Capitalizarea companiilor listate pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) s-a majorat cu 3,6% în această săptămână, totalizând 164,68 miliarde de lei, fiind aproape de valoarea consemnată la începutul lunii decembrie a anului trecut (165 de miliarde de lei), înainte de anunţarea măsurilor fiscal - bugetare privind taxarea activelor bancare şi plafonarea preţului gazelor.

Pe de altă parte, valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni a scăzut în săptămână 1 - 5 aprilie 2019 cu aproape 23%, de la 160,77 milioane de lei la 124,57 milioane de lei, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Bursei de la Bucureşti.

În această perioadă au fost consemnate 5.879 de schimburi cu acţiuni, faţă de 8.480 tranzacţii în săptămâna 25 - 29 martie 2019. Cea mai bună zi de tranzacţionare a fost marţi, 2 aprilie, când s-au înregistrat 1.261 tranzacţii cu acţiuni în valoare totală de 35,54 milioane de lei.

Acţiunile Banca Transilvania au fost cele mai tranzacţionate, schimburile pe aceste titluri fiind de 44,84 milioane de lei, urmate de BRD - Groupe Societe Generale (20,471 milioane de lei), OMV Petrom (11,13 milioane de lei), Fondul Proprietatea (10,30 milioane de lei) şi Romgaz (8,98 milioane de lei).

Cele mai importante aprecieri ale cotaţiilor, pe segmentul principal al Bursei de Valori Bucureşti, le-au consemnat acţiunile Zentiva, cu o creştere de 23,50%, Casa de Bucovina-Club de Munte (plus 11,28%) şi Mecanica Ceahlău (plus 8,53%).

Pe de altă parte, cele mai importante deprecieri au fost înregistrate de titlurile Oltchim, care au pierdut 19,06% din valoare, TMK-Artom (minus 7,697%), şi Ropharma (minus 7,4%).

În ceea ce priveşte sistemul alternativ de tranzacţionare, în această săptămână s-a înregistrat un rulaj de 1,36 milioane de lei, în scădere cu 35% faţă de perioada 25 - 29 martie 2019. Numărul total al schimburilor a fost de 409, faţă de 652 cu o săptămână în urmă. Capitalizarea companiilor de pe ATS a coborât la 7,28 miliarde de lei.

De la începutul acestui an, pe Bursa de la Bucureşti au fost realizate 166.597 tranzacţii în valoare totală de 2,99 miliarde de lei, media zilnică de tranzacţionare fiind de 45,34 milioane de lei. În acest an, pe BVB sunt 85 de societăţi emitente şi 29 de intermediari.

Indicele reprezentativ BET a depășit reperul de 8.200 de puncte și este la mai puțin de 3% de nivelul care ar anula integral picajul adus de introducerea așa-numitei „Taxe pe lăcomie”. Acțiunile Băncii Transilvania au condus raliul.

Bursa românească a avut un nou impuls ascendent pe final, într-o săptămână în care toate cele 5 sesiuni de tranzacționare au avut închideri „pe verde”. Indicele compozit BET Plus a avansat cu 0,41%, iar indicele reprezentativ BET s-a apreciat cu 0,40%, până la nivelul de 8.202,21 de puncte.

Nu mai puțin de 60% din rulajul de 25,46 milioane lei (5,36 milioane euro) al pieței de acțiuni a fost asigurat de activitatea de tranzacționare pe titlurile Băncii Transilvania (TLV). Astfel, acestea au închis cu 1,17% peste referință, la prețul 2,1700 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 3,83 milioane lei în piața reglementată. De asemenea, singurele transferuri din piața deal, în valoare de 11,47 milioane lei, s-au realizat în piața reglementată.

O altă acțiune preferată de regulă de investitorii instituționali nerezidenți, cea a OMV Petrom (SNP) a câștigat 0,28%, până la prețul de 0,3640 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 1,87 milioane lei, într-o zi în care la Londra prețul țițeiului de tip Brent s-a apropiat de zona unui maxim al ultimelor aproape 5 luni de 71,00 dolari/baril.

Celalălalt titlu lichid de pe segmentul energetic al cărui indice BET-NG a urcat cu 0,17%, cel al Romgaz Mediaș (SNG), s-a apreciat cu 0,31%, până la prețul de 32,80 lei/acțiune, pe al 3-lea rulaj al zilei, de 1,84 milioane lei.

Pe o valoare a tranzacțiilor apropiată, de 1,53 milioane lei, titlurile Fondul Proprietatea (FP) au staționat pe nivelul de preț de 0,9240 lei/acțiune. Celalte acțiuni ale fondurilor închise de investiții, cele ale SIF, au avut, însă, o zi pozi6tivă, ceea ce a și tras în sus indicele financiar BET-FI, care a avansat cu 0,29%, până la nivelul de 36.096,05 de puncte.

Liderul Ligii Naţionale de baschet masculin, CSU Sibiu, a fost învins duminică, pe teren propriu, de formaţia U Banca Transilvania Cluj, cu scorul de 78-72 (39-31), în ultimul meci din sezonul regulat. Din 24 aprilie încep partidele din play-off.

Înaintea intrării în faza eliminatorie a sezonului, clasamentul arată astfel: 1. CS Sibiu 42 puncte, 2. U BT Cluj 41, 3. CSM Oradea 39, 4. SCM Craiova 36, 5. SCM Timişoara 34, 6. BCMU Piteşti 34, 7. Steaua Bucureşti 18 şi 8. Dinamo Bucureşti 18.

Astfel, în primul tur al play-off-ului se vor duela, conform Tabelei Berger, CSU Sibiu – Dinamo Bucureşti, U BT Cluj – Steaua Bucureşti, CSM Oradea – BCMU Piteşti şi SCM Craiova – SCM Timişoara, în sistemul ”cel mai bun din cinci partide”, programate în 24 şi 26 aprilie, 1 şi 3 mai, respectiv 6 mai.

Câştigătoarele din sferturile de finală se califică în semifinale, programate între 11-22 mai, pentru ca finala să aibă loc tot în cinci partide, între 27 mai şi 7 iunie.

Campioana en-titre este CSM Oradea.

• Băncile comerciale au avut câștig de cauză în conflictul cu micii creditori, iar planul de vânzare a terenurilor și utilajelor de pe platforma din Calea Chișinăului are acum toate șansele de reușită.

• Din cei 200 de angajați, aproape trei sferturi și-au pierdut deja locurile de muncă, iar administratorul Technosteel este pe cale să mai concedieze o parte din aceștia.

• O gravă problemă stă în faptul că împrumuturile acordate de bănci companiei din Iași au fost garantate cu terenuri despre care se spune că sunt serios poluate, ceea ce ar putea provoca un scandal uriaș la nivel local.

Băncile comerciale au câștigat războiul cu micii acționari din cadrul Technosteel LBR și au reușit să își impună planul de vânzare a terenurilor și bunurilor aflate pe platforma din Calea Chișinăului.

Contestația băncilor NBG, Banca Românească și Banca Transilvania, pentru anularea votului dat de micii creditori, a fost admisă de magistrați. Sentința a fost dată pe data de 27 martie și a căzut greu pentru investitorii care doresc continuarea producției, dar și a celor aproape 50 de angajați, câți se mai află momentan în fabrică.

În cazul fabricii ieșene, au fost depuse două planuri de reorganizare, unul din partea băncilor, care prevede vânzarea tuturor bunurilor, iar altul din partea micilor creditori, printre care și Sapico Chemical SRL, și care prevede continuarea producției.

"Judecătorul sindic a admis cererea băncilor NBG, Banca Românească și Banca Transilvania, de a anula votul dat de către Sapico Chemical Internațional SRL propriului plan de restructurare în lipsa avizului expres al administratorului judiciar. În contextul anulării votului Sapico Chemical Internațional SRL, care reprezenta peste 18 procente din masa credală de la Technosteel LBR, evident, pe cale de consecință, masa credală care a susținut planul grupului de 5 creditori chirografari a fost sub 30 procente, minimum legal conform Legii 85/2014, deci planul a fost invalidat de judecătorul sindic", a explicat Sabin Radu, administrator al Sapico Chemical Internațional.

Creditele oferite de bănci, garantate cu terenuri poluate?

Între timp, unii creditori ai Technosteel LBR au dispărut de la masa credală, în acest fel făcându-se un fel de haos la adunările generale. Se pare că cele două planuri de restructurare depuse spre analiza Adunării generale a Creditorilor Technosteel au avut la bază un raport de mediu despre care unii creditori susțin că este nereal și fals, deoarece face o supraevaluare netă a clădirilor și terenurilor Technosteel LBR, netinând cont de obligația de decontaminare a zonei poluate cu deșeuri periculoase.

"În raportul de evaluare al celor două imobile, evaluatorul susține că nu sunt subsoluri în Technosteel și susține că nu există contaminări, iar terenurile și clădirile nu au probleme de mediu. Este foarte ciudat că băncile creditoare și garantate cu ipoteci pe aceste clădiri și terenuri, deși au beneficiat de rapoarte de evaluare anuale a clădirilor și terenurilor Technosteel, nu au știut de existența acestor subsoluri tehnice (care au adâncimi între circa 5 și 12 m și se întind pe suprafețe de zeci de mii de metri pătrați) ale Technosteel. Știm că Banca Românească și NBG au contracte de creditare pentru Technosteel de mai bine de 5 ani, deci au beneficiat de 5 rapoarte de evaluare consecutive! Cine a mințit băncile? Probabil că evaluatorii desemnați în alianță cu administratorul societății", este de părere Sabin Radu, creditor în cadrul Technosteel LBR.

Poluarea subsolurilor ar putea reface toată procedura

Planurile de restructurare elaborate pentru Technosteel au avut la bază acest raport de evaluare a imobilelor, întocmit de evaluatorul desemnat, și anume Neoconsult SRL. În situația în care raportul de evaluare imobile este construit pe date false, el se poate autoinvalida.

Problema este că administratorul judiciar al fabricii grăbește eliberarea terenului, și chiar concedierea altor 25 de angajați din cei 50 câți mai lucrează în prezent. În urmă cu aproape un an, circa 200 de ieșeni lucrau în cadrul fabricii. "Preocuparea administratorului CITR este cum să se scape cât mai degrabă de povara salariilor oamenilor care încă mai lucrează pe platforma Technosteel, după ce s-a văzut scăpat de peste 60 la sută din personal până acum. Singura filosofie este aceea de a scăpa cât mai degrabă compania de salariați și a vinde imobilele și ce o mai găsi pe acolo și de a-și încasa comisionul. Restructurare prin lichidare și comisionare este întreaga filosofie a administratorului CITR", a mai spus administratorul Sapico Chemical Internațional SRL.

În conducerea societății din Iași s-au aflat oamenii de afaceri Sergei Zonenko - evreu de origine rusă, David Segal - cetățean basarabean, romanul Adrian Gavrilă și mai mulți mici acționari. Firma ieșeană a fost înființată la scurt timp după asasinarea lui Virgil Săhleanu, celebrul lider de sindicat de la Tepro SA. Numărul mediu al angajaților în cadrul firmei a fost de 200 în fiecare an, până la intrarea în procedura de insolvență din cauza datoriilor de peste 100 de milioane de lei.

”Ritmul de creștere economică ar putea încetini la 2,8% în 2019 și la 1,8% în 2020 din cauza efectelor negative ale măsurilor fiscale ad-hoc, o creștere mai lentă a creditării și a cererii externe”, se arată în raportul trimestrial al UniCredit, intitulat ”​Limitele #wageledgrowth”. Anticipăm o majorare a deficitului bugetar la 3,4% din PIB anul acesta și la 4,1% din PIB în 2020 dacă legea pensiilor va fi adoptată în forma actuală, mai arată autorii Raportului.

Deficitul contului curent ar putea scădea ușor din cauza încetinirii ritmului de creștere sub potențial. Banca Națională a României (BNR) va menține, cel mai probabil, dobânda de politică monetară la nivelul actual și va încerca să prevină modificări bruște ale dobânzilor și ale cursului de schimb euro-leu prin gestionarea atentă a lichidității și prin intervenții pe piața valutară.

Politicile de majorare a veniturilor încep să producă efecte negative

În ultimii doi ani, guvernul României a majorat pensiile și salariile cu scopul de a stimula cererea internă și a menține ritmul de creștere economică peste nivelul de 5%. Însă această strategie de creștere economică bazată pe majorări rapide ale veniturilor populaţiei, promovată de ideologii guvernului sub hashtag-ul #wageledgrowth, nu a asigurat fondurile necesare pentru a stimula și producția internă astfel încât să acopere consumul suplimentar. Ca urmare, deficitul contului curent și deficitul bugetar structural au depășit 4% din PIB, ambele fiind mai mari în comparație cu țările din Europa Centrală și de Est (ECE) membre ale Uniunii Europene (UE). În încercarea de a acoperi deficitul bugetar în creștere, controversata ordonanță de urgență 114 (OUG 114) de la finalul anului 2018 a introdus taxe sectoriale suplimentare. Astfel de măsuri ad-hoc erau de așteptat din cauză că veniturile bugetare nu țin pasul cu țintele de colectare. Cu toate acestea, mărimea, extensia și metodele de implementare au fost surprinzătoare .

Taxele sectoriale introduse de curând au fost reduse la presiunile pieței și ale agențiilor de rating...

Confruntându-se cu o reacție puternic negativă a piețelor financiare și cu riscul reducerii pespectivei de rating suveran, guvernul a modificat OUG 114, reducând taxa pe activele bancare la 0,2% pentru băncile cu o cotă de piață sub 1% și la 0,4% pentru celelalte bănci, eliminând legătura dintre nivelul taxei şi dobânzile ROBOR și excluzând jumătate din activele bancare din baza de calcul a taxei. În plus, taxa poate fi redusă sau eliminată în cazul unei creșteri a creditării și/sau în cazul reducerii marjei de dobândă (calculată ca diferență între rata medie ponderată a dobânzii la creditele denominate în lei și rata medie ponderată a dobânzii la depozite denominate în lei). Impactul estimat este de cel mult 0,9 miliarde lei în comparație cu 5,4 miliarde lei conform primei variante a OUG 114. În această ultimă formă, taxa bancară nu pune în pericol supraviețuirea sistemului bancar, însă va tempera probabil creditarea și va conduce la un impact negativ al creditării asupra creșterii economice atât în 2019, cât și în 2020.

... însă vor afecta negativ creditarea...

Mai mult, creditarea nouă a început să încetinească din T4 2018 din cauza creșterii dobânzilor ROBOR și a frânării abrupte a creșterii economice. Excluzând stocurile de inventar, creșterea economică a fost de doar 1,3% anul trecut, încetinind de la 6,8% în 2017. Creditarea nouă a fost stimulată în 2018 de creditele ipotecare și de creditele în lei acordate companiilor, susținute de garanțiile de stat și de dezvoltarea pieței imobiliare și a comerțului cu amănuntul. Ambii factori ar putea avea o contribuție mai redusă în 2019.

În pofida majorării costurilor de finanțare în lei, creditarea în valută nu a accelerat, indicând o temperare a cererii pentru credite. Incertitudinile fiscale majorează costurile de finanțare în economie și ar putea continua să afecteze investițiile private. Două din cele mai importante surse de investiții străine directe (ISD) – companiile din sectoarele energetic și cel al telecomunicațiilor – se confruntă cu noi taxe într-un moment în care ambele trebuie să decidă cu privire la proiecte mari de investiții, și anume exploatarea gazelor din Marea Neagră, respectiv implementarea tehnologiei 5G. Între timp, proiectele de infrastructură vor continua să fie limitate de prioritizarea altor categorii de cheltuieli publice.

Ritmul de creștere a consumului va încetini treptat

Ca urmare, consumul privat va rămâne principalul motor de creștere, chiar dacă acest stimul își reduce turaţia. În 2018, gospodăriile populației și-au diminuat așteptările de achiziții viitoare, crescând economisirea. Această tendință continuă și în 2019, pe fondul încetinirii creșterilor salariale atât în sectorul privat, cât și în cel public. În cazul în care pensiile vor fi majorate conform planului în septembrie 2019 și în 2020, deficitul bugetar s-ar majora la 3,4% din PIB anul acesta și la 4,1% din PIB în 2020.

Dat fiind faptul că deficitul bugetar aferent anului 2018 se va situa în preajma nivelului de 3% din PIB conform standardelor europene, există riscul declanșării unei proceduri de deficit excesiv împotriva României în T2 2019.

Din acest punct, guvernul va avea trei opțiuni deloc de invidiat:

1. o majorare puternică a deficitului, care va fi penalizată, probabil, de agențiile de rating și de creditori;

2. tăierea cheltuielilor publice sau

3. majorări ad-hoc de taxe.

Ultimele două variante ar continua să afecteze creșterea economică în anii electorali 2019-20. Membri influenți ai PSD au militat pentru înlocuirea cotei unice a impozitului pe venit cu cote progresive. Ca prim pas, cota unică de impozitare a fost redusă de la 16% la 10% în 2018. Cu toate acestea, al doilea pas – un impozit de 20-25% pe salariile care depășesc salariul mediu pe economie – este puțin probabil să fie implementat înaintea următoarelor patru runde de alegeri.

În absența unor astfel de măsuri, impredictibilitatea fiscală ar putea menţine ratele dobânzilor mai ridicate decât în restul regiunii și ar putea anula stimulii veniți din partea cheltuielilor sociale mai mari. Adăugând la factorii menționați anterior probabilitatea ridicată ca cererea externă să fie mai slabă, ne-am revizuit în jos estimarea de creștere economică, la 2,8% în 2019 și la 1,8% în 2020.

Pe lângă încetinirea graduală din Europa, este puțin probabil ca exporturile către Rusia, Turcia, Orientul Mijlociu și Asia de Est (exceptând China) să crească puternic, după performanţa slabă din 2018. Cheltuielile populației vor duce la o creștere mai rapidă a importurilor decât a exporturilor, aşa cum s-a întâmplat şi în anii trecuţi. Creșterea economică bazată pe majorări salariale a condus la un deficit al contului curent de 4,7% din PIB în 2018. Odată cu încetinirea ritmului de creștere sub cel potențial, deficitul contului curent ar putea scădea la 4,6% din PIB în 2019 și la 4,4% din PIB în 2020.

În ciuda reducerii deficitul contului curent nu va fi acoperit de intrările de fonduri europene și de ISD, diferența depășind 1% din PIB în ambii ani. Ca urmare, stabilitatea leului va depinde de fluxuri de capital volatile. În cazul în care apetitul pentru risc al investitorilor străini scade din nou, presiunea pe ratele dobânzilor va reveni. Deși BNR ar fi trebuit să crească dobânzile și mai mult în 2018, o asemenea mișcare acum, când creșterea economică se temperează, ar fi prea târzie. Pe de altă parte, o relaxare a condițiilor monetare este puțin probabilă din cauza faptului că inflația va rămâne aproape de limita superioară a intervalului țintit în 2019 și s-ar putea reduce spre țintă doar în 2020. În aceste condiții, anticipăm că BNR va menține dobânda de politică monetară la nivelul actual și va încerca să prevină modificări bruște ale dobânzilor și ale cursului de schimb euro-leu prin gestionarea atentă a lichidității și prin intervenții pe piața valutară.

Cursul euro-leu ar putea fluctua într-un interval restrâns, de 4,70-4,80 dacă noua conducere a BNR – care ar trebui să fie aleasă de parlament cel târziu în septembrie – nu va modifica strategia actuală.

Alegerile pentru Parlamentul European programate în data de 26 mai vor reprezenta un test de popularitate pentru PSD şi liderii săi. Sondajele de opinie indică PNL aproape la egalitate cu PSD, în timp ce alianța proeuropeană dintre USR și PLUS se situează în fața ALDE.

Senatorul PNL Florin Cîţu a propus un proiect de lege pentru modificarea legii de funcţionare a Băncii Naţionale (BNR), prin care elimină posibilitatea ca ministrul Finanţelor Publice şi un secretar de stat din minister să participe la şedinţele Consiliului de Administraţie al BNR.

Astfel, potrivit propunerii legislative înregistrate luni la Senat, este abrogat alineatul (10) din articolul 33 al Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.

Măsura cuprinsă în proiectul de lege este una dintre modificările şi completările propuse de senatorul Florin Cîţu pentru legea de funcţionare a BNR.

El arată în expunerea de motive că proiectul de lege are în vedere "soluţionarea aspectelor de neconformitate cu Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, sesizate în Rapoartele de Convergenţă ale Băncii Centrale Europene (BCE) şi ale Comisiei Europene din anul 2018, precum şi în scopul elaborării noului cadru de funcţionare a BNR anterior intrării în zona euro".

Totodată, propunerea legislativă mai adaugă o prevedere prin care membrii CA şi salariaţii cu funcţii de conducere ai BNR care se regăsesc în regimul incompatibilităţii şi conflictelor de interese pot fi demişi doar dacă Parlamentul constată că aceştia încetează să îndeplinească condiţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sau dacă se fac vinovaţi de abateri grave.

În acelaşi timp, proiectul de act normativ abrogă alineatul (4) din articolul 52, prin care BNR poate utiliza informaţiile primite, de natura secretului profesional, numai în următoarele situaţii: "a) verificarea îndeplinirii condiţiilor referitoare la constituirea instituţiilor de credit; b) supravegherea, la nivel individual şi consolidat, a activităţii instituţiilor de credit, în special a lichidităţii, solvabilităţii, expunerilor mari, procedurilor administrative şi contabile şi a mecanismelor de control intern ale acestora; c) aplicarea de sancţiuni; d) contestarea de către instituţiile de credit a actelor administrative emise de Banca Naţională a României; e) derularea unor proceduri judiciare iniţiate în baza art. 83 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare".

Propunerea legislativă este înregistrată pentru dezbatere la Senat, prim for sesizat. Camera Deputaţilor fiind decizională în acest caz.

Senatorul Daniel Zamfir, liderul ALDE Brașov, a anunțat vineri, într-o conferință de presă, că liberal-democrații vor depune săptămâna viitoare un amendament la legea de aprobare a Ordonanței 19/2019 prin care se urmărește ca noul indice Robor să se aplice și creditelor în derulare, transmițându-i, pe de altă parte, comisarului european pentru concurență, Margrethe Vestager, că ancheta pe care comisia economică a Senatului a desfășurat-o nu afectează în niciun fel independența Consiliului Concurenței.

"Noi, ALDE, vom depune un amendament - legea de aprobare a Ordonanței 19/2019 care modifică OUG 114/2018 a venit în Parlament - marți se discută la comisia economică și am stabilit să depunem un amendament prin care acest indice să se aplice și creditelor în derulare. Este un lucru firesc, ceea ce ar fi trebuit să se întâmple de la bun început. E nedrept ca oamenii care au semnat credite în lei anii trecuți să plătească rata raportată la acest indice care nu are nicio legătură cu realitatea", a declarat Zamfir.

Conform acestuia, în prezent, sunt peste 1 milion de oameni care au contracte cu credite în lei.

Senatorul ALDE a menționat că noua ordonanță prevede ca, începând din 2 mai, pentru noile contracte de credite în lei să se aplice indicele Robor calculat la tranzacții și nu la cotații, în acest fel fiind "reparată o nedreptate doar pe jumătate". Totodată, Zamfir a susținut că, potrivit unor decizii anterioare ale Curții Constituționale, prin amendamentul ce va fi propus, nu se va crea o situație de aplicare retroactivă a unor prevederi legislative.

Guvernul a adoptat în urmă cu o săptămână Ordonanța pentru amendarea OUG 114/2018, prin care a introdus la finele anului trecut o serie de modificări fiscale prin care se va modifica și referința pentru creditele în lei acordate persoanelor fizice, însă aceasta nu se va aplica obligatoriu și creditelor în derulare.

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a atenţionat, vineri, că aderarea României la zona euro nu depinde doar de România, ci şi de acordul de la nivelul european.

„România şi-a stabilit clar acest obiectiv de aderare la euro: 2024, acţiune de parcurs. Dar ştiţi foarte bine, aceasta este o problemă la nivel european, vorbim de Schengen şi de alte astfel de situaţii, când, chiar dacă suntem gata cu anumite cerinţe, totuşi decizia se ia la nivel european. România, în acest sens, are un plan foarte bine stabilit. Anul trecut, în decembrie, Guvernul a aprobat un astfel de plan, pentru trecerea la moneda euro. Noi ne ţinem de el, ne îndeplinim obiectivele, cum am făcut întotdeauna”, a afirmat Eugen Teodorovici, în cadrul unor declaraţii de presă, înaintea reuniunii Eurogrup şi reuniunii informale a miniştrilor de finanţe (ECOFIN), despre discuţiile privind Directiva pentru produsele accizabile.

Ministul român al Finanţelor a mai susţinut că se îndoieşte de faptul că va fi finalizat Brexit. „Am spus de la început, nu cred că Brexitul va fi. Efectele nu sunt bune pentru niciuna dintre părţi, de aceea cred că nu va fi un Brexit”, a adăugat Teodorovici.

La reuniunea Eurogrup din această după-amiază şi-a anunţat prezenţa şi ministrul Finanţelor din Marea Britanie.

De asemenea, ministrul Finanţelor a precizat că el crede că toate discuţiile despre euro ar trebuie purtate alături de celelalte ţări din Uniunea Europeană (UE) care nu fac parte din zona euro, deoarece scopul este de a ajunge toate în zona euro.

Ministerul Finanţelor Publice organizează vineri şi sâmbătă, la Bucureşti, reuniunea informală a Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană (UE), în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. La eveniment vor participa peste 40 de delegaţii, aproximativ 1.000 de persoane, miniştrii de Finanţe din statele membre UE, Guvernatorii băncilor centrale, comisari europeni şi înalţi reprezentanţi ai instituţiilor UE.

Programul guvernamental care dă posibilitatea părinţilor să depună anual 1.200 lei, urmând să primească, la majoratul copilului o primă de depunere de 600 lei şi dobânda de 3% pentru întreaga sumă depusă, nu este deloc atrăgător pentru români. Guvernul spera să atragă circa 4,8 miliarde de lei pe an prin programul „gROwth – Contul individual de economii Junior”.

Până în prezent, doar puţin peste 10.000 de copii din cei peste 4 milioane au depus bani în schema de economisire lansată de Guvern în urmă cu patru luni, după cum a anunţat recent Comisia de Prognoză, surse din piaţă afirmând că banii au fost depuşi automat de Ministerul Muncii pentru o parte dintre cei 53.000 de copii aflaţi în centre de plasament, pentru care autorităţile sunt obligate, prin ordonanţă, să facă acest lucru.
 
Programul guvernamental „gROwth – Contul individual de economii Junior” prevede în mod expres că „în cazul copiilor ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, depunerea anuală minimă de 1.200 lei se efectuează de către autoritatea tutelară din sume alocate în acest scop de ordonatorul principal de credite”, urmând ca, în cazul în care aceşti copii se înfiază, plata sumei anuale de transferă către părinţi.
 
Un sondaj efectuat de „Adevărul” printre părinţi arată că români nu vor să se lipsească de cei 1.200 lei pe an, pe de o parte din cauza sărăciei, iar pe de alta din cauza neîncrederii pe care o au în guvernanţi.
 
Iată câteva dintre răspunsuri:

„Am patru copii, cu vârste între 2 şi 14 ani. N-aş putea să depun 4.800 lei pe an. Şi, am înşeles că nu e obligatoriu. Oricum, prefer să folosesc aceşti bani pentru lucrurile care le sunt acum necesare, nu peste 4 sau 16 ani, când vor deveni ei majori”, a declarat Irina, 36 de ani.
 
„N-aş depune niciun leu în acest cont deschis de Guvern. Să se descurce cum pot. Că eu nu le dau bani cu împrumut. Ce garanţie am că, peste 15 ani, când fetiţa mea va împlini 18 ani, Guvernul îmi va da cei 18.000 lei, plus prima, plus dobânda de 3%. Cine ştie cine va fi la guvernare atunci şi ce legi vor mai da. Că le schimbă ca pe ciorapi. Trebuie să fii jurist sau contabil ca să fii la curent cu legislaţia, nu om de rând”, a spus Andreea, 32 de ani.
 
„Eu depun lunar bani pentru fiul meu, dar la bancă. Am încheiat un contract şi am garanţia că, atunci când fiul meu va avea nevoie de bani pentru facultate, banca mi-i va da. Suma pe care o virez lunar e cam tot pe-acolo, 100 lei, dar am garanţia că-i voi primi cu dâbândă când am nevoie. N-aş putea spune asta şi despre stat. Nu ştiu ce se va-ntâmpla peste 14 ani”, spune Tudor, 38 de ani.

Nici Opoziţia nu e de acord cu modul în care se împrumută Guvernul de la copii
 
Miercuri, în Parlament, când ordonanţa privind Contul Junior a devenit lege, Opoziţia a reclamat faptul că dobânda de 3% oferită este prea mică.
 
„De fapt, este o schemă de excrocare a populaţiei României. Este inadmisibil să propui o schemă de acumulare a statului prin care ia bani de la cetăţeni şi promite dobânda peste 18 ani. Şi este inadmisibil să propui populaţiei o dobândă de 3% cât timp inflaţia este de 4%“”, a declarat Dan Vîlceanu, deputat PNL. La rândul său, Claudiu Năsui, deputat USR, precizează că românii nu-şi permit acest lucru: „Criza de bani este mare. Cine-şi permite să economisească 100 de lei pe lună? Nu cineva care se află pe salariul minim, pentru care 100 de lei înseamnă 10% din salariu”.
 
Statul nu încheie contract cu fiecare depunător
 
Pe de altă parte, Csep Eva Andrea, deputat UDMR, a subliniat că „nu există un contract care se va încheia între statul român şi titularul contului, care să aibă o garanţie pentru titluarul care depune aceste sume”.
 
Doar fostul ministrul al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, s-a arătat mulţumită de program: „Contul Junior se deschide din oficiu, într-adevăr, pentru absolut toţi copiii din România. Asta nu înseamnă că vreun părinte este obligat de cineva ca să depună suma de 1.200 de lei. La care se adaugă un bonus de la stat de 600 de lei. Vă rog să îmi arătaţi o bancă din România, oricare, care să dea prima la depunere de 50%, că eu merg acolo şi-mi pun toţi banii”.
 
Dobânda, anulată de inflaţie
 
Teoretic, ar fi trebuit să se deschidă câte un cont pentru fiecare copil. În realitate, este doar un singur cont la Trezoreria Sectorului I, în care se varsă toţi banii. Doar chitanţa de depunere e dovada depunerii, pentru că nu există niciun act care să lege titularul de acest depozit.
 
Legea spune că cine depune minimum 1.200 de lei pe an (o medie de 100 de lei pe lună), primeşte o dobânda de 3%/an, precum şi o primă în valoare de 600 de lei. Dacă am fi primit dobânda anul trecut, am fi scos cu 1,7% mai puţini bani decât am depus, din cauza inflaţiei.
 
Odată depuşi, banii sunt blocaţi în cont până la majoratul copilului sau până când copilul se îmbolnăveşte grav, altfel nu pot fi scoşi. Statul nu va vira anual primele şi dobânda, ci doar atunci când copilul face 18 ani.
 
Dacă nu retragi banii la 18 ani, pierzi prima şi dobânzile
 
Sumele pot fi retrase mai devreme doar în cazul în care apar situaţii excepţionale, cum ar fi cheltuieli de sănătate pentru tratarea minorului în cazul bolilor cu risc de deces ale acestuia şi în cazul decesului. 
 
În aceste situaţii, prima de stat se acordă pentru anii în care s-au efectuat depuneri, inclusiv pentru anul în care a intervenit situaţia excepţională şi dobânda aferentă.
 
La împlinirea vârtsie de 18 ani şi în situaţii excepţionale titularul contului sau reprezentantul legal al acestuia, după caz, poate afectua retragerea totală a sumelor din cont. Dacă nu se solicită retagerea sumelor din cont, acestea nu beneficiază de condiţiile din acest program”, se arată în ordonanţa devenită lege.
 
Pe de altă parte, legea prevede că prima de stat, calculată pentru toţi anii în care s-au făcut depuneri, plus dobânda, se va plăti în termen de 15 zile de la scadenţa depozitului.

Ministerul Finanțelor și-a propus să împrumute în trimestrul al doilea, lunile aprilie, mai și iunie, 10-12 miliarde de lei de pe piața internă, semnificativ peste totalul de 7,1 miliarde de lei obținut în primele trei luni ale anului. Deși a luat în ianuarie-martie mai puțin față de ținta orientativă de 8,4 miliarde de lei, statul s-a împrumutat în martie și pe piețele externe, cu 3 miliarde de euro.

După ce luna ianuarie a fost un eșec pentru planul de împrumut al statului, din cauza ordonanței 114 (ordonanța lăcomiei), Ministerul Finanțelor a schimbat strategia, a anunțat sume mai mici și a reușit astfel, ajutat de contextul internațional, să întoarcă o majorare a dobânzilor înregistrată în principal în luna ianuarie. Guvernul și-a completat, însă, necesarul de finanțare după ce a împrumutat recent, 3 miliarde de euro printr-o emisiune de eurobonduri, aceasta fiind cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe.

În plus, în februarie și martie, statul a împrumutat și 1,2 miliarde de lei direct de la populație, iar programul va continua lunar.

Pentru luna aprilie, ministerul vrea să împrumute 3,62 miliarde de lei, în linie cu planul pentru trimestrul al doilea.

În trimestrul al doilea, Finanțele vor avea de rostogolit datorii mari care ajung la scadență în aprilie - 8,8 miliarde lei și în iunie - 8,9 miliarde lei. Luna mai este una mult mai ușoară, cu refinanțarea unei dtoarii de circa 200 de milioane de lei.

Pe lângă fondurile necesare pentru a acoperi datoria care ajunge la scadență, statul trebuie să împrumute bani și pentru a finanța deficitul bugetar, diferența dintre cheltuielile mai mari decât veniturile.

Guvernul a înregistrat în ianuarie-februarie un deficit al bugetului general consolidat de 5,2 miliarde de lei (0,51% din PIB), față de 5,5 miliarde lei (0,58% din PIB) în aceeași perioadă a anului 2018, iar deficitul s-a adâncit, probabil, în luna martie.

Împrumutul de 3 miliarde de euro a asigurat cea mai mare parte a necesarului de valută pentru anul acesta

România a împrumutat recent 3 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 7, 15 și 30 de ani, aceasta fiind cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe. Investitorii au subscris, în total, peste 7,2 miliarde de euro, cererea pentru obligațiunile României fiind foarte ridicată, în contextul unui climat extern favorabil, cu un interes ridicat al investitorilor pentru datoria unor state ca România.

Cele 3 miliarde euro sunt prezentate de Ministerul Finanțelor ca asigurând rezerva în lei și în valută existentă în prezent în Trezoreria Statului, la un nivel care acoperă peste 7 luni din necesarul de finanțare al anului.

România a emis, săptămâna trecută, obligaţiuni în valoare de 3 miliarde de euro, realizând astfel cea mai mare emisiune de datorii din istoria sa. Suprasubscris de aproape trei ori, împrumutul multi-tranşe de 1.000 de euro a suscitat interesul investitorilor, scrie publicația belgiană OBLIS.

Pentru a doua oară într-un interval de şase luni, România a solicitat în piaţă împrumuturi în euro. Un nou apel pe piaţa capitalurilor care reflectă nevoia trezoreriei de la Bucureşti de a regăsi resurse financiare în afara pieţei locale, deoarece costul împrumuturilor în deviza locală a crescut.

Sunt prevăzute şi alte emisiuni în euro pentru anul în curs. Se ştie deja că guvernul are obiceiul de a finanţa deficitul bugetar, care se apropie de şase miliarde de euro, prin datorie externă (aproape jumătate). România se poate îndatora pe pieţele externe cu dobânzi mai mici, iar scadenţele sunt şi mai lungi decât pe piaţa autohtonă, ceea ce îi permite ţării să echilibreze profilul datoriei.

3,50% pentru 15 ani

În detaliu, cele trei miliarde de euro au fost achiziţionate în trei tranşe de şapte, cincisprezece şi treizeci de ani. Pentru a nu cita decât una din ele – emisiunea rambursabilă în 15 ani propune o dobândă fixă de 3,50%. Investitorul care ar dori să îşi diversifice economiile cu această obligaţiune va putea să o facă la un curs de referinţă de 98,65% din valoarea nominală, ţintind spre un randament de 3,60%.

În ceea ce priveşte calitatea de debitor a României, datoria sa este clasificată ca investiţie la Fitch, Moody’s şi Standard & Poor’s. Recent, Standard & Poor’s a confirmat ratingul de ţară BBB- , explicând că această cotaţie reflectă nivelurile moderate ale datoriei române, conjugate cu perspective solide de creştere.

Cererea, de aproape trei ori mai mare decât oferta

Într-un context de rate mici ale dobânzilor, cererea investitorilor (aproape opt miliarde de euro) s-a întâlnit la ţanc cu oferta românească. Setea din piaţă a permis, pe alocuri, scăderea randamentului emisiunii afişată pe obligaţiuni în comparaţie cu ceea ce fusese anunţat la începutul operaţiunii.

Potrivit unor observatori, recenta schimbare de ton monetar a marilor bănci centrale (europene şi americane), care lasă să se întrevadă politici mai acomodante, este benefică pentru pieţe şi pentru datoriile emergente.

Campion european al creşterii

Ţară cu 20 de milioane de locuitori, România afişează o rată de creştere care poate fi invidiată de multe din ţările dezvoltate. După recesiunea mondială din 2008, de care nici Bucureştiul nu a scăpat şi care a aruncat ţara în austeritate, creşterea a revenit tot mai dinamică de-a lungul anilor. Vigoarea economiei româneşti a încetinit la 4,10% anul trecut, după ce a galopat la aproape 7% cu un an mai devreme, un record pentru o ţară a cărei adeziune la Uniunea Europeană datează din 2007. Un boom al cărui motor principal a fost consumul gospodăriilor, stimulat de scăderile de taxe şi de creşterile salariale.

Lucrurile însă nu stau prea roz pentru această ţară, căci investiţiile publice rămân firave. ‘În ciuda regimului fiscal favorabil, mediul de afaceri suferă de pe urma slăbiciunilor sistemului judiciar şi din cauza corupţiei’, sublinia recent Sylvain Bellefontaine, specialist pentru România al BNP Paribas, pentru Les Echos.

Pentru anul în curs, România are prevăzută o creştere de 3,5% a PIB-ului, iar pentru anul viitor de 3,10%, potrivit Băncii Mondiale.

Ponderea datoriei în valută în total datorie publică a ajuns la aproximativ 52% la finalul lui 2018. Odată cu împrumutul de 3 miliarde de euro de la sfârşitul lui februarie şi încă 1,25 miliarde de euro programate până la sfârşitul anului, ponderea acesteia în total datorie externă se va creşte, iar costurile cu plata acesteia cu atât mai mult. Cel puţin patru riscuri însoţesc o pondere majoră în valută a datoriei publice.

Ministerul Finanţelor a încasat pe 4 aprilie 2019 fonduri în valoare de 3 miliarde de euro aferente emisiunii de euroobligaţiuni lansate în 27 martie pe pieţele internaţionale iar suma va consolida rezerva existentă în Trezoreria Statului la un nivel care acoperă peste 7 luni din necesarul de finanţare al anului 2019, informează instituţia. Deşi emisiunea Ministerului Finanţelor este un succes, chiar dacă puţin cam scump, nu putem să nu atragem atenţia asupra faptului că datoria publică în valută ajunsese la sfârşitul anului trecut la aproximativ 52% din totalul datoriei publice al României. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, totalul datoriei publice în 2018 a fost de 330,14 miliarde lei, adică 35,1% din PIB. Teoretic un procent încă mic.

Când începi să analizezi componenţa datoriei publice şi evoluţiile economice, lucrurile se schimbă însă. Potrivit aceloraşi rapoarte ale MF, din totalul datoriei publice 51,3% din datoria publică totală este reprezentată de datoria statului în valută. Numai estimările de risc de curs valutar pe anul trecut realizate de specialiştii Ministerului de Finanţe arată că, toate expunerile statului pe valutele dolari, euro şi yeni japonezi se dublează în timp de un an.

Faptul că ponderea datoriei publice în valută este mai mare decât cea în lei atrage după sine nişte riscuri. Potrivit preşedintelui CFA, Adrian Codârlaşu, "piaţa internă nu mai are suficiente resurse să împrumute statul, dar majorarea ponderii datoriei statului în valută în totalul datoriei publice atrage după sine o serie de riscuri", potrivit preşedintelui CFA.

Principalul risc al creşterii ponderii datoriei publice în valută este dat de deprecierea leului, fapt care duce la majorarea costului datoriei publice. Perspectiva este cu atât mai sumbră cu cât deficitele gemene, de cont curect şi cel bugetar, au ajuns la nişte valori foarte mari, "cel commercial este la cel mai mare nivel din 2008 până în prezent" după cum spune Adrian Cpdârlaşu, preşedinte CFA România.

Riscurile unei datorii mari în valută sunt legate în primul rând de costurile generate de această datorie. Astfel, în afara dobânzilor foarte mari la care s-a împrumutat statul român, riscul legat de majorarea costurilor este cu atât mai mare în această perioadă în care leul are presiuni puternice de depreciere. "Avem ieşiri de euro din economie, ieşiri care se contorizează pe piaţa valutară internă şi pun presiune pe leu. Aceste ieşiri au contribuit la stimularea importurilor, în special cele de gaze naturale, stimulate fiind de plafonarea preţurilor dictată prin OUG 114. Creşterea fără precedent a importurilor a condus la cel mai mare deficit comercial din 2008 şi până în prezent. La toate acestea se adaugă inflaţia în creştere, să nu uităm că România are inflaţie mult mai mare decât cea din zona euro"

În plus, Adrian Codârlaşu arată că riscurile expunerii pe valută a datoriei publice sunt legate şi de creşterea sau descreşterea primei de risc a împrumuturilor externe al României. La ora actuală, de exemplu, valoarea CDS la împrumuturile pe cinci ani  a ajuns la 116 puncte de bază, faţă de Germania care are doar 9 puncte de bază la acelaşi tip de împrumut şi Grecia care are 375 de puncte de bază la cotaţia CDS. "Oricum cotaţiile CDS pentru România sunt în creştere, imediat sub noi situându-se Ungaria, în condiţiile în care Cehia şi Polonia au CDS de 40-50 puncte de bază", spune Codârlaşu.

Deci riscurile expunerii mari pe datoria în valută se leagă de creşterea primeri de risc, majorarea deficitelor şi deprecierea leului. La ora actuală România le întruneşte pe toate ceea ce face ca împrumutul de 3 miliarde de euro să nu facă altceva decât să majoreze ponderea datoriei în valută şi implicit a costurilor cu plata acesteia. Dobânzile s-ar putea să reprezinte mai mult de jumătate din valoarea împrumutului.

Pe de altă parte, a fost prima emisiune pe 30 de ani lansată de România. Emisiunea a fost realizată în trei tranşe, din care 1,15 miliarde euro cu maturitatea de 7 ani, cu o dobândă de 2%, 500 milioane euro cu maturitatea de 15 ani, cu dobânda de 3,5% şi 1,35 miliarde euro cu maturitatea de 30 ani şi dobânda de 4,625%. Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste 2,5 ori. Un număr de 450 investitori au participat în tranzacţie, remarcându-se prezenţa substanţială a investitorilor din SUA, mare parte investitori instituţionali.  

Potrivit Programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2019, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, valoarea sumelor planificate a fi atrase în anul 2019 de pe pieţele externe este estimată la un nivel de circa 4,25 miliarde de euro.  Anul trecut, România a "ieşit" pe piaţa internaţională de capital de trei ori, reuşind să atragă împrumuturi de 3,75 miliarde de euro şi 1,2 miliarde de dolari.

Din păcate, această emisiune de eurobonduri nu doar va majora datoria publică a României ci şi costurile ei, nemaivorbind de ponderea în valută a datoriei în ansamblu. Aşa cum trecutul ne-o arată, prima emisiune în dolari a României de acum cinci-şase ani a fost la vremea ei o mare reuşită. Acum, dobânzile plătite în contul ei le depăşesc cu multe pe cele ale datoriei în lei.

Banca Mondială arată într-un raport publicat vineri că economia România va crește pe termen mediu cu o rată mai mică decât în ultimii ani, reflectând condițiile din regiune, impactul măsurilor fiscale luate anul trecut, dar și criza de pe piața muncii. Banca Mondială prognozează o creștere de 3,6% în 2019, față de estimarea de 4,1% anul trecut și 7% în 2017. Instituția avertizează că lipsa investițiilor publice, mai ales cele din fonduri UE, precum și incertitudinea legată de politicile fiscale sunt printre factorii de risc care afectează perspectiva de creștere economică.

Principalele observații ale Băncii Mondiale:

• Creșterea economică a rămas puternică în 2018 (4,1% din PIB). Creșterea s-a bazat pe consumul intern (susținut de politica fiscală), în timp ce investițiile publice au subperformat;

• Consumul privat a crescut anul trecut cu 4,7% an la an, susținut de creșterea salariului minim, a pensiilor și a salariilor bugetarilor;

• Investițiile au scăzut cu 3,2% față de 2017 din cauza performanței slabe a sectorului construcțiilor și încetinirii industriei;

• Politica fiscală continuă să fie prociclică;

• Încetinirea creșterii în principalele piețe de export din UE (mai ales Germania și Italia) ar putea afecta negativ creșterea economică și investițiile. Efectele negative ar putea fi exacerbate de incertitudinea politicilor fiscale, combinată cu criza forței de muncă.

Concluzii privind creșterea globală:

• Ritmul de creștere economică în regiunea Europa și Asia Centrală a încetinit la 3,1% în 2018 și se estimează că va ajunge la 2,1% în 2019, în contextul încetinirii creșterii economice globale și al perspectivelor incerte, potrivit documentului „Noutăţi economice pentru Europa și Asia Centrală” (Economic Update for Europe and Central Asia) al Băncii Mondiale.

• Creșterea economică în țările din regiune a variat. Evoluţia pozitivă a datelor privind PIB-ul Rusiei, cea mai mare economie din regiune, a contribuit mult la creșterea regională, împreună cu creșterea accelerată din Albania, Ungaria, Polonia și Serbia. Între timp, Turcia a înregistrat o încetinire considerabilă, declanșată de presiunile de pe piața financiară și asupra monedei – creșterea este estimată la 1,0% pentru 2019, un declin major față de 7,4% în 2017.

• Creșterea regională se așteaptă să continue modest în perioada 2020-2021, deoarece revenirea treptată anticipată a Turciei va compensa activitatea moderată din Europa Centrală. Cu toate acestea, provocările pe termen lung din regiune rămân semnificative.

• Ponderea populației aflată la vârsta activă în regiune a scăzut dramatic, în mare parte ca urmare a declinului ratei de fertilitate din anii 1990. Productivitatea s-a diminuat la 0,8% pe an între 2013 și 2017. Creșterea investițiilor a încetinit rapid, de la o medie de peste 15% cu cinci ani înainte de criza financiară globală la o medie de 1,6% în perioada 2014-2018. Alte zone din regiune – în special Asia Centrală și Balcanii de Vest – sunt extrem de vulnerabile în faţa schimbărilor climatice, precum seceta, inundațiile și dezastrele naturale mai frecvente.

Grupajul sintetizează principalele evenimente financiare ale lunii martie, fără să ignore promulgarea Legii Bugetului de către președintele Klaus Iohannis, modificarea OUG 114 printr-o nouă ordonanță de urgență, declararea legilor "împotriva cămătăriei" promovate de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir drept neconstituționale de către CCR, scăderea ușoară a rezervelor valutare ale României și evoluțiile bursiere în general pozitive în această lună.

Un număr de 494 de persoane au apelat la Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) în primele trei luni ale anului, în creştere cu 60% faţă de 310 cereri din partea consumatorilor primite în perioada similară a anului trecut, iar 108 de consumatori au găsit o soluţie la problemele pe care le aveau în relaţia cu finanţatorii în primele trei luni, faţă de 74 în perioada similară a lui 2018, conform datelor comunicate de CSALB.

Creşterea cererilor de conciliere ale românilor în relaţia cu finanţatorii este unul dintre motivele pentru care CSALB a decis creşterea numărului total de conciliatori, de la 17 la 21.

"Echipa de conciliatori reprezintă resursa cheie pe care CSALB o poate folosi în sprijinul găsirii unei soluţii alternative la instanţă, care să avantajeze, deopotrivă, consumatorii şi instituţiile financiar-bancare. În plus, creşterea numărului de cereri a făcut necesară luarea deciziei de mărire a echipei de conciliatori. De aceea, întărirea Corpului Conciliatorilor cu patru noi reprezentanţi ne bucură şi ne dă încredere că tot mai mulţi români şi comercianţi vor apela la conciliere pentru a-şi rezolva litigiile. Pe de altă parte, ne aşteptăm ca această creştere a solicitărilor venite dinspre consumatori să fie urmată şi de o creştere a numărului de cereri acceptate de comercianţi", a declarat Alexandru Păunescu, membru al Colegiului de Coordonare al CSALB.

Din totalul celor 494 de cereri primite în primele trei luni din 2019, 458 adresau diverse speţe în relaţia cu banca, în vreme ce 36 vizau diferite aspecte ale relaţiei consumatorilor cu IFN-urile.

Numărul total de dosare constituite în primul trimestru a ajuns la 147, dintre care 146 au fost formate în relaţia cu băncile, în vreme ce la nivelul IFN-urilor a fost constituit un singur dosar, în intervalul menţionat. Dintre aceste dosare, 65 s-au soluţionat cu înţelegerea părţilor (toate în raport cu băncile), alte 80 de dosare aflându-se în curs de procesare. În doar două dosare părţile nu s-au înţeles. Totodată, 53 de cereri au fost soluţionate amiabil de către comercianţi, după sesizarea CSALB (comercianţii au negociat direct cu consumatorii). În concluzie, de la începutul anului, 108 consumatori s-au împăcat cu băncile, prin intermediul CSALB, faţă de doar 74 în aceeaşi perioadă din 2018.

Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) este o entitate juridică autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, de interes public, cu personalitate juridică, înfiinţată în baza Ordonanţei Guvernului nr. 38/2015 privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi comercianţi, ce transpune la nivel naţional Directiva 2013/11/UE privind soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 şi a Directivei 2009/22/CE.

BCR a ajuns la sfârşitul anului trecut la 3,1 milioane de clienţi, 7.237 de angajaţi şi 509 sucursale. Tendinţa a fost de uşoară creştere faţă de 2017 în privinţa numărului de sucursale şi de scădere pe palierul numărului de angajaţi, în timp ce numărul clienţilor s-a menţinut, conform datelor centralizate de Erste şi transmise investitorilor.

În 2017, BCR avea 3,1 milioane de clienţi, 507 sucursale şi 7.265 de angajaţi.

Erste, un grup financiar de top în Europa Centrală şi de Est, cu active de 236,8 mld. euro în 2018, are operaţiuni în Austria, Cehia, Croaţia, Slovacia, România, Ungaria şi Serbia.

Grupul are peste 2.500 de subsidiare în cele şapte ţări, aproape 45.000 de angajaţi şi aproximativ 16 milioane de clienţi.

În ceea ce priveşte numărul de clienţi, a doua cea mai mare bancă românească, cu o cotă de piaţă după active de aproximativ 15%, se afla anul trecut în spatele Ceska Sporitelna din Republica Cehă (care are 4,6 milioane de clienţi) şi Erste Sparkasse din Austria (cu 3,7 milioane de clienţi).

La capitolul angajaţi, Erste Sparkasse din Austria este lider cu 16.137 de persoane, fiind urmată de Ceska Sporitelna din Cehia, cu 10.115 de angajaţi.

Pe palierul numărului de sucursale, în faţa BCR se plasează doar subsidiara Erste din Austria, cu 899 de unităţi teritoriale, în timp ce Ceska Sporitelna din Republica Cehă a coborât anul trecut pe locul trei, ajustând numărul sucursalelor până la 501. Din cele 509 sucursale, BCR a decis să transforme aproximativ o cincime, respectiv 101, în unităţi cashless, care permit procesarea numerarului la multifuncţionale.

Privind retrospectiv, se observă că BCR a pierdut în anii de criză un milion de clienţi, adică un sfert din total, şi aproape a înjumătăţit numărul angajaţilor, în timp ce ritmul de ajustare a sucursalelor a fost mai lent.

În 2008, BCR avea patru milioane de clienţi, 560 de sucursale şi 12.200 de angajaţi şi se poziţiona atunci pe locul doi în ţările din regiune în care activează Erste după toate cele trei criterii.

Grupul BCR, care include a doua cea mai mare bancă locală după active, şi-a majorat în 2018 profitul net cu circa 80%, până la 1,2 mld. lei, reprezentând cel mai mare câştig net din ultimul deceniu înregistrat de grup. La nivel de bancă, profitul net a fost anul trecut de 970,4 mil. lei.

Grupul austriac Erste, care după anul 2000 s-a extins mult în Europa Centrală şi de Est, a raportat pentru 2018 un profit net record de aproape 1,8 mld. euro, în creştere cu o treime faţă de câştigul din 2017, câştigul fiind influenţat de îmbunătăţirea rezultatelor operaţionale.

Erste a preluat controlul BCR în 2005 într-o tranzacţie catalogată drept cea mai mare privatizare din istoria României şi una dintre cele mai scumpe tranzacţii din istoria sistemului bancar mondial, multiplul plătit fiind de şase ori activele nete ale BCR în condiţiile în care evaluările băncilor de atunci erau de cel mult 3,5-4 ori peste activul net. Austriecii au scos din buzunar 3,75 mld. euro pentru pachetul de 62% din acţiunile BCR, banca fiind evaluată astfel la circa 6 mld. euro. Statul român a vândut 37% din acţiuni, restul până la 62% fiind participaţiile BERD şi IFC.

Din 2006, când a fost integrată efectiv în grupul Erste, BCR a trecut printr-un proces de restructurare şi modernizare, cea mai mare parte a etapelor prevăzute fiind parcurse înainte să izbucnească criza economică, spre finele anului 2008.

Programul „Investeşte în tine“, prin care tinerii pot lua credite fără dobândă de până la 40.000 de lei de la stat, a fost lansat la finalul anului 2018. Tinerii pot să îşi finanţeze studiile, să îşi plătească chiria sau chiar să îşi achiziţioneze o locuinţă folosind aceşti bani.

Programul „Investeşte în tine“, un program adoptat de guvern prin ordonanţa de urgenţă 50/2018, cu scopul de acorda credite fără dobânzi studenţilor pentru a-şi acoperi cheltuielile cu educaţia, sănătatea, cultura şi sportul, a finanţat peste 2.300 de tineri, valoarea creditelor acordate ajungând la 81,7 milioane de lei, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

Fondurile programului au fost accesate prin intermediul băncii de stat CEC Bank începând cu data de 15 octombrie 2018.

„Conform informaţiilor primite de la CEC Bank, banca prin care se derulează acest program, până la data de 26 martie 2019 au fost aprobate 2.348 de credite, a căror valoare totalizează aproximativ 81,7 milioane lei, dintr-un total de 3.700 de cereri depuse. Au fost solicitate şi acordate credite pentru toate nivelurile de studii, respectiv: liceale, universitare, postuniversitare de specializare/reconversie profesională“, a spus Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP). Programul îşi propune să faciliteze accesul la finanţare pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi 26 de ani, precum şi pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 26 şi 55 de ani care sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ sau care efectuează cursuri de specializare, respectiv cursuri de reconversie şi/sau specializare profesională autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi, în funcţie de caz, de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

Pragul întâi este dedicat persoanelor cu vârste cuprinse între 16 şi 26 de ani, care sunt eligibili pentru un credit de până la maxim 40.000 lei. Pragul al doilea poate fi accesat de persoane care au între 26 şi 55 de ani, suma maximă fiind de 35.000 lei.

Tinerii din ambele grupe de vârstă mai pot accesa un împrumut suplimentar de maximum 20.000 lei dacă în perioada de desfăşurare a programului reuşesc să se angajeze. Facilitarea accesului la finanţare constă în garantarea unui credit în valoare de maximum 40.000 lei, în proporţie de 80% de către stat prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi (FNGCIMM) prin Fondul Român de Contragarantare (FRC), exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare.

Împrumutul se acordă sub forma unui credit cu una sau mai multe tranşe, în funcţie de facturile prezentate la decontare sau plata directă a furnizorului pe baza facturii preformă.

Perioada maximă de creditare este de 10 ani. În primii 5 ani de la accesarea creditului, beneficiarul ar putea fi scutit de la plata ratelor, urmând apoi ca întregul împrumut fără dobândă să fie achitat în ratele următorilor 5 ani.

Plăţile de dobândă pentru creditul acordat, precum şi cheltuielile privind comisionul de gestiune a garanţiilor vor fi suportate din bugetul de stat, prin bugetul CNSP.

Dobânda va fi calculată după formula ROBOR 3+2%, iar comisionul de analiză dosar va fi de 0,1%, aplicat la valoarea finanţării aprobate. Pentru garanţia FNGCIMM sau FRC, comisionul de garantare este de 0,49% din soldul finanţării garantate.

Cheltuielile eligibile pentru obţinerea creditului sunt: plata cărţilor, rechizitelor, cursurilor, revistelor de specialitate; plata creşelor, grădiniţelor, şcolilor particulare; plata cursurilor de specializare/calificare; plata cursurilor de pregătire profesională; taxe de studii aprofundate, master, doctorat, MBA; plata chiriei; plata locurilor de cazare în căminele studenţeşti; achiziţia unei locuinţe; modernizarea sau renovarea unei locuinţe; costul medicamentelor, analizelor, serviciilor dentare şi al intervenţiilor chirurgicale; cheltuielile de transport pentru deplasări la manifestări ştiinţifice şi concursuri; abonamente sau bilete culturale; achiziţionarea de calculatoare, laptopuri, imprimante, softuri de specialitate. Sumele pot fi cheltuite doar pe teritoriul României.

Motivele pentru care a fost demarat acest program sunt rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor, exodul persoanelor cu vârste fragede din ţară, lipsa acută a forţei de muncă din anumite zone ale ţării, dificultăţile tinerilor care au o situaţie financiară precară să îşi finalizeze studiile, dificultăţile de accesare a unui credit în timpul pregătirii profesionale, arată datele de pe site-ul Guvernului.

Cătălin Pârvu, prim-vicepreşedinte al First Bank (fosta Piraeus) şi cel care a condus Piraeus din funcţia de CEO timp de zece ani înainte de a intra în portofoliul americanilor de la J.C. Flowers, va renunţa la funcţie până la sfârşitul lunii iunie 2019.

„După 13 ani de activitate în top managementul băncii, atât ca CEO, cât şi ca prim-vicepreşedinte, domnul Cătălin Pârvu a decis să-şi încheie mandatul în First Bank până la sfârşitul lunii iunie. O mare parte din atribuţiile sale vor fi preluate de Dominic Bruynseels, preşedinte executiv al First Bank. Vom reveni cu informaţii cu privire la noua componenţă a consiliului de administraţie de îndată ce acestea vor fi disponibile“, au transmis reprezentanţii First Bank.

La scurt timp după ce au cumpărat Piraeus, americanii de la J.C. Flowers l-au instalat la conducerea executivă a băncii locale pe britanicul Dominic Bruynseels, iar pe Cătălin Pârvu, CEO al Piraeus în perioada iunie 2008-iunie 2018, l-au trecut pe poziţia de prim-vicepreşedinte.

Pe poziţia de preşedinte al con­siliului de administraţie a fost adus Nicolae Dănilă, unul dintre cei mai experimentaţi bancheri locali, fost preşedinte executiv al BCR în timpul privatizării.

Pârvu fusese cooptat la conducerea Piraeus în toamna anului 2006, venind de pe postul de vice­preşedinte responsabil cu retailul în cadrul HVB Ţiriac. Înainte de fuziune, Pârvu coordonase operaţiunile de retail pentru Banca Ţiriac.

Pe de altă parte, Dominic Bruynseels a fost CEO al BCR în perioada 2008 - 2012.

Conducerea First Bank a suferit în ultima perioadă mai multe schimbări, una dintre acestea fiind intrarea în consiliul de administraţie ca vicepreşedinte a Ilincăi Rosetti, fost CEO al Mirabank Serbia şi ProCredit Bank România. Totodată, Viorel Mischie a trecut de pe poziţia de membru al consiliului de administraţie pe cea de vicepreşedinte al First Bank.

Ilinca Rosetti are mandat de la J.C. Flowers să se ocupe de transformarea băncii, dar şi de risc. În prezent, First Bank se află într-un proces de restructurare şi negocieri cu sindicatul angajaţilor. Banca a anunţat că intenţionează să comaseze 40 de sucursale şi să concedieze 379 de angajaţi, fapt care a stârnit nemulţumirea angajaţilor şi un val de proteste. First Bank are o reţea de 100 de unităţi teritoriale şi 1.300 de angajaţi.

Americanii plănuiesc să compenseze tăierile de personal şi sucursale cu soluţii tehnologice, pe care sunt nevoiţi să le dezvolte din mers, în condiţiile în care Piraeus era o bancă puţin digitalizată. Primele soluţii bazate pe digitalizare şi tehnologie vor fi lansate în cursul trimestrelor trei şi patru ale anului 2019, iar procesul complet de digitalizare va fi finalizat în cursul anului 2020, potrivit informaţiilor transmise anterior de First Bank. Americanii au un buget de 7,5 milioane de euro pentru investiţii în tehnologie.

Fondul de investiţii J.C. Flowers, unul dintre jucătorii importanţi de pe Wall Street, înfiinţat de un fost executiv de la Goldman Sachs, a intrat pe piaţa bancară românească în vara anului 2018 prin achiziţia sucursalei locale a grecilor de la Piraeus, pe care au redenumit-o în First Bank.

J.C. Flowers a cumpărat 76,1% din acţiunile Piraeus, BERD are o felie de 19%, iar conducerea băncii are o participaţie de 4,9%.

Steven van Groningen, directorul general al Raiffeisen Bank România şi membru în comitetul reprezentanţilor Fondului Proprietatea, are 522.700 de acţiuni FP, echivalentul a circa 462.000 de lei la preţurile de tranzacţionare de la finele anului 2018, potrivit calculelor ZF realizate pe baza raportului anual al fondului.

Olandezul urmează să primească dividende de 47.000 de lei de la Fondul Proprietatea în contextul în care acţionarii au aprobat săptămâna trecută repartizarea către investitori a 0,0903 lei pe acţiune. Steven van Groningen este membru în Comitetul Reprezentanţilor FP din 13 aprilie 2012, iar din aprilie 2018 mandatul său a fost reînnoit pentru o perioadă de trei ani.

Comitetul, format din trei membri, supraveghează modul în care americanii de la Franklin Templeton administrează fondul cu active de circa 10,2 miliarde de lei. Ceilalţi doi membri sunt britanicul Julian Healy şi polonezul Piotr Rymaszewski. Cei doi nu au acţiuni FP, potrivit raportului anual.

„Aprobarea creşterii remuneraţiei brute a fiecărui membru al Comitetului Reprezentanţilor de la 20.000 lei pe lună la 24.123 lei pe lună, începând cu 1 ianuarie 2018, ca urmare a modificărilor legislaţiei fiscale“, este una din deciziile acţionarilor FP din 2018.

Pe fondul majorării cu până la 500% a impozitului pentru clădirile abandonate din municipiul Sighişoara, care a intrat în vigoare în acest an, CEC Bank a anunţat că vândut clădirea construită la poalele Cetăţii Medievale, după ce a lăsat-o nefinalizată timp de 25 de ani. 

"Dată fiind starea de degradare în care se afla clădirea situată în Sighişoara, str. Octavian Goga, nr. 14, aflată în proprietatea CEC Bank, în ultimii ani, Municipiul Sighişoara a solicitat, în repetate rânduri, proprietarilor imobilului să ia măsuri, primarul municipiului, Ovidiu-Dumitru Mălăncrăvean transmiţând invitaţia de dialog conducerii CEC Bank pentru găsirea unor soluţii. Totodată, acestora le-a fost transmis şi Regulamentul privind stabilirea condiţiilor de majorare a impozitelor pe clădirile şi terenurile neîngrijite de pe raza municipiului Sighişoara care prevede majorări de până la 500% pentru clădirile neîngrijite. CEC Bank a informat Municipiul Sighişoara că, în data de 26 martie 2019, conducerea băncii a aprobat vânzarea imobilului, urmând să se perfecteze contractul de vânzare-cumpărare", a anunţat Primăria Sighişoara, într-un comunicat de presă.

Municipalitatea şi-a exprimat încrederea că zona centrală a Sighişoarei va fi revitalizată, mai ales că în proximitatea acestui imobil există un plan dezvoltare a unui proiect care prevede crearea unui spaţiu public multifuncţional.

În urma unei concesiuni făcută de Primăria Sighişoara pe 99 de ani, la începutul anilor '90, Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) a ridicat chiar la poalele Cetăţii Medievale o clădire cu arhitectură eclectică, adică o îmbinare a mai multor stiluri, care nu a fost finalizată niciodată, deşi figura ca fiind recepţionată în anul 2009.

Clădirea a fost ridicată după planurile arhitectei Anca Petrescu, cea care a lucrat la planul Casei Poporului.

Imobilul CEC Bank, care a stat abandonat 25 de ani, ocupă o suprafaţă construită desfăşurată de 3.708 mp şi era prevăzut cu 104 încăperi organizate pe subsol (33 încăperi), parter (37 încăperi) şi etaj (34 încăperi).

Angajaţii Primăriei Sighişoara susţin că pentru terenul concesionat CEC, administraţia publică locală a încasat taxa de concesiune anticipat, pe o perioadă de 25 de ani.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, vineri, un curs de referinţă de 4,7508 lei/euro, o scădere de 0,07% faţă de nivelul atins joi.

Joi, euro a scăzut la 4,7542 lei.

Miercuri, euro a coborât la 4,7508 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4,2354 lei la 4,2303 lei. 

Cursul francului elveţian a scăzut de la 4,2405 lei la 4,2291 lei.

Lira sterlină a scăzut de la 5,5689 lei la 5,5361 lei.

Preţul gramului de aur a coborât de la 175,8245 lei la 175,3574 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,38%, potrivit datelor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. 

Joi, indicele a urcat la 3,38%, cel mai mare nivel din 26 octombrie 2018, când a fost tot 3,38%.

Vineri, indicele a stagnat.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a stagnat la 3,42%.

Joi, acest indice a urcat la 3,42%, cel mai mare nivel din 26 noiembrie 2018, când a fost tot 3,42%.

BNR a afişat, vineri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în apreciere la 3,55%, de la 3,54%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a crescut la 3,24%, de la 3,23%, valoarea din ziua anterioară.

Postări Facebook

StartupCafe: https://www.facebook.com/StartupCafe.ro/posts/2170841909664333

Postări Twitter

Cangurul bețiv: https://twitter.com/agoga100/status/1114163323279273984

StartupCafe Romania: https://twitter.com/startupcafero/status/1114946984304160768