Stiri despre |
![]() |
Alţi actori, în raport cu PNL Cluj |
OCTOMBRIE 03 - 2008 |
In data de 3 octombrie au aparut 11 stiri despre PNL Cluj si membrii partidului. PNL Cluj tinteste la un sfert din voturi si ocuparea unui fotoliu de senator, a anuntat ieri Marius Nicoara, cu ocazia prezentarii candidatilor. Printre pretendenti, alaturi de Nicoara, se numara Horea Uioreanu, Mircea Pusca si Lucia Morariu. Liberalii clujeni si-au prezentat ieri persoanele care ii vor reprezenta in lupta electorala pentru formarea noului Legislativ |
|
Nicoară, cu lista completă pentru Parlament
Odată cu
prezentarea oficială a noilor “achiziţii” - Horea Dan, ex-PNŢCD, candidat în
Colegiul 2 pentru deputaţi, şi Bogdan Sauliuc, ex-PNG - liberalii clujeni au
atacat din nou decizia democrat-liberalilor de a folosi primari în cursa pentru
noul Parlament. Fost prim-vicepreşedinte al PNG Cluj, Bogdan Sauliuc şi-a
motivat decizia de a intra în PNL ca alternativă la lipsa de perspectivă în
partidul condus de George Becali. “în momentul de faţă, PNL era singurul partid
de dreapta. îmi doresc să fac politică, iar la PNG puteam orice, numai politică
nu”, a spus Sauliuc. Surse din PNG susţin că cel puţin două conduceri de filiale
municipale şi patru de organizaţii comunale se vor transfera în PNL în preajma
alegerilor din 30 noiembrie. Tot ieri, liderul liberalilor clujeni, Marius
Nicoară, a prezentat formal candidatura fostului ţărănist Horea Dan, opţiunea
liberală pentru Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor. Dan este unul dintre cei
15 ţărănişti care vor candida pe liste liberale, ca urmare a protocolului de
colaborare semnat între PNL şi unul dintre liderii PNŢCD, Marian Petre Miluţ.
Tot în legătură cu scrutinul de pe 30 noiembrie, liberalii se arată deranjaţi de
decizia PD-L de a impune propriilor primari să candideze pentru mandate de
deputaţi sau senatori, ceea ce traduce “lipsa de cadre şi de respect”. “Nu am
folosit nici un primar, aşa cum face PD-L care, din lipsă de oameni, îl scoate
pe primarul de la Turda, Tudor Stefănie, să candideze la generale. Dar asta nu
este doar la Cluj, ci e un comportament la nivel naţional al PD-L, ceea ce
denotă disperarea democrat-liberalilor”, a spus Uioreanu. Pe acelaşi ton, Marius
Nicoară observă că PD-L “aruncă peste bord promisiunile primarilor la primul
balans al corabiei.” Drept replică, liderul PD-L Cluj, deputatul Daniel Buda,
consideră că PNL nu poate comenta politica internă a democrat-liberalilor.
“Decizia PD-L a fost de a nu candida la generale primarii din municipiile
reşedinţă de judeţ”, a comentat Buda. Cât despre scorul PNL după alegerile
parlamentare, Marius Nicoară speră la 25% la Cluj, iar la nivel naţional, la
locul doi. “Asta înseamnă trei deputaţi şi un senator la Cluj, dar în condiţiile
în care este problematică intrarea în Parlament a UDMR, PRM şi PNG, s-ar putea
să avem o situaţie şi mai bună”, a spus Nicoară. Pentru cele patru colegii de
deputaţi din municipiu vor candida, în ordine, Sebastian Moga, Horea Dan, Ioan
Petran şi Mircea Căpuşan. Cele patru candidaturi liberale pentru funcţii de
senator sunt adjudecate de Aurel Neţin, Lucia Morariu, Marius Nicoară şi Mircea
Puşcă.
Pe cine arunca PNL in lupta electorala?
PNL Cluj
tinteste la un sfert din voturi si ocuparea unui fotoliu de senator, a anuntat
ieri Marius Nicoara, cu ocazia prezentarii candidatilor. Printre pretendenti,
alaturi de Nicoara, se numara Horea Uioreanu, Mircea Pusca si Lucia Morariu.
Liberalii clujeni si-au prezentat ieri persoanele care ii vor reprezenta in
lupta electorala pentru formarea noului Legislativ. Presedintele PNL Cluj,
Marius Nicoara, a declarat cu aceasta ocazie ca organizatia pe care o conduce
isi doreste sa obtina la alegerile parlamentare trei mandate de deputat si unul
de senator. Daca telul propus de PNL va fi atins, aceasta le-ar aduce
liberalilor cu un mandat de deputat mai mult decit la alegerile din 2004. Cu
toate acestea, liderul liberal a adaugat ca, avind in vedere faptul ca scrutinul
din aceasta toamna este unul uninominal, exista mai multe variabile care ar
putea inclina balanta intr-o directie sau alta, printre necunoscute aflindu-se
si PNG si PRM, a caror „greutate“ electorala este una incerta in prezent.„Avem
oameni buni, oameni de valoare in Consiliul Judetean, in primarii si in
consiliile locale. Speram sa obtinem 25% la nivelul judetului, ceea ce inseamna
trei mandate de deputat si, in mod cert, un mandat de senator“, a declarat
Nicoara, care i-a „intepat“ pe cei din tabara adversa mentionind faptul ca
democrat-liberalii nu ezita sa isi trimita in lupta electorala primarii care au
cistigat alegerile locale din vara.
PNL are cea mai tare lista de candidati pentru Parlament
Liberalii ies
la atac cu o lista impresionanta de candidati, personalitati recunoscute ale
vietii politice si sociale clujene sau chiar nationale. Doi deputati, un
secretar de stat, patru consilieri judeteni, un consilier local, un fost
secretar de stat, un fost presedinte de Consiliu Judetean, cadre didactice
universitare, directori si oameni de afaceri.
PNG năpârleşte
Liberalii
clujeni şi-au prezentat, ieri, noua achiziţie, fostul preşedinte al PNG
Cluj-Napoca, Bogdan Sauliuc.
Zona metropolitană, în ceaţă totală
Zona metropolitană este un proiect de asociere intercomunitară, care îşi propune să coopteze fonduri europene în valoare de 80 de milioane de euro, necesari pentru dezvoltarea zonei. Teoretic, proiectul ar trebui să cuprindă municipiul Cluj-Napoca şi comunele de pe o rază de 30 de kilometri. Clujul, cu rolul de pol de dezvoltare. În acest moment, totul este destul de vag. Numărul de comune e doar aproximativ, nu se ştie cînd vor începe licitaţiile pentru firma de consultanţă şi în nici un caz nu se ştie cînd se va implementa proiectul. Pînă una alta, timpul se scurge, şi banii europeni, o dată cu el. Fostul preşedinte al CJ Cluj şi actualul consilier judeţean, Marius Nicoară, crede că proiectul din 2007 este perfect valabil şi adaugă că actuala hotărîre care reia discuţia vizavi de zona metropolitană este doar un joc de orgolii politice. „Nu a fost nimic în neregulă cu proiectul de anul trecut, ba, mai mult, s-au pierdut şi nişte bani prin neadoptarea lui. Noi am plătit şi o firmă ca să facă un studiu pe treaba asta, însă din pricina orgoliilor politice nu s-a adoptat. Am impresia că acum proiectul se numeşte Clujul Metropolitan şi cele 80 de milioane de euro destinate dezvoltării zonei metropolitane vor fi gestionate de Cluj-Napoca. Şi nu este normal ca lucrul acesta să se întîmple, din aceste motive am făcut o sesizare la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi m-au asigurat că nu vor lăsa se întîmple aşa ceva. Proiectul de zonă metropolitană trebuia finalizat pînă acum, pentru că alte capitale de judeţ au depus proiectele şi vor accesa banii, iar pentru noi este cam tîrziu şi există şi posibilitatea să-i pierdem doar din cauza orgoliului politic al democraţilor”, acuză Nicoară.
Liberalii clujeni au definitivat lista pentru uninominal
Marius Nicoară
(liderul PNL Cluj) şi Horea Uioreanu (liderul PNL Cluj-Napoca) au prezentat ieri
lista definitivă a candidaţilor PNL la colegiile din Cluj. Schimbările care au
intervenit vizează primele patru colegii de deputaţi. Astfel, în primul colegiu,
candidatul liberal este Sebastian Moga, vicepreşedinte al BPJ al TNL Cluj. În
colegiul doi candidează ţărănistul Horea Dan, conform protocolului semnat mai
demult între PNL şi PNŢCD. Profesorul universitar Ioan Petran, vicepreşedinte al
PNL Cluj, concurează în colegiul trei, iar medicul ORL Mircea Căpuşan, proaspăt
membru PNL Cluj candidează în colegiul patru. În rest, lista a rămas aceeaşi,
Horea Uioreanu (colegiul 5), Marius Mînzat (colegiul 6), Avram Gal (colegiul 7),
Virgil Pop (colegiul 8), Marius Bălaş (colegiul 9) şi Dacian Loi (colegiul 10).
La senatori, lista liberalilor rămîne neschimbată cu Aurel Neţin, Lucia Morariu,
Marius Nicoară şi Mircea Puşcă. „Avem o echipă puternică şi sperăm ca la
parlamentare să obţinem pe Cluj un procent de 25%, ceea ce ar însemna un mandat
de senator şi vreo trei mandate de deputaţi, dar asta se va modifica şi în
funcţie de redistribuiri”, a declarat Marius Nicoară. Uioreanu a adăugat că, pe
ţară, liberalii speră să obţină peste 20% şi să fie al doilea partid, înaintea
PD-L. Bogdan Sauliuc, fost membru PNG, a anunţat ieri că intră în PNL. „Sînt un
om de dreapta, iar PNL este singurul partid de dreapta. Îmi doresc să fac
politică, iar în partidul în care am fost nu se făcea politică, ci orice altceva”,
a declarat Sauliuc motivîndu-şi plecarea din PNG în PNL Cluj.
- Buda: “Sunt trei obiective de Cluj pentru care joc cu mandatul pe masă”
Liderul PD-L
Cluj susţine că dacă va fi ales deputat îşi va concentra acţiunile pe asigurarea
finanţărilor pentru spitalul de urgenţă, pentru centurile ocolitoare şi
Autostrada Transilvania. In interviul acordat cotidianului ZIUA de CLUJ,
deputatul Daniel Buda a dezvăluit numele clujenilor pe care îi va propune dacă
PD-L va forma Guvernul după alegerile din 30 noiembrie. Emil Boc este un atu
pentru municipiul Cluj-Napoca şi pentru judeţ şi pentru PD-L, nu un atu pentru
colegiul din Zorilor. Prin ce a făcut pentru Cluj, Boc dă plus valoare
partidului în toate colegiile uninominale. Avem un sistem de vot care nu a fost
nicăieri experimentat, noi suntem singura ţară din lume care are un astfel de
sistem de vot. E foarte greu să faci aprecieri de această natură. Singurul
criteriu de cuantificare este dat de numărul de votanţi pe care îl are un
colegiu. Or, colegiul 2 este cel mai mic la nivelul municipiului Cluj-Napoca.Este
posibil să fie şi o influenţă a d-lui Boc, pentru că, într-adevăr, aparţine
locului, dar nu cred că acest lucru va fi hotărâtor. Până la urmă, este
important pentru partid cu cine iese la bătaie, ce a făcut acea persoană şi ce a
făcut partidul pentru a se mobiliza şi a scoate oamenii la vot. Este o chestiune
care ne va preocupa în perioada următoare, de a scoate oamenii la vot. Alegerile
sunt pe 30 noiembrie, cu o zi înainte de Ziua Naţională, când oamenii vor fi
plecaţi, iar sub acest aspect vom avea o probleamă.
Consiliile Locale din Turda si Dej, urecheate de prefect
Prefectul a
cerut ieri anularea in instanta a trei dispozitii date in iulie de primarul din
Dej, Costan Morar (PSD), prin care acesta a schimbat, in functii inferioare, mai
multi directori ai administratiei locale dejene, desi legea prevede ca astfel de
mutari se pot face doar cu „respectarea pregatirii profesionale“ a
functionarilor in cauza. Este vorba de Calin Zegrean (fost director tehnic, care
a fost mutat pe functia de sef al Serviciului Tehnic), Marius Pugna, (fost
director al administratiei publice locale, mutat pe functia de sef al
Serviciului Cultura, Muzeu, Tineret, Sport si Culte), respectiv Angela Drentea (mutata
din functia de director economic în cea de consilier control financiar
preventiv).Prefectul Calin Platon a gasit nereguli la Dej si la formarea
comisiei pentru activitati social-culturale, unde PD-L si PNL au cite doi
reprezentanti desi, raportat la ponderea lor în Consiliul Local, ar trebui sa
aiba un singur loc. Totodata, Calin Platon a atacat in contencios o hotarire a
Consiliului Local Turda, care stabileste componenta a trei comisii (Buget-Finante,
Administratie locala, respectiv Urbanism si amenajarea teritoriului). „Raportat
la prevederile legale, comisiile mentionate nu sint legal constituite, deoarece
PD-L are cite trei reprezentanti în aceste comisii, desi, raportat la ponderea
acestui partid în CL, numarul maxim de locuri pe care il putea detine este de
doua“, precizeaza prefectul.Prefectul de Cluj a atacat in urma cu citeva
saptamini în contencios administrativ si Hotariri ale Consiliului Local
Cluj-Napoca, precum si ale Consiliului Judetean Cluj, pe motiv ca unele comisii
de specialitate nu respectau ponderea partidelor în componenta forurilor.
Ulterior, cele doua consilii au schimbat componenta comisiilor.
Primarii portocalii, buni la toate
După primarul
de Turda, Tudor Ştefănie, democrat-liberalii clujeni se pregătesc să mai arunce
un primar în lupta electorală pentru alegerile din 30 noiembrie. Pesediştii i-au
găsit, şi ei, înlocuitor lui Sorin Bota. Cum celui care trebuia să concureze în
colegiul 9, de munte, pentru Camera Deputaţilor, consilierul judeţean Mircea
Moroşan, i s-a impus o nouă candidatură la Primăria Huedinului, la alegerile
parţiale de luna aceasta, favorită pentru nominalizarea în colegiul 9 a devenit
primăriţa din Băişoara, Minodora Luca. În calcule se mai află şi omul de afaceri
Adrian Coroian, care a pierdut colegiul 4 în favoarea lui Adrian Gurzău. Dar
diferenţa netă de notorietate dintre cei doi, plus faptul că Luca este „de-a
locului” o dau pe primăriţa navetistă între PSD şi PD-L mare favorită nu numai
pentru nominalizare, ci şi pentru victorie în alegeri. Principalii ei adversari
vor fi Marius Bălaj – PNL, Iosif Zăgrean – PSD+PC şi Palfi Zoltan – UDMR. Numai
că introducerea în lupta electorală a încă unui primar, ridică mingea la fileu
liberalilor. „Faptul că PD îşi pune primarii să candideze, dovedeşte că e un
partid aflat în criză, un partid care nu mai are oameni şi care îşi bate joc de
oamenii care şi-au pus încrederea în primari, care acum vor să-şi lase
concetăţenii baltă şi să meargă la Bucureşti”, a afirmat preşedintele PNL Cluj,
Marius Nicoară. El a precizat că niciun primar liberal din ţară nu va candida în
alegeri. Tot ieri, Biroul Permanent Judeţean al PSD Cluj l-a desemnat pe
purtătorul de cuvânt al organizaţiei, Mircea Jorj, drept candidat în colegiul
uninominal nr. 3, pentru Camera Deputaţilor. El i-a luat locul lui Sorin Bota,
care a primit „sarcină de la centru” să candideze în judeţul Maramureş. „Este
colegiul în care PSD a obţinut cel mai bun rezultat din Cluj-Napoca, la
alegerile locale şi am mari speranţe că voi face un rezultat bun”, a declarat
Jorj. El se va duela cu Ioan Petran – PNL, Csoma Botond – UDMR şi Petru Călian –
PD-L.
Cine va juriza concursul pentru PUG?
Municipalitatea
a trecut la fapte în privinţa alcătuirii unui nou Plan Urbanistic General (PUG),
prin stabilirea modalităţii de alegere a temei de proiectare (concurs de idei)
şi a componenţei comisiei de jurizare. Aleşii municipiului au formulat şi
primele condiţii care trebuie respectate de cei care vor lua parte la concurs.
Proiectarea noului PUG va fi realizată în urma unui concurs de idei care va
trasa exact coordonatele de întocmire a acestui plan, la fel ca în cazul
planurilor de amenajare a zonei pietonale Eroilor din centrul Clujului. „Avem
experienţa cu zona pietonală Eroilor, unde a fost tot un concurs de idei pentru
proiectare. Vrem să aplicăm aceeaşi procedură. Cei trei câştigători ai
concursului vor stabili prevederile cuprinse în caietul de sarcini, iar apoi va
urma o negociere cu fiecare în parte”, a declarat primarul Emil Boc, în cadrul
şedinţei de Consiliu Local de marţi. Viceprimarul Sorin Apostu a punctat câteva
dintre condiţiile esenţiale pe care le va impune Primăria. „Toate ideile
participanţilor la concurs care nu se vor afla printre cei trei câştigători, dar
pe care comisia de jurizare le va considera bune, vor trebui preluate de
învingători. Cei trei câştigători îşi vor ceda drepturile de autor către noi,
iar fiecare va pune apoi în plic sigilat oferta financiară şi termenul necesar
pentru îndeplinirea obiectivului. Acestea sunt criteriile finale după care vom
alege un singur câştigător”, a completat acesta. Fiecare dintre cei trei va fi
premiat cu suma de 7.500 de lei, în conformitate cu Hotărârea Consiliului Local.
Juriul care va stabili câştigătorii va avea zece membri şi va fi format din
consilieri locali, membri ai executivului Primăriei clujene şi arhitecţi propuşi
de Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Transilvania. Astfel din interiorul
forului local, comisia de jurizare îi va include pe Alexandru Cordoş (PSD),
Steluţa Cătăniciu (PNL) şi pe viceprimarii Laszlo Attila (UDMR) şi Sorin Apostu
(PD-L). Acestora li se va alătura Corina Ciuban, directorul Serviciului Urbanism
al Primăriei Cluj-Napoca, şi arhitectul Doina Zaharia din cadrul aceluiaşi
serviciu. Restul de patru membri sunt specialişti din mediului universitar şi
arhitecţi din ţară şi din afara ţării. Viceprimarul Sorin Apostu a menţionat
posibilitatea participării Preşedintelui Ordinului Arhitecţilor din România la
jurizarea acestei competiţii.
Politicienii clujeni nu pot scăpa de pomenile electorale
Faptul că, în
România, cu puţin timp înainte de alegeri, guvernul şi parlamentul se întrec în
a lua măsuri cu un suspect caracter electoral ridică semne mari semne de
întrebare faţă de politicienii autohtoni. Întrebări pe care şi le pun atît
reprezentanţii societăţii civile, cît şi politicienii clujeni. Aceştia au fost
provocaţi de Foaia transilvană să răspundă întrebării: cine plăteşte dacă toate
măririle salariale sau promisiunile unui guvern duc ţara în colaps economic?
Steluţa Cătăniciu, consilier local din partea partidului liberal, crede că, în
cazul în care unele măsuri se dovedesc a fi neacoperite financiar sau economic,
responsabili sînt toţi cei care au votat legea respectivă. „Ştim cu toţii că
atunci cînd o lege este populistă, nici unul dintre partide nu va da înapoi să o
susţină. E vina tuturor celor care au votat dacă legea era strict electorală”, a
spus Cătăniciu. În cazul majorării pensiliilor şi al salariilor profesorilor,
Steluţa Cătăniciu nu consideră că e vorba de nişte măsuri populiste, ci mai
degrabă e vorba de nişte măsuri care trebuiau luate. „Un partid, cînd ajunge la
guvernare, încearcă în primii ani să tureze economia şi să o aducă la stadiul
unei creşteri reale, iar ulterior poate lua nişte măsuri acoperite financiar
pentru cetăţeni. Dacă guvernul nu ar fi luat măsurile acum, exista şansa ca
viitorul guvern să ia aceste măsuri şi să o facă în baza unei creşteri economice
moştenite de la guvernul anterior”, a adăugat Cătăniciu, care recunoaşte că se
poate întîmpla ca viitoarea guvernare (dacă nu va mai fi una liberală) să
susţină ca a găsit găuri în economie. Deputatul social-democrat Vasile Puşcaş a
explicat că o decizie votată este implemenată de guvern, acesta fiind
responsabil indiferent de succesiunea ideologică. Gheorghe Funar, senator PRM,
este convins de faptul că întotdeauna se pot găsi soluţii şi modalităţi de
aplicare a deciziilor luate de un anumit guvern, chiar dacă cel care îi
succedează are altă culoare politică. „Nu am văzut guvern care să zică că nu
poate adopta o lege (guvernul are rol de executant, el aplică legile votate în
parlament). Dacă apar probleme, guvernul poate veni cu o ordonanţă de urgenţă şi
să propună unele modificări”, a declarat Gheorghe Funar, adăugînd că este
necesară o mai bună colaborare între guvern şi parlament. Problema identificată
de senatorul clujean este că partidele au tendinţa de a-şi asuma unele măsuri
neţinînd cont că ele s-au luat utilizîndu-se banii contribuabililor de rînd.
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||