Antreprenorii la început de drum și persoanele care vor să înceapă o afacere vor putea participa la masa rotundă START. FUEL. SCALE, organizată la Cluj-Napoca, marți, 9 aprilie, de Grupul Financiar Banca Transilvania, fondul de investiții Early Game Ventures și Universitatea Babes-Bolyai. Evenimentul va avea loc pe 9 aprilie, în intervalul 18.30 – 20.00, la Facultatea de Studii Europene a Universității Babes-Bolyai, Sala Jean Monnet, str. Emmanuel de Martonne nr. 1, Cluj-Napoca.

Subiectele sunt urmatoarele:

• cum gândește un venture capitalist finanțarea;

• când și cum intervine banca în finanțarea unei companii;

• cum trebuie pregătită firma pentru finanțare;

• capital propriu SAU credit /capital propriu + credit;

• în ce etapă este o companie și tipul de finantare - "accelerator" sau "seed";

• câte runde de finanțare sunt optime;

• rolul unui angel investors;

• cum și când să faca un antreprenor un exit.

Vorbitori:

• Radu Stoicoviciu - Partner, Early Game Ventures;

• Ioan Nistor - Decan, Facultatea de Business, Universitatea Babes-Bolyai;

• Cristian Munteanu - Managing Partner, Early Game Ventures;

• Dan Calugareanu - Partner, Early Game Ventures;

• Daniel Szekely - Director Coordonator, IMM & Microbusiness, Banca Transilvania;

• Daniela Secara - Director General Adjunct, BT Capital Partners, Grupul Financiar Banca Transilvania;

• Voicu Oprean - Actionar si CEO, Arobs Transilvania Software;

• Bogdan Colceriu - Risky Business;

• Mircea Vadan - Spherik Acceleration Program.

Cu Banca Transilvania lucreaza peste 250.000 de clienti companii - clienti corporativi mari si medii, IMM-uri si micro-intreprinderi. 3 din 5 IMM-uri din Romania aleg BT.

Judecătoria Sectorului 2 a admis plângerea contravențională a Băncii Transilvania, care a preluat Bancpost, într-un dosar care vizează sancțiunile aplicate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pentru cesionarea a circa 63.000 de credite către o societate din Olanda. ANPC amendase Bancpost și dispusese returnarea dobânzilor plătite de către clienți timp de 10 ani. Decizia Judecătoriei poate fi atacată cu apel.

ANPC a amendat Bancpost cu 150.000 de lei în august 2018 și a dispus ca fosta bancă cu acționariat grecesc, care a fuzionat de la începutul anului cu Banca Transilvania, să restituie clienților a căror credite au fost cesionate către o societate cu răspundere limitată din Olanda contravaloarea dobânzilor plătite 2008 – martie 2018. Autoritatea considera că societatea olandeză, parte a grupului EFG Eurobank, din care făcea parte și Bancpost, nu avea calitatea juridică de a desfășura activități de tipul creditării, nefiind autorizată în acest sens nici în România și nici în Olanda.

Banca Transilvania a contestat procesul verbal emis de ANPC, cu tot cu sancțiunile complementare, iar instanța de fond – Judecătoria Sectorului 2 din București – i-a dat dreptate în prima fază procesuală.

„Admite plângerea contravențională formulată de petenta BANCA TRANSILVANIA SA (fostă BANCPOST SA) în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA NAȚIONALĂ pentru PROTECȚIA CONSUMATORILOR. Anulează procesul verbal contravențional seria ANPC, nr. 0765283/06.08.2018. Exonerează petenta de plata amenzii în cuantum total de 150.000 lei și înlătură măsurile de remediere dispuse. Respinge cererea petentei privind restituirea amenzii, ca inadmisibilă. Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la prezenta instanță. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.04.2019”, se arată în soluția pe scurt publicată pe portalul instanțelor.

Începând cu iulie 2008, Bancpost a cesionat către firma olandeză EFG New Europe Funding II B.V. circa 63.000 de credite aferente persoanelor fizice, cu un sold total de circa 675 de milioane de euro, adică aproape 60% dintre creditele acordate consumatorilor de către bancă. Clienții plăteau în continuare ratele la Bancpost, însă sumele erau transferate în Olanda.

ANPC susține că debitorii nu au fost notificați cu privire la cesiune și că firma în cauză nu avea printre obiectele de activitate acordarea de credite. Totodată, ANPC mai arată că firma olandeză nu figurează în registrele bancare sau de supraveghere financiară din România și Olanda și astfel nu ar fi avut dreptul de a deține creditele aferente persoanelor fizice. Astfel, consideră ANPC, firma olandeză ar fi încasat fără temei dobânzi de circa 300 de milioane de euro în cei 10 ani în care creditele au fost cesionate. O parte din împrumuturi s-au întors în 2018 în bilanțurile Bancpost – dintre acestea, o parte au rămas în bilanțul băncii când a fost achiziționată de Banca Transilvania, iar o altă parte au fost transferate către Eurobank EFG în Grecia.

Bancpost, dar și alte bănci precum OTP Bank (care a fost, de asemenea, sancționată ulterior de către ANPC) au utilizat cesiunile de credite pentru a reduce bilanțul și pentru a evita, astfel, să constituie rezerve minime obligatorii la BNR la o valoare ridicată. Înainte de criză, Banca Națională cerea băncilor să pună deoparte 40 de cenți la fiecare euro din pasiv, cel mai ridicat nivel din Europa, sume pentru care băncile primeau o dobândă foarte mică în raport cu costul finanțării.

Oficialii Băncii Transilvania comentau, după sancțiunea ANPC, că orice obligații financiare care ar rezulta în urma unui proces nu pot fi imputate băncii din România, existând clauze concrete în acest sens în acordul semnat cu Eurobank pentru preluarea Bancpost.

Ion Robu, reprezentantul Asociației Credere, a declarat:

„Debitorii sunt foarte dezamăgiți de soluție, iar dezamăgirea nu este atât una una emoțională, cât mai degrabă una ce ține de latura tehnică, juridică a lucrurilor. Speța este foarte clară, iar argumentația ANPC extrem de bine întemeiată. Dar se pare că argumentele juridice nu contează prea mult în fața instanțelor din România, atunci când este vorba de bănci. Dacă în alte tipuri de spețe (dare în plata, înghețare curs, clauze abuzive etc.) a existat o întreagă dezbatere publică asupra argumentelor juridice și a interpretărilor temeiurilor de drept, aici lucrurile sunt cât se poate de simple: Bancpost nu avea cadru legal să cesioneze credite performanțe, iar entitățile din Olanda, să perceapă dobânzi și comisioane. Mai este apelul, dar rămânem extrem de rezervați în ccea ce privește șansele de reușită. Decizia de astăzi e o lovitură grea pentru debitorii care mai sperau la o rezolvare pe cale juridică a unor probleme evidente, care persistă de peste 10 ani de zile. Așteptăm motivarea judecătorului, încă sperăm să fie o problema de procedură și nu una de fond a speței în cauza”.

Fitch Ratings a îmbunătăţit miercuri, de la "negativă" la "stabilă", perspectiva de rating atribuită primelor două bănci din România, Banca Comercială Română SA (BCR) şi BRD-Groupe Societe Generale SA (BRD), şi a confirmat la "BBB plus" ratingurile lor pe termen lung, informează un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. Decizia vine după ce, în ianuarie, Fitch a înrăutăţit perspectiva de rating, de la "stabilă" la "negativă", pentru BCR şi BRD.

Potrivit comunicatului agenţiei, revizuirea taxei pe bănci a redus povara asupra sectorului bancar şi indică o abordare mai puţin agresivă a Guvernului faţă de acest sector şi o disponibilitate rezonabilă a autorităţilor de a răspunde temerilor expuse de BNR şi alţi reprezentanţi ai industriei bancare.

Miercuri, Fitch a confirmat şi ratingurile de viabilitate al BCR şi al Băncii Transilvania S.A. (BT) la "bb plus", al UniCredit Bank S.A. la "bb", al Garanti Bank S.A. la "bb minus" şi al ProCredit Bank S.A. la "b plus".

Fitch precizează că acţiunile de rating vin după modificarea Ordonanţei 114/2018 de către Guvernul României, "care indică un risc moderat al intervenţiei guvernamentale în sectorul bancar".

Taxa pe activele financiare nete ale băncilor va fi o taxă anuală plătită semestrial, iar în 2019 primul termen de plată este 25 august, a anunţat în 29 martie ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, după o şedinţă de Guvern în care au fost aprobate modificările Ordonanţei 114/2018.

Potrivit modificărilor, dobânda pentru creditele acordate în monedă naţională va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Taxa pe active financiare nete va fi aplicată în funcţie de cota de piaţă a băncilor şi va varia între 0,4% pe an, pentru instituţiile cu o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1%, şi 0,2% pe an pentru cele cu o cotă de piaţă sub 1%.

Conform Fitch, "modificările reduc semnificativ presiunile asupra perspectivei profitabilităţii băncilor, comparativ cu versiunea iniţială a Ordonanţei 114/2018 din decembrie 2018".

Confirmarea ratingurilor de viabilitate ale BCR, Băncii Transilvania, UniCredit Bank, Garanti Bank şi ProCredit reflectă "gradul lor variabil de rezistenţă la şoc. În condiţiile în care riscurile legislative s-au moderat, presiunile asupra băncilor din mediul lor operaţional s-au atenuat, în opinia noastră. De asemenea, perspectiva privind câştigurile pe 2019 s-a îmbunătăţit după modificarea Ordonanţei 114/2018, şi, ca rezultat percepem presiuni mai scăzute asupra modelelor de afaceri ale băncilor", se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.

BRD-SocGen, Banca Transilvania şi BCR, cele mai mari bănci de pe piaţa locală, aflate pe podium şi în topul profiturilor, au anunţat până acum cele mai mari dividende, fiind urmate de Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank.

Dacă primele patru bănci din top au dat dividende şi în 2018, conducerea UniCredit a decis să împartă în 2019 câştigul cu acţionarii, după ce în 2018 a direcţionat profitul spre capital şi investiţii.

Decizia de a împărţi cu acţionarii o parte din profiturile din ultimii ani a venit în unele cazuri după o îndelungată pauză în condiţiile în care în anii de criză acţionarii băncilor nu au prea văzut dividende fie pentru că instituţiile de credit înregistrau pierderi, fie pentru că profitul era folosit la consolidarea capitalului şi continuarea dezvoltării strategiilor de afaceri.

BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, propune acţionarilor cele mai mari dividende, în sumă de 1,14 mld. lei. Dividendul brut/acţiune este de 1,64 lei/acţiune. BRD-SocGen a fost în 2018 lider în topul celor mai mari profituri de pe piaţa bancară din România cu  un câştig record de 1,54 mld. lei. Profitul raportat pentru anul trecut a încurajat BRD-SocGen să continue să acorde dividende, decizia de a împărţi cu acţionarii o parte din câştig primind deja acordul Consiliului de administraţie şi urmând să fie discutată în adunarea generală a acţionarilor. Banca propune acţionarilor ca aproape 74% din profitul net să se îndrepte spre acţionari, după ce anul trecut procentul alocat a fost de 83%. Dividendele vor fi plătite în data de 31 mai 2019 şi data plăţii amânate va fi 29 noiembrie 2019.

În cazul Băncii Transilvania, care a devenit cel mai mare jucător din piaţa bancară după active, propunerea conducerii este ca 818,5 mil. lei din profitul net de repartizat de

1,22 mld. lei, să fie oferite pentru dividende, adică 67%. Totodată, suma de 196,2 mil. lei va fi direcţionată pentru rezerve legale şi alte rezerve. Banca Transilvania propune acţionarilor să voteze în AGA din aprilie distribuirea unui dividend brut de 0,17 lei pe acţiune.

Banca Transilvania vrea să opereze şi o majorare a capitalului social cu suma de 400,8 mil. lei prin emisiunea a 400.824.754 acţiuni noi cu valoare nominală de 1 leu/acţiune, precum şi acordarea unui mandat Consiliului de administraţie în vederea stabilirii preţului la care vor fi compensate fracţiunile de acţiuni rezultate în urma aplicării algoritmului şi rotunjirii rezultatelor. Majorarea capitalului social se va realiza prin încorporarea rezervelor constituite din profitul net al anului 2018 şi din rezerve din profitul net al anilor precedenţi, în sumă de 400,8 mil. lei.

Locul trei în topul celor mai consistente dividende revine BCR, al doilea cel mai mare jucător din sistemul bancar local după active. Din profitul net de 970,4 mil. lei înregistrat anul trecut la nivel de bancă, jumătate, respectiv suma de 485,2 mil. lei, va lua calea dividendelor, iar diferenţa reprezintă rezultatul reportat. La nivelul întregului grup BCR, profitul net a crescut în 2018 cu circa 80%, până la 1,2 mld. lei, reprezentând cel mai mare câştig net din ultimul deceniu înregistrat de grup.

Raiffeisen Bank, deţinută de grupul austriac cu acelaşi nume, intenţionează să acorde acţionarilor dividende de 444 mil. lei, reprezentând jumătate din profitul net de 881,09 mil. lei, diferenţa urmând să fie inclusă în rezultatul reportat.

În cazul UniCredit  suma alocată pentru dividende este de 360,75 mil.  lei, acestea urmând să fie plătite cel mai târziu până la data de 30 iunie 2019, proporţional cu cota de participare a fiecărui acţionar la capitalul social vărsat al băncii. Suma de 150,5 mil. lei din profitul net rămas va fi reinvestită pentru susţinerea bazei de capital şi a ratei de solvabilitate ale băncii. Totodată, rezerva legală va fi majorată cu 12,3 mil. lei şi va mai fi constituită o rezervă de 27,2 mil. lei aferentă profitului reinvestit pe exerciţiul 2018, pentru care banca a aplicat o scutire a impozitului pe profit, conform informaţiilor din convocatorul AGA.

OMV Petrom, BRD şi Nuclearelectrica sunt cele mai subevaluate acţiuni prin prisma multiplului PER din prima ligă bursieră în contextul în care multiplul, calculat pe baza rezultatelor financiare pe 2018, afişează cele mai mici trei valori pe baza preţurilor curente de tranzacţionare din rândul acţiunilor din structura indicelui BET, potrivit datelor agregate de ZF din raportul analiştilor de la BT Equity Research.

OMV Petrom (simbol bursier SNP) afişează o valoare a multiplului de 5, ceea ce înseamnă că la nivel teoretic un investitor are nevoie de circa cinci ani pentru ca preţul plătit în prezent pentru o acţiune să fie recuperat din profitul companiei, în cazul în care rezultatul net rămâne constant. A doua cea mai ieftină acţiune din cele 15 ale indicelui BET (Alro Slatina nu a fost inclus în analiza ZF) este BRD, care afişează un nivel al PER de 5,9, în timp ce podiumul este completat de Nuclearelectrica, cu un PER de 7,5. Fondul Proprietatea nu a fost inclus în analiza ZF din motive de comparabilitate.

Cele mai subevaluate acţiuni din prima ligă bursieră se găsesc şi în topul lichidităţii de la bursă, analiştii considerând că acest lucru înseamnă că de fapt investitorii sunt atenţi la politica de dividend şi la situaţiile lor financiare şi îşi construiesc portofoliul în funcţie de respectivele date.

PER este cel mai des utilizat multiplu de evaluare a companiilor listate, calculat ca raport între preţul unei acţiuni şi profitul net pe acţiune obţinut de companie. Rezultatul reprezintă numărul de ani pentru ca preţul plătit de un investitor în prezent pentru o acţiune să fie recuperat din profiturile companiei respective, dacă rezultatul net rămâne constant.

Multiplul se calculează pe baza rezultatelor financiare pe ultimele 12 luni, dar este recomandat ca acesta să fie calculat la finele unui an financiar, dat fiind caracterul sezonier al activităţilor unor companii (precum Romgaz, care are în general rezultate mai slabe pe timpul verii).

Rezultate financiare

Cele 15 companii ale căror acţiuni intră în structura indicelui principal BET (Alro Slatina nu a fost inclus întrucât a intrat în structura indicelui în martie 2019) au raportat pentru 2018 afaceri de aproape 55 miliarde de lei, plus 11% faţă de anul precedent, în timp ce profitul net cumulat a urcat cu 10% la 10,7 miliarde de lei, potrivit datelor agregate de BT Equity Research.

Cea mai bună dinamică a profitabilităţii o înregistrează compania de stat Transelectrica, respectiv plus 216%, în timp ce la polul opus se poziţionează Digi Communications, cu o prăbuşire de 65% a rezultatului net.

Nouă companii din cele 15 au înregistrat o dinamică pozitivă a rezultatului net faţă de anul precedent. Pe de altă parte cinci companii, printre care trei de stat – Romgaz, Transgaz, Conpet – au raportat un rezultat net în 2018 în scădere faţă de 2017.

Banca Transilvania (TLV), cea mai tranzacţionată acţiune la bursa românească, a închis miercuri seară la maximul din 2019, în contextul în care doar în şedinţa de astăzi acţiunile s-au apreciat cu 0,7%, la 2,14 lei.

Banca Transilvania începe astfel să îşi revină după prăbuşirea din decembrie 2018. Instituţia de credit urmează să aibă în luna aprilie adunarea generală a acţionarilor prin care aceştia trebuie să voteze un dividend cu un randament de circa 7% şi alocarea unei acţiuni gratuite la 12 deţinute.

Banca Transilvania, care a devenit anul trecut cel mai mare grup financiar din România după active, a raportat pentru 2018 un profit net de 1,2 mld. lei, în creştere faţă de 2017, după majorarea veniturilor şi ajustarea costurilor. Profitul a fost influenţat de ascensiunea creditării cu 22%, ritm de creştere dublu faţă de cel din 2017, într-un context caracterizat de reluarea trendului de creştere a dobânzilor.

Indicele BET de la Bursa de Valori București a urcat pe un nou vârf de după seismul bursier propagat la sfârșitul anului trecut, însă după o sesiune indecisă, cu un avans de o amplitudine mică și activitate de tranzacționare redusă.

Contextul extern favorabil activelor de risc a încurajat atingerea unor noi maxime ale acestui an la BVB, dar absența unor lămuriri asupra condițiilor noi de taxare ale mediului corporativ în domeniile bancar, energetic și telecom, conform unei revizuiri a ordonanței de urgență promovată în decembrie face ca amplitudinea acestui impuls să fie minor. (Supra)extinderea raliului început în februarie este iarăși ceva ce pune în alertă investitorii și îi face să fie precauți.

Sesiunea a fost în consecință – ca și precedenta ședință – una neconcludentă. Indicele compozit BET Plus a câștigat numai 0,12%, iar indicele reprezentativ BET a urcat cu 0,13%, până la nivelul de 8.156,05 de puncte.

Mișcarea timidă este și rezultatul absenței ordinelor consistente de cumpărare. Este ceva ce s-a resimțit la nivelul volumelor. Rulajul pieței de acțiuni a fost de numai 18,37 milioane lei (3,86 milioane euro), cu 59,42% mai mici decât activitatea medie zilnică de tranzacționare de 45,27 milioane lei (9,72 milioane euro).

Pe primul loc în clasamentul transferurilor, cu schimburi însumând 4,98 milioane lei, se află titlurile Băncii Transilvania (TLV) care s-au apreciat cu 0,71%, până la prețul de 2,1400 lei/acțiune. Prin contrast, titllurile BRD Groupe Société Générale (BRD) au lipsit din top 7 tranzacții, semn că prezența investitorilor instituționali nerezidenți – care tradițional folosesc acțiunile bancare pentru a lua expunere pe România – a fost redusă.

Este o absență surprinzătoare în circumstanțele în care în Europa a fost efervescență la cumpărare, cu indicele german DAX30 urcând cu 1,70%, până în zona de 12.000 de puncte, cea mai ridicată valoare a ultimelor 4 luni. În ansamblu, tabloul Bloomberg a fost „verde” pentru indicii continentali și regionali: +1,17% indicele Euro Stoxx 50, +0,37% pentru indicele FTSE100 de la Londra, +0,84% pentru indicele CAC40 de la Paris, +1,54% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, -0,05% pentru indicele BUX de la Budapesta și +0,49% pentru indicele PX de la Praga.

La București, titlurile Fondul Proprietatea (FP) au avansat cu 0,22%, până la prețul de 0,9240 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 2,14 milioane lei. Pe același segment al fondurilor închise de investiții, titlurile SIF au avut, deși pe fondul unor schimburi reduse, aprecieri de o amplitudine mai mare, ceea ce a și tras în sus indicele financiar BET-FI, care a supraperformat pieței, cu un salt de 0,79%, până la nivelul de 35.945,31 de puncte.

Prin contrast, indicele energetic BET-NG a închis doar marginal, +0,02%, peste referință. Cel mai important emitent din structura sa, OMV Petrom (SNP) a pierdut 0,28% la nivelul capitalizării bursiere, titlurile sale stabilizându-se la prețul de 0,3610 lei/acțiune, pe tranzacții de 3,59 milioane lei.

La același capitol, titlurile Romgaz Mediaș (SNG) au suferit un declin de 0,31%, până la prețul de 32,60 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 2,02 milioane lei, iar titlurile Electrica (EL) au staționat la prețul de 11,30 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 1,25 milioane lei în piața reglementată. Pe același simbol s-a realuizat și singura tranzacție speciala a zilei, în valoare de aproximativ 844.000 de lei.

Primele trei case de brokeraj de la bursă au intermediat tranzacţii care le-au asigurat o cotă de piaţă cumulată de 52,55%, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor de la BVB, fapt ce denotă o concentrare la vârf în ciuda existenţei la bursa de la Bucureşti a 26 de brokeri.

Swiss Capital conduce acest top, cu tranzacţii intermediate de la începutul anului în valoare de 1,5 mld. lei. Brokerul ocupă prima poziţie şi în ceea ce priveşte activitatea din luna martie a acestui an, cu o valoare tranzacţionată de 312,4 mil. lei. Swiss Capital a intermediat 28,03% din valoarea tranzacţionată în primul trimestru din 2019.

Podiumul este completat de BCR, care a intermediat tranzacţii în valoare de 771,7 mil. lei în T1/2019, ocupând astfel locul doi în acest trimestru. La nivelul lunii martie, valoarea totală tranzacţionată a fost de 273,2 mil. lei, poziţionând BCR pe locul trei în top. Ponderea valorii tranzacţionate în T1 în cazul BCR este de 14,32%.

BT Capital Partners a realizat 10,2% din totalul valorii tranzacţionate în primul trimestru, respectiv, 549,4 mil. lei. În luna martie, BT Capital Partners a surclasat BCR, cu o valoare tranzacţionată de 277,9 mil. lei.

Diferenţa ponderii dintre locurile doi şi trei din acest top a fost în luna martie de doar 0,29%.

Ieba Trust ocupă locul patru la nivelul întregului an, poziţie pe care o păstrează şi la nivelul lunii martie. De la începutul anului, Ieba Trust a intermediat tranzacţii în valoare de 512,7 mil. lei, echivalentul unei ponderi de 9,5% din total.

Pe locul cinci, atât în luna martie, cât şi în primul trimestru din 2019, se află Wood & Company Financial Services. În T1 din 2019, brokerul a intermediat tranzacţii în valoare de 487 mil. lei, sau 9,04% din totalul valorii tranzacţionate.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind implementarea programului "gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar", act normativ care a fost criticat de Opoziţie.

Proiectul a fost aprobat cu 159 de voturi "pentru", 19 "împotrivă" şi 80 de abţineri.

Deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu a declarat în plenul Camerei Deputaţilor că iniţiativa vine în sprijinul familiilor şi al copiilor.

"Contul Junior se deschide din oficiu pentru toţi copiii din România. Asta nu înseamnă că vreun părinte este obligat de cineva ca să depună suma de 1.200 de lei, la care se adaugă un bonus primit de la stat de 600 de lei. Să îmi arătaţi o bancă din România care să dea o primă la depunere de 50%, eu merg acolo şi îmi pun toţi banii şi oricare dintre dumneavoastră aţi face acelaşi lucru. Deja sunt câteva mii de persoane care au început să alimenteze acest cont pentru că au înţeles care sunt beneficiile. (...) Cei care nu vor să acceseze acest cont nu au niciun fel de problemă, niciun fel de obligaţie", a explicat Vasilescu.

ALDE susţine propunerea şi consideră că este benefică, a anunţat Ştefan Băişanu.

"Îmi pun totuşi o întrebare: când face PSD-ALDE ceva şi ceva bun se găsesc chichiţe - ba că e blondă, ba că e brunetă, ba că nu merge, ba că scârţâie. Domnilor de la Opoziţie, veniţi şi voi odată în viaţa voastră în Parlamentul acesta cu o soluţie şi vă garantăm că o vom susţine! Căutaţi doar nod în papură şi nu înţelegeţi că nu există nicio bancă în România care să ofere 50% din cât ai depus, că suma este una mică - de 100 de lei, e opţională şi nu e obligatorie", a spus Băişanu.

Liderul deputaţilor USR, Cristina Prună, a susţinut că proiectul Guvernului este o "iluzie".

"Avem 1.800.000 de oameni care lucrează pe salariul minim şi care credeţi dumneavoastră că îşi vor permite să economisească lunar 100 de lei pentru copiii lor. E o iluzie că de fapt îi ajutăm pe cei mai nevoiaşi şi că de fapt facem bine prin acest program. În plus, aceşti bani pot fi accesaţi doar în momentul când copilul împlineşte 18 ani. Deci, e o manieră mascată prin care statul se împrumută de la populaţie", a punctat Prună.

La rândul său, deputatul PNL Dan Vâlceanu a afirmat că proiectul este "o schemă de excrocare a populaţiei".

"Sunt convins că aveţi impresia că avem de-a face cu un alt act de generozitate al Guvernului, care s-a gândit la copiii noştri şi doreşte să îi ajute să îşi continue studiile, să crească nivelul de trai. Lucrurile nu stau aşa. De fapt, este o schemă de excrocare a populaţiei. Este inadmisibil să deschizi un cont unei persoane care nu doreşte să deschidă un cont, ci pur şi simplu cu forţa. Este inadmisibil să propui o schemă de acumulare a statului care ia bani de la cetăţeni şi promite dobândă peste 18 ani şi este inadmisibil să propui populaţiei o dobândă de 3%, cât timp inflaţia este peste 4% în momentul de faţă", a susţinut Vâlceanu.

Deputatul UDMR Andrea Csep a spus că este o iniţiativă bună, dar ar mai trebui lucrat la ea. "UDMR va lucra la o modificare legislativă pe baza acestui proiect, deoarece credem că siguranţa oamenilor care depun şi investesc pentru copiii lor trebuie să fie garantată de stat", a subliniat Csep.

La dezbateri a vorbit şi preşedintele Comisiei Naţională de Strategie şi Prognoză, Ion Ghizdeanu, care a spus că în prezent sunt peste 10.300 conturi 'Junior' deschise.

"Nu există judeţ unde să nu fie de peste 100-200 de conturi deschise doar după două luni de funcţionare", a informat Ghizdeanu.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect legiferarea unui tip special de cont de investiţii - Contul individual de economii 'Junior Centenar', titularul contului fiind orice copil care îndeplineşte cumulativ mai multe condiţii.

Titularii de cont beneficiază de o primă de stat în valoare de 600 lei anual până la împlinirea vârstei de 18 ani, cu condiţia ca suma depusă în cont în anul respectiv să fie de minimum 1.200 lei.

La soldul contului se aplică o rată de dobândă al cărei nivel se stabileşte la 3% pe an. De acest program vor beneficia şi copiii ocrotiţi prin serviciile publice şi private specializate pentru protecţia copilului, depunerea anuală minimă de 1.200 lei fiind efectuată din bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Camera Deputaţilor este for legislativ decizional.

Op-ed semnat de Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR. Textul integral:

Modificarea OGU 114 este privită ca un pas înainte. Într-un anumit sens, chiar este. Au fost făcute unele modificări ce reduc sarcinile anterior puse pe o parte a sectorului de afaceri: baza impozitului pe activele bancare a fost redefinită prin eliminarea unor active care erau în mod injust incluse în vechea formă, s-a eliminat legătura directă dintre ratele ROBOR și nivelul taxei pe active și s-au redus unele taxe stabilite la niveluri exagerat de mari în vechea formă. Prin noua formă însă, guvernul stabilește ținte pentru creșterea creditului, pentru reducerea marjei de dobândă și instituie o marjă de referință și alți parametri în funcție de care se stabilește impozitul pe activele bancare. Aceasta înseamnă că, din păcate, s-a mai făcut un pas pentru reducerea liberalismului, pas care în vechea formă lipsea.

Nu știu dacă acest din urmă rezultat este intenționat sau nu, dar experiența ne sugerează că este mai degrabă rezultatul raționalismului constructivist instalat demult în mintea unei părți a elitei conducătoare, care o călăuzește în general și care preia total controlul în momente decisive. Concret, libertatea de decizie în industria bancară s-a redus, din moment ce industria nu poate ști ce valori va alege guvernul în anul următor pentru parametrii enumerați mai sus. Problema este că liberalismul constituie o condiție pentru ca motoarele economiei să meargă și să producă creștere economică și locuri de muncă. De aceea, orice reducere a lui este o potențială reducere a creșterii economice sustenabile.

Suntem din nou într-o situație similară celei de la începutul anilor 90, când se stabileau plafoane asupra creditului bancar și asupra dobânzilor, cu deosebirea că atunci băncile nu aveau voie să depășească o limită superioară care stabilea nivelul creditului sau dobânzilor. Prin dobânzi negative și un leu supraevaluat se făcea represiunea financiară a economiei, adică se transferau către buget resurse din sectorul financiar.

În prezent, stabilind ținte de genul celor menționate, se face ceva similar, pentru că impozitul pe activele bancare este dependent de acele limite, generate nu de piață, ci de guvern, în favoarea sa, pentru a avea mai multe venituri obținute prin schimbarea stimulentelor și, în consecință, comportamentul individual al băncilor. Nu este, totuși, represare financiară, căci represarea financiară înseamnă ținerea prețurilor capitalului sau a prețului prețurilor (cursul de schimb) în urma inflației, dar este politică prociclică, așa cum voi arăta imediat.

Băncile accelerează creditarea dacă văd că fundamentele clienților (profit, îndatorare, cash-flow și avuția netă) se îmbunătățesc. Presupunând că economia este pe faza ascendentă și nicio reglementare adversă a clientelei nu apare, astfel că fundamentele firmelor și gospodăriilor se îmbunătățesc, atunci băncile vor putea crește creditarea societăților non-financiare și a gospodăriilor cu ritmuri mai mari ca ținta de creditare stabilita de guvern, care pentru anul acesta este de 8 la sută. În acest caz, conform Ordonanței, impozitele pe activele bancare se reduc, stimulând și mai mult activitatea de creditare.

Invers, presupunând că economia stagnează sau este în recesiune și/sau apar noi reglementări pentru firme sau gospodării, astfel că fundamentele clienților se deteriorează, băncile vor reduce ritmul de creștere a creditului sub ținta impusă de guvern. În acest caz, presupunând că băncile ar putea rămâne totuși profitabile pentru cel puțin încă un an, impozitele pe activele bancare ar putea fi la limita de sus prevăzută de guvern, accentuând dificultățile băncilor induse de recesiune, stagnare sau noi reglementări asupra clientelei. În consecință, în anumite condiții, măsura ar putea fi prociclică. Era mai simplu să se pună un impozit, dacă se ținea neapărat la introducerea unui impozit, și atât, fără a mai altera și bruma de liberalism al economiei noastre.

În forma anterioară (OUG 114) taxa pe activele bancare nu era prociclică. În acea formă, păcatul ei era că accentua potențialul conflict între stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară. Cu alte cuvinte, din cauza dimensiunii exagerate a taxei și a legăturii sale directe cu ratele ROBOR, o decizie a BNR de a apăra inflația sau cursul de schimb putea destabiliza sistemul financiar. Acum (OUG 19/2019) acest potențial conflict este atenuat de o taxă mai mică (până la 0,4 la sută), dar este amplificat de trăsătura prociclică a schemei. E mai bine așa? Eu cred că nu, dar rămâne de văzut.

Simulările bancherilor privind ratele creditelor de nevoi personale şi a celor ipotecare, în care formulele de calcul se schimbă în totalitate având în vedere noile reglementări impuse prin Ordonanţa 114/2018, arată scăderi uşoare ale ratelor, nicidecum la nivelul sugerat de Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă.

Guvernul a introdus un nou indice de referinţă care înlocuieşte ROBOR şi în funcţie de care, începând cu data de 2 mai a.c., se vor calcula ratele la toate creditele noi în lei. Potrivit modificărilor aduse OUG 114/2018, şi cei care au credite în lei în derulare îşi pot recalcula ratele, dacă ambele părţi sunt de acord, prin act adiţional la contract. De asemenea, toate refinanţările de credite se vor calcula în funcţie de acest nou indice. 
 
Potrivit calculelor bancherilor, noul indice folosit la calculul ratelor este la nivelul de 2,53% (media ROBOR din primul trimestru ponderată cu volumul tranzacţiilor efectuate), în vreme ce ROBOR la 3 luni era luni de 3,23%.
 
Rata pentru un credit ipotecar ar scădea cu numai 26 de lei
 
Astfel, pentru un credit ipotecar în valoare de 240.000 lei (puţin mai mult de 50.000 de euro) acordat pe 20 de ani, rata lunară ar fi acum de 2.006 lei/lună, în ideea unei dobânzi fixe 5 ani (la nivelul a 6.45%), ulterior variabilă Robor 6M (ROBOR 6M = 3,38%valabil pentru luna martie) + 3 pp, zero comision de analiza si administrare lunar, 370 lei cost de evaluare, DAE 6.67%, scrie Hotnews, citând surse bancare.
 
Pe noua variantă de creditare, în aceleaşi condiţii, creditul ar avea o rată cu numai 26 de lei mai mică, de 1.980 de lei. Calculele au fost efectuate la nivelul de dobândă standard, fără încasarea salariului în contul băncii sau alegerea unei optiuni de asigurare atasate creditului.
 
Pentru un credit de nevoi personale s-ar plăti lunar cu 13 lei mai puţin
 
În cazul unui credit de nevoi personale în sumă de 20000 lei, acordat pe 60 de luni, rata lunară în prezent este de 433 lei, (10.74% dobanda, zero comision de analiza si administrare lunar, DAE : 11.28%). Cu noul indice, rata coboară la 420 de lei, cu menţiunea că noul indice ar putea suferi creşteri în cazul unei lichidităţi scăzute din piaţă. 
 
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a recomandat clienţilor să se orienteze către credite cu dobânzi fixe, iar băncilor le-a transmis că i-ar plăcea să vadă depozitele mai bine plătite, iar creditele uşor ieftinite. 
 
Isărescu, despre scăderea ratelor: Una este dorinţa, alta este posibilitatea
 
În ce priveşte noul indice folosit pentru credite, Isărescu a susţinut că acesta nu poate duce automat la scăderea ratelor, deoarece acest indice este stabilit tot de piaţă şi este influenţat de mulţi alţi factori.
 
„Toţi indicii sunt determinaţi de piaţă, pe bază de indicatori catitativi. De exemplu, inflaţia este un factor foarte important. Dacă vrem să reducem dobânzile la credite în România, trebuie să reducem inflaţia. Acest lucru l-am spus foarte clar în Parlamentul României. Acolo trebuie acţionat. Altfel sunt intenţii. Altminteri, bine intenţionate. Şi noi le împărtăşim, ca intenţii, dar una este intenţia, dorinţa şi alta este posibilitatea. Mărimile economice au o determinare obiectivă, nu sunt stabilite subiectiv de către cineva. Banca Naţională poate, cel mult să ghidoneze, în anumită măsuri dobânzile. Acesta este instrumentul nostru principal de politică economică. Şi noi, dacă ne ducem prea departe de mărimile economice, de exemplu, de inflaţie, greşim şi suntem invalidaţi de piaţă”, a spus Mugur Isărescu.
 
Vâlcov spunea că ratele vor scădea la jumătate
 
Consilierul premierului, Darius Vâlcov, declara la sfârşitul lunii februarie, la TVR, că, până la sfârşitul anului, Executivul va micşora ratele datornicilor la jumătate faţă de nivelul actual.
 
„Până la sfârşitul acestui an, Guvernul şi-a propus ca ratele la creditele românilor să coboare la jumătate, atât la băncile comerciale, cât şi prin programele pe care le avem demarate. Deci, dacă vorbim de taxa pe lăcomie, vom ajunge la acest nivel, peste media Uniunii Europene, dar la jumătate faţă de cât ele sunt astăzi, nici băncile nu vor mai avea de plătit niciun fel de taxă”, a spus Darius Vâlcov.
 
Indicele va fi publicat zilnic pe site-ul BNR
 
Pentru creditele acordate în monedă naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului.

„Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naţionale a României şi reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor”, se arată în modificările aduse OUG 114/2019. 

Senatorul ALDE, Daniel Cătălin Zamfir, promite că luni va publica informaţii incendiare despre senatorul PNL, Florin Cîţu şi directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. Parlamentarul i-a chemat pe cei doi în mai multe ocazii la audieri în Comisia economică, pentru discuţii pe marginea modului de calcul al ROBOR.

În contextul în care nici Florin Cîţu şi nici Nicolae Cinteză nu a răspuns convocărilor senatorului, acesta din urmă a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook:

"Am luat decizia să ne oprim aici. Astăzi (n.r. ieri), la audierile Comisiei de anchetă erau invitaţi pentru a treia oară fostul trezorier al ING Bank, Florin Cîţu şi directorul direcţiei supraveghere financiară din BNR, Nicolae Cinteză. Conform legii, prezenţa ambilor este obligatorie. Senatorul, apărat frenetic de colegii din PNL şi USR, se consideră mai presus de lege şi nu vrea sa vină, iar directorul din BNR este oprit de Guvernator - altul care se crede mai presus de lege - să vină. Comisia a luat decizia să nu îi mai invite, urmând să prezinte raportul pe baza declaraţiilor celor audiaţi şi a declaraţiilor publice făcute de cei care au refuzat să se prezinte de-a lungul timpului.

Luni voi prezenta scheletele din dulapurile celor doi şi motivul real al neprezentării la audieri. Îi înfundă total, credeţi-mă!"

Menţionăm că senatorul Zamfir susţine că băncile au manipulat ROBOR, cu concursul BNR. În acest context, au avut loc mai multe audieri pe subiect, în ultima perioadă, în comisia prezidată de parlamentar.

La mijlocul lunii martie, au fost invitaţi la discuţii patru foşti trezorieri bancari dintre cei care au activat în această funcţie în anul 2008, când senatorul susţine că ROBOR a fost manipulat de instituţiile bancare.

Doar că, la discuţiile din comisia de specialitate a fost prezent unul singur din cei patru convocaţi. Senatorul ALDE ne-a precizat, atunci, că i-a invitat la audieri pe Bogdan Mihoc, care a lucrat la Unicredit Ţiriac Bank, Cristian Sporiş, de la Raiffeisen Bank, Florin Cîţu, directorul trezoreriei ING Bank la acea vreme şi Dan Cristea, fost trezorier la BCR. Dintre aceştia, doar fostul reprezentant al BCR a confirmat prezenţa. La audierile de la acea dată fusese invitat, din nou, şi Nicolae Cinteză.

Debitorii din Serbia care au credite denominate în franci elveţieni au salutat miercuri o decizie a Curţii Supreme de Casaţie potrivit căreia băncile ar trebui să convertească astfel de credite în euro, ceea ce reduce practic valoarea ratelor plătite de debitori, potrivit Reuters. De asemenea, Curtea Supremă de Casaţie din Serbia a decis că băncile ar trebui să evite evacuarea debitorilor care nu mai pot să îşi plătească ratele la creditele ipotecare.

În anul 2015, aproximativ 22.000 de debitori cu credite în franci elveţieni din Serbia, în valoare de aproximativ 1,1 miliarde euro, au văzut cum ratele lor lunare au crescut semnificativ după ce Banca Naţională a Elveţiei a eliminat plafonul său privind valoarea francului. Odată cu creşterea cursului de schimb al francului elveţian au crescut şi ratele la creditele în franci. Banca Centrală a Serbiei a reacţionat cerând băncilor să ofere condiţii mai favorabile pentru creditele în franci, inclusiv conversia creditelor, dobânzi mai mici sau rate lunare mai mici. Însă doar o mică parte din debitori şi-au restructurat împrumuturile. Peste 18.600 de persoane au rămas înglodate în datorii, mulţi dintre ei fiind în pericol să fie evacuaţi.

În decizia sa de marţi, Curtea Supremă de Casaţie din Serbia a spus că indexarea creditelor în franci trebuie considerată nulă şi neavenită dacă băncile nu dovedesc că s-au împrumutat în franci înainte de a oferi creditele. Potrivit Curţii, contractul de împrumut va rămâne legal, dar va fi indexat în euro. De asemenea, Curtea a decis că evacuarea debitorilor care nu pot să îşi plătească ratele ar trebui oprită sau întârziată.

Asociaţia CHF Serbia, care reprezintă majoritatea celor care au credite în franci elveţieni, a salutat decizia Curţii Supreme de Casaţie.

"Băncile ar trebui să garanteze în scris că nu vor da în judecată statul sârb şi că statul şi debitorii nu vor suporta costurile, ţinând cont că o astfel de soluţie ar reduce în mod semnificativ potenţialul de risc pentru bănci", a informat Asociaţia CHF Serbia într-un comunicat de presă.

Decizia Curţii Supreme de Casaţie a venit după ce preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic a vizitat anul trecut un grup de debitori care au intrat în greva foamei pentru a solicita o decizie rapidă. Aleksandar Vucic a spus atunci că statul va încerca să negocieze şi chiar să finanţeze parţial un acord cu băncile.

Fondul naţional de garantare din Serbia a asigurat peste 85% din împrumuturile indexate în franci elveţieni.

Cei şapte membri din conducerea executivă a grupului austriac Raiffeisen International, care deţine în România a cincea cea mai mare bancă după active, au încasat în 2018 salarii şi bonusuri în valoare de 10,4 mil. euro, cu circa 5% mai mult decât în anul precedent.

Aproximativ 22% din această sumă, echivalentul a 2,3 mil. euro, a fost încasată de Johann Strobl, bancherul în vârstă de 60 de ani care din martie 2017 ocupă funcţia de CEO al Raiffeisen International. Strobl a primit în 2018 un salariu fix de 900.000 de euro. Partea variabilă a însumat 1,4 mil. euro, fiind compusă din bonusul anual legat de atingerea obiectivelor în valoare de 773.000 euro, acţiuni în valoare de 148.000 de euro şi alte beneficii.

Johann Strobl are peste 30 de ani de experienţă în domeniul bancar, din care 18 ani în cadrul Bank Austria Creditanstalt, unde a fost CFO. El a fost cooptat în echipa de management a Raiffeisen în 2007. A fost Chief Risk Officer (CRO) la Raiffeisen Zentral­bank începând din 2007, iar din 2010 este membru al boardului Raiffeisen Bank International. El a devenit CEO al Raiffeisen International după fuziunea dintre Raiffeisen Bank International (RBI) cu Raiffeisen Zentralbank.

Pachetul salarial încasat de Strobl în 2018 este cu circa 15% mai mic decât pachetul încasat de Andreas Treichl, CEO Erste Group, cel mai mare grup bancar din regiunea Europei Centrale şi de Est şi unul dintre cei mai longevivi şefi de bancă. Raiffeisen valorează pe bursa din Viena 6,9 miliarde de euro, în timp ce valoarea Erste Group se ridică la 13,7 miliarde de euro.

Johann Strobl supraveghează direct operaţiunile din România ale grupului austriac fiind preşedintele Consiliului de Supraveghere.

După Strobl, cel mai bine plătit membru din conducerea executivă a Raiffeisen International este directorul financiar Martin Grull. Grull a primit în 2018 o remuneraţie totală în valoare de 1,98 milioane de euro, din care 761.000 de euro salariu fix. Grull este şi membru în Consiliul de Supraveghere al Raiffeisen Bank România din 2015.

Un pachet salarial similar cu cel al lui Grull a fost încasat şi de Peter Lennkh - membru în boardul Raiffeisen International responsabil de corporate banking.

Grupul Raiffeisen International a raportat pentru 2018 un profit net consolidat de 1,27 milioane de euro, în creştere cu 14% faţă de 2017.

Sucursala din România a Raiffeisen a înregistrat în 2018 un profit net de 881 milioane de lei (189 mil. euro), în creştere cu 79% faţă de 2017.

Fondul European de Investiţii (FEI) a semnat patru acorduri de finanţare în România, în valoare de peste 170 milioane euro, pentru garantarea unor credite luate de studenţi pentru studiile de masterat în străinătate sau proiecte derulate de IMM-uri.

Primul acord de garantare Erasmus+ în valoare de 4,5m euro va ajuta 450 de studenţi să îşi efectueze studiile de masterat în străinătate, iar Planul de Investiţii pentru Europa include trei acorduri de garantare pentru întreprinderi mici şi mijlocii, derulate cu CEC Bank (25m EUR), Deutsche Leasing Romania IFN (80m euro) şi Libra Internet Bank (63m euro).

Prin garanţiile oferite pentru Erasmus, 450 de studenţi pot accesa credite în condiţii favorabile pentru a studia în altă ţară din UE, ca şi în Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia şi Turcia.

În acelaşi timp, acordurile semnate cu cele trei bănci vor permite acestor instituţii să ofere noi credite în valoare de aproximativ 168 m euro pentru IMM-uri româneşti.

“Pentru prima dată în România, FEI va sprijini accesul la finanţare pentru 450 de studenţi care vor putea obţine credite pentru costul studiilor, sporind astfel posibilităţile de instruire pentru o gama mai largă de studenţi. De asemenea, prin noile noastre acorduri COSME, vor îmbunătăţi condiţiile de finanţare pentru 3.000 IMM-uri. Astfel, se va îmbunătăţi competitivitatea unui segment important al economiei româneşti, care constituie motorul creşterii economice, creării de locuri de muncă şi inovării.”, a declarat Directorul General Adjunct al FEI, Roger Havenith. Fondul European de Investiţii face parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii.  Principala misiune a FEI este să sprijine întreprinderile mici şi mijlocii din Europa prin facilitarea accesului acestora la finanţare.

Dobânzile interbancare la lei au revenit ieri pe o pantă ascendentă, după câteva zile marcate de o relativă stabilitate, în timp ce cursul a făcut un pas înapoi, coborând sub pragul de 4,76 lei/euro.

ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a sărit ieri la 3,34%, maximul ultimelor cinci luni, de la 3,23% marţi. Iar cursul de referinţă anunţat ieri de BNR a coborât  până la 4,7585 lei/euro, după ce până acum leul s-a depreciat cu circa 2% faţă de nivelul de la sfârşitul lui 2018.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat după şedinţa de politică monetară de marţi că se doreşte păstrarea „controlului strict“ asupra lichidităţii din piaţa monetară pentru a stimula creşterea dobânzilor la depozite, urmărind şi stabilitatea cursului de schimb leu/euro. „Băncile vor constata că au lichiditate mai puţină. La fel cum a trecut perioada dobânzilor foarte scăzute, a trecut şi perioada excesului de lichiditate. Facem controlul strict al lichidăţii ca să împingem dobânzile la depozite în sus. Nu este o speranţă, este o decizie a Consiliului de Administraţie de a ţine controlul strict al lichidităţi“, a spus Isărescu.

BCR anticipează că am putea vedea dobânzile ROBOR la 3 şi 6 luni fluctuând în intervalul 3,2%-3,8% pe parcursul anului 2019, în vreme ce pentru curs estimarea pe care banca o avea de la începutul anului pentru finalul lui 2019, de 4,77 lei/euro, rămâne validă atâta vreme cât banca centrală îşi va exercita opţiunea de a vinde euro în piaţă atunci când cursul creşte, după cum spune Horia Braun, economistul-şef al BCR.

„Decizia de a păstra «controlul strict asupra lichidităţii», coroborată cu mesajele din declaraţiile guvernatorului Isărescu înseamnă pentru mine două lucruri. Pe de o parte, faptul că atunci când piaţa se va confrunta cu un exces structural de lichiditate, aşa cum ne aşteptăm spre exemplu în perioada mai-iunie a acestui an (ca urmare a unor scadenţe de titluri de peste 16 mld. lei şi a faptului că din punct de vedere sezonier, în aceste luni bugetul înregistrează deficit), BNR va acţiona pentru a absorbi sumele în exces din piaţă, nelăsând practic ca dobânzile de pe piaţa monetară să scadă sub dobânda de politică monetară de 2,5%. Pe de altă parte, mai înseamnă că BNR îşi va relua politica de anul trecut de contracarare a presiunilor pe cursul leu/euro prin intervenţii pe piaţa valutară (vânzări de euro), intervenţii care ar putea duce şi ele la absorbţia excesului de lichiditate (fiindcă atunci când BNR vinde valută, practic extrage şi lei din piaţă)“, explică Horia Braun.

În aceste condiţii, în a doua jumătate a anului BCR se aşteaptă ca piaţa monetară să revină mai degrabă într-o sit˙aţie de deficit de lichiditate, care va duce dobânzile din nou semnificativ peste nivelul de 2,5%, cu un ghidaj mai puternic dat de rata dobânzii lombard de 3,5%, la care băncile se pot împrumuta în limita (destul de generoasă actualmente) a titlurilor pe care le pot pune ca şi gaj.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,34%, cel mai mare nivel din ultimele 5 luni, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Luni, 25 martie, indicele a crescut de la 3,16% la 3,23%. Până marţi, indicele a stagnat de cinci ori consecutiv.

Miercuri, indicele a crescut la 3,34%, cel mai mare nivel din 29 octombrie 2018, când a fost tot 3,34%.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a urcat de la 3,32% la 3,39%, cel mai mare nivel din 1 martie, când a fost tot 3,39%.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în creştere la 3,54%, de la 3,48%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a crescut la 3,23%, de la 3,17%, valoarea din ziua anterioară.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) s-a mărit la 3,17%, de la 3,13%, valoarea din ziua anterioară.

Analistul economic Dragoş Cabat este de părere că ascensiunea indicelui ROBOR la 3 luni se manifestă pe fondul anunţului făcut de BNR, potrivit căruia ar urma să retragă lichiditate din piaţă.

"Câtă vreme scoţi lichiditatea din piaţă, este normal ca dobânzile să crească, iar dacă ele urcă, pentru că se poate inves-ti la o dobândă mai mare, moneda res-pectivă (leul) se apreciază în raport cu celelalte valute. După acest anunţ al BNR, cum că strânge lichiditatea din piaţă (că o gestionează mai bine, mai strict), aceste lucruri sunt implicite", spune Cabat.

În şedinţa de marţi, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. Totodată, banca centrală a decis menţinerea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Evoluţia depinde foarte mult de volume, de câţi bani vor fi scoşi din piaţă, pentru că în funcţie de asta, băncile care au nevoie de bani vor fi mai mult sau mai puţin "disperate" şi vor da dobânzi mai mari sau nu, a mai spus analistul economic.

Tot ieri, senatorul Daniel Cătălin Zamfir a scris, în legătură cu acest subiect, pe pagina sa de Facebook: "ROBOR-ul a explodat! Adică l-au «umflat» iarăşi ca sa creeze presiune pe Guvern, sa se ştie cine e «şefu». Aşadar, a admis toată lumea că e un indice trucat, pe care Guvernatorul BNR îl manevrează cum vrea, sacrificând peste un milion de români, şi totuşi se continuă cu furtul. Trebuie corectată în Parlament OUG 114, sa se aplice şi creditelor în derulare, pe viitor, noul indice, calculat la tranzacţii!"

Postări Facebook

Timea Gabor: https://www.facebook.com/ingineria.mediului.94/posts/2313375032264520

Ziarul BURSA: https://www.facebook.com/BURSAziarul/posts/2245603852166006

Adrian Gabor: https://www.facebook.com/zaonero/posts/2140613875975701

Andreea Roșca: https://www.facebook.com/andreearosca.ro/posts/2292811307635380

Sedusă cu pluta: https://www.facebook.com/Sedusacupluta/posts/1552267504907667

U-BT Cluj-Napoca: https://www.facebook.com/UBTCluj/posts/2314507961945674

5 to go: https://www.facebook.com/fivetogo.ro/posts/2249255728427897

Estinvest Bacău: https://www.facebook.com/estinvestbacau/posts/631064897358782

Antonela Cezara => Banca Transilvania: https://www.facebook.com/BancaTransilvania/posts/2604253362923706

Postări Twitter

Ziarul BURSA: https://twitter.com/ZiarulBURSA/status/1113692100346949634

Bugetul.ro: https://twitter.com/bugetulro/status/1113521010731515904