Asigurătorul de viaţă Aegon România, parte a grupului olandez cu acelaşi nume, a închis anul 2018 cu un volum al poliţelor vândute în valoare de 96 milioane de lei (20,6 mil. euro), în creştere cu 22% faţă de 2017. Spre comparaţie, vânzările totale de asigurări de viaţă au crescut cu circa 4% anul trecut.

„Piaţa de asigurări de viaţă a avut un parcurs interesant în 2018, fiind influenţată pozitiv de creşterea puterii de cumpărare a populaţiei. Aegon România a înregistrat la rândul său creşteri pe acest segment, iar în 2019 ne propunem să continuăm dezvoltarea, să aducem noi produse în portofoliu“, a declarat Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România.

Aegon îşi vinde produsele în principal prin intermediul canalului de bank assurance şi în special prin intermediul unităţilor Băncii Transilvania şi Alpha Bank.

Principalele produse de asigurări de viaţă pe care s-a concentrat activitatea companiei în 2018, au fost Aegon Fii Sigur, distribuit prin Banca Transilvania, şi Aegon de Viitor, care poate fi achiziţionat prin reţeaua Alpha Bank. Ambele produse au fost foarte apreciate de clienţi, fapt tradus prin creşterea vânzărilor.

Asigurătorul a plătit în contul poliţelor ajunse la finalul perioadei contractuale indemnizaţii în valoare de 6 milioane de lei, în timp ce valoarea plăţilor pentru evenimentelor asigurate s-a situat la 2,2 milioane de lei. În 2018 Aegon a înregistrat 544 dosare de daună, iar valoarea medie a despăgubirilor acordate pe dosar s-a situat în medie la 4.690 lei.

Rezultatele Aegon România nu se regăsesc în statisticile Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), deoarece Aegon este înregistrată ca sucursală a Aegon Polonia, iar rezultatele sucursalelor nu apar individual în rapoartele ASF.

Pentru 2019 Aegon estimează un avans de 34% al volumului primelor brute subscrise, acestea urmând să ajungă la circa 117,4 milioane de lei.

Aegon a intrat pe piaţa din România în 2007 prin divizia de pensii private, iar în 2008 s-a extins şi în piaţa asigurărilor de viaţă. În 2013 Aegon a cumpărat şi operaţiunile locale ale grupului olandez Eureko. În prezent, în România Aegon are peste 900.000 de clienţi şi 130 de angajaţi.

Grupul Aegon a vândut în 2018 operaţiunile pe care le deţinea în Cehia şi Slovacia rivalilor de la NN pentru suma de 155 milioane de euro, motivând că vrea să se concentreze pe pieţele cheie. Olandezii au precizat la acea vreme că această tranzacţie nu va afecta businessurile din Europa Centrală şi de Est.

Vânzările de asigurări de viaţă reprezintă 21% din totalul vânzărilor de asigurări din piaţa locală, echivalentul a 2,1 miliarde de lei anual. Principalii jucători din piaţa asigurărilor de viaţă sunt NN, BCR Asigurări de Viaţă şi Metropolitan Life.

300 de companii au fost înregistrate în a treia ediție a programului, cu 50% peste 2018. Din Cluj s-au calificat Jolidon, Grup Șapte, Arobs, Luna Solai, Moldovan, Noah Watches, Salad Box, Fortech, Transylvania College. Publicul poate trimite direct în finală compania favorită prin voturile exprimate până în 21 aprilie.

„Made in Romania a castigat mult in vizibilitate in doar trei editii, numarul companiilor participante aproape s-a dublat si ne bucuram sa vedem ca o initiativa pe care Banca Transilvania a sustinut-o de la bun inceput are sanse reale sa devina reper in identificarea si promovarea antreprenoriatului local. Sunt multe povesti de business de succes care au nevoie de lumini si scena, iar Made in Romania tocmai asta face. Ne-am bucura ca acest gest de recunoastere a valorii in antreprenoriat sa faciliteze pana la urma crearea unei comunitati de business stranse, active si sanatoase in jurul pietei de capital locale”, a afirmat Dan Rusu, șeful departamentului analiză al grupul financiar Banca Transilvania (BT).

„Există un potențial imens de inovare și dezvoltare în rândul companiilor nominalizate și cu suficientă ambiție și, bineînțeles, capital, acestea pot ajunge lideri în domeniile lor”, a declarat Mihai Purcărea, director general al BRD Asset Management.

„În procesul de evaluare ne-am bucurat să vedem că multe dintre companiile nominalizate fie se pregătesc să facă pasul spre piață globală, fie sunt deja acolo. Am văzut start-up-uri promițătoare și companii măture, ceea ce ne arată că sistemul antreprenorial din România se dezvoltă”, a afirmat Silvia Ursu, associate partner la Civitta România.

Dintre cele 50 de semifinaliste, un juriu format din 12 experți va alege 14 companii. Cea de a 15-a companie va fi aleasă pe bază votului publicului, în perioada 8-21 aprilie, pe website-ul proiectului. Numele celor 15 finaliste vor fi anunțate în 14 mai, în cadrul Galei Made in Romania.

„Toți acești antreprenori români, care produc în România creează locuri de muncă, bunăstare atât pentru clienții lor, cât și pentru angajații lor, contribuie consistent la veniturile bugetare prin plată taxelor și impozitelor către stat, putându-se astfel plăti salarii în sectorul public, pensii și apoi construi școli, spitale și infrastructură. Vorbim despre reinvestirea profitului în societatea în care trăim cu toții”, a afirmat Lucian Anghel, președintele BVB.

„Ne bucurăm când vedem antreprenori care au fost în Made in Romania interesându-se de atragerea de finanțare prin intermediul pieței de capital, dar și când aflăm că discuțiile din cadrul workshop-urilor sau parteneriatele încheiate între antreprenori au fost fructuoase”, a conchis Adrian Tănase, director general al BVB.

A treia ediție aduce o serie de îmbunătățiri, cu segmentarea clară a companiilor participante și restructurarea programului de mentorat, astfel încât programul să ajungă cât mai aproape de antreprenori.

La segmentarea companiilor înscrise s-a ținut cont de cifra de afaceri, numărul de angajați, perioada de activitate, astfel că sunt trei categorii de firme: start-up-uri, IMM-uri și companii mari. Fiecare participant concurează cu companii de talie similară.

Ultima etapă a acestei ediții este dedicată tuturor companiilor semifinaliste și implică asistență gratuită în domeniile de interes pentru companii prin workshopuri regionale (Cluj-Napoca, Iași, Timișoara), discuții bilaterale la sediile companiilor finaliste, webinarii.

Made in Romania este un program care își propune să identifice și să promoveze antreprenoriatul românesc. În cursul anului 2019, partenerii principali care sprijină derularea proiectului sunt BCR, BRD, grupul financiar BT, BRD Asset Management și Erste Asset Management.

„Taxa pe lăcomie” a demolat comunicarea băncilor comerciale pe televiziune, în primul trimestru al acestui an. Bugetul de publicitate TV a scăzut la aproape jumătate din cel înregistrat anul trecut.

În primele trei luni ale acestui an, planurile de comunicare ale băncilor comerciale au fost serios încurcate de așa-numita „taxă pe lăcomie”, adoptată de Guvernul Dăncilă. Consumul de publicitate a mers mai degrabă din inerție.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, la începutul acestui an, numai puțin de șase bănci „au tăcut”, adică nu au consumat deloc publicitate TV: CEC, UniCredit Bank, Patria Bank, Credit Agricole Bank, Libra Internet Bank și Garanti Bank. Alte cinci instituții au comunicat cu precauție, cu crispare, probabil aveau spoturi rămase nedifuzate de anul trecut, oricum, scăderile sunt evidente: ING Group (-49%), Raiffeisen Bank (-59%), BRD Group (-26%), Alpha Bank (-86%) și Banca Transilvania (-74%).

OTP Bank este singurul jucător nou pe piața publicității bancare, în primul trimestru comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, campaniile sale acumulând 1.049 GRP’30 target comercial (urban, 18 – 49 de ani).

Singura instituție bancară care a înregistrat creșteri al bugetului de audiență a fost BCR, care a strâns 2.713 GRP’30 target comercial, în creștere cu 33,3% față de trimestrul I 2018.

Pe locul secund în topul publicității TV se află Provident, instituție financiară nebancară, cu un volum de audiență în scădere cu 2% față de trimestrul I 2018.

În total, reclamele pentru serviciile bancare au acumulat 10.035 GRP’30 target commercial, în scădere cu 46,8% față de trimestrul I 2018. Acest buget reprezintă doar 1,8% din totalul audienței TV obținută de clienții publicitari în perioada analizată.

Banca Transilvania (simbol bursier TLV), cea mai tranzacţionată acţiune de la bursa românească, a înregistrat luni o tranzacţie de 24,2 milioane de lei de tipul „Deals“ la un preţ în urcare cu 1,4% faţă de cel din închiderea de vineri. Acesta este a treia tranzacţie specială şi cea mai mare pe acest emitent din ultima săptămână.

De exemplu pe 2 aprilie, banca a raportat o tranzacţie specială de 2,1 mil. lei, iar pe 5 aprilie alta de 11,5 mil. lei. Tranzacţiile de tip deal, cunoscute şi ca tranzacţii negociate, se realizează pe un segment separat al brusei.

În general, înainte de încheierea unei astfel de tranzacţii, cumpărătorul şi vânzătorul stabilesc dinainte termenii tranzacţiei. Preţul poate fi diferit de cel la care acţiunile se tranzacţionează pe piaţa principală (regular), putând varia cu 15% (în plus sau minus) faţă de cel de închidere din şedinţa precedentă. De la începutul anului 2019, acţiunile TLV au o creştere de circa 9,3%.

Indicii principali de la BVB au câștigat peste jumătate de procent într-o sesiune cu o activitate de tranzacționare care a depășit 70 milioane lei. Raliul robust al acțiunilor Băncii Transilvania și propunerea statului pentru o distribuire de dividende în creștere sunt de natură să sporească sentimentul pozitiv față de randamentele din piața românească de capital.

Prima ședință de tranzacționare a acestei săptămâni a fost una antrenată la Bursa de Valori București, cu aprecieri aproape generalizate ale cotațiilor, o activitate sporită în piața deal și o reactivare a interesului pe segmentul energetic.

Indicele compozit BET Plus a urcat cu 0,56%, iar indicele reprezentativ BET a avut o dinamică similară, atingând la nivelul de 8.248,40 de puncte un nou vârf al acestui an. Indicele acțiunilor blue-chip a rupt definitiv secvența tehnică negativă marcată de așa-numita „taxă pe lăcomie” promovată de guvernanți la sfârșitul anului trecut. Practic, piața este la doar un avans de 2% pentru a anula integral scăderea precipitată de ordonanța de urgență cu prevederi-șoc pentru mediul corporativ.

Acțiunea Băncii Transilvania (TLV), cea care dă pulsul sentimentului pieței de capital românești, a supraperformat pieței, cu un avans de 0,92%, până la prețul de 2,1900 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 8,58 milioane lei în piața reglementată. De asemenea, pe același emitent s-a realizat și cea mai importantă tranzacție din piața deal, în valoare de 24,18 milioane lei.

A fost, de altfel, cu activitate pe acest segment al transferurilor speciale care au asigurat nu mai puțin de 53,22% din rulajul de 70,39 milioane lei (14,82 milioane euro) al piețe de acțiuni. Astfel, au fost schmbate acțiuni SIF Oltenia (SIF5) însumând 7,56 milioane lei și titluri Electrica (EL) de 5,72 milioane lei.

Propunere pentru dividende aproape duble la Transgaz

În piața regular, titlurile Nuclearelectrica (SNN) au crescut cu 4,95%, până la prețul de 10,18 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 8,05 milioane lei, semnificativ peste media de tranzacționare pe acest emitent. Tot la capitolul energetic, al cărui indice BET-NG s-a apreciat cu 0,90%, titlurile Transgaz Mediaș (TGN) au urcat cu 2,81%, până la prețul de 347,50 lei/acțiune, pe transferuri de 1,65 milioane lei.

Este un impuls care a venit urmare a propunerii alternative de dividend pentru Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din 23 aprilie. Astfel, acționarul majoritar, statul român prin Ministerul Economiei, cu o deținere de 58,51% din titlurile transportatorului de gaze naturale, a solicitat completarea convocatorului cu o propunere pentru distribuire de dividend brut de 37,89 lei/acțiune, o variantă concurentă pentru cea inițială a Consiliului de Adminstrație pentru un dividend de 21,66 lei/acțiune care rămâne deopotrivă pe ordinea de zi. La prețul de închidere de astăzi al titlurilor Transgaz, randamentele nete ale acestor dividende sunt de 10,36% și, respectiv 5,92%.

Aprecierile titlurilor cu politici generoase de dividend arată că povestea de creștere de astăzi este a pieței românești într-un context al unei sesiuni europene indecise, cu închideri divergente la nivelul indicilor și deviații minore față de nivelurile de referință: -0,27% indicele Euro Stoxx 50, +0,07% pentru indicele FTSE100 de la Londra, -0,08% pentru indicele CAC40 de la Paris, -0,39% pentru indicele DAX30 de la Frankfurt, +0,36% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, -0,04% pentru indicele BUX de la Budapesta și -0,15 % pentru indicele PX de la Praga.

Și la BVB închiderea a fost întrucâtva neconcludentă întrucât indicele financiar BET-FI a coborât cu 0,29%, până la nivelul de 35.993,05 puncte. Cel mai important emitent din structura acestuia, cel al Fondului Proprietatea (FP), s-a depreciat cu 0,43%, până la prețul de 0,9200 lei/acțiune, pe al 3-lea rulaj al zilei, de 6,43 milioane lei.

Prin contrast, titlurile BRD Groupe Société Générale (BRD) au avansat cu 1,36%, până la prețul de 13,40 lei/acțiune, iar pe segmentul energetic, titlurile Romgaz Mediaș (SNG) au crescut cu 0,91%, până la prețul de 33,10 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 1,58 milioane lei și titlurile Transelectrica (TEL) au avut un salt de 1,42%, până la prețul de 21,40 lei/acțiune, pe transferuri de 1,35 milioane lei, în ziua în care transportatorul energetic național a notificat piața că profesorul de la ASE Mircea Coșea este noul președinte al Consilului de Supraveghere.

Facultatea de Business din cadrul Universității Babeș-Bolyai, alături de Early Game Ventures și Banca Transilvania organizează marți, 9 aprilie, masa rotundă cu tema START.FUEL.SCALE.

Între temele abordate în cadrul întâlnirii: Cum gândește un venture capitalist finanțarea?; Când și cum intervine banca în finanțarea unei companii?; Cum să-mi pregătesc firma pentru finanțare?; Capital propriu SAU credit / capital propriu ȘI credit?; În ce fază este firma ta – finanțare de tip „accelerator” sau de tip „seed”?; Câte runde de finanțare?; Rolul angel investors, cum și când să fac exit?.

Evenimentul, care va avea loc de la ora 18:00, în Sala Jean Monnet a Facultății de Studii Europene va fi moderat de Radu Stoicoviciu, Partener, Early Game Venture. Participanți: Ioan Alin Nistor – decan, Facultatea de Business, Universitatea Babeș-Bolyai, Cristian Munteanu – Managing Partner, Early Game Ventures, Dan Călugăreanu – Partner, Early Game Ventures, Daniel Szekely – director clienți Microbusiness și IMM, Banca Transilvania, Daniela Secară – director general adjunct, BT Capital Partners, Voicu Oprean – acționar și CEO, Arobs Transilvania Software și Mircea Vădan – program manager, Spherik Acceleration Program.

Intrarea la eveniment este liberă.

„U” Banca Transilvania s-a impus în derby-ul Ardealului, dar a terminat sezonul regulat pe poziția secundă, după CSU Sibiu, și va juca în play-off cu Steaua București, câștigătoarea Grupei Galbene.
 
Liga Națională intră în pauză din cauza Final-Four-ului Cupei României și al Meciului Stelelor (All Star Game). Ambele evnimente se vor desfășura la Cluj, în „BT Arena”, în zilele de 17 și 18 aprilie. În Final Four s-au calificat „U” Banca Transilvania Cluj, CSU Sibiu, Dinamo București și CSM Oradea.

Meciul Stelelor va avea loc pe 19 aprilie, de la ora 19,19. Ora nu a fost aleasă întâmplător, ci pentru a marca cei 100 de ani pe care îi implinește Clubul Sportiv Universitatea Cluj. Nu vor lipsi din peisaj deja tradiționalele concursuri de slam-dunk și 3 puncte. Cireașa de pe tort este concertul susținut de cunoscuta trupă Voltaj.

Pentru cei interesați, abonații echipei „U” Banca Transilvania Cluj vor putea intra pe baza abonamentelor la meciurile din Cupa României. Copii cu vârsta până în 7 ani beneficiază de gratuitate, iar elevii, studenții și pensionari au reduceri de până la 50% la achiziționarea biletelor. Prețul biletelor variază în funcție de opțiuni. Astfel, prețul unui bilet la un meci din cadrul Cupei României costă 24 de lei, respectiv 36 de lei pachetul pentru cele două semifinale programate pe 17 aprilie și 70 de lei pentru semifinalele, finala Cupei României și All Star Game.

Lira turcească și leul au avut cele mai slabe evoluții în raport cu dolarul și, respectiv, euro, în rândul monedelor din statele emergente în prima parte a anului, iar analiștii preconizează un sfârșit de an încă și mai slab, cu o depreciere suplimentară de aproape 5% pentru moneda românească. Banca Națională a României (BNR) a anunțat, luni, un curs de referință de 4,7507 lei/euro, o scădere ușoară față de nivelul atins vineri.

La începutul anului, în varianta de iarnă a Proiecției Principalilor Indicatori Macroeconomici, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a menținut la 5,5% estimarea de creștere a economiei românești în acest an și la 2,8% pe cea privind inflația la sfârșitul lui 2019, însă a modificat în creștere la 4,67 lei/euro, de la 4,62 lei/euro, prognoza privind cursul de schimb.

“Principala problemă în România vine pe partea fiscală, având în vedere riscurile economice care se prefigurează. Pe măsură ce creșterea economică încetinește, devine dificil să majorezi rata dobânzii sau să ții deficitul sub control”, spune Marcin Lipka, analist senior la firma poloneză de brokeraj Cinkciarz, creditat de Bloomberg drept analistul cu cele mai bune prognoze pentru monedele din regiune.

Lipka estimează că leul se va deprecia cu încă 4,9% față de euro până la finele anului, după un declin de aproape 2% în primul trimestru. Până la finele primului trimestru din 2020, moneda românească va atinge pragul de 5 lei în raport cu euro, apreciază analistul.

În privința lirei turcești, Lipka preconizează o depreciere de 10% până în aprilie anul viitor.

“Incertitudinile politice după alegerile locale, recesiunea și inflația de 20% nu reprezintă un mix favorabil” pentru lira turcească, consideră Lipka. Analistul vede cursul liră/euro la 6,10 unități la finele anului și la 6,20 unități până în aprilie 2020. Lira se deprecia cu 1% în jurul prânzului luni, până la 5,69 unități.

Evoluția principalelor monede din piețele emergente (fără America Latină) de la începutul anului

• Jucătorii de pe piaţa valutară au derulat în luna martie, în medie, tranzacţii zilnice de 1,49 mld. euro, peste nivelul din martie 2018.

• În primul trimestru (T1) din 2019 volumul mediu al tranzacţiilor a fost de 1,59 mld. euro.

• Moneda naţională s-a depreciat în T1 2019 cu peste 2% în raport cu euro, cursul de schimb atingând un maxim istoric de 4,7648 lei/euro.

Piaţa valutară a înregistrat în primul trimestru din acest an un volum mediu zilnic al tranzacţiilor de 1,59 mld. euro, în creştere faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, de 1,39 mld. euro.

În fiecare zi lucrătoare din luna martie, jucătorii de pe piaţa valutară de la Bucureşti au derulat, în medie, tranzacţii de 1,49 mld. euro, în creştere cu circa 254 mil. euro faţă de aceeaşi lună din 2018, potrivit datelor Băncii Naţionale. Nivelul operaţiunilor valutare derulate în martie a fost în uşoară creştere comparativ cu valoarea din februarie, dar sub vârful din ianuarie, de 1,83 mld. euro, al doilea cel mai mare nivel din ultimele 19 luni.

Luna martie 2018 a adus cel mai scăzut nivel al tranzacţiilor valutare de anul trecut, de 1,24 mld. euro.

Din volumul total al tranzacţiilor de 1,49 mld. euro din luna martie, circa 212 mil. euro au fost operaţiuni interbancare.

Diferenţa reprezintă operaţiunile cu clientela, segment în care se regăsesc şi tranzacţiile derulate de jucători off­shore. Vânzările zilnice de valută către clienţi au fost în martie 2019 de aproape 1,28 mld. euro, cu 44,6 mil. euro mai mari faţă de cumpărări, astfel că sistemul bancar a fost pe deficit de valută.

Tranzacţiile pe piaţa valutară sunt în mare parte în euro, operaţiunile cu dolari sau cu alte valute fiind reduse. Băncile cumpără zilnic şi vând valuta fie în relaţie cu clienţii lor, fie între ele.

Cotaţia leu/euro a ajuns la sfârşitul lunii martie 2019 la 4,7628 lei/euro, deprecierea monedei naţionale în raport cu euro fiind de 2,1% faţă de nivelul de la finele anului 2018. Comparativ, pe parcursul întregului an 2018, moneda naţională a pierdut doar 0,09% în raport cu euro, cursul leu/euro fiind la finele lunii decembrie 2018 la 4,6639 lei/euro.

Pe parcursul primului trimestru leul s-a aflat de mai multe ori sub presiune de depreciere în faţa euro.

Efervescenţa s-a instalat pe piaţa valutară încă de la începutul anului 2019, ducând cursul de schimb leu/euro peste pragul psihologic de 4,7 lei/euro, pe fondul tensiunilor create de politicile economice interne, într-un context marcat de volatilitate şi pe pieţele financiare internaţionale.

În prima lună din 2019, cotaţia leu/euro a înregistrat mai multe şedinţe consecutive de niveluri record, până la un vârf istoric de 4,7648 lei/euro, când deprecierea leului în faţa euro a ajuns la circa 2,2%.

Pe parcursul lunii ianuarie, cursul leu/euro a oscilat preponderent în intervalul 4,66-4,76, iar în ultimele şedinţe din lună moneda naţională a înregistrat o uşoară apreciere.

Analiştii au vorbit de repoziţionarea jucătorilor din piaţa financiară ca urmare a creşterii scepticismului faţă de activele româneşti după deciziile interne de politică economică, inclusiv taxarea sistemului bancar şi modificările care vizează fondurile de pensii private, care a pus presiune pe evoluţia cursului de schimb leu/euro. Iar în condiţiile în care piaţa valutară locală nu are o adâncime şi o lichiditate foarte mare, este posibil ca mişcările cursului să fi reflectat şi câteva tranzacţii în sume mai mari.

Luna februarie a adus o temperare a tensiunii pe piaţa valutară, cursul oscilând preponderent între 4,74-4,75 lei/euro, pentru ca în martie să fie depăşit de mai multe ori pragul de 4,75 lei/euro.

La 31 martie 2019, rezervele valutare la BNR erau de 32 mld. euro, în scădere faţă de 32,5 mld. euro în luna precedentă.

Cea mai ridicată medie zilnică a tranzacţiilor pe piaţa valutară din primul trimestru a fost atinsă în 2008, de circa 1,79 mld. euro. Ulterior, criza financiară a afectat şi această piaţă.

Volumele medii zilnice tranzacţionate pe piaţa valutară au fost în ultimii ani la nivelul din anii de criză, când economia era în recesiune, cu toate că în ultimii ani România a fost pe podiumul european la ritmurile de creştere economică.

Tranzacţiile de pe piaţa valutară din statisticile BNR cuprind tranzacţii spot (la vedere), dar şi operaţiuni de tip swap.

În 2018, piaţa valutară a înregistrat un volum mediu zilnic al tranzacţiilor de 1,54 mld. euro, cu doar 3,5% sub nivelul din 2017, când atinsese maximul ultimilor cinci ani, reiese din datele BNR. Volumele medii zilnice pe piaţa valutară au oscilat anul trecut în intervalul 1,2-1,8 mld. euro.

Text publicat și pe blogul BNR, semnat de prof. Daniel Dăianu, membru al CA al BNR. Textul integral:

Norii se adună în lume; economii peste tot încetinesc în condiții de tensiuni comerciale, de nivele înalte ale datoriilor publice și private în numeroase state, de mari imponderabile -între care și efecte ale Brexit-ului. Unii amintesc că băncile sunt mai bine garnisite cu capital propriu (plus pasive eligibile drept capital –asa numite MREL (minimum required eligible liabilities) și lichidități, dar se subestimează ponderea în creștere a finanțărilor acordate de entități non-bancare, ce nu sunt reglementate în mod adecvat; riscuri sistemice se înmulțesc în sectorul bancar “umbră”, pe piețele de capital. În aceste circumstanțe, este legitimă întrebarea privind capacitatea economiilor de a face față la șocuri.

Pentru firme și bănci se folosește conceptul de “capacitate totală de absorbție a pierderilor” (TLAC – Total loss absorptive capacity), care se măsoară prin mărimea rezervelor, a tampoanelor de diverse feluri. În mod analog poate fi judecată robustețea unei economii.

Robustețea unei economii depinde de rezervele pe care le are și de dimensiunea dezechilibrelor; ea depinde și de trăsături precum:

• dacă moneda proprie este una de rezervă, care să permită băncii sale centrale să intervină la nevoie că împrumutător de ultimă instanță fără mari trepidații (cum o fac Fed-ul în SUA, BCE în Europa, Banca Japoniei și Banca Angliei);

• dimensiunea economiei și adâncimea piețelor financiare; o economie mai mare, alte condiții neschimbate, este prezumata mai robustă;

• istoria, bonitatea financiară, ce au în vedere onorarea datoriilor de-a lungul timpului;

• credibilitatea politicii economice în ansamblu, a capacității instituționale de a răspunde la timp și elastic la șocuri adverse;

• capacitatea populației de a rezistă la programe de corecție ce implică austeritate; această capacitate depinde de coeziunea socială, de distribuția costurilor ajustării;

• relația cu organisme internaționale, cu finanțatori publici (cazul instituțiilor europene) și privați.

Economia noastra a trecut printr-o corectie severa dupa 2009, dupa ani cu deficite externe (de cont curent) de doua cifre, medie de 12% din PIB pentru 2007-2008. Corectia efectuata a implicat taiere masiva a cheltuielilor publice si crestere de impozite (TVA in 2010) pentru a aduce deficitul bugetar la un nivel rezonabil; acest deficit a ajuns la sub 1% din PIB in 2015 (de la cca 9% marime structurala in 2009). Concomitent a avut loc o diminuare a deficitului de cont curent la 0,7% din PIB in 2014 si la 1,2% in 2015 – aceasta reducere fiind obiectivul central al corectiei. De notat ca intre 2014-2016 finantarea deficitului a fost mai bine de 100% acoperita de fluxuri ce nu formau datorie. Din 2016 cifrele macro au inceput sa se modifice reveland o crestere a deficitelor externe –atat in balanta comerciala si de servicii cat si la deficitul de cont curent; se poate vorbi de revenirea “deficitelor gemene” (twin deficits).

Evolutia balantei externe ne diferentiaza de state vecine nou intrate in UE si care nu sunt in zona euro. Si poate nu atat capteaza atentia deficitul de cont curent ce a ajuns la cca 4,5% din PIB in 2018 (de la 3,2% in 2017) cat acoperirea in scadere prin investitii straine directe/ISD (non generatoare de datorie) -- la 54% in 2018, de la peste 70% in 2017. Ungaria, Polonia, Cehia – tari cu ale caror economii ne comparam in mod obisnuit, au balante de cont curent echilibrate, chiar surplusuri in ultimii ani. Sa notam totodata ca daca Romania are deficit comercial de cca.7% din PIB, Ungaria are surplus de aceeasi magnitudine. Compozitia importurilor noastre are de ce sa ne preocupe –avem, de pilda, deficit mare la alimente cu Polonia si Ungaria. Aici gasim temei pentru masuri tintite, care sa sprijine agricultura autohtona, anumite sectoare industriale. Dar pentru asa ceva este nevoie de un buget public solid, de spatiu fiscal, de o banca de dezvoltare. Nici nu este intelept sa se capete dependenta structurala de fonduri europene in balanta de plati.

Cand balanta externa este solida, tolerarea de catre pietele financiare a unor deficite bugetare este mai mare. Pietele financiare externe judeca in ultima instanta balanta externa totala a unei tari, cu contributiile sectorului public si ale celui privat. Conteaza aici stocurile de datorie si deficitele (fluxurile). Datoriile ca stoc nu este obligatoriu sa fie foarte mari pentru ca o economie sa fie “muscata” rau de constrangerea valutara externa. Romania stie aceasta din experienta anului 2009 cand datoria publica era in jur de 16% din PIB, dar deficitul structural al bugetului public se largise mult. Aceasta evaluare a pozitiei externe se poate vedea in marjele la care se tranzactioneaza obligatiuni suverane. Marjele pentru obligatiunile noastre au crescut considerabil in ultimii doi ani, spre deosebire de cele ale tarilor vecine amintite. Iar comparatia cu acestea este relevanta.

Structura bugetului nostru public a fost afectata de salarii crescute mult in anumite domenii si pentru a stavili migratia de forta de munca. Pe de alta parte, asemenea cresteri au redus din flexibilitatea bugetului, din spatiul fiscal. In general, cresteri de salarii in economie, fie ele justificate de nevoia de a atenua exodul fortei de munca, au afectat competitivitatea unor sectoare industriale. Productivitatea muncii a crescut la noi considerabil in ultimii ani, dar nu suficient. Acest impact in conjunctie cu o cerere interna in expansiune (pe fondul unei conduite bugetare prociclice) si ce nu a fost compensata de o productie interna pe masura, au condus la cresterea rapida a deficitelor externe in ultimii doi ani.

Dinamica macroeconomica interna din ultimii ani nu este sustenabila in primul rand din cauza evolutiei deficitelor externe -- cu atat mai mult in contextul international in deteriorare. O corectie a deficitelor externe devine inevitabila mai devreme sau mai tarziu tragaciul putand fi un soc extern. Iar aceasta corectie nu poate fi fara costuri. In minutele sedintelor de CA si alte documente ale BNR se evoca in mod repetat nevoia de a avea un mix de politici macro echilibrat, de a se evita supra-impovararea politicii monetare. Sunt corectii pe care BNR le poate favoriza (inclusiv prin masuri macroprudentiale), si sunt altele pe care nu le poate induce.

Teza ca banca centrala poate combate adancirea deficitului de cont curent (comercial) prin deprecierea leului trebuie sa aiba in vedere:

• leul nu este moneda de rezerva;

• economia s-a de-euroizat masiv in ultimii ani (tranzactiile se fac in lei in proportie de cca 2/3 acum), dar exista inca senzitivitate importanta la inflatie si depreciere, iar procesul nu este ireversibil;

• inflatie inalta poate sa slabeasca increderea in leu; tot astfel, dobanzi inalte la credite pot induce re-euroizarea pe partea de pasive ale populatiei si firmelor (“Politica monetara si paradoxul dublei devieri”Blog BNR, 12 febr.2018);

• deprecierea ca ca mijloc de restabilire a competitivitatii unor sectoare se complica cand inserarea in lanturi de productie (value chains) europene este puternica;

• trebuie sa se evite o pierdere a increderii in leu care sa conduca la un “atac intern”, o conversie a detinerilor de lei in detineri in valuta.

Cat se poate recurge la depreciere ca instrument de corectie este de judecat in contextul policy-mixului avand in vedere considerentele de mai sus.

Politica monetara nu poate lupta singura impotriva dezechilibrelor! Apropos de afirmatia celor care sustin ca BNR este “behind the curve” si care par sa ignore contextul intern si pe cel extern. Este de retinut ca dobanzile ROBOR pe termen scurt s-au miscat fata de partea a doua a anului 2017 (cand relevanta pentru conditii monetare era facilitatea de depozit) cu cca 300 puncte de baza –ceea ce este un indiciu al intaririi conditiilor monetare, a politicii monetare. Este de departe cea mai ampla intarire in regiune, intre tarile nou intrate in UE. Ultima sedinta de politica monetara a BNR a confirmat intarirea politicii monetare prin controlul strict al lichiditatii. O intarire si mai puternica a conditiilor monetare incluzand o suire a ratei de politica monetara ar aprecia probabil leul pe termen scurt date fiind diferentiale de dobanzi in regiune, in UE, admitand ca aceasta intarire nu ar fi perceputa ca o miscare in extremis. Dar astfel s-ar accentua dezechilibrul extern; ar avea loc o “pacificare” temporara a pietei valutare cu adancirea deficitului de cont curent si a celui comercial. Este aceasta calea de iesire din impas?

Solutia optima de corectie a dezechilibrelor externe reclama o ajustare a politicii bugetare, de reducere a deficitului bugetar simultan cu o imbunatatire a structurii bugetului, in combinatie cu o politica monetara intarita cu justa masura. Cum sa se reduca deficitul bugetar este de vazut in conditiile in care spatiul de diminuare a cheltuielilor publice, mai ales a celor de capital, s-a micsorat mult in ultimii ani. Reducerea deficitului este bine sa implice o scadere cat mai mica a cheltuielilor; trebuie sa gasim cai pentru ca necesara consolidare bugetara sa aduca resurse sporite la buget. Corectia poate fi ajutata de o absorbtie cat mai intensa de fonduri europene.

Mersul evenimentelor pe plan extern ne prinde pe picior gresit. Si mai avem contextul politic electoral in acest si in anul ce vine. Dar pietele financiare nu acorda termene de gratie in acest sens. Corectia, cand va avea loc, este bine sa fie cat mai putin fortata, sa fie evitata o “aterizare fortata” (un hard landing); ea are sens si din perspectiva aderarii la zona euro si a intrarii, in prealabil, in mecanismul cursurilor de schimb (ERM2) -- ambele imposibile fara o consolidare bugetara solida si controlul deficitelor externe. Este nevoie de luciditate, curaj si responsabilitate, de o buna conclucrare intre BNR si Guvern.

PS. Cei care afirma ca incetinirea cresterii economice la noi ar trebui sa fie contracarata de slabirea conditiilor monetare, de scaderea ratei de politica monetara, traiesc intr-o realitate paralela. Exista controverse paradigmatice intre economisti, dar si legi economice cu care nu te poti juca.

Articol de fond semnat de directorul editorial al ”Ziarului Financiar”, Cristian Hostiuc. Textul integral:

Pe lângă asaltul politic – luptele pentru noua conducere a BNR, mai rămâne sau nu Isărescu, rezerva de aur, OUG 114, cererea PSD de reducere a marjelor şi a dobânzilor la credite -, BNR se confruntă cu o creştere a inflaţiei peste nivelul maxim ţintit (3,8% faţă de 3,5%), deficitul comercial şi deficitul de cont curent nu se reduc, ci dimpotrivă, se măresc în fiecare zi, creşterea economică - care scade - este venită numai din consum şi din variaţia stocurilor, exporturile cresc foarte puţin, în timp ce importurile îşi menţin ritmul de creştere, ceea ce face ca rezultatul (exportul net) să aibă o contribuţie negativă la creşterea economică, producţia industrială scade, iar dinamica comenzilor noi din industria prelucrătoare şi persistenţa declinului lucrărilor de construcţii afectează economia.

După ce Banca Transilvania a redus acum câteva săptămâni estimarea de creştere economică la 2,9% faţă de 5,5%, cât vrea PSD, vineri economiştii de la Unicredit au venit cu o prognoză si mai pesimistă, o creştere economică de numai 2,8% pentru acest an.

BNR trebuie să reducă, şi cât mai rapid, deficitul comercial şi implicit deficitul de cont curent, aceste dezechilibre externe, înainte să fie prea târziu.

În 2019, deficitul comercial al fost de 15 mld. de euro, iar deficitul de cont curent a fost de 9 mld. de euro.

În ritmul în care a început anul, cu importurile în creştere cu 60%, România nu va termina bine anul 2019.

În 2008-2009 România a intrat în criză nu din cauza deficitului bugetar, ci din cauza deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, care nu mai putea fi finanţat şi era peste capacitatea de plată a economiei.

Deficitul comercial nu poate fi redus decât prin scăderea cheltuielilor bugetare, ceea ce PSD nu va accepta, scăderea din nou a salariilor, ceea ce nimeni nu va mai semna, şi atunci rămâne creşterea dobânzilor la lei şi creşterea cursului valutar, ceea ce va face ca BNR să fie ţap ispăşitor, şi nu PSD.

Amintiţi-vă cum a reacţionat PSD atunci când cursul a crescut cu 2% în ianuarie, Isărescu fiind făcut practic trădător.

BNR nu poate creşte dobânda de referinţă înainte de alegerile europarlamentare, pentru că PSD l-ar acuza direct pe Isărescu de subminarea economiei naţionale, având în vedere că acum economia României scade şi ar fi nevoie de scăderea dobânzilor, nu de creşterea lor.

Pentru a încerca să tempereze inflaţia, pentru a tempera creşterea creditării de retail pentru populaţie şi pentru că nu poate ca BNR să majoreze iar dobânda, Isărescu le cere băncilor să majoreze dobânzile la depozite, ceea ce înseamnă de fapt o politică monetară mai strânsă, nu mai relaxată, cum vrea PSD.

El dă ca exemplu Ministerul Finanţelor, care oferă populaţiei dobânzi mult mai mari la titluri de stat: 3,5% pe un an, 4% pe 2 ani, 4,5% la 3 ani şi 5% la 5 ani, dobânzi care sunt cu 50% mai mari, dacă nu chiar duble faţă de cât oferă băncile la depozitele bancare oferite populaţiei.

De partea cealaltă, băncile nu au de ce să ofere dobânzi mai mari la depozite pentru că stau pe un munte de lichiditate, care nu-şi găseşte contrapartidă solvabilă şi bancabilă în economie.

Creşterea dobânzilor la depozite de către bănci ar putea să mai reducă din ritmul de creştere a creditării pentru persoanele fizice, băncile având în februarie cea mai bună lună din ultimul deceniu. Ritmul de creştere a creditării pentru populaţie este de 8% pe an, creditele de consum duduind, pentru că creditele ipotecare au mai scăzut din cauza înnăspririi condiţiilor.

Isărescu ar vrea ca băncile să dea mai multe credite companiilor, unde ritmul de creditare este mult mai redus, în februarie fiind de 5%. Problema este că majorarea dobâzilor la lei din ultimul an le-a determinat pe companii să ia din nou credite în valută, ritmul de creştere a creditării în euro urcând la 8%.

Din cauza schimbărilor legislative şi a modificărilor fiscale peste noapte, multe companii şi în special multinaţionalele, care au o pondere de 49% în business faţă de 46% cât au firmele româneşti, au pus multe proiecte pe hold, pentru că nu ştiu la ce să se aştepte de la acest an.

Creşterile salariale se duc imediat în consum, în importuri, în excursii externe (anul trecut deficitul pe turism a fost de 2 miliarde de euro), ceea ce măreşte şi mai mult dezechilibrele externe.

Pe de altă parte, fără creştere economică, Dragnea, PSD şi guvernul PSD sunt “morţi” pentru că bugetul va sări în aer şi va arăta că programul wage led growth se va opri într-un zid.

În 2016, 2017 şi chiar şi în 2018, când ar fi putut să fie mai preventivă şi să aplice corecţii mai puţin evidente, Banca Naţională a fost relaxată, dar a început să se lege singură de mâini şi de picioare, iar acum a intrat în corzi. Orice decizie ar lua care să corecteze dezechilibrele, ar avea un impact mult mai mare şi s-ar întoarce împotriva ei ca un bumerang.

Tot ce putem spera este ca anul 2020, după alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale, să nu fie exact cum au fost anii 2009 şi 2010, cu corecţiile brutale de creştere a cursului şi tăierea salariilor.

Bine măcar că Ministerul Finanţelor se grăbeşte acum să se împrumute pentru refinanţarea datoriei şi acoperirea datoriei din 2019.

Senatorul PNL Florin Cîţu a propus un proiect de lege pentru modificarea legii de funcţionare a Băncii Naţionale (BNR), prin care elimină posibilitatea ca ministrul finanţelor publice şi un secretar de stat din minister să participe la şedinţele Consiliului de Administraţie al BNR. Astfel, potrivit propunerii legislative înregistrate la Senat, este abrogat alineatul (10) din articolul 33 al Legii nr. 312/2004 privind Statutul BNR.

Măsura cuprinsă în proiectul de lege este una dintre modificările şi completările propuse de senatorul Florin Cîţu pentru legea de funcţionare a BNR. El arată în expunerea de motive că proiectul de lege are în vedere „soluţionarea aspectelor de neconformitate cu Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, sesizate în Rapoartele de convergenţă ale Băncii Centrale Europene (BCE) şi ale Comisiei Europene din anul 2018, precum şi în scopul elaborării noului cadru de funcţionare a BNR anterior intrării în zona euro“.

Totodată, propunerea legislativă mai adaugă o prevedere prin care membrii CA şi salariaţii cu funcţii de conducere ai BNR care se regăsesc în regimul incompatibilităţii şi conflictelor de interese pot fi demişi doar dacă Parlamentul constată că aceştia încetează să îndeplinească condiţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sau dacă se fac vinovaţi de abateri grave. Propunerea legislativă este înregistrată pentru dezbatere la Senat, prim for sesizat, Camera Deputaţilor fiind decizională în acest caz. 

Proiectul de act normativ abrogă alineatul (4) din articolul 52, prin care BNR poate utiliza informaţiile primite, de natura secretului profesional, numai în următoarele situaţii: „a) verificarea îndeplinirii condiţiilor referitoare la constituirea instituţiilor de credit; b) supravegherea, la nivel individual şi consolidat, a activităţii instituţiilor de credit, în special a lichidităţii, solvabilităţii, expunerilor mari, procedurilor administrative şi contabile şi a mecanismelor de control intern ale acestora; c) aplicarea de sancţiuni; d) contestarea de către instituţiile de credit a actelor administrative emise de BNR; e) derularea unor proceduri judiciare iniţiate în baza art. 83 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare“. 

Ministerul de Finanţe a împrumutat astăzi 500 milioane de lei de la bănci, într-o emisune de obligaţiuni cu scadenţa în 2022, la o dobândă de 3,98% pe an. La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

Volumul total al cererii a fost de 599 milioane lei, din care  băncile în nume şi cont propriu au acoperit 385 milioane lei, iar 114 milioane lei au fost oferte necompetitive. 

Din valoarea nominală adjudecată de 500 mil. lei, suma oferita de bănci  în nume propriu s-a ridicat la 285 milioane lei, iar 100 milioane lei în contul clienţilor. Ofertele necompetitive au totalizat 114 mil.lei.

Randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de  3,98%.

Ministerul Finanţelor Publice intenţionează să împrumute în aprilie 3,62 miliarde de lei de la bănci, inclusiv sumele suplimentare, cu 46,5% mai mult decât în luna martie şi cu 27,3% peste volumul atras, potrivit unui anunţ al ministerului.

 În primul trimestru, Ministerul Finanţelor a împrumutat circa 7 miliarde de lei şi 83,5 milioane de euro de pe piaţa internă, precum şi 3 miliarde de euro de pe piaţa externă.

Datoriile sunt o problemă minoră pentru doar 15% dintre românii care au participat la o cercetare sociologică la finele lui 2018. Cea mai mare parte -  70% - consideră datoriile o problemă serioasă, care trebuie rezolvată cât mai repede posibil. Pentru cei mai mulți, situațiile neprevăzute sunt motivul pentru care ar lua un împrumut, însă 18% din persoanele cu datorii ar lua un credit și fără un motiv bine întemeiat.

Cercetarea sociologică Obiceiurile financiare ale românilor, implementată la sfârșitul anului trecut de KRUK România împreună cu agenția de cercetare de piață iSense Solutions, a analizat atitudinea față de bani  și comportamentul financiar al consumatorului român. 

În ceea ce privește obiceiurile de cumpărare, 88% dintre respondenți, fie că vorbim despre persoanele cu datorii, fie despre cele fără datorii, nu ar cumpăra un obiect de care nu au neapărat nevoie în gospodărie, ci mai degrabă ar economisi acești bani. De asemenea, 4 din 10 români sunt înclinați să-și planifice cheltuielile pentru a putea să cumpere ce își doresc din veniturile curente, fără să aibă remușcări.  

25% dintre respondenții persoane cu datorii și 15% dintre cei fără datorii, au mai spus că și-ar putea cumpăra ce își doresc în cazul în care ar câștiga la loto.

Referitor la cheltuielile pentru care românii ar lua un împrumut, situațiile neprevăzute sunt unul dintre motive, au răspuns 71% dintre persoanele cu datorii și 64% dintre persoanele fără datorii participante la cercetare. 18% dintre cei cu datorii ar lua un împrumut indiferent de scopul acestuia, în timp ce numai 9% dintre cei fără datorii ar lua un împrumut fără un motiv bine întemeiat.

Întrebați ce ar face cu 1.000 de lei dacă i-ar găsi într-un parc, 64% dintre respondenții persoane fără datorii au spus că i-ar preda poliției, în timp ce numai 54% dintre respondenții persoane cu datorii au dat același răspuns, 46% neindicând că l-ar duce la Poliție.  Într-o proporție de 10% față de numai 4% cei fără datorii, respondenții persoane cu datorii au mai spus că ar folosi acești bani pentru cheltuieli curente.

Metodologia de cercetare implementată de iSense Solutions a fost sondaj online, pe un panel reprezentativ la nivel național de aproximativ 900 persoane, din mediul urban și rural, cu o distribuție de 600 de respondenți, persoane fără datorii și aproximativ 300 de respondenți, persoane cu datorii.

Suma totală care va putea să fie acordată în 2019 pentru remuneraţia membrilor Consiliului de Supraveghere al Raiffeisen Bank România, care monitorizează activitatea conducerii executive, nu va depăşi 465.000 euro, valoare brută, acţionarii urmând să discute în luna aprilie această propunere.

„Pe durata anului fiscal 2019, suma totală ce va putea fi folosită pentru remuneraţia membrilor Consiliului de Supraveghere nu va depăşi 465.000 euro, suma brută. Comitetul de remunerare al băncii se va asigura că remuneraţia individuală ia în considerare îndatoririle specifice ale fiecărui membru. Decizia finală cu privire la distribuţia acestei sume este de competenţa Consiliului de Supraveghere“, se menţionează în raportul privind remuneraţia membrilor Consiliului de Supraveghere şi ai directoratului Raiffeisen Bank, care va fi discutat de acţionari în această lună.

În prezent, Consiliul de Supraveghere al Raiffeisen este format din şapte membri, dintre care doi sunt independenţi.

Preşedintele boardului Raiffeisen Bank România este Johann Strobl, CEO al Raiffeisen Bank International. Strobl a câştigat anul trecut 2,3 mil. euro din poziţia de şef al grupului austriac Raiffeisen Bank International.

Pe lângă Johann Strobl, din boardul Raiffeisen Bank România mai fac parte Martin Grull, Hannes Mosenbacher, Peter Lennkh, Andreas Gschwenter, Anca Ileana Ioan şi Ana Maria Mihăescu.

Pe de altă parte, din conducerea executivă a Raiffeisen Bank România fac parte Steven van Groningen, James Stewart, Mihail Ion, Vladimir Kalinov, Cristian Sporiş, Mircea Busuioceanu şi Bogdan Popa.

Remuneraţia membrilor directoratului Raiffeisen Bank România, care asigură conducerea executivă a băncii, va fi formată dintr-o sumă fixă lunară, acordată fiecarui membru la care se adaugă o sumă variabilă (incluzând programele de motivare la nivelul grupului Raiffeisen) plătibilă anual, depinzând de realizarea obiectivelor stabilite de Consiliul de supraveghere.

Sumele menţionate vor fi decise de Consiliul de supraveghere la propunerea Comitetului de remunerare.

„Suma fixă lunară va fi un multiplu al salariului mediu lunar al directorilor din administraţia centrală; ea va include orice compensaţie la care membrii directoratului sunt îndreptăţiţi.

În cursul anului 2019 factorul de multiplicare nu va depăşi valoarea 12. Suma variabilă ce va fi primită de fiecare membru al Directoratului va depinde de realizarea obiectivelor stabilite de Consiliul de Supraveghere pentru anul 2019, atât la nivelul întregii bănci, cât şi la nivel individual, pentru fiecare membru al Directoratului. Această sumă nu va depăşi o indemnizaţie în formă anualizată pentru fiecare membru al Directoratului şi nu va lua în considerare celelalte componente ale sumei lunare fixe la care este îndreptăţit membrul Directoratului“, se mai arată în raportul Raiffeisen.

În cazul grupului austriac Raiffeisen Bank International, cei şapte membri din conducerea executivă, au încasat anul trecut salarii şi bonusuri de 10,4 mil. euro.

Raiffeisen Bank România, deţinută de grupul austriac cu acelaşi nume, intenţionează să acorde acţionarilor dividende de 444 mil. lei, reprezentând jumătate din profitul net de 881,09 mil. lei, diferenţa urmând să fie inclusă în rezultatul reportat.

Pe ordinea de zi a AGA de la Raiffeisen România din luna aprilie figurează şi situaţiile financiare aferente anului trecut, planul de investiţii, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an.

Cardul bancar a început să înlocuiască ușor-ușor numărul mare de bacnote îndesate în portofel, cel puțin în rândul persoanelor a căror activitate se desfășoară în zonele unde până și micile magazine de cartier dispun de un POS. Însă, ce trebuie să faci atunci când îl pierzi sau îți este furat?

Reprezentanții ING Bank au recomandări pentru clienții care își pierd cardul său le este furat.

“În cazul în care o persoană nu își mai găsește cardul sau vede o notificare cu o tranzacție pe care nu o recunoaște, primul lucru pe care trebuie să îl facă e să își blocheze cardul. Poate face acest lucru sunând la call center sau din aplicația de Internet Banking direct. În cazul ING, pot intra pe ING Home”Bank în secțiunea Carduri și Tranzacții, unde va putea declara cardul ca fiind furat sau pierdut, în subcategoria Carduri Fizice”, precizează reprezentanții băncii.

“Clienții pot declara tranzacțiile pe care nu le recunosc prin call center sau direct într-un Office ING. Banii sunt creditați de ING în contul acestuia, în termen de până la 2 zile de la decontarea tranzacției", adăugă reprezentanții ING Bank.

Este recomandat să aveți salvat în telefon numărul băncii care v-a emis cardul, pentru a putea lua legătura cât mai rapid cu aceștia în cazul în care nu aveți acces la aplicația de mobile banking. Indiferent de situație, nu comunicați codul PIN și cu atât mai mult, evitați să îl aveți notat în agende, bilețele puse în portofel sau în alte locuri nesigure, mai spun cei de la ING.

La finalul anului 2018, în România erau instalate 204.372 de POS-uri, peste 13 milioane de cârduri active și 10.644 de ATM-uri.

Rata inflaţiei s-ar putea să fi urcat la 3,9% în martie, după 3,8% în februarie, atingând unul dintre cele trei vârfuri aşteptate în 2019, în condiţiile în care următoarele două sunt prognozate pentru iulie şi decembrie, arată o analiză a Unicredit Bank.

În acelaşi timp, dobânda ROBOR va rămâne în intervalul 3-3,5% în următoarele luni, având în vedere că BNR nu lasă nivelul de lichiditate din piaţă să crească prea mult. În plus, două emisiuni de obligaţiuni emise de Ministerul de Finanţe vor ajunge la maturitate pe 29 aprilie (8,8 mld.lei) şi 24 iunie (8,9 mld.lei).

Statul urmează să plaseze în această săptămână două emisiuni, din are una de 500 milioane lei, cu scadenţă la 3,2 ani, şi una de 700 milioane lei.

În ceea ce priveşte cursul valutar, analiştii Unicredit estimează că va rămâne în zona 4,70 lei-4,80 lei/euro.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, luni, un curs de referinţă de 4,7507 lei/euro, o scădere uşoară faţă de nivelul atins vineri.

Vineri, euro a coborât la 4,7508 lei.

Luni, euro a scăzut la 4,7507 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4,2303 lei la 4,2277 lei.

Cursul francului elveţian a scăzut de la 4,2291 lei la 4,2287 lei.

Lira sterlină a coborât de la 5,5361 lei la 5,5193 lei.

Preţul gramului de aur a urcat de la 175,3574 lei la 176,3534 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,32%, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Joi, indicele a urcat la 3,38%, cel mai mare nivel din 26 octombrie 2018, când a fost tot 3,38%. Vineri, indicele a stagnat.

Luni, indicele a scăzut la 3,32%.

Totodată, indicele ROBOR la șase luni a scăzut de la 3,42% la 3,38%.

Joi, acest indice a urcat la 3,42%, cel mai mare nivel din 26 noiembrie 2018, când a fost tot 3,42%. Vineri, indicele a stagnat.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în scădere la 3,30%, de la 3,55%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a scăzut la 2,98%, de la 3,24%, valoarea din şedinţa precedentă.

Postări Facebook

Toto Morosanu: https://www.facebook.com/toto.morosanu.3/posts/430246951065097

ICAP Romania: https://www.facebook.com/icapromania/posts/2110690448968566

Victoriabank: https://www.facebook.com/VictoriabankMD/photos/a.215396565194615/2404210999646483/

DA Baschet: https://www.facebook.com/groups/154358567966802/permalink/2189085984494040/

Postări Twitter

Pont bursier: https://twitter.com/BursierRo/status/1115189549490008064