Instanța de contencios a Tribunalului Cluj a hotărât pe 4 aprilie respingerea cererii de chemare în judecată a unei firme care solicitase anularea autorizației de construire a noului sediu central al Băncii Transilvania de pe bulevardul Dorobanților nr.30-32.

Prin acțiunea în contencios administrativ formulată, Bistro Dorobanți SRL a solicitat anularea autorizației de construire nr. 580/02.05.2018 emisă pentru BT Building SRL și desființarea lucrărilor de construire efectuate în baza acesteia. Încă de la început, avocații BT Building au cerut prin întâmpinare, în principal, respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă și lipsită de interes, și, în subsidiar, respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Instanța a admis excepția lipsei de interes a firmei Bistro Doorbanți, care a fost chiriaș în clădirea cumpărată de BT și demolată.

”Admite exceptia lipsei de interes. Respinge ca lipsita de interes cererea de chemare in judecata formulata si precizata de reclamanta Bistro Dorobanți SRL in contradictoriu cu paratii Primarul Municipiului Cluj Napoca, UAT Municipiul Cluj Napoca si BT Building SRL”, se arată în minuta sentinței. Acesta poate fi atacată curecurs in termen de 15 zile de la comunicare.

BT Building a fost apărată cu succes de o echipă de trei avocați de la SCA Șomlea & Asociații condusă de Radu Șomlea și din care au făcut parte Adrian Manole și Ioana Sălăjan.

Iată cum au motivat aceștia excepția lipsei de interes:

”Condiția interesului, după cum s-a reținut în mod unanim în doctrină și jurisprudență, reprezintă folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a unui mijloc procesual.

Chiar și în ipoteza în care AC (autorizația de construire) ar fi anulată, iar construcția ar fi desființată, raporturile juridice dintre reclamantă și subscrisa, pe de o parte, și reclamantă și autoritatea publică locală, pe de altă parte, ar rămâne aceleași. Cu alte cuvinte, reclamanta nu ar avea niciun folos practic de pe urma admiterii acțiunii.

În concret, anularea AC nu ar determina reactivarea contractului de locațiune și, mai important, nu ar determina nici reedificarea imobilului demolat. Nici cu ocazia concluziilor verbale, reclamanta nu a putut preciza care este folosul practic urmărit, singura teza invocată fiind o pretinsă posibilitate de „obținere a posesiei asupra terenului”.

Asemenea alegații însă, potrivit cărora anularea AC ar însemna obținerea de către reclamantă a posesiei asupra terenului sunt lipsite de fundament legal. Reclamanta nu a avut și nici nu are vreun drept asupra terenului, ci a avut un drept de folosință temporar asupra unui imobil edificat pe teren.

Contractul de locațiune nu mai produce efecte

Potrivit art. 1818 alin. (1) Cod Civil „Dacă bunul este distrus în întregime sau nu mai poate fi folosit potrivit destinației stabilite, locațiunea încetează de drept”. Soluția încetării de drept este firească, de vreme ce potrivit art. 1229 Cod Civil, „Numai bunurile care sunt în circuitul civil pot face obiectul unei prestații contractuale”.

În legătură cu încetarea de drept a locațiunii în urma distrugerii bunului, în doctrină s-a arătat că „Dacă pieirea este totală (lucrul nu mai poate fi folosit potrivit destinației), contractul este desfăcut de drept, căci locatorul nu mai poate asigura locatarului folosința lucrului și nici nu poate fi obligat la reconstruirea, refacerea sau înlocuirea lui.

Contractul este desfăcut de drept indiferent că pieirea lucrului este fortuită sau culpabilă, căci locațiunea nu poate fi concepută fără un obiect asupra căruia să se exercite”.

Or, prin desființarea construcției și radierea acesteia din Cartea Funciară, imobilul închiriat a ieșit din circuitul civil, astfel încât nu mai putea face obiectul locațiunii, motiv pentru care și contractul de închiriere a încetat de drept în data de 26.06.2017 și nu poate justifica interesul cererii de chemare în judecată.

În cadrul concluziilor verbale, apărătorul reclamantei a susținut că nu există o hotărâre judecătorească prin care instanța să se fi pronunțat asupra încetării contractului. Arătăm în acest context că dispozițiile art. 1818 Cod Civil sunt clare și dispun că locațiunea încetează de drept, fapt ce face inutilă implicarea instanței.

În plus, chiar și anterior desființării imobilului, contractul de închiriere nu mai era în vigoare, fiind reziliat în baza art. 8.3 din contract, ce prevedea posibilitatea rezilierii voluntare, cu respectarea unui termen de preaviz de 90 de zile.

Încetarea relațiilor contractuale prin rezilierea contractului a avut loc în anul 2016.

În data de 01.02.2017, BEJ Șortan Ioan Călin a întocmit Procesul Verbal de constatare a situației de fapt asupră stării Imobilului închiriat (Anexa 13), din care rezultă următoarele:

• Societatea Bistro Dorobanți SRL nu mai folosea spațiul;

• Nu se desfășura nici o activitate în acest spațiu;

• Spațiul era părăsit (conform planșelor fotografice anexate procesului verbal).

Cele de mai sus reprezintă argumentele de drept și de fapt ce probează nu doar rezilierea Contractului de închiriere, ci și acordul explicit al reclamantei privind încetarea contractului.

Părăsirea spațiului denotă acceptarea de către reclamantă a faptului că nu mai exista niciun temei juridic contractual pentru folosirea în continuare spațiului. Or, dacă în urmă cu 2 ani, reclamanta a părăsit spațiul în urma notificărilor subscrisei, în mod evident nu mai poate susține acum că are un contract de închiriere în vigoare.

Încetarea contractului a fost reținută de Judecătoria Cluj-Napoca prin Sentința Civilă nr. 1306 din data de 24.02.2017, în care instanța a arătat că „ (…) există o aparență că respectivul contract a încetat”. Sentința Judecătoriei a fost menținută în apel de către Tribunalul Cluj-Napoca prin Decizia Civilă nr. 1059 din data de 11.09.2017, în cadrul căreia s-a reținut că „analiza actelor aflate la dosarul de fond conduc la concluzia ineficacității contractului de închiriere”.

Concluzii

Interesul pe care îl invocă reclamanta nu este altceva decât o exercitare excesivă, nerezonabilă și contrară bunei-credințe a dreptului de a contesta actul administrativ cu caracter individual adresat unei alte persoane.

Nemulțumirea generală față de starea de fapt nu justifică interesul legitim de a acționa în materia contenciosului administrativ, iar reclamanta, persoană juridică de drept privat, nu poate justifica un interes legitim privat pentru care nu ar trebui autorizată construirea pe un teren de 8.597 m2 din centrul municipiului Cluj-Napoca.”

Târgul de carieră 'Angajatori de TOP' revine în Bucureşti, pe 5 şi 6 aprilie, la Sala Palatului, unde cele 130 de companii participante vor pune la dispoziţie celor interesaţi peste 6.000 de joburi, a anunţat organizatorul evenimentului, Catalyst Solutions, companie românească de consultanţă în resurse umane. La actuala ediţie a târgului de carieră o singură companie va avea nu mai puţin de peste 400 de joburi deschise, un record în domeniu.

"Ediţia din această primăvară le propune candidaţilor rolul de turişti în 'Oraşul joburilor', acesta fiind mesajul principal al evenimentului. Angajatori de TOP Bucureşti reuneşte companii de top, angajatori care activează în domenii foarte variate, de la IT&C, Inginerie, Financiar - Bancar, până la Marketing & Comunicare, FMCG, BPO, Retail, Audit & Consultanţă. Pe 5 şi 6 aprilie, candidaţii pot vizita standurile companiilor, 130 de angajatori pe harta obiectivelor turistice, şi pot aplica la peste 6.000 de joburi, programe de internship sau management trainee", menţionează organizatorul târgului de carieră.

De asemenea, timp de două zile vor fi organizate zeci de SkillShop-uri şi conferinţe utile în dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor candidaţilor. Aceştia vor putea afla cum se desfăşoară un proces de selecţie, tips and tricks despre cum să se comporte la interviu şi cum să identifice job-ul care li se potriveşte.

Evenimentul TechTalks se adresează celor care vor să fie la curent cu ultimele tendinţe din: Java, Emerging Technologies, Smart Everything sau Testare, să înveţe din cele mai interactive studii de caz de pe piaţa locală şi internaţională din industria IT&C şi să interacţioneze cu specialişti în dezvoltare software, AI, IOT, mobile applications, telecom, embedded software sau cloud.

"La standurile companiilor pot interacţiona cu specialişti în recrutare care le vor oferi informaţii utile cu privire la cum poate evolua cariera lor şi cum pot face trecerea de la turist, la 'locuitor cu acte în regulă' în cadrul companiei respective", susţin organizatorii.

Cei care vor să participe la Angajatori de TOP Bucureşti trebuie să se înscrie la secţiunea dedicată evenimentului, pe www.hipo.ro, să completeze CV-ul în proporţie de 50% şi să îl descarce în format BarCode. Din perspectiva companiilor, în pregătirea pentru participarea la 'Angajatori de TOP', candidaţii ar trebui să aibă în vedere următoarele trei aspecte: să identifice ce îşi doresc cu adevărat, să facă un research despre companiile de care sunt interesaţi, să se pregătească pentru interacţiunea cu angajatorii, se precizează în comunicatul companiei de recrutare.

Printre angajatorii care pot fi întâlniţi vineri şi sâmbătă la Sala Palatului sunt: Adecco, Automatic Data Processing (ADP) România, Banca Transilvania, BCR, Bitdefender, BRD - Groupe Société Générale, British American Tobacco, Groupe Renault România, HP Inc, JTI România, Kaufland România, KMG International - Rompetrol, Lidl România, London Stock Exchange Group, Michelin România, Nestle, Oracle, Orange România, Raiffeisen Bank şi mulţi alţii.

Târgul 'Angajatori de TOP' va fi deschis vineri şi sâmbătă, în intervalul orar 10:00 - 17:00.

Fitch Ratings a îmbunătăţit miercuri, de la "negativă" la "stabilă", perspectiva de rating atribuită primelor două bănci din România, Banca Comercială Română SA (BCR) şi BRD-Groupe Societe Generale SA (BRD), şi a confirmat la "BBB plus" ratingurile lor pe termen lung, informează un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. Decizia vine după ce, în ianuarie, Fitch a înrăutăţit perspectiva de rating, de la "stabilă" la "negativă", pentru BCR şi BRD.

Potrivit comunicatului agenţiei, revizuirea taxei pe bănci a redus povara asupra sectorului bancar şi indică o abordare mai puţin agresivă a Guvernului faţă de acest sector şi o disponibilitate rezonabilă a autorităţilor de a răspunde temerilor expuse de BNR şi alţi reprezentanţi ai industriei bancare.

Miercuri, Fitch a confirmat şi ratingurile de viabilitate al BCR şi al Băncii Transilvania S.A. (BT) la "bb plus", al UniCredit Bank S.A. la "bb", al Garanti Bank S.A. la "bb minus" şi al ProCredit Bank S.A. la "b plus".

Fitch precizează că acţiunile de rating vin după modificarea Ordonanţei 114/2018 de către Guvernul României, "care indică un risc moderat al intervenţiei guvernamentale în sectorul bancar".

Taxa pe activele financiare nete ale băncilor va fi o taxă anuală plătită semestrial, iar în 2019 primul termen de plată este 25 august, a anunţat în 29 martie ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, după o şedinţă de Guvern în care au fost aprobate modificările Ordonanţei 114/2018.

Potrivit modificărilor, dobânda pentru creditele acordate în monedă naţională va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Taxa pe active financiare nete va fi aplicată în funcţie de cota de piaţă a băncilor şi va varia între 0,4% pe an, pentru instituţiile cu o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1%, şi 0,2% pe an pentru cele cu o cotă de piaţă sub 1%.

Conform Fitch, "modificările reduc semnificativ presiunile asupra perspectivei profitabilităţii băncilor, comparativ cu versiunea iniţială a Ordonanţei 114/2018 din decembrie 2018".

Confirmarea ratingurilor de viabilitate ale BCR, Băncii Transilvania, UniCredit Bank, Garanti Bank şi ProCredit reflectă "gradul lor variabil de rezistenţă la şoc. În condiţiile în care riscurile legislative s-au moderat, presiunile asupra băncilor din mediul lor operaţional s-au atenuat, în opinia noastră. De asemenea, perspectiva privind câştigurile pe 2019 s-a îmbunătăţit după modificarea Ordonanţei 114/2018, şi, ca rezultat percepem presiuni mai scăzute asupra modelelor de afaceri ale băncilor", se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.

Banca Transilvania (BT) a câştigat pe fond procesul cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), în cazul scandalului creditelor cesionate în Olanda de către Bancpost (preluată, anul trecut, de BT). În luna august a anului trecut, ANPC amendase Bancpost cu 150.000 de lei, pentru practicile comerciale incorecte în contractele de cesiune a împrumuturilor şi a impus restituirea sumelor de bani percepute nejustificat pentru întreg portofoliul de credite externalizat de Bancpost, direct sau prin intermediul altor societăţi cum ar fi EFG New Europe Funding II B.V. sau Eurobank Ergasias.

Decizia Judecătoriei sect. 2 Bucureşti arată: "Admite plângerea contravenţională formulată de petenta Banca Transilvania (fostă Bancpost) în contradictoriu cu intimata Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Anulează procesul verbal contravenţional ANPC. Exonerează petenta de plata amenzii în cuantum total de 150.000 lei şi înlătură măsurile de remediere dispuse. Respinge cererea petentei privind restituirea amenzii, ca inadmisibilă. Respinge cererile de intervenţie voluntară accesorie formulate în favoarea intimatei de către intervenienţii Biziniche Carmen Simona, Luchici Adrian Mihail, Pitrel Lidia, Iela Ion, Sandu Elena şi Păduroiu Dorin, ca neîntemeiate. Respinge cererea intervenientei accesorii Pitrel Lidia de obligare a petentei la plata cheltuielilor de judecată. Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la prezenta instanţă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03.04.2019".

Decizia Instanţei pare să fie un ordin de zi pe unitate, apreciază avocatul Gheorghe Piperea, care a menţionat:

"Pare să fie un ordin de zi pe unitate, care este în totalitate contrar trendului UE. Acesta prevede că procesele colective împotriva comercianţilor se vor extinde, speţele fiind clauzele abuzive, practicile incorecte, produsele cu deficienţe. De altfel, se lucrează acum la un proiect de directivă europeană în acest sens. Procesele colective sunt gândite astfel în primul rând pentru a se evita înfiinţarea unui număr mare de procese împotriva comercianţilor. De asemenea, un scop principal este ca aceste procese să strângă suficiente energii astfel încât să fie sustenabile în faţa instanţei. Dacă se va merge pe procese individuale, atunci oamenii nu vor putea suporta costurile unui proces atât de complex, printr-un proces colectiv evitându-se aceste costuri ridicate. De asemenea, pot să existe situaţii în care unele încălcări ale legii să fie prea mici la nivel pecuniar ca să justifice un proces individual în justiţie".

Potrivit domnului Piperea, la nivel european, s-a decis ca aceste procese colective să fie deschise de asociaţii de protecţie a consumatorilor:

"În România, aproape toate procesele asociaţiilor de consumatori sunt trântite în instanţă, din lipsă de calitate procesuală. Dacă există situaţii în care se trece de fond, atunci se lasă impresia că asociaţia respectivă poate să câştige astfel de cazuri, dar la final se trânteşte procesul şi asociaţia primeşte sume de plată reprezentând cheltuieli de judecată atât de mari încât inclusiv poate să intre în faliment. Nu mă miră ceea ce se întâmplă în procesul cu Bancpost, însă sper să avem în ANPC un organ al statului care să nu fie impresionat de această cutumă a judecătorilor".

Acesta a mai spus că, în ultima vreme, există şi judecători care au început să pună întrebări Curţii Europene de Justiţie (CJUE) despre comportamentul băncilor, în special legat de nominalismul monetar.

"ANPC are posibilitatea să formuleze recurs şi să facă în continuare astfel de procese colective. Cândva, poate că şi asociaţiile pentru consumatori vor intra serios în astfel de procese, dar trebuie să se bazeze pe oameni activi şi să aibă fonduri".

Clienţii băncilor consideră că este inexplicabil de ce procesul-verbal încheiat de ANPC fost desfiinţat în integralitate. Dorin Tănase, unul din fondatorii Asociaţiei de consumatori CREDERE:

"Având în vedere că procesul-verbal emis de ANPC a fost conceput în mod profesionist, credem că aşteptările consumatorilor erau destul de ridicate. Este inexplicabil la acest moment de ce procesul-verbal a fost desfiinţat în integralitate, însă cred că vom putea spune mai multe abia după ce judecătorul îşi va motiva soluţia. Nu ne ramâne decât să constatăm faptul că şi în materie de cesiuni practica instanţelor de judecată din ţară tocmai a devenit neunitară, prin raportare la decizia definitivă favorabilă unui consumator pronunţată de către Tribunalul Vâlcea".

Ziarul BURSA a scris în mai multe ocazii despre subiectul creditelor fără restanţe cesionate în afara ţării. În urmă cu mai bine de un an, am prezentat un material complex care oglindea situaţia unui debitor Bancpost al cărui credit fără restanţe fusese cesionat în Olanda. Încă de atunci am arătat că împrumuturile făcute de banca de la noi au fost externalizate către instituţii nebancare (în acest sens am publicat declaraţiile BNR, ASF şi autorităţii abilitate din Olanda), fără notificarea clienţilor, percepându-se ilegal dobânzi şi comisioane de la aceştia, res­pectivele cesiuni fiind declarate de către instanţa de judecată neopozabile părţilor.

Acestea sunt principalele aspecte pentru care ANPC a sancţionat Bancpost.

Banca de la noi, controlată de EFG Eurobank, a cesionat credite către EFG New Europe Funding II B.V. (ulterior ERB New Europe Funding II B.V.), deţinută, la rândul ei, de o societate cu răspundere limitată - EFG New Europe Holding B.V. (redenumită ERB New Europe Holding B.V.), care face parte din EFG Eurobank Ergasis.

Conform unui document emis anul trecut de Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Constanţa, "o cotă de 58% din totalul creditelor acordate consumatorilor, reprezentând 22,5% din creditele totale acordate, a ajuns în Olanda".

Documentul publicat în vara anului trecut arată: "Din cercetarea Rapoartelor Anuale ale EFG New Europe Funding II B.V. pe perioada 2008-2010 (...) s-au constatat următoarele solduri, la data de 31 decembrie, corespunzătoare creditelor acordate consumatorilor:

• 2008: 664.861.834 euro total credite, din care 303.306.541 euro credite de consum şi 361.555.293 euro credite ipotecare;

• 2009: 675.632.019 euro total credite, din care 335.541.280 euro credite de consum şi 340.090.739 euro credite ipotecare;

• 2010: 636.654.745 euro total credite, din care 289.734.101 euro credite de consum şi 346.920.644 credite ipotecare.

Creşterea soldului creditelor ipotecare în anul 2010 arată faptul că şi în acest an au existat contracte de credit care au făcut obiectul cesiunii.

Valoarea soldurilor creditelor nu include şi creditele acordate persoanelor juridice, caz în care soldurile creditelor pentru perioada 2008-2010 sunt următoarele: 2008: 720.150.702 euro, 2009: 830.561.524 euro, 2010: 767.887.456 euro".

Bancpost nu a fost singura instituţie de credit care a făcut astfel de cesiuni, ci şi alte bănci, precum OTP Bank sau Credit Europe Bank au efectuat operaţiuni similare.

Avocatul Gheorghe Piperea a explicat, anul trecut:

"Conform OUG 99/2006, dacă o entitate care nu este bancă exercită activitate de bancă, atunci ea săvârşeşte o infracţiune, iar supraveghetorul pieţei, respectiv BNR - prin persoana lui Nicolae Cinteză -, are obligaţia să sesizeze parchetul. În caz contrar, cel care trebuia să facă această sesizare şi nu a făcut-o devine penal.

De asemenea, nefiind bancă, entitatea din Olanda nu putea percepe dobânzi şi comisioane. În aceste condiţii, s-au strâns peste 300 milioane de euro pe care Bancpost trebuie să îi restituie clienţilor, din dobânzi şi comisioane.

Tot având în vedere că respectiva entitate nu avea funcţionalitatea de bancă, după cesionarea contractelor de credit, acestea nu mai îndeplineau funcţia de titluri executorii, deci instituţia nu avea dreptul să facă executări silite şi evacuări. De aceea, executorii şi judecătorii implicaţi au săvârşit o ilegalitate, iar acum toate evacuările pot fi din nou repuse în discuţie.

Societatea din Olanda nu avea nici dreptul să interogheze Biroul de credit, care nu este o entitate de stat, ci una privată, creată de bănci în folosul băncilor. Or, timp de patru ani, au fost introduşi ilegal oameni în Biroul de credit, consecinţele fiind incalculabile şi ireversibile - oamenii au rămas captivi acestor contracte, nu s-au putut refinanţa şi au fost aruncaţi în braţele IFN-urilor.

În tot acest timp, când au fost făcute executări silite, a fost lăsată impresia că această societate este o bancă sau că Bancpost este încă titularul creditelor respective. În perioada de implementare a Ordonanţei 50, i-a obligat pe toţi clienţii să îşi schimbe contractele, fără ca ei să ştie că nu mai este vorba despre o bancă. Acest lucru este înşelăciune penală".

Conform documentului citat, banca ar urma să restituie debitorilor toate sumele plătite cu titlu de dobândă şi comisioane în ultimii zece ani şi să repună contractele de credit în situaţia anterioară cesinunii. Restituirea dobânzilor încasate ar depăşi suma de 300 milioane de euro, conform documentului CJPC, care arată: "S-a constatat că, prin perceperea cu încălcarea prevederilor legale de către EFG New Europe Funding II B.V. (actuala ERB New Europe Funding II B.V.), de sume de bani reprezentând dobândă, comision de administrare şi penalităţi, a fost creat un prejudiciu consumatorilor stabiliţi în România estimat la cel puţin 300 milioane de euro, prejudiciu estimat doar pentru perioada 2008-2015, perioadă pentru care s-au cercetat rapoartele anuale EFG New Europe Funding II B.V., fără a se avea în vedere perioada 2017- 2018 şi fără a se lua în calcul prejudiciul creat consumatorilor ca urmare a procedurilor de executare silită".

Documentul citat subliniază că, în data de 28.03.2018, s-a constatat cesionarea creditelor aflate în portofoliul EFG New Europe Funding II B.V. (actuala ERB New Europe Funding II B.V.) către Eurobank Ergasias S.A. Grecia.

La solicitarea ziarului BURSA, reprezentanţii băncii au transmis, la vremea respectivă:

"Bancpost va formula plângere contravenţională împotriva procesului verbal de constatare emis de Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa, urmând ca instanţa de judecată să pronunţe o soluţie cu privire la legalitatea acestuia, inclusiv referitor la restituirea anumitor sume. Până la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, toate măsurile stabilite prin procesul verbal sunt suspendate de drept, conform legii.

În orice situaţie, însă, obligaţia de restituire a anumitor sume de bani nu poate fi reţinută în sarcina băncii, ci, eventual, în măsura în care instanţa va constata legalitatea măsurii, doar în seama cesionarului, care a încasat sumele.

Suplimentar, subliniem că sumele menţionate în presă nu au legătură cu acest proces verbal, ci sunt extrapolări făcute fără o documentare prealabilă, estimate probabil la întreaga piaţă".

Menţionăm că, în prezent, creditele cesionate de Bancpost se află în administrarea Piraeus Bank.

Amintim că, la finalul anului trecut, OTP Bank a fost sancţionată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) pentru tot portofoliul de credite cesionate în Olanda. Prin această măsură, ANPC a extins asupra întregului portofoliu sancţiunea aplicată de Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Constanţa pentru creditele cesionate în Olanda, dispunând restituirea dobânzilor încasate între anii 2006 şi 2015. Se pare că dobânzile încasate de-a lungul timpului depăşesc 200 milioane de euro.

Se pare că ANPC are în vizor şi operaţiunile similare desfăşurate de Raiff­eisen Bank, după cum afirmă surse apropiate situaţiei.

Indicele principal BET al bursei de la Bucureşti a închis pe 4 aprilie la maximul din anul 2019 după o şedinţă în care s-a apreciat cu 0,2%, evoluţie susţinută în special de Banca Transilvania şi BRD, ale căror acţiuni au ajuns la cele mai ridicate preţuri de anul acesta, potrivit datelor BVB. Astfel Banca Transilvania, cea mai tranzacţionată acţiune de la bursa românească, a urcat cu 0,2%, în timp ce BRD a rămas la preţul maxim de anul acesta.

„Mişcarea ascendentă a titlurilor din sectorul bancar, în speţă TLV şi BRD a avut loc în condiţiile în care se anticipa o modificare a OUG 114, însă după momentul în care această modificare a devenit efectivă, din pricina faptului că aceasta era inclusă în preţ, titlurile TLV şi BRD au evoluat în ton cu piaţa“, spune Simion Tihon, broker la Prime Transaction.

Conform noii ordonanţe care modifică OUG 114/2018, băncile mari, cu o cotă de piaţă de peste 1%, ar urma să plătească o taxă pe active anuală de 0,4%, nivel de trei ori mai scăzut faţă de procentul iniţial de 1,2%/an, iar băncile cu o cotă de piaţă mai mică de 1% ar urma să plătească o taxă de 0,2% pe an. Impactul anual al noii taxe bancare coboară sub 1 miliard de lei, faţă de 5,4 miliarde de lei, în varianta iniţială. Băncile pe pierdere nu vor plăti taxa bancară. O altă modificare adusă taxei bancare vizează reducerea nivelului activelor taxabile, din baza de calcul a taxei bancare fiind excluse mai multe categorii.

„În perioada imediat următoare, în lipsa unor modificări legislative cu implicaţii în mediul economic, cred că vom avea o volatilitate scăzută. Propunerile de dividend sunt incluse în preţurile de tranzacţionare, rezultatele financiare preliminare pentru 2018 cred că şi-au epuizat efectul catalizator, iar acum mă aştept să avem o scurtă perioadă de linişte, sigur, apăsătoare pentru investitori“, spune Simion Tihon. Jumătate din cele 87 listate la Bucureşti intenţionează să-şi remunereze investitorii cu o parte din profitul net înregistrat în anul 2018 şi propun astfel acţionarilor dividende cu randamente cuprinse între aproape 1% şi 14%, potrivit datelor agregate din platforma BT Equity Research.

„Volatitatea cred că va creşte pe măsură ce ne apropiem de publicarea rezultatelor pe T1 2019. Prima companie din BET care îşi va publica rezultatele financiare pentru primul trimestru este TLV, pe 25 aprilie. Această dată coincide şi cu Adunările Generale anuale, aşa că începutul lunii mai nu cred că ne va mai găsi în aceeaşi stare apatică precum cea de acum“.

Indicele principal BET, care urmăreşte evoluţia celor mai tranzacţionate 16 acţiuni de la Bursa românească, s-a apreciat cu 9% în primul trimestru din 2019, evoluţie susţinută în principal de rezultatele financiare îmbunătăţite ale companiilor pe anul 2018 faţă de anul precedent, potrivit datelor agregate din platforma BVB.

Bursa de la Bucureşti, catalogată încă piaţă de frontieră de agenţiile de evaluare financiară, s-a poziţionat în primul trimestru din 2019 la jumătatea clasamentului celor mai performante pieţe de capital din Uniunea Europeană, potrivit datelor agregate de ZF din platforma Bloomberg. Astfel, cu un avans de 9% al indicelui BET, bursa românească ocupă locul 14 în rândul evoluţiei celor 28 de indici principali ai burselor din UE.

OMV Petrom şi Nuclearelectrica sunt singurele companii din cele mai mari zece de la bursa românească care înregistrează o dinamică pozitivă a valorii de piaţă în ultimele 12 luni, respectiv din martie 2018 şi până la martie 2019, potrivit datelor agregate de ZF din raportul lunar al BVB. Restul emitenţilor înregistrează scăderi de la 4,5% cum este cazul Fondului Proprietatea, la 25,4% la Digi Communications, emitent ale cărui acţiuni au atins recent noi minime.

Petrom, cea mai valoroasă companie de la bursa românească, a închis T1/2019 la o valoare de piaţă de 20,2 miliarde de lei, în urcare cu 12,3% faţă de finalul lunii martie din 2018, respectiv 2 miliarde de lei.

Pe de altă parte Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară din România, a urcat cu 19% la 2,9 miliarde de lei, adică un avans de 500 mil. lei.

Chiar şi aceste creşteri de două cifre nu au fost suficiente pentru a ţine pe teritoriul pozitiv capitalizarea celor mai mari zece companii de la bursa românească, care s-a diminuat cu 6% la 75,5 miliarde de lei. Romgaz, perla statului la bursa românească, are minus 14,3% în ultimele 12 luni, în timp ce Banca Transilvania a scăzut cu 12,2% la 9,9 mld. lei.

Cea mai mare parte a scăderilor a fost înregistrată în luna decembrie a anului trecut, în condiţiile în care ordonanţa 114 a Guvernului Dăncilă a prăbuşit indicii bursieri şi a determinat ca în doar câteva ore bursa românească să piardă întreg avansul de 8,6% înregistrat pe parcursul anului şi să treacă în teritoriul pozitiv. Bursa locală a încheiat anul 2018 cu un minus de circa 5%, fiind pentru prima oară din 2015 încoace când indicele principal BET intră în teritoriul negative la nivelul unui an.

Petrom, Romgaz şi Banca Transilvania sunt cele mai valoroase companii listate la Bucureşti la T1/2019, cu o valoare de piaţă de 42,7 miliarde de lei, în scădere cu 2,9% faţă de luna martie din 2018.

După o secvență de aprecieri timide, indicele principal de la Bursa de Valori București mai are nevoie de un avans de doar 3% pentru a se întoarce la reperele de tranzacționare care au precedat promovării de către Guvern în decembrie a ordonanței de urgență cu prevederi șoc pentru mediul corporativ. O ultimă rezistență tehnică stă în calea recuperării integrale.

Perspectiva ajustării drastice a condițiilor de taxare pentru domeniile bancar și energetic introduse la sfârșitul anului trecut, dar și un rally consistent pe piețele financiare au adus din bursa românească pe maxime ale acestui an și mai lipsește doar un ultim sprint pentru recuperarea integrală a căderii cotațiilor de la sfârșitul anului trecut.

Un salt important vineri a fost urmat de 3 ședințe în această săptămână cu aprecieri modeste. Astăzi, indicele compozit BET Plus a câștigat 0,16%, iar indicele reprezentativ BET a urcat cu 0,17%, până la nivelul de 8.169,66 de puncte.

Indicele celor mai lichide acțiuni de la BVB tatonează acum pentru atacarea ultimului prag de rezistență important înaintea anulării integrale a șocului bursier de la cumpăna dintre ani. Este vorba de echivalentul minimului relativ de la începutul lunii septembrie a anului trecut.

Piața încă ezită, iar cumpărătorii sunt timizi, așa cum se vede și din declinul volumelor. Astăzi, rulajul pieței de acțiuni a fost de numai 20,95 milioane lei (4,41 milioane euro), la mai puțin de jumătate față de activitatea medie de tranzacționare zilnică de la bursă din 2018. Pentru mulți investitori poate exista percepția că raliul este supraextins, dar indicatorul RSI (Real Strength Index) în configurația sa clasică de 14 perioade arată că indicele BET nu a intrat nicicând în zona de supracumpărare.

Mișcarea de revenire a fost susținută de acțiunile bancare în contextul „îndulcirii” taxei pe activele bancare prevăzută în ordonanța de urgență din decembrie. Astăzi, peste jumătate din lichiditatea de la BVB a fost asigurată de aceleași acțiuni. Astfel, titlurile Băncii Transilvania (TLV) au avansat cu 0,23%, până la prețul de 2,1450 lei/acțiune, pe transferuri de 7,14 milioane lei.

Cealaltă acțiune bancară lichidă de la cota BVB, cea a BRD Groupe Société Générale (BRD), a staționat la prețul de 13,16 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 5,02 milioane lei. Avansul celor 2 acțiuni este susținut de dividendul brut de 1,64 lei/acțiune, cu randament net de 11,84% la finalul sesiunii de azi, în cazul BRD și de remunerarea acționarilor aproape în echivalentul întregului profit net de 1,21 miliarde lei obținut anul trecut de Banca Transilvania.

Piața locală beneficiază de un climat favorabil activelor de risc. Astăzi, piața a avut suflu favorabil din Germania, unde indicele DAX30 a urcat cu 3,41% și a depășit reperul de 12.000 de puncte, însă în rest evoluțiile au fost, totuși, neconcludente sau chiar negative: +0,19% indicele Euro Stoxx 50, -0,22% pentru indicele FTSE100 de la Londra, -0,09% pentru indicele CAC40 de la Paris, -0,79% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, -0,77% pentru indicele BUX de la Budapesta și -0,11 % pentru indicele PX de la Praga.

Impuls pozitiv a venit din piețele internaționale ale petrolului, unde astăzi cotația țițeiului de tip Brent a ajuns în zona unui maxim al ultimelor 5 luni de 70,55 lei/acțiune, amendat, este adevărat, de vânzări masive pe finalul zilei.

La București, titlurile celei mai importante companii petroliere românești, OMV Petrom (SNP), au închis cu 0,55% peste referință, la prețul de 0,3630 lei/acțiune, pe al 3-lea rulaj în piața reglementată, de 2,52 milioane lei. Pe același emitent s-a realizat și singura tranzacție specială a zilei din piața deal, în valoare de 1,09 milioane lei. Cu toate acestea, indicele energetic BET-NG a avut o evoluție anemică, +0,09%.

De asemenea, indicele financiar BET-FI a avut o apreciere în linie cu media pieței, de 0,13%, până la nivelul de 35.990,45 de puncte. Cel mai important titlu din structura sa, Fondul Proprietatea (FP), a staționat la prețul de 0,9240 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 1,52 milioane lei, în ziua în care acționarii au votat reducerea capitalului social prin anularea unui număr de 1,49 miliarde acțiuni proprii dobândite prin programul de răscumpărare.

Fondurile aferente emisiunii de euro obligaţiuni, în valoare de 3 miliarde euro, lansată în data de 27 martie 2019 pe pieţele financiare internaţionale, au fost încasate joi de către Ministerul Finanţelor Publice, informează instituţia. Suma atrasă prin această emisiune va consolida rezerva în lei şi în valută existentă în prezent în Trezoreria Statului, acoperind peste 7 luni din necesarul de finanţare pentru anul 2019, precizează Ministerul Finanţelor Publice.

Emisiunea a fost realizată în trei tranşe, din care 1,15 miliarde euro cu maturitatea de 7 ani, cu o dobândă de 2%, 500 milioane euro cu maturitatea de 15 ani, cu dobânda de 3,5% şi 1,35 miliarde euro cu maturitatea de 30 ani şi dobânda de 4,625%. Investitorii primei tranşe au provenit, predominant, din Austria şi Germania (22%). Pentru celelalte două tranşe, investiţiile au provenit, predominant, din Regatul Unit (38%, respectiv 32%).

Potrivit surselor, investitorii au acordat un interes sporit emisiunii, fiind suprasubscrisă de peste 2,5 ori. În tranzacţie au fost implicaţi 450 de investitori.

„Emisiunea evidenţiază interesul sporit al investitorilor în euro obligaţiunile româneşti. Atât volumul atras de pe pieţele externe de capital, cât şi tranşa de 30 de ani, constituie performanţe deosebite şi demonstrează că România se bucură de încredere pe termen lung. Avem în vedere menţinerea prezenţei României pe pieţele externe, în vederea completării planului de finanţare previzionat pentru anul în curs şi, în situaţia unor condiţii de piaţă favorabile, chiar prefinanţarea nevoilor planificate pentru anul următor”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor publice.

Comparativ cu valorile lansate iniţial pentru cele trei tranşe, costurile au fost reduse gradual cu 20-25 puncte de bază, obţinându-se în final niveluri foarte reduse ale primelor de emisiune raportat la nivelul cotaţiilor din piaţa secundară, şi anume: 7 ani – prima de emisiune 5 puncte de bază, 15 ani – prima de emisiune 10 puncte de bază şi 30 ani – prima de emisiune 10 puncte de bază. Emisiunea a fost intermediată de către JP Morgan Securities plc, Citigroup Global Markets Limited, Erste Group Bank AG, ING Bank NV şi Societe Generale.

Tranzacţia face parte din planul de finanţare de pe pieţele externe aferent anului 2019, în conformitate cu OUG 64/2007 privind datoria publică. Potrivit Programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2019, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, valoarea sumelor planificate a fi atrase în anul 2019 de pe pieţele externe este estimată la un nivel de circa 4,25 miliarde de euro. Decizia Ministerului Finanţelor Publice de a emite un volum de 3 miliarde euro, se înscrie în strategia de a asigurare resurselor necesare de pe pieţele externe în prima parte a anului, urmând ca în cea de a doua partea anului să procedeze, în mod similar, cu acţiunile întreprinse de alte agenţii de datorie din Uniunea Europeană, la prefinanţarea necesităţilor aferente anului următor, în funcţie de condiţiile de piaţă.

Maturizarea societăţii româneşti şi intrarea în UE au făcut ca România să reglementeze mult mai eficient comerţul, iar felul în care băncile calculau dobânda de referinţă la credite a fost una dintre excepţiile pe care autorităţile au fost nevoite să o corecteze prin OUG 114, a afirmat, joi, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

"Maturizarea societăţii româneşti şi intrarea în UE ne-au făcut să reglementăm mult mai eficient comerţul, dar ştiu sigur că cea mai funcţională garanţie pentru consumator este piaţa liberă şi concurenţială. Continui să cred asta chiar atunci când văd şi excepţii. Şi felul în care în România se calcula de către bănci dobânda de referinţă la credite a fost una dintre excepţiile pe care am fost nevoiţi să o corectăm prin OUG 114. Nu cred că este o întâmplare că în România dobânzile la credite erau de până la patru ori mai mari decât în alte ţări ale UE, cum nu cred că băncile sunt organizaţii de binefacere. La fel, a trebuit să arătăm şi celor din domeniul energiei că liberalizarea preţului la energie nu presupune doar măsuri pentru consumatori şi că în faţa acestora trebuie să luăm măsuri pentru a-i proteja pe cei care pe moment sunt vulnerabili", a declarat preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, la Conferinţa europeană a Zilei consumatorilor şi a concurenţei, care se desfăşoară la Palatul Parlamentului.

În opinia sa, consumatorii au dreptul la protecţie maximă şi au dreptul la o informare cât mai corectă şi completă.

"Una dintre marile provocări ale momentului este creşterea gradului de conştientizare a drepturilor de care beneficiază consumatorii, iar eforturile nu sunt suficiente în acest sens, în opinia mea, în special în condiţiile în care ia amploare, de la an la an, comerţul online, segment în care consumatorii sunt încă şi mai descoperiţi informaţional. Orice consumator lipsit de cunoştinţele necesare poate fi un client pierdut, în special cetăţenii mai vârstnici fiind victime ale progresului prea rapid în domeniu, inclusiv al digitalizării comerţului", a spus Tăriceanu.

El şi-a exprimat aprecierea despre felul în care Consiliul Concurenţei înţelege să vegheze la libera competiţie. "Este şi meritul celor care lucrează acolo că România are astăzi cea mai mare creştere economică din UE, pentru că acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla fără o protejare a pieţei libere şi a competiţiei", a punctat Tăriceanu.

Preşedintele Senatului a susţinut că raportul privind competitivitatea globală 2018, elaborat de Forumul Economic Mondial, poziţionează piaţa din România pe locul 52 în topul celor mai competitive pieţe din lume şi printre cele mai puţin competitive din UE.

"Având în vedere rezultatele noastre indiscutabile în dezvoltarea unei pieţe libere competitive într-un timp atât de scurt şi trendul ascendent al economiei, sunt încrezător că putem lucra împreună în identificarea celor mai bune reforme structurale şi politici publice menite să stimuleze competitivitatea şi să genereze, implicit, o productivitate sporită în sectoare cheie din economia românească", a mai spus Călin Popescu-Tăriceanu.

Propunerea ca statul să acorde garanții pentru clienții care vor să-și refinanțeze creditele ipotecare, dar nu se pot muta la altă bancă pentru că valoarea ipotecii s-a depreciat în timp în raport cu cea a creditului, va fi retrimisă Guvernului de Consiliul Concurenței, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele instituției. "Vom veni și cu îmbunătățiri față de varianta de anul trecut, lucrăm la ele. Una ar putea fi stabilirea unei limite, 100.000 de euro, de exemplu, pentru valoarea creditelor care pot beneficia de garanții, pentru a restrânge beneficiarii potențiali la cei care au cumpărat locuințe", spune Chirițoiu. La pachet cu aceasta propunere va fi retrimisă, la fel ca în 2018, și recomandarea ca sistemul bancar local să adopte o aplicație software comună API care să deschidă accesul la conturile clienților către terți (fintech), deși multe bănci nu sunt de acord pentru că și-au creat deja propriile platforme pentru a îndeplini cerințele directivei PSD 2.   

"Ambele propuneri ar crește mobilitatea în piață. Oferirea de garanții de către stat, prin FNGCIMM, este și o soluție pentru a ajuta clienții cu credite în derulare să poată înlocui și ei Robor cu noua referință a unui indice al tranzacțiilor efective din piața interbancară în calculul dobânzilor variabile, așa cum noua legislație stabilește pentru creditele noi ce vor fi acordate în viitor de bănci", ne-a declarat Chirițoiu, precizând că debitorii cu credite luate în trecut pot schimba referința doar cu acordul părților, dacă își refinanțează împrumuturile, și pot exista dificultăți dacă valoarea ipotecilor a scăzut.

În opinia sa, o astfel de soluție ar fi utilă în contextul discuțiilor despre posibila "discriminare" pe care noile prevederi legale o crează între clienții cu împrumuturi în derulare și cei care se vor împrumuta după luna mai a acestui an. Pentru cei din urmă, prin ordonanța care a modificat și controversata OUG 114, Guvernul a impus băncilor obligația de a stabili dobânzile variabile adăugând o marjă fixă la un indice al tranzacțiilor efective din piața interbancară, indice care va înlocui actualele referințe Robor (la 3 sau 6 luni), bazate pe cotații ferme ale băncilor într-un interval de 15 minute.

Într-o primă variantă, proiectul de act normativ prevedea aplicarea și la împrumuturile în derulare, dar problemele de retroactivitate a legii au determinat renunțarea la aceasta. S-a prevăzut, în schimb, că pentru creditele în curs schimbarea referinței se poate face doar cu acordul părților, prin act adițional la contractul de împrumut sau prin refinanțarea creditului. Senatorul Daniel Zamfir, inițiatorul mai multor legi cu impact în sectorul bancar, a anunțat deja că în Parlament se va încerca modificarea ordonanței care a impus noile reguli, pentru a extinde aplicarea obligatorie și la creditele în derulare.

Soluția refinanțării creditului înseamnă, în fapt, acordarea unui nou împrumut, cu toate costurile aferente pentru înscrierea ipotecii, evaluarea garanției, etc. Bogdan Chirițou spune că va veni și cu recomandări de reducere a onorariilor notariale pentru reînscrierea aceleiași ipoteci. Crede că s-ar impune același lucru și pentru costurile de reevaluare a imobilului, dar rămâne de analizat dacă va foi posibil. Principala problemă rămâne, însă, în opinia sa, accesul limitat la refinanțare al celor cărora le-a scăzut valoarea ipotecilor sub cea inițială, așa cum s-a întâmplat după criză.

Statul ar trebui să intervină în aceste situații și să ofere garanții băncilor, ceea ce ar duce la creșterea mobilității în piață, consideră șeful Consiliului Concurenței.

Garanții din banii contribuabililor pentru active junk

O astfel de propunere, care ar însemna, de fapt, garantarea din banii contribuabililor a unor active din categoria junk, a fost înaintată anul trecut Guvernului de către Consiliu după ce a constatat, printr-o analiză, că băncile nu pot refinanța clienții, chiar dacă bonitatea lor e corespunzătoare, dacă nu sunt aduse garanții suplimentare, pentru că nivelul capitalului clientului ar fi prea redus sau chiar negativ în raport cu împrumutul (underwater mortgage).

Creșterea garanțiilor de stat și pentru credite "sub-prime" (cu garanții depreciate, deși fără restanțe) ar veni pe o piață în care, oricum, majoritatea împrumuturilor ipotecare sunt acordate cu "subvenții" indirecte din banii contribuabililor, prin programul Prima Casă.

Soluția concretă propusă a fost ca statul, prin Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM sau prin alt fond de garantare, să acopere diferența de valoare a ipotecii până la nivelul pieței, astfel încât clienții să devină eligibili.

Nici alte măsuri menite să crească mobilitatea în sistemul bancar, precum cel de mobilitate a conturilor (introdus prin directiva PSD 2, neimplementată încă în legislația românească) n-au avut efectele scontate, în aprecierea Consiliului Concurenței. În 2016, niciun client nu și-a mutat conturile – adică numărul de cont și sumele din el – la altă bancă, iar în 2017 au fost doar câteva solicitări, arăta instituția anul trecut.

Chirițoiu spune că așteaptă implementarea noii directive PSD2, care să introducă mai multe competiție în piață prin presiunea adusă de fintech-uri, băncile urmând să deschidă accesul la conturile clienților către acestea. Termenul de implementare era ianuarie 2018. Băncile locale se pregătesc, însă, și în lipsa clarificărilor în legislația locală, unele anunțând deja că au deschis platformele total sau parțial către terți (ex. Libra Bank, BRD).

În urma transpunerii acestei directive, se va modifica fundamental modul de realizare a operațiunilor de plată și de accesare a informațiilor cu privire la conturi, iar clienții vor putea alege furnizori mai mici de servicii pentru toate nevoile lor financiare, ceea ce va genera o schimbare a preferințelor și a așteptărilor consumatorilor.

Concurența vrea ca toate băncile să folosească o aplicație software unică. Furnizorul, un mister

Consiliul Concurenței a venit anul trecut cu o propunere contestată de bănci, pe care o va relua și anul acesta: adoptarea unui API (Application Programming Interface) comun în sistemul bancar, considerând că acesta va simplifica intrarea pe piață a prestatorilor/furnizorilor de servicii și va contribui la intensificarea concurenței. De asemenea, a arătat Consiliul, un API comun ar conduce la o autentificare mai eficientă a instituțiilor de plată care pot iniția operațiuni de plată (PISP)/prestatorilor care pot accesa conturile bancare și extrage informații cu privire la conturi (AISP), va facilita comunicarea atât cu prestatorii de servicii de plată, cât și cu băncile, și va reduce riscul de fragmentare la nivel european. Din perspectiva clienților, un API comun ar oferi o ușurință în utilizare și o calitate superioară a serviciilor (accesibilitate, răspunsuri mai rapide din partea băncii către prestatorii terțe părți).

Propunerea adoptarea unei aplicații software - API comune pentru sistemul bancar din România pentru a facilita implementarea rapidă și fără dificultăți a directivei a creat, însă, uimire în sistemul bancar. Multe bănci au investit deja pentru propriile aplicații, care respectă toate cerințele directivei, iar inițierea unui demers nou, pentru o soluție centralizată unică, asupra căreia să cadă de acord întreaga piață, este greu de crezut că este de natură să grăbească implementarea directivei. Cu atât mai mult cu cât nici stabilirea unui furnizor care să dezvolte o astfel de aplicație obligatorie pentru toate băncile nu are conturată ideea de rezolvare.

Consiliul Concurenței a derulat, în perioada iunie – septembrie 2018, un sondaj privind percepția consumatorilor asupra serviciilor bancare de retail. Conform acestui sondaj, 56% dintre persoanele fizice, 74% PFA-urile și 61% dintre IMM-urile participante, nu au schimbat niciodată banca principală. De asemenea, aproape jumătate dintre respondenți (persoane fizice, PFA și IMM-uri) consideră că toate ofertele băncilor sunt la fel. Sondajul a vizat trei categorii de clienți: persoane fizice (900 respondenți), persoane fizice autorizate (901 respondenți) și IMM-uri (902 respondenți) atât din mediul urban, cât și mediul rural.

Deși în 2017 a intrat în vigoare legea care transpune Directiva europeană ce permite mutarea conturilor de plăți de la o bancă la alta pentru persoane fizice, foarte puțini clienți au apelat la această facilitate/procedură, întrucât avantajele sale pentru consumator nu au fost suficient promovate. Consiliul Concurenței a recomandat, însă, extindere facilității de mobilitate și pentru persoane fizice autorizate și IMM-uri.

Autoritatea de Concurență a declanșat două investigații pe piața serviciilor financiare, în anul 2017, când a făcut inspecții inopinate la sediile a 25 de bănci, Instituții Financiare Non-Bancare (IFN), societăți de leasing, asociații profesionale și patronale din domeniul serviciilor financiare, fiind cea mai amplă investigație a instituției.

Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a anunţat, joi, că aproape 500 români s-au adresat centrului în primele trei luni ale acestui an, pentru identificarea de soluţii amiabile în relaţia cu băncile şi IFN-urile, cu 60% mai mult decât în acelaşi trimestru al anului trecut. Centrul a anunţat că şi-a mărit echipa de conciliatori.

În 2018, în aceeaşi perioadă, CSALB primise doar 310 cereri din partea consumatorilor. Rezultatele din primul trimestru indică o creştere semnificativă a numărului total de cereri şi confirmă estimările de la începutul anului.

”Acesta este unul dintre motivele pentru care CSALB a decis creşterea numărului total de conciliatori, de la 17 la 21. Cei patru conciliatori nou-veniţi sunt specialişti în drept şi în domeniul financiar-bancar”, se arată în comunicat.

Astfel, Alina Radu este avocat specializat în drept bancar, negocieri şi finanţări, cu o practică de peste 20 de ani şi stagii de pregătire în SUA sau la Universitatea din Cambridge.

Cosmin Vasile este avocat specializat în drept bancar şi Membru în Comisia de Soluţionare a Disputelor International Bar Association, cu pregătire în arbitraj dobândită în mai multe instituţii de învăţământ internaţionale.

Sebastian Guţiu este avocat specializat în drept bancar, cu practică de peste 10 ani şi pregătire post-universitară în Austria şi Statele Unite.

Alexandru Ambrozie este avocat cu expertiză de peste 15 ani în dreptul bancar, piaţa de capital şi dreptul penal al afacerilor.

”Echipa de conciliatori reprezintă resursa cheie pe care CSALB o poate folosi în sprijinul găsirii unei soluţii alternative la instanţă, care să avantajeze, deopotrivă, consumatorii şi instituţiile financiar-bancare. În plus, creşterea numărului de cereri a făcut necesară luarea deciziei de mărire a echipei de conciliatori”, a declarat un membru al Colegiului de Coordonare al CSALB, Alexandru Păunescu.

El a subliniat că, pe de altă parte, se aşteptă ca această creştere a solicitărilor venite dinspre consumatori să fie urmată şi de o creştere a numărului de cereri acceptate de comercianţi.

Din totalul celor 494 de cereri primite în primele trei luni din 2019, 458 adresau diverse speţe în relaţia cu banca, în vreme ce 36 vizau diferite aspecte ale relaţiei consumatorilor cu IFN-urile.

”Numărul total de dosare constituite în T1 2019 a ajuns la 147, dintre care 146 au fost formate în relaţia cu băncile, în vreme ce la nivelul IFN-urilor a fost constituit un singur dosar, în intervalul menţionat. Dintre aceste dosare, 65 s-au soluţionat cu înţelegerea părţilor (toate în raport cu băncile), alte 80 de dosare aflându-se în curs de procesare. În doar două dosare părţile nu s-au înţeles”, se arată în comunicat.

Totodată, 53 de cereri au fost soluţionate amiabil de către comercianţi, după sesizarea CSALB (comercianţii au negociat direct cu consumatorii), respectiv 49 de cereri soluţionate amiabil în relaţia cu băncile şi 4 cereri soluţionate amiabil de către IFN-uri.

Astfel, de la începutul anului, 108 consumatori s-au ”împăcat” cu băncile, prin intermediul CSALB, faţă de doar 74 în aceeaşi perioadă din 2018.

Dobânzile la creditele noi acordate de bănci au crescut în februarie cu aproape jumătate de punct procentual și au ajuns la cel mai ridicat nivel după mai 2014. Primele două luni din 2019 și de după introducerea taxei pe activele bancare au adus scumpiri ale creditelor pe aproape toată linia. De cealaltă parte, remunerațiile la depozite au crescut doar în cazul firmelor. Marja de dobândă a băncilor este în creștere.

Luna februarie vine cu noi creșteri de dobânzi pentru creditele în sold, dar mai ales pentru cele noi. Evoluția este contrară intenției anunțate de Guvernul PSD/ALDE când a adoptat taxa pe activele bancare prin OUG 114/2018, lege modificată recent, anume aceea de a scădea dobânzile. Totodată, și ritmul creditului a încetiniit în primele două luni ale anului.

Dobânda medie la creditele noi acordate de bănci a ajuns la 7,66% pe an, în creștere cu 0,47 puncte procentuale față de februarie și cu 0,69 de puncte procentuale față de decembrie 2018. Avansul de la începutul anului 2019 este unul dintre cele mai mari din ultimii ani și, totodată, dobânda la creditele noi e la cel mai ridicat nivel după mai 2014. Spre deosebire de situația de acum 5 ani, însă, dobânzile sunt acum pe o tendință generală de creștere. Ratele sunt acum mai mari cu 3,36 pp față de minimul istoric atins în decembrie 2016.

Cel mai mult s-au scumpit creditele acordate populației, cu 0,41 pp față de ianuarie, la o dobândă medie de 8,6% pe an, cel mai ridicat nivel de după mai 2014. Creditele noi acordate firmelor s-au scumpit 0,34 pp la 6,18%, maximul după octombrie 2014.

Dobânda anuală medie efectivă la creditele de consum (care include și comisioanele, pe lângă rata dobânzii) a s-a apropiat și mai mult de nivelul de 11% pe an, însă se menține într-un interval de variație relativ redus în ultimii doi ani. DAE medie la creditele noi pentru locuințe a crescut până aproape de 6%, nivel apropiat celui din a doua parte a anului trecut, însă în creștere față de minimele istorice atinse în 2016-2017 de circa 3,7% pe an.

Creditele în sold s-au scumpit și ele, însă mai ușor (+0,05 pp la 7,19%), pe fondul creșterii ratelor interbancare în comparație cu ianuarie. Față de anul anterior, dobânda medie la creditele în sold a crescut cu 1 pp, respectiv cu 1,7 pp față de acum doi ani, urmare a reflectării creșterii ROBOR în variația dobânzilor.

Și pe partea de pasive vedem o creștere a dobânzilor în februarie. Dobânda medie la depozitele noi a crescut cu 0,28 pp la 2,25%. Însă avansul vine doar din componenta de depozite ale companiilor (+0,41 pp la 2,49%), unde de regulă vedem o volatilitate ridicată a dobânzilor, în funcție de evoluția lichidității din piața interbancară. În cazul populației, dobânda medie la depozitele nou constituite a scăzut cu 0,03 pp la 1,63% și se menține multe sub rata anuală a inflației (3,8% în februarie). De altfel, în primele două luni din 2018 vedem chiar o scădere a ratelor de dobândă cu care sunt remunerate economisirile populației (-0,13 pp).

În cazul depozitelor în sold vedem o creștere ușoară a randamentelor, în condițiile în care majorările anterioare de dobânzi la depozitele noi sunt preluate în reînnoirile de contracte de economisire. Însă și în cazul soldului remunerația rămâne consistent sub rata inflației.

BNR a anunțat o gestionare strictă a lichidității din piață, astfel încât să forțeze băncile să crească dobânzile plătite pentru atragerea de depozite de la clientelă. Însă acest lucru înseamnă și dobânzi interbancare mai ridicate, ce vor fi transferate în costurile contractelor cu dobândă variabilă.

Marja de dobândă, calculată ca diferență între dobânda medie la creditele noi și cea la depozitele noi, a crescut cu 0,19 pp în februarie la 5,41% și cu un total de 0,4 pp în 2019. Calculată ca diferență între dobânda la creditele noi și rata medie lunară a ROBOR la 3 luni, marja a crescut cu 0,27 pp la 4,49% și cu 0,57 pp față de decembrie. ROBOR la 3 luni a crescut pe meda lunară cu 0,2 pp în februarie la 3,17%.

Guvernul a pus o taxă progresivă pe activele bancare la finele anului trecut, în funcție de evoluția indicatorului ROBOR la 3 și 6 luni peste nivelul prag de 2%. După protestele băncilor, ale BNR – care a acuzat o imixtiune în politica monetară -, dar și după avertismentul agenției Standard & Poor’s că perspectiva de rating suveran va fi retrogradată, Guvernul a venit cu o nouă ordonanță care a îndulcit taxa și a eliminat legătura cu ROBOR. Totodată, Executivul a introdus o reducere a taxei pentru băncile care ating o țintă de creștere a creditării, respectiv de reducere a marjei nete și a introdus un nou indicator pentru variația creditelor noi în lei, bazat pe media tranzacțiilor interbancare efective.

Băncile nu vor forţa creditarea în acest an pentru a plăti o taxă mai mică pe active, ci mai degrabă vor prefera să-şi menţină bilanţurile curate şi implicit o rată redusă a creditelor neperformante (non-performing loans - NPL), consideră Daniel Anghel, partener, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al PwC România.

„Cu siguranţă băncile vor vrea să continue în zona de protecţie şi se vor uita mai mult la risc, la marja de risc, la cheltuilile operaţionale. După ce îşi vor face calculele şi având în vedere că nu pot plăti o valoare a taxei mai mare decât profitul contabil, cred că băncile vor prefera să rămână în zona de certitudine decât să dea credite suplimentare şi să se întoarcă la situaţia de acum câţiva ani în care creditele neperformante erau foarte sus“, a explicat Anghel.

În prezent rata creditelor neperformante din sistemul bancar este sub 5%, de peste cinci ori mai mică decât vârful de 20% atins în 2014.

Băncile au posibilitatea să-şi reducă la jumătate taxa pe active aferentă anului 2019 prin creşterea creditelor din sold cu cel puţin 8%, nivelul-ţintă stabilit pentru acest an de Guvern. Băncile îşi pot înjumătăţi taxa pe active şi prin reducerea marjelor nete de câştig.

Potrivit ordonanţei de urgenţă care a modificat OUG 114, taxa pe activele bancare se situează la 0,2% pentru băncile care au o cotă de piaţă de sub 1% şi la 0,4% pentru băncile care au o cotă de piaţă de peste 1%. Cea mai mare parte a activilor este concentrată la băncile mari cu o cotă de piaţă de 1%. OUG 114 prevedea o taxă anuală de 1,2% din activele băncilor.

Odată cu reducerea nivelului taxei, Executivul a eliminat mai multe categorii de active, precum creditele acordate prin programele guvernamentale, titlurile de stat, numerarul. Impactul estimat al taxei bancare pentru 2019 este sub un miliard de lei, faţă de peste 5 miliarde de lei în forma iniţială.

Bancherii prin vocea Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) susţin că noua variantă a taxei bancare este mai suportabilă şi limitează impactul negativ faţă de varianta iniţială, dar afirmă că este o formulă mult prea complexă, greu predictibilă, care poate genera efecte negative asupra creşterii intermedierii financiare.

Creşterea câştigului băncii româneşti cu capital francez va fi influenţată în acest an de creşterea volumului creditării, mai mult pe retail, precum şi de efectul pozitiv în urma creşterii dobânzilor, în timp ce încasările din comisioane vor fi sub presiune puternică, după cum anticipează banca.

„Veniturile nete din dobânzi ar trebui să beneficieze de un volum mai mare de împrumuturi şi de efecte pozitive din rate. Veniturile din comisioane ar trebui să fie impactate de forţe opuse: volumul crescut al tranzacţiilor, dezvoltarea de noi motoare de creştere (asigurări, administrarea activelor), iar pe de altă parte presiunea preţurilor, împreună cu evoluţia reglementărilor şi constrângerilor concurenţiale având un impact negativ asupra  veniturilor şi tranzacţiilor bancare“, se arată în proiectul de buget pentru acest an care urmează să fie discutat de acţionari în luna aprilie.

În 2018, venitul net bancar al BRD s-a majorat cu 12,9%, până la 2,98 mld. lei, în condiţiile creşterii veniturilor nete din dobânzi şi comisioane. La nivelul întregului grup BRD, veniturile operaţionale au depăşit 3 mld. lei.

În ceea ce priveşte creditarea retail, BRD se aşteaptă ca mediul economic mai puţin favorabil să conducă la o temperare a producţiei de credite acordate persoanelor fizice. În timp ce comisioanele tradiţionale vor fi sub presiune, noii factori de creştere ar trebui să compenseze scăderea. BRD vede o valoare mai mare generată de segmentele affluent şi upper mass market, determinată de serviciile de asigurări şi activităţile alternative de economisire. Banca românească cu capital francez susţine că vrea să dezvolte segmentul small business prin îmbunătăţirea prioritizării serviciilor bancare zilnice şi creşterea volumelor de credite.

Pentru acest an, BRD mizează pe un ritm de creştere a creditării retail de peste 4% (4,1% dacă se calculează variaţia la curs de schimb constant), până la un sold net de 21,9 mld. lei, banca urmărind să majoreze mai puţin soldul creditelor nete pentru companii, cu 2,5% (1,4%, dacă se calculează variaţia la curs de schimb constant), până la 8,2 mld. lei.

Pe segmentul corporate, BRD-SocGen anticipează o creştere moderată a volumelor de credite şi se aşteaptă ca marjele de dobândă la credite, aflate sub presiune datorită competiţiei şi lichidităţii abundente, să fie compensate de intensificarea vânzărilor încrucişate şi activarea pârghiilor de creştere a valorii (instrumente financiare derivate, corporate finance, planuri de asigurări de sănătate).

BRD vrea să ajungă în acest an la o rentabilitate a capitalului de peste 17%, excluzând taxa pe activele financiare. În 2018, ROE a atins un vârf de 22%.

În 2018, creşterea veniturilor operaţionale, controlul costurilor şi costul riscului pozitiv au ajutat BRD-SocGen să obţină un profit net record de 1,54 mld. lei, cel mai bun rezultat anual al băncii. Câştigul de anul trecut a fost mai mare cu 12% faţă de 2017.

Pentru 2019, BRD-SocGen nu include în buget estimări privind nivelul profitului sau ritmul de creştere faţă de 2018.

Cheltuielile operaţionale ale BRD-SocGen ar urma să crească în acest an în condiţiile introducerii taxei pe activele financiare, presiunilor asupra costurilor salariale şi în urma dublării contribuţiei la Fondul de Garantare a Depozitelor şi de Rezoluţie în 2019 faţă de 2018.

Şi anul trecut cheltuielile operaţionale au fost pe un trend ascendent apropiindu-se de 1,4 mld. lei.

Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de titluri scadentă în septembrie 2031 şi s-a împrumutat astăzi 200 milioane lei de la bănci, cu o dobândă anuală de 5,21%. La licitaţie au participat şase dealeri primari.

Volumul total al cererii a fost de  585 mil. lei, din care  băncile au acoperit 462 milioane lei, iar 123 milioane lei au fost oferte necompetitive. 

Din valoarea nominală adjudecată de  200 mil. lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 150 milioane lei, în timp ce ofertele necompetitive au totalizat 50 mil.lei.

Randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de  5.21%.
 
Ministerul Finanţelor Publice intenţionează să împrumute în aprilie 3,62 miliarde de lei de la bănci, inclusiv sumele suplimentare, cu 46,5% mai mult decât în luna martie şi cu 27,3% peste volumul atras, potrivit unui anunţ al ministerului.

Finanţele şi-au propus pentru martie o sumă de 2,47 mld. lei, dar au atras 2,827 mld. lei, dintre care 2,727 mld. lei suma ţintă orientativă, potrivit datelor afişate de Banca Naţională a României (BNR).

Pentru a obţine suma vizată în aprilie, MFP a anunţat că va scoate pe piaţă titluri de stat în valoare de 400 de milioane de lei, cât în luna precedentă, printr-o singură licitaţie, care va fi organizată la data de 11 aprilie şi care va avea o maturitate de un an.

Finanţele au programate alte şapte sesiuni pentru a vinde obligaţiuni guvernamentale, cu una mai multe decât luna precedentă, iar suma totală dorită este de 3,2 miliarde de lei, cu 54,6% peste suma vizată luna trecută.

Comisia Europeană (CE) a anunţat, joi, că Fondul European de Investiţii (FEI) a semnat patru acorduri de finanţare în România, prin care ţara va beneficia de peste 170 milioane de euro pentru studenţi şi întreprinderi mici şi mijlocii.

Astfel, FEI şi instituţia financiară nebancară FINS au semnat primul acord de garantare Erasmus+ din România, care va permite FINS să ofere un nou produs de creditare pentru studenţii care doresc să continue studiile la master în străinătate.

”Datorită aceastei garanţii, aproximativ 450 de studenţi vor beneficia de credite în condiţii favorabile pentru a studia în altă ţară din UE, ca şi în Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia şi Turcia. Acordul de 4,5 milioane euro a fost semnat în cadrul facilităţii de garantare Erasmus+, care este finanţată de Uniunea Europeană şi administrată de Fondul European de Investiţii”, se arată în comunicat.

De asemenea, FEI a semnat acorduri COSME cu CEC Bank, Deutsche Leasing Romania IFN şi Libra Internet Bank. Acordurile vor permite acestor instituţii să ofere noi credite în valoare de aproximativ 168 milioane euro pentru IMM-uri româneşti.

”Acordurile sunt susţinute de Fondul European pentru Investiţii Strategice (FEIS), principala componentă a Planului de Investiţii pentru Europa, şi vor facilita accesul la credite şi finanţări de leasing pentru aproape 3.000 IMM-uri. Sprijinul COSME permite partenerilor FEI să extindă oferta faţă de politica uzuală de creditare – de exemplu, aceştia pot oferi credite cu cerinţe semnificativ reduse de garanţii suplimentare pentru IMM-uri cu grad crescut de risc”, se arată în comunicat.

Directorul general adjunct al FEI, Roger Havenith, a subliniat că, pentru prima dată în România, FEI va sprijini accesul la finanţare pentru 450 de studenţi care vor putea obţine credite pentru costul studiilor.

“De asemenea, prin noile noastre acorduri COSME, vor îmbunătăţi condiţiile de finanţare pentru 3.000 IMM-uri. Astfel, se va îmbunătăţi competitivitatea unui segment important al economiei româneşti, care constituie motorul creşterii economice, creării de locuri de muncă şi inovării”, a spus Havenith.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, joi, un curs de referinţă de 4,7542 lei/euro, o scădere de 0,09% faţă de nivelul atins miercuri.

Miercuri, euro a coborât la 4,7585 lei.

Joi, euro a scăzut la 4,7542 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,2296 lei la 4,2354 lei. Marţi, acesta a atins 4,2499 lei, cel mai mare nivel din 14 aprilie 2017, când a fost 4,2576 lei.

Cursul francului elveţian a scăzut de la 4,2451 lei la 4,2405 lei.

Lira sterlină a scăzut de la 5,5736 lei la 5,5689 lei.

Preţul gramului de aur a crescut de la 175,7212 lei la 175,8245 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescutla 3,38%, cel mai mare nivel din ultimele 5 luni, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Miercuri, indicele a crescut la 3,34%. 

Joi, indicele a urcat la 3,38%, cel mai mare nivel din 26 octombrie 2018, când a fost tot 3,38%.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a urcat de la  3,39% la 3,42%, cel mai mare nivel din 26 noiembrie 2018, când a fost tot 3,42%.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în stagnare la 3,54%, valoare înregistrată şi în şedinţa precedentă.

Totodată, dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a stagnat la 3,23%. Indicele ROBOR la 3 luni (care reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile de la noi se împrumută între ele) a crescut la 3,38%, de la 3,34%, valoare înregistrată în şedinţa anterioară.

Postări Facebook

Gazeta de Cluj: https://www.facebook.com/gazetadecluj/posts/2361337217212174

Carmen Alina Gorgan: https://www.facebook.com/groups/1196135757077392/permalink/2578230978867856/

AURSF-Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare: https://www.facebook.com/AURSF/posts/2118821878208317

Clienti Banca Transilvania - Volksbank: https://www.facebook.com/Clienti.BT.VBR/posts/1549732138494197

Vasile Larion: https://www.facebook.com/vasile.larion.7/posts/1187686171392511

Cristian Dascălu: https://www.facebook.com/cristian.dascalu/posts/10156632376494022

EDUFIN.ONLINE: https://www.facebook.com/edufinonline/posts/1937579226354101

Cluj Startups: https://www.facebook.com/ClujStartups/posts/2257326974518193

Parcul Natural Văcărești: https://www.facebook.com/parculnaturalvacaresti/posts/2282307428501262

Vlad Cioflec: https://www.facebook.com/vlad.cioflec/posts/2299371466997340

Cu bicicleta la mare: https://www.facebook.com/cubicicletalamare/posts/2508407422507558

Bună Ziua, Vaslui: https://www.facebook.com/cotidianul.bzv/posts/2075683329136239

Postări Twitter

Gazeta de Cluj: https://twitter.com/gazetadecluj/status/1113743054958202880

5 to go: https://twitter.com/5_ToGo/status/1113781788520910849

Ghilezan: https://twitter.com/Ghilezan/status/1114045213088075776

Postări Reddit

u/charyman: https://www.reddit.com/r/Romania/comments/b9mjlc/banca_transilvania_este_la_zi_cu_glumele/