PNL, si membru în Biroul national de conducere. Cred ca nu este lipsit de importanta faptul ca am reusit si ca om de afaceri. Sunt unul dintre oamenii de afaceri clujeni care am reusit si am demonstrat ca se poate, fara a face afaceri cu statul. Am pornit de jos si m-am bazat doar pe fortele proprii si pe capacitatea de a lucra cu oamenii si de a dezvolta proiecte.
 

Melescanu ii vede pe Nicolai si Antonescu prezidentiabili

PNL nu are nici preferinte si nici rezerve fata de un partid sau altul, iar pentru cursa prezidentiala s-ar califica nu doar Calin Popescu Tariceanu, ci si Norica Nicolai, si Crin Antonescu. Liderul PSD Adrian Nastase avertizeaza PNL ca din cauza presiunilor, liberalii s-ar putea scinda. Liberalii nu exclud participarea la nici o formula de guvernare. Fapt confirmat, ieri, de vicepresedintele liberalilor Theodor Melescanu. El a declarat, intr-un interviu pentru NewsIn, ca PNL "nu tine in mod absolut si absurd sa guverneze", dar ca nu este exclusa nici o varianta de colaborare dupa alegerile parlamentare din 30 noiembrie. "Nu avem nici un fel de preferinte sau rezerve fata de un partid sau altul. Pentru noi exista un singur criteriu important si acela este de a vedea ca ideile si programele noastre liberale (...) vor putea fi incluse intr-un viitor program de guvernare. Daca vom avea aceasta garantie ca abordarile noastre vor fi incluse, indiferent de care va fi forta politica respectiva, suntem gata sa ne asociem", a precizat ministrul Apararii. Cat despre desemnarea unui politician care sa intre in cursa prezidentiala si sa se poata confrunta cu actualul sef al statului, Melescanu spune ca PNL nu "duce lipsa de candidati" in eventualitatea in care liberalii se vor decide sa aiba un candidat propriu. "Eu consider, si prin prisma rezultatelor foarte bune pe care le scontam sa le obtinem la alegerile parlamentare, ca PNL trebuie sa aiba un candidat propriu la presedintie: de la Calin Popescu Tariceanu la toti ceilalti lideri si vicepresedinti, trecand prin Norica Nicolai sau Crin Antonescu", a mai spus Melescanu. Cu o seara inainte, Adrian Nastase a lansat ipoteza existentei mai multor tabere in PNL. Presedintele Consiliului National al PSD, Adrian Nastase, ex-premierul care doreste sa devina presedinte, s-a referit la variantele de colaborare postalegeri dintre principalele trei formatiuni politice – PSD, PNL si PD-L. Prilej folosit pentru a avertiza ca "se lucreaza in subterane pentru o anumita tensiune interna in PNL" si a sugerat posibilitatea "spargerii" acestui partid. "Dupa parerea mea in momentul de fata, tensiunile acumulate in interiorul PNL au nevoie de o solutie extrem de inteligenta si solidara din partea lor pentru a nu permite ca fisurile care, eventual, au aparut in ultima vreme, din cauza acceptarii unor presiuni, indiferent de faptul ca ele erau justificate de lipsa de performanta a unui ministru sau a altuia, ele ar putea sa genereze o anumita orientare centrifuga in zona aceasta", este sfatul dat de Nastase.

 

Ştiri despre alţi actori, în raport cu PNL Cluj

Horea Dan cere capul lui Daniel Buda

România intră în grevă. Ghişeele se închid, bolnavii aşteaptă pe trotuare cu capetele bandajate iar, prin mijlocul lor, trec triumfători sindicaliştii instituţiilor publice scandînd la unison „Vrem, vrem, vrem...”. În acelaşi timp, cea mai concludentă imagine despre această perioadă a grevelor bugetarilor a fost surprinsă de o fotografie publicată într-un tabloid central. În timp ce protestatarii pichetau Palatul Parlamentului, într-o curte interioară, şoferii guvernanţilor încingeau un grătar ca să-şi prăjească mititei. Foaia transilvană a încercat să afle cum ar arăta o zi în care bugetarii ar paraliza sistemul. Profesorii, oameni cu carte, au ieşit primii să şantajeze guvernul şi l-au convins pînă şi pe ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, să ridice mîna pentru a le majora salariile cu 50%. Ulterior, s-a ajuns la concluzia că nu există fonduri pentru această creştere salarială, ministrul Adomniţei a fost demis, însă profesorii ameninţă că, dacă nu îşi primesc banii promişi, vor intra în grevă generală timp de trei zile. Cu toate acestea, vor merge la şcoală, la fel ca şi elevii. „În timpul grevei se asigură întotdeauna permanenţa în şcoli. Aceasta înseamnă că profesorii trebuie să meargă la ore, însă nu predau nimic, ci doar supraveghează. Greva nu se face de acasă. În aceste perioade, profesorii nu vor nota elevii absenţi. Elevii sînt cei mai bucuroşi cînd se fac greve în învăţămînt pentru că nu sînt obligaţi să meargă la şcoală, nu se pun absenţe. Însă tot ei sînt cei care vor trebui să recupereze”, spune Anca Radu, purtător de cuvînt Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj. Conform vicepreşedintelui PNL, Teodor Stolojan, dacă s-ar aproba creşterile salariale cerute de bugetari, pe viitor, guvernul ar putea „îngheţa” salariile românilor. «Guvernul dacă s-ar fi ţinut de cuvînt conform programului de guvernare din 2005, acum am fi avut o lege a salarizării. Nu pot să spun dacă se vor îngheţa salariile sau nu, pentru că ar trebui să cunosc starea economiei, situaţie pe care o cer de patru ani, dar nu este prezentată» Vasile Soporan, deputat PSD Cluj. «Pot să vă spun că în cadrul guvernului s-au făcut o serie de calcule şi s-a constatat că o creştere necontrolată peste veniturile de la bugetul de stat poate duce la falimentul bugetul» Marius Nicoară, preşedintele PNL Cluj. «Nu cred că guvernul poate emite un asemenea act normativ pentru că ar fi contrar Constituţiei României. Oricum, Parlamentul decide asemenea chestiuni, şi nu Guvernul» Daniel Buda, preşedintele PD-L Cluj
 

TREND COMMUNICATION – 3 Ciresilor St., Cluj Napoca, 400487, tel/fax:0264-432.911,

Email: office@trendcommunication.ro

www.trendcommunication.ro