NOIEMBRIE 12 - 2008

In data de 12 noiembrie au aparut 8 stiri despre  PNL Cluj si membrii partidului.

Ştiri despre PNL Cluj

Despre campanie

O ţară tristă cum o ştim. România. Nimeni nu face campanie. Campanie electorală. Şi nimănui nu-i pasă. Ok, adevărul e, (scuzaţi tija verbală), who the fuck cares.În timp ce acum şase luni toate blocurile din Clujul gri erau tapetate cu bannerele PNL care îl lăudau pe Nicoară, iar Boc îl ducea pe Tişe de mânuţă şi a câştigat, acum e linişte. Era emulaţie!!! Yes, Yes, Yes. Să vorbim ca atunci. Tişe vroia să ajungă şeful Consiliului Judeţean şi Boc primar. Evident ca acum şase luni Emil Boc nu avea niciun contracandidat. Iar Alin Tişe a ajuns şi el preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Asta este marea problemă a PDL. Pe ce pune mâna Boc transformă în aur, ca şi o cunoscută persoană din mitologia grecească. Dar acum şase luni a fost o campanie electorală. Acum vedem la televizor, pentru că acest lucru i-au sfătuit marii şmecheri de la Bucureşti să nu facă campanie şi să împartă făină, ulei şi zahăr la „ţară”, iar în mediul urban să meargă la talk-show-uri plătite unde candidaţii să nu aibă contracandidaţi. În România există patru partide majore. În judeţul Cluj a mai rămas unul. PSD, care prin vocea lui Mircea Geoană se vrea partid de guvernământ a migrat la ţară ca să poată obţine un post de deputat şi eventual unul de senator. Vasile Dâncu şi Ioan Rus s-au retras, iar singurul care mai încearcă este fostul negociator al României cu Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş, la Dej. Dacă PSD nu a fost niciodată puternic la Cluj cu excepţia momentului Ioan Rus, cu atât mai condamnabilă este atitudinea PNL care după ce prin candidatura „mega-starului” Marius Nicoară a pierdut conducerea CJ Cluj, acum încearcă să ia voturile celor din Dej, Gherla şi Câmpia Turzii, colegiul senatorial creat special pentru Marius Nicoară. Nimeni nu ar putea explica în mod logic de ce localităţi ca şi Gherla, pe de-o parte şi Câmpia Tuzii, pe de alta crează un colegiu decât dacă admitem că totul este făcut pentru ca PNL să scoată unul doi deputaţi şi un senator pentru judeţul Cluj. Trist este că atât PNL cât şi PSD au abandonat Clujul unde şi-au recunoscut înfrângerea încă înainte de a fi reales Emil Boc. Înfrângerea a fost catastrofală atât pentru PNL cât şi pentru PSD. Ioan Rus a trecut în istorie, după ce fusese la un pas să-l bată pe Emil Boc, acum mai bine de patru ani, Vasile Dâncu a fost trimis la catedră, iar liberalii de Cluj, Marius Nicoară şi Horea Uioreanu, băieţi de Andrei Mureşanu, au ajuns să ceară voturi celor din Aluniş, Fundătura, Luna şi alte sate. Nu am nimic cu cei care trebuie să-i voteze pe Nicoară şi Uioreanu, dar alegătorii trebuie să înţeleagă că cei doi n-ar fi venit să le ceară voturi dacă nu ar fi fost expulzaţi din propria lor comunitate, municipiul Cluj-Napoca. Nu cred că cei doi de la PNL vor câştiga, doar dacă rezultatele algoritmului îi vor valida. Cedarea fără luptă a Clujului exact ca acum şase luni le arată înfrângerea dezastruoasă. Şi pentru PNL şi pentru PSD. Nu poţi să te baţi cu PDL în judeţul Cluj dacă nu începi cu oraşul. Din această cauză, în judeţul Cluj nu se va întâmpla nimic nou. Rămâne cum am povestit. Aşteptăm şefi noi la PNL şi PSD Cluj.

Nicoară, cel mai “tare” în ....conturi

Gazeta de Cluj şi-a propus să dezvăluie care sunt averile celor care s-au înscris în competiţia pentru Senat.În urma unei analize atente, concluzia a fost că Marius Nicoară ocupă primul loc în top, fiind urmat de consilierul judeţean, Szedilek Lenke (UDMR). Fostul şef al CJ Cluj, liberalul Marius Nicoară vrea să acceadă în Senat. De-a lungul anilor, Nicoară a strâns o avere considerabilă, având în vedere faptul că acesta are în posesie 2 terenuri intravilane, unul în Cluj-Napoca cu o valoare impozabilă de 1.750 de lei, iar altul în comuna Beliş, cu o valoare de impozitare declarată de 34 de lei. Totodată, Nicoară are un apartament şi o casă în Cluj-Napoca, dar şi o casă de vacanţă în comuna Beliş, cele trei imobile având împreună o valoare impozabilă de 835.000 de lei. De asemenea, Nicoară are o barcă de agrement achiziţionată în 1988, dar şi tablouri în valoare de 54.000 de lei. Totodată, acesta mai deţine ceasuri şi bijuterii a căror valoare nu depăşeşte suma de 25.000 de euro. Potrivit declaraţiei de avere, Nicoară şi-a vândut o parte din acţiunile deţinute la Banca Transilvania, obţinând 45.934 de lei. Marius Nicoară mai are la BT două depozite bancare ce însumează 60.000 de lei şi un cont curent în valoare de 15.000 de lei. În plus, acesta este acţionar al Compexit Trading SRL, Compexit Grup SRL, Compexit Invest SRL, Proton Auto SRL, Seul Auto SRL, Topcar Invest SRL, Banca Transilvania S.A., Giuleşti Real Estate SRL şi D.S. Pharma SRL Târgu-Mureş. Deşi este acţionar la toate aceste firme, Nicoară are şi o serie de datorii la BT: credite imobiliare în valoare de 991.000 de euro, credite carduri ce însumează 37.000 de euro, credit investiţii în valoare de 57.500 de euro. Tot la BT, Nicoară are acţiuni în gaj în valoare de 16.750.000 de lei. Pe lângă venitul provenit de pe urma funcţiei de consilier judeţean, Nicoară mai are un venit anual de 15.300.000 de lei provenit din dividende BT. Contracandidatul său în colegiul nr. 3, actualul deputat Vasile Puşcaş (PSD+PC) nu deţine niciun teren. În schimb, acesta are două case în Cluj-Napoca situate pe străzile Zaharia Bârsan şi Ioan Mincu, având valoarea impozabilă de 162.000 RON, respectiv 67.356 RON. De asemenea, acesta deţine un apartament pe strada Iugoslaviei în valoare de 41.240 RON şi un spaţiu comercial pe strada I.P.Voiteşti estimat la aproape 30.000 RON. Ca şi mijloc de transport, Vasile Puşcaş poate fi văzut la volanul unui automobil marca Mercedes. În acelaşi timp, Puşcaş are două conturi la Raiffeisen Bank în valoare de 415.000 de lei, titulară fiind soţia sa, Mariana Puşcaş. Deşi deţine atâtea bunuri, deputatul PSD are o datorie de 10.000 de euro la Banca Transilvania. Universităţile la care predă îi depun în cont în jur de 105.471 RON, în timp ce ,,profitul” de pe urma deputăţiei este de 49.485 RON.
 

Uioreanu: „Există finanţare pentru Spitalul Regional de Urgenţă”

După ce a creat nenumărate dispute politice, date fiind întârzierile legate de finanţare şi contestaţiile cu privire la locaţie, proiectul Spitalului Regional de Urgenţă a intrat iarăşi în atenţia publică.Potrivit deputatului liberal Horea Uioreanu, promisiunile referitoare la spital făcute de premierul Călin Popescu-Tăriceanu, cu ocazia vizitei sale pe şantierul Autostrăzii Transilvania , s-au concretizat. Uioreanu susţine că a a fost prevăzută în bugetul naţional pe 2008 suma de 300 de milioane de euro pentru Spitalul Regional de Urgenţă. „Nu ştiu exact dacă alocarea a fost făcută în septembrie sau octombrie, dar finanţarea există şi este pusă de o parte pentru judeţul Cluj”, a informat Uioreanu. Deputatul susţine că a fost înştiinţat că procedurile pentru licitaţiile de proiect au fost deja demarate. „Se face acum, este în curs licitaţia pentru Studiul de Fezabilitate”, urmând ca anul viitor să aibă loc licitaţia cu privire la atribuirea lucrărilor pentru execuţie”, a precizat deputatul PNL. „Din păcate, mafia portocalie continuă să afirme că nu trebuie făcut la Apahida, după ce ni s-a pus la dispoziţie terenul şi am găsit înţelegere din partea autorităţilor locale”, a menţionat Uioreanu. Informaţiile cu privire la finanţare au fost confirmate şi de colegul său, fostul preşedinte al CJ, Marius Nicoară. „Am fost sunat, am primit asigurări că banii există”, a replicat Nicoară. Totuşi, până în acest moment nici conducerea CJ, nici directorul Autorităţii de Sănătate Publică (ASP), Nicolae Deleanu, nu sunt la curent cu posibila finanţare. „Nu ne trebuie încurajări, ci bani. Noi vom pune pe tapet problema indiferent de Guvernul care va veni. Au fost rectificări şi nu s-au primit bani”, a spus vicepreşedintele CJ, Radu Bica. Acesta consideră că nu mai există speranţe pentru alocarea banilor în acest Guvern. „Dacă ar fi avut intenţia, făceau până acum. Nu cred că mai fac vreo rectificare în noiembrie, când nu îi mai interesează ce se întâmplă”, a anunţat Bica. Nici Deleanu nu a fost înştiinţat oficial de includerea judeţului pe lista cu proiectele de spitale judeţene sau regionale, a căror construcţie va fi scoasă la licitaţie. „Până acum nu am primit nicio hârtie oficială. Licitaţiile se vor executa oricum la nivelul Ministerului Sănătăţii, noi nu avem niciun rol activ”, a afirmat directorul ASP.

 

Ştiri despre alţi actori, în raport cu PNL Cluj

Ministeriabilii Clujului

Dacă la alegerile din 30 noiembrie PDL va obţine majoritate şi va putea forma Guvernul singur, conducerea PDL Cluj are deja o listă cu politicieni buni de trimis în Guvern. Astfel, liderul PDL Cluj i-a nominalizat pe Mihail Hărdău pentru Ministerul Educaţiei, pe Florin Stamatian pentru Ministerul Sănătăţii, Tudor Ştefănie la Administraţie Publică, Alexandru Coroian pentru Comunicaţii, dar şi pe Adrian Coroian sau Gheorghe Benea pentru IMM-uri sau Industrie. Dintr-un posibil Guvern PDL ar putea face parte şi Radu Bica la ministerul Transporturilor sau Ioan Morar la Agricultură. Fostul viceprimar Adrian Popa sau consilierul local Ovidiu Turdean ar putea ocupa funcţii de secretari de stat pe administraţie conform spuselor preşedintelui PDL Cluj. Deşi spune că nu îşi doreşte să conducă vreun minister şi că vrea să rămână parlamentar cu o funcţie în comisia juridică, Daniel Buda ar putea fi viitorul Ministru al Justiţiei intr-o guvernare PDL. „Majoritatea candidaţilor PDL pentru parlamentare sunt persoane pe care partidul le-ar putea trimite în guvern. Avem mulţi oameni de calitate şi cu experienţă la Cluj, dar în cazul în care am fi în măsură, am putea face un Guvern doar cu ei”, ne-a declarat liderul PDL Cluj.

Nici PNL Cluj nu stă rău la capitolul „posibili miniştri”. Astfel, Andrei Marga, fost ministru al Educaţiei şi actual rector al Universităţii „Babeş Bolyai” este foarte posibil să fie nominalizat pentru portofoliul Educaţiei. Secretarul de stat pe turism, Lucia Morariu ar putea fi propusă de PNL Cluj în eventualitatea unei Guvernări PNL la Ministerul Turismului, iar fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară ar putea fi ministrul Administraţiei. La Interne PNL l-ar putea propune pe Uioreanu, iar la Administraţie pe Liviu Radu. Analistul politic Adrian Ivan nu dă însă şanse foarte mari nici pentru PNL Cluj de a ajunge în Guvern. „Clujul nu mai este preferat în general în ceea ce priveşte funcţiile înalte”, crede Ivan. Totuşi, conform analistului, PNL ar putea fi cel care face cărţile după alegerile din 30 noiembrie. „S-ar putea ca PNL să reprezinte o surpriză la alegeri. În cazul în care nu va fi creată o majoritate, PNL va avea armele în mână. Atunci va putea să decidă şi să jongleze cu funcţiile din ministere. Vor putea negocia şi se vor alia cu partea care le va oferi cel mai mult”, spune Adrian Ivan. În ceea ce priveşte posibilii miniştri ai PNL în cazul în care vor ajunge din nou la guvernare, Ivan spune că ar fi o greşeală să fie schimbaţi cei aflaţi deja în funcţie. „Aceşti oameni au căpătat deja o experienţă pe funcţiile respective. Ar fi o greşeală să fie schimbaţi. Dacă vor ajunge din nou la guvernare, toate ministerele lor vor fi conduse de cei care le conduc în acest moment”, ne-a declarat analistul.
 

Parlamentul, ispită pentru consilieri

Parlament versus CJ Cluj

După ce timp de patru ani a fost preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, liberalul Marius Nicoară nu se resemnează cu funcţia de consilier judeţean, preşedintele PNL Cluj dorind să acceadă în Senat. Acesta s-a asigurat că va obţine un mandat de senator, candidând în colegiul 3 Gherla, unde majoritatea primăriilor sunt liberale. Se presupune că Nicoară ar fi implicat în mai multe afaceri dubioase, de pe vremea când era şeful CJ Cluj precum amplasarea radarelor fixe în judeţ sau licitaţia pentru atribuirea terenului pe care a fost construit Iulius Mall. Un alt consilier judeţean care este dispus să renunţe la executivul judeţean pentru Camera Deputaţilor este liberalul Ioan Petran. Acesta este în prezent unul dintre vicepreşedinţii PNL Cluj şi inspector şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Cluj. Şi Marius Mânzat, preşedintele PNL Dej doreşte să dea forul judeţean pentru Parlament. Candidat în colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor, Mânzat este destul de popular pe plan local, având şanse mari să acceadă în Parlament. În ceea ce îl priveşte pe Marius Bălaj, acesta urmează exemplul colegilor săi liberali mai sus menţionaţi candidând în colegiul 9 pentru Camera Deputaţilor. Bălaj este membru al Biroului Permanent Judeţean al PNL.
Candidatul UDMR pentru Senat, Sedilek Lenke a fost practic o anonimă pe până la alegerile locale din acest an. Chiar dacă deţine funcţia de vicepreşedinte în cadrul UDMR Cluj, Sedilek Lenke nu s-a remarcat până acum pe scena politică clujeană. Un alt aspirant la fotoliul de parlamentar este contracandidatul democrat-liberalului Adrian Hetea din colegiul uninominal Dej membrul PSD Cluj Cornel Itu. Itu este la al doilea mandat de consilier judeţean, ocupând şi funcţia de preşedintele al filialei PSD din Dej.

Lovitură de campanie

O tactică politică veche de când lumea arată că atunci când vrei să-ţi mobilizezi electoratul trebuie să îi „fluturi” prin faţă spectrul unui pericol de neînlăturat în caz că va câştiga adversarul politic. Acum preşedintele Traian Băsescu susţine, în plină campanie electorală, că anumite partide (PSD, PNL şi PC) pregătesc din nou răsturnarea sa, o adevărată lovitură de stat, dacă nu va numi după alegeri un premier propus de ele. Preşedintele PNL Cluj-Napoca, deputatul Horea Uioreanu, crede valabilă doar jumătate din scenariul despre complot, adică partea în care Traian Băsescu s-ar putea să nu vrea să aprobe un premier nominalizat de un alt partid decât PD-L. „De obicei el încearcă să provoace situaţii conflictuale. Acum este posibil să aprobe un premier pentru un guvern minoritar care să nu fie votat de Parlament. La fel de bine, dacă se încăpăţânează în această tactică el poate fi suspendat de o coaliţie ad-hoc constituită după alegeri”, crede Horea Uioreanu.
Vasile Soporan, preşedintele PSD Cluj, avertizează însă că preşedintele vrea să deturneze campania electorală de la temele ei fireşti şi că astfel intervine în bătălia politică. „Poate că domnul Băsescu ar trebui să facă precum regele care numea premierul şi îi încredinţa acestuia sarcina de a organiza alegerile. Să numească de pe acum premierul, eventual şi cabinetul şi poate să renunţăm şi la alegeri”, a declarat Soporan. Social-democratul susţine că partidul său nu va încerca să-l detroneze pe preşedinte nici dacă nu va respecta Constituţia în cazul numirii primului ministru, tocmai pentru că acest lucru se va petrece în urma alegerilor prezidenţiale din 2009. De pe margine, senatorul UDMR Eckstein-Kovacs Peter priveşte cu amuzament situaţia, dar aminteşte faptul că Traian Băsescu se poate prevala în afirmaţiile sale de precedentul suspendării din 2007. „Acest scenariu are un singur tâlc. Preşedintele prevede formarea în urma alegerilor a unei majorităţi parlamentare ostilă lui. Domnul Băsescu este puţin pesimist, deci. Condiţiile constituţionale sunt însă clare – nominalizarea premierului se încredinţează partidului care a obţinut la alegeri majoritatea voturilor. Cum însă acest lucru este puţin probabil, el va putea alege dintre partidul care a avut cele mai bune rezultate sau altul. Eu însă cred că va respecta Constituţia”, a convenit împăciuitor senatorul clujean.

Candidaţii clujeni au fost găsiţi «murdari»

Coaliţia pentru o Guvernare Curată (CGC) a elaborat o listă a actualilor parlamentari, care mai candidează pentru un mandat în alegerile din 30 noiembrie şi care au încălcat, prin anumite iniţiative, principiile statului de drept.Parlamentarii clujeni nu stau foarte strălucit în acest „clasament”. Astfel, deputaţilor Vasile Soporan (PSD), Mircia Giurgiu, Petru Călian, Daniel Buda (PD-L), Horea Uioreanu, Mircea Puşcă (PNL) şi Mate Andras (UDMR) li se reproşează că au votat amendamentele la legea privind sancţionarea faptelor de corupţie prin care se elimină din rîndul faptelor penale acordarea creditelor cu încălcarea normelor de creditare şi folosirea acestora în alt scop decît cel declarat. În plus, Buda şi Puşcă s-ar mai face „vinovaţi” şi de faptul că au propus şi au votat „amendamentele care transformă Codul de Procedură Penală într-un scut al infractorilor, criticat de Comisia Europeană”. În acelaşi timp, senatorul PRM Gheorghe Funar (foto) apare în raportul CGC din cauza dosarului pe care îl are pe rol la Curtea Supremă de Justiţie, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice (a dizolvat Consiliul Local Cluj-Napoca în 2002).

DNA, partidul si migratorii

ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei (AMP), Asociatia Pro Democratia (APD) si Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatii (CRJI) au realizat si dat publicitatii pe site-ul www.apd.ro “Ghidul alegatorului uninominal”. Acest document cuprinde informatii despre candidatii considerati incompatibili cu functia de parlamentar. Trei dintre principalii competitori electorali din judetul Cluj, UDMR, PNL si PRM, au doar cate un candidat “patat”.Astfel, candidatul UDMR la functia de deputat in Colegiul electoral nr. 4, Boros Janos, fost viceprimar al Clujului si sef al Comisiei Locale de Fond Funciar pana in 2008, este acuzat ca a fost implicat in scandaluri cu retrocedari de terenuri la Cluj. Pe numele lui Boros Janos exista mai multe dosare penale, inclusiv la DNA Cluj.PNL Cluj are pe lista de incompatibili de la Camera Deputatilor un singur nume, cel al lui Avram Gal, candidat in Colegiul electoral nr. 7. El este considerat migrator politic - PSD, PNTCD, Forta Democrata, PNL. Si PRM are un singur candidat contestat, respectiv Dan Brudascu, candidat in Colegiul electoral nr. 9. Lui Dan Brudascu i se imputa faptul ca a fost secretar cu propaganda la uzina Tractorul din Brasov. Autorii listei “candidatilor dubiosi” sunt majoritatea ziaristi care au investigat cazuri de coruptie si fapte neortodoxe ale politicienilor, facute publice de mass-media. S-au avut in vedere patru parametri: traseismul politic (daca un candidat s-a mutat la cel putin trei partide, din proprie initiativa), daca politicienii au avut legaturi cu fosta Securitate, conflictul de interese si afacerile insuficient justificate. S-a tinut cont si de acuzele de fapte de coruptie, trafic de influenta sau abuz in serviciu la adresa candidatilor.

TREND COMMUNICATION – 3 Ciresilor St., Cluj Napoca, 400487, tel/fax:0264-432.911,

Email: office@trendcommunication.ro

www.trendcommunication.ro