OCTOMBRIE 07 - 2008

In data de 7 octombrie au aparut 18 stiri despre  PNL Cluj si membrii partidului.

Ştiri despre PNL Cluj

Liberalii clujeni critica administratia "portocalie" a Clujului: "Viceprimarul Apostu il controleaza si pe Emil Boc"

Presedintele liberalilor clujeni, Marius Nicoara, cel care a condus timp de patru ani Consiliul Judetean se declara nemultumit de modul in care actuala conducere a CJ Cluj, impreuna cu cea a Primariei Cluj-Napoca, gestioneaza proiectul zonei metropolitane. "In mandatul anterior Emil Boc a tinut cont de faptul ca el este presedintele PD, iar eu sint liberal si nu a dorit sa semneze protocolul de asociere la zona metropolitana pentru ca nu cumva eu sa marchez puncte electorale prin realizarea acestui proiect. Eu am vrut sa slujim cetatenii si interesele lor", afirma Nicoara, precizind ca "Realizarea zonei metropolitane ar fi dus la atragerea de fonduri importante, iar acum Clujul este in pericol de a pierde 80 de milioane de euro", subliniaza acesta. In opinia presedintelui liberalilor clujeni, PD-L a reluat proiectul zonei metropolitane in ultimul moment, in speranta de a putea accesa fondurile europene ce vor veni cu acesta destinatie. "Proiectul zonei metropolitane Cluj s-ar fi realizat daca Emil Boc nu l-ar fi politizat. Instaurarea puterii portocalie a determinat reluarea acestui proiect pe ultima suta de metri. Cu toate ca PD-L spera sa poata gestiona fondurile care vor veni, eu sint convins ca acest plan nu le va reusi deoarece fondurile vor fi monitorizate de la Bucuresti si de la nivelul Comisiei Europene pentru a fi folositi pentru zona metropolitana si nu pentru municipiu, asa cum se face cu banii destinati centurilor ocolitoare", subliniaza fostul presedinte al CJ, liberalul Marius Nicoara, adaugind ca primarii celor 18 comune care aderasera la proiect, inca din 2007, se simt exclusi, declarindu-se nemultumiti de actualul proiect. Totodata, Nicoara se arata indignat de acuzatiile aduse de conducerea primariei clujene, conform carora fosta conducere a CJ este responsabila de stadiul intirziat in care se afla lucrarile la cenura ocolitoare Apahida-Bulevardul Muncii. "Emil Boc a facut licitatia, el s-a suit pe utilaje si s-a pozat, el trebuia sa se ocupe de constuirea centurii", spune Nicoara, subliniind ca administratia judeteana, pe care a condus-o, nu avea nici o obligatie legata de acest obiectiv. In ceea ce priveste centura Vilcele-Apahida, Nicoara afirma: "vreau sa-i amintesc lui Emil Boc faptul ca varianta actuala a fost aprobata de ministrul lor, Gheorghe Dobre si ca la nivelul Consiliului Judetean aveam un alt proeict, mult mai ieftin si care nu necesita exproprieri". La rindul sau, consilierul local Steluta Cataniciu, aminteste despre recenta relocare a fondurilor destinate centurii Apahida-Bulevardul Muncii, in favoarea unui program cuprins in oferta electorala a primarului Emil Boc.

Marius Nicoara: "Noi nu tradam!"

Referindu-se la solicitarea deputatului PD-L Daniel Buda - care cere Organizatiei Judetene Cluj a PNL sa se delimiteze, in mod public, de pozitia premierului Calin Popescu Tariceanu -, presedintele liberalilor clujeni afirma: "Noi nu tradam! Sint curios cit de jos se poate cobori domnul Buda in disperarea sa de a cistiga sustinatori. Noi nu vom face declaratii demagogice si politicianiste, nu vom minti electoratul doar pentru a-l convinge sa ne voteze. Repet, gestul premierului Tariceanu este unul de maxima responsabilitate si seriozitate. Nu este un gest dispretuitor, dimpotriva denota respectul pe care PNL il are fata de profesori si pensionari - de fapt, fata de toate categoriile sociale, deopotriva – de a nu face promisiuni, respectiv majorari lipsite de acoperire. Sau, ar prefera domnul Buda sa promitem si sa ne vedem in imposibilitatea de a ne tine de cuvint?! Probabil ca la PD-L asa se obisnuieste", declara Marius Nicoara.Va amintim ca, prin intermediul unui comunicat de presa, deputatul PD-L, Daniel Buda, solicita organizatiei judetene a PNL sa se delimiteze de "gesturile iresponsabile", spunea Buda, ale premierului Calin Popescu Tariceanu, de a ataca la Curtea Constitutionala legea privind majorarea pensiilor pentru grupele I si II de munca, precum si legea de majorare a salariilor cadrelor didactice. "Acordarea acestor majorari ar putea arunca Romania intr-un blocaj economic", subliniaza, inca o data, liderul liberalilor clujeni. La rindul sau, presedintele organizatiei municipale a PNL, deputatul Horea Uioreanu, precizeaza ca "Daniel Buda nu a gestionat in viata lui niciun buget, nu stie nici ce inseamna aia! Orice lege care afecteaza bugetul statului trebuie sa aiba anexata o justificare prin care sa se precizeze sursa de finantare, ori acest lucru nu a existat. A fost o manifestare pur politicianista", afima liberalul clujean. Totodata, acesta doreste sa-i asigure pe profesori de disponibilitatea liberalilor de a le majora salariile. "Profesorii pot fi siguri ca le vor fi marite salariile dar, daca Guvernul considera ca acum nu este momentul si nu se poate, probabil ca vom discuta despre aceste majorari de la 1 ianuarie. Faptul ca premierul Tariceanu a atacat aceasta lege este urmarea situatiei economice mondiale, respectiv a pericolului pe care l-ar putea reprezenta aceste majorari salariale pentru economia romaneasca. Sigur ca salariile se vor mari, insa, important este sa avem sumele necesare in acel moment, nu sa creem haos in tara", subliniaza deputatul liberal, Horea Uioreanu.

Liberalii clujeni nu vor parkinguri in locul spatiilor verzi

Consilierul local PNL Manuel Chira isi exprima nemultumirea vizavi de avizul favorabil dat de Consiliul local Cluj-Napoca Planului Urbanistic de Detaliu pentru construirea unui parking suprateran in fata magazinului Minerva, pe actualul amplasament al unui parculet, considerind ca "parkingul suprateran din Manastur ar trebui construit pe o alta locatie din cartier, lucru pe care l-am spus si in sedinta de consiliu", afirma Chira. Liberalul considera ca pastrarea spatiului verde din fata complexului comercial este importanta atit din punct de vedere ecologic, cit si estetic. "Nu am dorit sa politizez acest proiect. Eu sint manasturean si vreau sa se construiasca un parking in acest cartier, dar nu cred ca trebuie sa facem un cub de beton, un mastodont de sase etaje cu iesire la strada, distrugind unul dintre putinele spatii verzi din zona", spune Chira, precizind ca, in cadrul sedintei de Consiliu local, a propus identificarea altor locatii pentru realizarea acestui obiectiv, una dintre ele fiind linga Piata "Ion Mester". Consilierul liberal a subliniat ca va demara o campanie de stringere de semnaturi in favoarea schimbarii locatiei parkingului, respectiv de salvare a zonei verzi.

Nicoară îl atacă pe Boc la centură

Liderul PNL Cluj acuză municipalitatea că este responsabilă de nerealizarea zonei metropolitane şi a centurii „B-dul Muncii – Apahida“. Marius Nicoară, liderul PNL Cluj, a răspuns ieri acuzaţiilor care i-au fost aduse de democrat-liberali referitoare la chestiunea constituirii zonei metropolitane şi a centurii Bulevardul Muncii -Apahida. Nicoară a afirmat că, pe vremea cînd era el preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, a fost realizat un studiu de fezabilitate pentru acestă zonă şi au fost încheitate acorduri cu primarii din 18 comune, însă zona metropolitiană nu a fost construită, deoarece Emil Boc (primarul Clujului şi lider al PD-L) nu a dorit să participe la acest proiect, de teamă ca liderul liberal să nu obţină puncte electorale, prin realizarea zonei. „Judeţul Cluj şi Clujul ar fi putut avea zona, dacă Emil Boc nu ar fi politizat proiectul. Acum sîntem în situaţia în care judeţul ar putea pierde cele 80 de milioane”, a declarat Nicoară, adăugînd că ar fi auzit de la o serie de membri PD-L că aceştia speră să gestioneaze doar la nivelul municipiului Cluj-Napoca fondurile obţinute, care trebuiesc distribuite tuturor părţilor din proiectul metropolitan. Lucrurile nu stau mai bine nici în ceea ce priveşte centura b-dul Muncii - Apahida, fostul preşedinte al CJ Cluj acuzînd că nici acel proiect nu s-a realizat tot din cauza lui municipalităţii, care a preluat licitaţia şi s-a ocupat de proiect. „Pe acest subiect am trimis o solicitare la CNADNR, iar de acolo va veni un om cu documentaţia care demostrează exact cum s-a realizat acea licitaţie”, a spus preşedintele PNL Cluj, adăugînd că între CJ Cluj şi municipalitate nu s-a semnat niciodată un acord referitor la realizarea centurii.

Nicoara il ataca pe Boc la centura

Fostul presedinte al Consiliului Judetean (CJ) Cluj, Marius Nicoara acuza municipalitatea de nerealizarea zonei metropolitane si a centurii "Bulevardulul Muncii - Apahida". Liderul PNL raspunde astfel acuzatiilor care i-au fost aduse de democrat-liberali referitor la cele doua proiecte importante Clujului. "Judetul Cluj si Clujul ar fi putut avea zona, daca Emil Boc nu ar fi politizat proiectul. Acum suntem in situatia in care judetul ar putea pierde cele 80 de milioane", a declarat Nicoara, adaugand ca ar fi auzit de la o serie de membri PD-L ca acestia spera sa gestioneaze doar la nivelul municipiului Cluj-Napoca fondurile obtinute, care trebuiesc distribuite tuturor partilor din proiectul metropolitan.Conform lui Nicoara, pe vremea cand era la conducerea CJ, a fost realizat un studiu de fezabilitate pentru zona metropolitana si au fost incheitate acorduri cu primarii din 18 comune. La acea vreme proiectul nu a fost realizabil deoarece Emil Boc nu a dorit atunci sa participe la acest proiect, de teama ca liderul liberal sa nu obtina puncte electorale, prin realizarea zonei.

Zona metropolitană, „pe tapet”

Cluj-Napoca. Liberalii clujeni au criticat politica administraţiei judeţene privind zona metropolitană şi acuză interese de ordin politic. „Aflu că zona metropolitană e subiect de dispută şi se spune că nu am coordonat bine activitatea de dezvoltare a zonei metropolitane. Pe perioada mea a fost finalizat un studiu de prefezabilitate. Deşi legislaţia nu e pregătită, se poate face zona printr-o colaborare între primării. Clujul ar fi putut fi un pol de dezvoltare, dacă la vremea respectivă Emil Boc nu ar fi politizat acest subiect. Din partea a 18 primării am obţinut agreerea acestei asocieri. Singurul care nu a supus dezbaterii proiectul a fost a fost municipiu Cluj-Napoca”, a afirmat fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj şi preşedintele PNL Cluj, Marius Nicoară. Acesta îl acuză pe Emil Boc că a blocat proiectul pentru ca Marius Nicoară să nu poată trage foloase de ordin electoral din această situaţie. „Dânsul nu a înţeles că nu aceasta era miza. Acum Clujul e în situaţia de a pierde cele 80 de milioane de euro. O dată cu instaurarea puterii portocalii s-a reluat această discuţie în speranţa că această zonă ar fi putut fi constituită”, a arătat Nicoară.
 

Marius Nicoara acuza: proiectul zonei metropolitane a fost politizat

Liderul PNL Cluj si fost presedinte al Consiliului Judetean, Marius Nicoara, a afirmat astazi ca proiectul zonei metropolitane s-ar fi realizat daca primarul Emil Boc nu ar fi politizat acest proiect. "In mandatul anterior, Emil Boc a tinut cont de faptul ca el era presedintele PD, eu eram liberal, si nu a dorit sa semneze protocolul de asociere la zona metropolitana pentru ca nu cumva eu sa marchez puncte electorale prin realizarea acestui proiect. Eu am vrut sa slujim cetatenii si interesele lor, realizarea zonei metropolitane ar fi dus la atragerea de fonduri importante. Acum Clujul este in pericol sa piarda 80 de milioane de euro", a precizat Nicoara. "Instaurarea puterii portocalii a reluat acest proiect pe ultima suta de metri, iar PD-L spera sa poata gestiona fondurile care vor veni", a adaugat acesta. Fostul presedinte al CJ este convins de faptul ca acest "plan" nu va reusi deoarece fondurile vor fi monitorizate de la Bucuresti si de la nivelul Comisiei Europene pentru a fi folositi pentru zona metropolitana, si nu pentru municipiu. Liderul PNL s-a mai plans de faptul ca primarii celor 18 comune care aderasera la proiect inca din 2007 se simt exclusi si sunt nemultumiti de noul proiect, dandu-i exemplu pe primarii din Apahida, Chinteni si chiar Feleacu (membru PD-L).

Steluta Cataniciu: "Apostu il controleaza pe Boc"

Consilierul local PNL Steluta Cataniciu a afirmat astazi ca viceprimarul Sorin Apostu este cel care controleaza Primaria Cluj-Napoca, "deoarece Boc este depasit de situatie". "Apostu controleaza activitatea privind eliberarea autorizatiilor de constructie, licitatiile care se organizeaza, Directia Tehnica, unde si-a numit om. Cred ca in acest moment Apostu il controleaza si pe Emil Boc", a precizat Cataniciu. Aceasta a afirmat, de asemenea, ca viceprimarul Sorin Apostu a mintit atunci cand a vorbit despre zona metropolitana. "Apostu a afirmat cu privire la zona metropolitana ca a fost cerut Consiliului Judetean un aviz de principiu pentru asocierea in zona metropolitana. Aceasta asociere trebuia facuta in 2007, cand s-au alocat fonduri de le nivelul Consiliului Judetean. Acum se face doar o asociere de ochii lumii si ar trebui sa ne punem problema daca cineva are un razboi personal cu altcineva sau daca administratia este condusa doar de mincinosi", a adaugat Cataniciu.

Ştiri despre alţi actori, în raport cu PNL Cluj

Primarul comunei Baisoara, Minodora Luca, vrea un mandat de deputat

Primarul comunei Baisoara, Minodora Luca, vrea un mandat de deputat Filiala clujeana a Partidului Democrat-Liberal a finalizat lista cu candidati pentru alegerile parlamentare din aceasta toamna. Candidatul surpriza al democrat-liberalilor clujeni este primarul comunei Baisoara, Minodora Luca. Organizatia clujeana a PD-L si-a desemnat ultimii doi candidati pentru alegerile parlamentare din noiembrie. Adrian Gurzau va intra in batalia pentru Camera Deputatilor in colegiul nr. 4.Primarul comunei Baisoara se va confrunta in campania electorala cu consilierul judetean Marius balaj-PNL, palfi Zoltan-UDMR si Iosif Zagrean-PSD.

Nu avem centuri, si nici vinovaţi

Reprezentanţii PNL şi cei ai PD-L se ceartă pe numărul de kilometri ai unor centuri ocolitoare care nu există. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Marius Nicoară, susţine că centura B-dul Muncii – Apahida trebuia realizată integral de municipalitate. El i-a acuzat pe primarul Emil Boc şi pe viceprimarul Sorin Apostu că ar fi minţit atunci când au afirmat că administraţia judeţeană avea obligaţia să se implice şi să asigure o parte din traseul acestui proiect rutier. De cealaltă parte, viceprimarul Apostu răspunde că administraţia locală nu poate investi decât pe teritoriul municipiului. Primarul Boc şi viceprimarul Apostu declarau în urmă cu o săptămână că fosta conducere a CJ nu a contribuit cu nici un kilometru la centura ocolitoare B-dul Muncii – Apahida, deşi avea obligaţia să o facă. Această justificare a liderilor administraţiei locale a venit după ce consilierii locali PNL şi PSD le-au reproşat că lucrările la acest proiect rutier sunt blocate şi că banii sunt folosiţi în alte direcţii. Fostul preşedinte al CJ, Marius Nicoară, le-a răspuns ieri într-o conferinţă de presă celor doi lideri ai PD-L. “Cum să fie această centură responsabilitatea Consiliului Judeţean dacă Primăria a făcut licitaţia şi şi-a însuşit acest proiect. Atunci i-a plăcut lui Boc să se urce pe utilaje şi să se laude că e investiţia lui, deşi ar fi trebuit să ştie că este un proiect mult prea complex şi că administraţia locală nu va putea să-l ducă la bun sfârşit”, a susţinut Nicoară. Acesta a adăugat că în cursul săptămânii viitoare va veni cu un reprezentant al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) care va explica situaţia acestui proiect. “Incă de la la început, chiar şi atunci când încă exista Alianţa DA, de la nivelul CJ am spus că se impune realizarea acestei centuri pe ruta B-dul Muncii – Apahida. Fostul arhitect-şef, Radu Spânu, a oferit chiar şi detalii cu privire la acest proiect, pentru că era un specialist bun. însă doar atât am făcut noi. Nu există nici un act care să spună că administraţia judeţeană ar avea obligaţia să execute lucrări din acest proiect. Reprezentanţii CNADNR vor confirma că acest proiect trebuia derulat la nivelul Ministerului Transporturilor, aşa cum prevede legea, pentru că este un proiect complex care implică lărgirea unor benzi, schimbări de sensuri şi alte reguli noi de circulaţie. Dar Boc s-a dus la ministrul lor de atunci, Gheorghe Dobre, şi au aranjat să facă la nivel de primărie această licitaţie”, a spus Nicoară. El a amintit şi de proiectul centurii Vâlcele - Apahida, care înregistrează, la rândul lui, întrâzieri. “Noi am spus de la bun început că proiectul acesta nu este viabil. Primarul Boc s-a dus la acelaşi ministru Dobre şi a promovat acest proiect, al cărui traseu intră pe terenurile oamenilor şi prin păduri. Este de două ori mai scump faţă de proiectul pe care îl aveam noi la nivel de CJ. Pentru că proiectul nostru mergea strict pe drumurile judeţene deja existente. Unde mai pui că ar fi favorizat şi satele de pe traseu”, a spus Nicoară.

Proiecte publice, contabilizate în număr de voturi

Liberalii i-au atacat ieri pe reprezentanţii PD-L, acuzaţi că ar fi politizat proiectul zonei metropolitane. Preşedintele PNL Cluj, Marius Nicoară, a susţinut că pe vremea în care conducea Consiliul Judeţean primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, ar fi boicotat acest proiect, de teamă că ar putea pierde nişte voturi.“Noi am închegat un studiu de prefezabilitate pentru realizarea zonei metropolitane. Chiar dacă nu exista tocmai un cadru legal pentru crearea acestei structuri, împrună cu arhitectul-şef Radu Spânu am înţeles că se putea face altceva. Să realizăm o asociere cu primăriile şi municipiul Cluj-Napoca. în Europa există astfel de asocieri şi funcţionează sub umbrela unor poli de dezvoltare. Dacă am fi realizat asocierea acum, aveam nişte paşi făcuţi. Puteam elabora proiecte şi puteam atrage bani europeni pentru proiectele noastre”, a spus ieri Marius Nicoară într-o conferinţă de presă. Pentru faptul că nu s-a mai întâmplat nimic după realizarea acestui studiu de prefezabilitate – elaborat de o firmă specializată din Bucureşti – Nicoară îl acuză pe Emil Boc. “Am vrut să semnăm această asociere şi i-am invitat la discuţii atât pe primarii a 18 comune adiacente, cât şi pe reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca. Primarii comunelor şi-au dat acordul şi au emis hotărâri de consiliu local privind această asociere, însă primarul Boc nu a făcut-o. Probabil a ţinut cont că o astfel de realizare mi-ar fi adus puncte electorale”, a spus Nicoară. La puţin timp după conferinţa de presă organizată de liberali, preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, a emis un comunicat de presă în care susţine că până de curând “la nivelul judeţului Cluj nu a existat practic un proiect care să facă posibilă dezvoltarea zonei metropolitane. Acea iniţiativă, demarată în anul 2006 sub forma elaborării unui studiu, în urma căreia au fost făcute invitaţii către 19 unităţi administrativ-teritoriale în vederea asocierii, a fost realizată fără respectarea procedurilor şi a paşilor legali”, a susţinut Tişe.in finalul comunicatului de presă, preşedintele Consiliului Judeţean mai afirmă că “a sosit timpul ca munca domniei sale (Marius Nicoară – n. red.) să fie în interesul tuturor clujenilor, şi nu numai a unora dintre ei, cu care este prieten sau cu care are raporturi de afaceri”.

Boc are emoţii pentru contestarea uninominalului

Liderul democrat-liberal cere Guvernului să modifice rapid Legea votului uninominal, pentru a lăsa fără obiect contestaţia PRM, ce va fi judecată pe 28 octombrie de Curtea de Apel Bucureşti. Preşedintele PD-L, Emil Boc, a anunţat ieri că democrat-liberalii somează Guvernul să modifice în această săptămână Legea votului uninominal, pentru a lăsa fără obiect contestaţia PRM şi pentru a oferi garanţia că alegerile parlamentare se vor organiza pe baza acestui tip de vot. Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis luni să admită cererea PRM de devansare a procesului în care acest partid solicită anularea hotărârii de guvern care delimitează colegiile uninominale pentru alegerile parlamentare şi a fixat un nou termen pentru 28 octombrie. PRM a contestat luna trecută, în contencios administrativ, hotărârea de guvern privind delimitarea colegiilor uninominale în vederea alegerilor parlamentare. Termenul stabilit iniţial de instanţă în acest proces fusese 11 noiembrie. Potrivit solicitării PRM, hotărârea Guvernului pentru aprobarea primei delimitări a colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului este profund nelegală. PRM a mai cerut în instanţă şi suspendarea aplicării hotărârii de guvern privind trasarea colegiilor uninominale, până se ajunge la o soluţie în privinţa cererii de anulare a actului normativ. Curtea de Apel Bucureşti a respins această cerere a PRM. Politicieni clujeni întrevăd riscul ca, la sfârşitul lunii, instanţa să dea câştig de cauză PRM, iar alegerile să fie amânate pe primăvară, dar consideră că presiunile opiniei publice – favorabilă votului uninominal – vor atârna mai greu în balanţa CAB. “Somăm Guvernul Tăriceanu să adopte în această săptămână pachetul legislativ de modificare a legii privind alegerile uninominale, astfel încât să nu avem nici o problemă cu votul uninominal şi cu decizia instanţei asupra legii”, a spus Emil Boc, astfel încât “să fim siguri” că pe 30 noiembrie se vor organiza alegeri pe baza acestui tip de vot. Senatorul PRM Gheorghe Funar este sigur că Executivul nu mai are ce face pentru a “scoate cămaşa curată”. “Toată legea este o harababură. Hotărârea guvernamentală nr. 802, de delimitare a “ţarcurilor” electorale, este ilegală, iar Ordonanţa nr. 96/2008 este neconstituţională. Prin ceea ce declară, liderul PD-L nu face decât să confirme că avem de-a face cu o lege ilegală. Aştept să văd ce va face acum Guvernul, pentru că a susţinut sus şi tare că are un plan B”, spune Funar. Conform secretarului general al PRM, orice acţiune va întreprinde Executivul în privinţa Legii uninominalului, deznodământul va fi acelaşi. “Guvernul a împărţit cum a vrut el colegiile, fără a ţine cont de recomandările Comisiei de cod electoral. Hotărârea e ilegală, deci nu mai are ce îndrepta. Dacă vine să modifice hotărârea, va trebui să îşi prezinte motivele, deci să admită că este ilegală. Dacă emite o alta, nu mai poate fi aplicată pentru 30 noiembrie, deci va trebui să avem alegeri generale cel mai devreme în primăvară”, şi-a argumentat Funar poziţia anti-uninominal. In opinia deputatului social-democrat Vasile Soporan, Guvernul ar trebui să apeleze la serviciile comisiei care a lucrat la delimitarea colegiilor pentru a ieşi din situaţia în care a fost împins prin contestaţia PRM. “Colegiile din trei circumscripţii, Bucureşti, Satu Mare şi încă una, au fost delimitate cu probleme. Numai un acord politic la nivelul tuturor formaţiunilor ar crea climatul necesar pentru ca decizia CAB să nu fie nefavorabilă votului uninominal”, spune Soporan. Dacă instanţa va da câştig de cauză PRM – “practic, e posibil” – Soporan spune că vor avea de suferit sistemul politic şi cetăţenii, tot mai dezorientaţi. “Dar cred că, până la urmă, va fi o variantă favorabilă uninominalului deja adoptat, la presiunea cetăţenilor, a societăţii civile şi a acordului general la nivelul formaţiunilor politice. E mai important spiritul legii decât litera legii”, susţine deputatul. Şeful liberalilor clujeni, Marius Nicoară, speră şi el că instanţa va ţine cont de convingerile cetăţenilor. “Nu ştiu detaliile juridice şi nu mă pot pune în locul Curţii, dar sper că se va ţine cont de decizia populaţiei”, a spus Nicoară.

Marile proiecte de dezvoltare urbană, blocate de scandalurile politice
Zona Metropolitică

În loc să devină realităţi, marile proiecte de dezvoltare urbană continuă să băltească în mocirla scandalurilor politice. După ce renovarea stadionului „Ion Moina” rămâne, de zece ani, doar în stadiul de proiecte care mai de care mai ambiţioase, nici zona metropolitană sau centurile ocolitoare nu pot depăşi obstacolul ambiţiilor politicianiste. Repornirea proiectului zonei metropolitane de către noua administraţie portocalie a fost contestată, încă din start, de opoziţia PNL-PSD. Realizarea acordului de colaborare dintre Consiliul Local (CL) Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean (CJ) a fost atacat în ambele deliberative. Motivele au fost aceleaşi: inutilitatea asocierii Primăriei clujene cu deliberativul judeţean (întrucât, susţin contestatarii, CL nu este subordonat CJ), în locul asocierii cu comunele implicate în proiect, şi ignorarea acordului dat deja de toate cele 18 comune. Dar scandalul nu s-a oprit aici. După ce primarul Emil Boc a afirmat că întârzierea zonei metropolitane s-ar datora fostului CJ, care n-ar fi gestionat cum trebuie acest proiect, fostul şef al judeţului, liberalul Marius Nicoară, a ieşit la contraatac. El a amintit că, în mandatul său, a fost realizat un studiu de prefezabilitate şi toate cele 18 comune în cauză şi-au dat acordul pentru aderarea la viitoarea zonă metropolitană, prin Hotărâri de Consiliu Local. Nicoară pune blocarea continuării demersurilor pe seama politizării proiectului de către Boc.„Singur municipiul Cluj-Napoca nu a pus în dezbatere şi în discuţie constituirea zonei metropolitane, deşi evident că municipiul Cluj-Napoca ar fi fost sâmburele unei astfel de zone metropolitane”, a spus Nicoară. El susţine că primarul „portocaliu” a refuzat, în repetate rânduri, să copieze gestul celorlalţi 18 primari, de teama că un eventual succes al proiectului ar fi fost contabilizat în panoplia politică a lui Nicoară şi, implicit, a liberalilor. „În mandatul anterior, Emil Boc a ţinut cont de faptul că el era preşedintele PD, eu eram liberal, şi nu a dorit să semneze protocolul de asociere la zona metropolitană pentru ca nu cumva eu să marchez puncte electorale prin realizarea acestui proiect. Asta nu înţelege Boc, că pe mine nu m-au interesat punctele electorale, eu am vrut să slujim cetăţenii şi interesele lor. Realizarea zonei metropolitane ar fi dus la atragerea de fonduri europene importante. Acum Clujul este în pericol să piardă 80 de milioane de euro”, a declarat Nicoară. El a mai afirmat că surse din PD-L i-ar fi spus că Emil Boc speră să gestioneze el singur toate acele fonduri care ar urma să vină. „Îi dau o veste proastă domnului Boc: fondurile respective vor veni pentru tot teritoriul zonei metropolitane, nu doar pentru Cluj-Napoca”, a spus Nicoară.
În replică, urmaşul lui Nicoară la şefia CJ, democrat-liberalul Alin Tişe, susţine că acordul celor 18 comune n-are nicio valoare juridică fără acordul CJ. Mai mult, el susţine că Nicoară a cheltuit 80.000 de lei din banul public, pe studiul de prefezabilitate, „fără să existe o finalitate de care să beneficieze contribuabilul clujean”. El îl acuză pe Nicoară că tergiversat întregul proiect, pornind proceduri fără vreo bază legală. „Responsabilitatea pentru nerespectarea procedurilor legale aparţine ex-preşedintelui CJ Marius Nicoară, care a manifestat incompetenţă şi incapacitate în înţelegerea şi promovarea proiectelor în ordine logică şi nu a înţeles că proiectele care privesc comunitatea şi interesul public nu se pot realiza decât în spiritul legii şi în colaborare cu municipalitatea”, susţine Tişe. Nicoară a contrazis şi afirmaţiile edilului-şef al Clujului, potrivit cărora CJ ar fi trebuit să participe la construcţia centurii ocolitoare B-dul Muncii – Apahida. „La vremea respectivă, ţin să aduc aminte, Emil Boc a făcut licitaţia, Emil Boc s-a dus şi s-a căţărat pe utilaje şi s-a pozat cu pornirea centurii, deşi se ştia foarte bine că nu vor fi în stare s-o ducă la capăt”, a declarat Nicoară. El a respins şi reproşurile democrat-liberalilor privind tergiversarea de către Guvern a lucrărilor la centura Vâlcele – Apahida
 

„Gilceava metropolitana“ intre PNL si PD-L

Fostul presedinte al Consiliului Judetean acuza politizarea proiectului metropolitan. Actualul presedinte, Alin Tise, semnaleaza modul defectuos de implementare a proiectului. Fostul presedinte al Consiliului Judetean, Marius Nicoara (PNL), a acuzat ieri ca proiectul zonei metropolitane s-ar fi realizat daca municipalitatea nu l-ar fi politizat. El acuza faptul ca primarul Emil Boc (PD-L) a refuzat sa ajunga la o intelegere cu vechea conducere liberala a CJ din motive politice, fapt ce se reflecta in felul in care se manifesta colaborarea cu actuala conducere, democrat-liberala. „Clujul e in pericol sa piarda 80 de milioane de euro din cauza asta. Puterea portocalie a reluat proiectul pe ultima suta de metri, sperind sa poata gestiona fondurile care ar urma sa vina. In primul sau mandat, primarul Emil Boc, tinind cont de culoarea mea politica, nu a dorit sa semneze protocolul de asociere la zona metropolitana, pentru ca nu cumva eu sa marchez puncte electorale prin realizarea proiectului“, a spus Nicoara. In replica, presedintele CJ, Alin Tise (PD-L), sustine ca pina la adoptarea, anul acesta, a hotaririi de Guvern prin care municipiul Cluj-Napoca a fost desemnat drept Pol National de Crestere, in judetul Cluj nu a existat nici un proiect care sa faca posibila dezvoltarea zonei metropolitane. „Acea initiativa, demarata in anul 2006 sub forma elaborarii unui studiu, in urma careia au fost facute invitatii catre 19 unitati administrativ-teritoriale in vederea asocierii, a fost realizata fara respectarea procedurilor si a pasilor legali, neexistind in acest sens un Statut sau Act Constitutiv. Ceea ce este insa si mai grav, s-au cheltuit peste 80.000 de lei din bani publici fara sa existe o finalitate de care sa beneficieze contribuabilul clujean“, arata Tise.
 

Averile demnitarilor, secret de stat?
 

Obligativitatea demnitarilor şi celorlalte categorii de funcţionari de a completa şi prezenta public declaraţii de avere este neconstituţională încă din aprilie acest an. Dezvăluirea făcută într-un ziar naţional de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu, este judecată diferit de parlamentarii clujeni. Deputatul PD-L Daniel Buda consideră că averile trebuie să fie eminamente publice şi asigură că partidul său nu a cerut vreodată judecătorilor Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra unei astfel de prevederi legale. Parlamentarul susţine că a studiat problema şi a tras concluzia că obligativitatea completării şi publicării declaraţiilor de avere rămâne valabilă. Senatorul PNL Norica Nicolai crede că, în această situaţie, ziariştii sau inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate care vor face publice date despre averea demnitarilor sau a funcţionarilor vor comite o infracţiune. „Este şi o decizie a CEDO care se referă la aceste declaraţii şi care pune mai presus de publicarea lor viaţa privată. Doar în instanţă se vor putea prezenta astfel de date. Eu cred totuşi că prioritară este transparenţa”, crede Norica Nicolai. Senatorul PSD Vasile Dâncu, autor al legii accesului la informaţiile de interes public, crede că o oarecare discreţie faţă de averi ar fi bună. „La Parlamentul European nu există acest exces de zel de a declara în amănunt fiecare bun de valoare deţinut. Poate că la noi, unde există corupţie, se justifică totuşi. Ar trebui să rămână obligaţia declarării averilor, însă doar la cerere să fie prezentată celor interesaţi, presei”, crede senatorul clujean. Acesta recunoaşte însă că legea accesului la informaţii de interes public ar trebui modificată pentru acest lucru, în sensul stabilirii unui regim mai rapid de răspuns a unor astfel de cereri din partea instituţiilor publice. În cursul zilei de ieri, CSM a reacţionat, afirmând că momentan nu se pune problema ca declaraţiile de avere să fie secretizate. Preşedintele Traian Băsescu a acuzat CSM că vrea să blocheze activitatea inspectorilor de integritate. Curtea Constituţională a avut însă o reacţie care pune sub semnul întrebării întreaga tevatură, spunând că preşedintele CSM a făcut referire la o decizie inexistentă a Curţii, care nu a luat vreodată în discuţie acest subiect.

 

Cum arata harta colegiilor uninominale din Cluj?

In viitorul Parlament, clujenii vor fi reprezentanti de patru deputati alesi in cele zece colegii uninominale stabilite pe raza judetului. Colegiul 1 cuprinde o parte din cartierele Manastur si Grigorescu din municipiul Cluj-Napoca, unde sint asteptate 69.317 de persoane cu drept de vot. Colegiul 2 se afla tot pe raza municipiului Cluj-Napoca si cuprinde zonele Zorilor, Hasdeu, Andrei Muresanu, o parte a cartierului Gheorgheni, centrul si o parte a cartierului Manastur. Aici sint asteptati 64.000 de clujeni cu drept de vot. In colegiul 3 vor vota 70.000 de clujeni care locuiesc in anumite zone din cartierele Andrei Muresanu, Gheorgheni si centru. In colegiul 4, care curpinde zonele Dimbu Rotund, Gruia, Marasti si Someseni vor vota 69.000 de persoane. Colegiul 5 este compus din municipiul Gherla si din alte 16 comune: Alunis, Apahida, Aschileu, Borsa, Chinteni, Cornesti, Dabica, Fizesu Gherlii, Girbau, Iclod, Panticeu, Recea Cristur, Sinmartin, Sinpaul, Taga si Vultureni. In total, in acest colegiu sint asteptate 65.815 de persoane cu drept de vot. Colegiul 6 este format din municipiul Dej si 10 comune: Bobilna, Caseiu, Citcau, Chiuesti, Cuzdrioara, Jichisu de Jos, Mica, Mintiu Gherlii, Unguras si Vad. Aici sint inscrise pe listele electorale 67.708 de persoane cu drept de vot. Din colegiul 7 face parte municipiul Cimpia Turzii, alaturi de 15 comune: Bontida, Buza, Caianu, Camarasu, Catina, Ceanu Mare, Frata, Geaca, Jucu, Mociu, Palatca, Sic, Suatu, Tritenii de Jos si Viisoara. In total, 75.505 persoane cu drept de vot. Colegiul 8 cuprinde muncipiul Turda si alte 4 comune: Aiton, Cojocna, Ploscos si Sandulesti. Aici vor vota 64.290 de persoane. Colegiul 9 cuprinde comunele: Baisoara, Belis, Calarasi, Calatele, Ciucea, Ciurila, Feleacu, Iara, Luna, Maguri-Racatau, Margau, Marisel, Mihai Viteazu, Moldovenesti, Negreni, Petrestii de Jos, Poieni, Risca, Sacuieu, Tureni si Valea Ierii. Colegiul 10 este format din orasul Huedin si comunele: Aghiresu, Baciu, Capusu Mare, Floresti, Gilau, Izvoru Crisului, Manastireni, Sincraiu si Savadisla. In total, 53.533 de persoane au drept de vot in zona.

4 colegii pentru Senat
Patru senatori vor fi alesi in judetul Cluj. Primul colegiu cuprinde zona de vest a municipiului Cluj-Napoca, iar al doilea zona de est. Colegiul 3 cuprinde partea de nord si nord-est a judetului (Dej, Gherla pina la Cimpia Turzii). Colegiul 4 porneste din zona orasului Huedin si se intinde pina la Turda.

«Elviro, sa stii ca ce vezi nu-i adevarat!»

Strans uniti in jurul propriei bunastari, o mana de parlamentari au votat pe furis, hoteste, o hotarare prin care isi cresc pensiile cu 200 pana la 2.000 de lei. Artizanii acestui nou exercitiu de trai pe spinarea noastra au fost doi reprezentanti de frunte ai PSD, partidul ai carui lideri tipa pe toate drumurile ca nu mai poate de grija celor multi si obiditi. Recte Doru Ioan Taracila si Eugen Nicolicea. Alaturi de ei, sub deviza „Saracia-n fund ma-mpunge, eu tot fug si ea m-ajunge”, au mai votat urmatoarele „cazuri sociale”: Ilie Sârbu - PSD, Ioan Chelaru - PSD, Ion Moraru - PSD, Daniela Popa – PC, Corneliu Pascu – PC, Norica Nicolai – PNL, Dan Radu Rusanu - PNL, Daniel Ilusca - PNL, Mario Oprea - PNL, Hunor Kelemen - UDMR, Ivan Cismaru - PD-L, Stefan Pete - UDMR, Alexandru Peres – PD-L, Valeriu Tabara - PD-L, Gheorghe Albu – PD-L si Lucian Bolcas – PRM. Luati la intrebari de ziaristi, unii dintre cei care din nou si-au batut joc de noi toti - dar mai ales de amaratii cu pensii „fabuloase” de cateva sute de lei si de slujbasii cu salariu minim pe economie - au venit cu raspunsuri care imi amintesc de o replica dintr-o comedie romaneasca: „Elviro, sa stii ca ce vezi nu-i adevarat”!, tipa sotul, prins de sotie in pat cu amanta. „Nu stiu nimic pentru ca nu m-a preocupat acest subiect”, face pe niznaiul conservatoarea Daniela Popa. „S-a pus în discutie, dar nu s-a aprobat“, lamureste situatia democrat-liberalul Ivan Cismaru. „Nu s-a modificat cu nimic pensia”, ne asigura social-democratul Eugen Nicolicea, acompaniat de liberala Norica Nicolai. Mai mult, a punctat adanc si senin Nicolicea: „Este vorba despre o baza de raportare. Daca baza aceea de raportare creste, creste si pensia. Daca scade, scade si pensia”. Asta-i tare de tot! Sa scada pensia parlamentarilor! Vezi sa nu, poate intr-o alta existenta, domnule Eugen Nicolicea!Oare cat de naivi sau prosti ne cred ei pe noi?! Si daca au impresia ca suntem „Elvira” lor, apoi se insala amarnic, caci iata cam cum este comentata fapta lor de oamenii simpli; citez: „nu le-ar muri multi inainte”, „ticalosii”, „nenorocitii”, „porcii” si... continue cine o vrea.

Ultimii doi candidati ai PD-L Cluj pentru Parlament, Minodora Luca si Adrian Gurzau, desemnati pe baza sondajelor de

Democrat-liberalii clujeni se pot declara pregatiti pentru alegerile parlamentare. Organizatia clujeana a PD-L si-a desemnat ultimii doi candidati care sa lupte pentru un fotoliu de parlamentar. Printre democrat-liberalii clujeni care aspira la fotoliul de parlamentar se numara primarul comunei Baisoara, Minodora Luca .Primarul comunei Baisoara, Minodora Luca, va candida în Colegiul nr. 9 - zona de munte pentru Camera Deputatilor, si se va confrunta în campania electorala cu consilierul judetean Marius Balaj - PNL, Palfi Zoltan – UDMR si Iosif Zagrean - PSD. Minodora Luca este la al patrulea mandat de primar al comunei Baisoara si spune ca a decis sa renunte la fotoliul de edil-sef, sperând ca în calitate de deputat va putea face mai mult pentru oameni. “Lucrez de 12 ani în administratie si as vrea sa fac mai mult nu numai pentru comuna mea, dar si pentru celelalte 20 de comune din Colegiul 9 în care candidez. Vreau mult mai mult sa fac pentru oameni decât am facut pâna acum. Cunosc toate problemele cu care se confrunta aceasta zona, de la cele sociale pâna la cele economice si de buget. Sper ca împreuna cu colegii mei sa pot face ceva pentru aceste comune. Regret pentru cei care m-au ales pentru a patra oara si si-au pus sperante în mine, dar le promit ca voi lupta în continuare pentru ei si pentru celelalte 20 de unitati adminsitrative”, a afirmat Minodora Luca. Ea considera ca pâna în prezent zona rurala a fost neglijata de parlamentari si spera ca, având în vedere ca provine de la tara, va lupta altfel pentru aceasta zona. Al doilea candidat desemnat recent de PD-L Cluj pentru Parlament este consilierul local clujean Adrian Gurzau. El va intra în batalia electorala în Colegiul nr. 4 (Marasti, Gruia, Dâmbu Rotund si Iris). Gurzau a mai fost deputat în Parlamentul Romaaniei în 2004, la vârsta de 27 de ani. Ceilalti candidati democrat-liberali pentru Camera Deputatilor vor fi: Colegiul 1 - deputatul Mircia Giurgiu; Colegiul 2 - Daniel Buda, deputat si presedinte al organizatiei PD-L Cluj; Colegiul 3 - deputatul Petru Calian; Colegiul 5 - Iuliu Pacuraru, fost deputat si senator PD; Colegiul 6 - Adrian Hetea; Colegiul 7 - Cristian Haiduc; Colegiul 8 - Vasile Miclaus, fost deputat PUNR; Colegiul 10 - Ioan Iulian Morar, seful Directiei Silvice Cluj. La Senat îsi spun sperante, la Colegiul 1 - Mihail Hardau, fost ministru al educatiei si cercetarii, la Colegiul 2 – Serban Radulescu, la Colegiul 3 - Gheorghe Benea si la Colegiul 4 - Tudor Stefanie, primarul municipiului Turda.
 

TREND COMMUNICATION – 3 Ciresilor St., Cluj Napoca, 400487, tel/fax:0264-432.911,

Email: office@trendcommunication.ro

www.trendcommunication.ro