BT Asset Management S.A.I. (BTAM), al treilea jucător pe piața fondurilor mutuale din România, lansează BT Dolar Fix, primul său fond de investiții cu emisiunea de unități de fond denominată în dolari americani. Acesta este destinat clienților persoane fizice sau juridice care doresc să efectueze investiții în USD, în instrumente de venit fix, cu o flexibilitate ridicată.

BT Asset Management S.A.I. (BTAM), al treilea jucător pe piața fondurilor mutuale din România, lansează BT Dolar Fix, primul său fond de investiții cu emisiunea de unități de fond denominată în dolari americani. Acesta este destinat clienților persoane fizice sau juridice care doresc să efectueze investiții în USD, în instrumente de venit fix, cu o flexibilitate ridicată. Plasamentele predominante ale fondului sunt depozitele bancare în dolari americani.

“Am adăugat în portofoliul de produse BT Asset Management SAI acest produs pentru că am observat trendul crescător privind economisirea pe termen lung în USD, precum şi tendința de apreciere din ultima perioadă a acestei valute în raport cu altele. Estimăm în continuare creşterea apetitului local pentru economisirea în dolari americani, cu atât mai mult cu cât pe piață sunt puține produse de acest fel“ – declară Aurel Bernat, Director General, BT Asset Management SAI.

Detalii despre BT Dolar Fix:

• Fond de investiții preponderent în depozite bancare negociate, în dolari;

• Subscrierile şi răscumpărările se efectuează în USD, fără comision;

• Urmăreşte obținerea unei creşteri moderate, în condiții de lichiditate sporită;

• Comision de cumpărare şi de răscumpărare: 0;

• Investiția poate fi realizată la oricare dintre cele peste 500 de sedii ale Băncii Transilvania, iar suma minimă la momentul adeziunii trebuie să fie echivalentă cu o unitate de fond. Investițiile ulterioare și răscumpărările fondului BT Dolar Fix se pot realiza inclusiv online, prin intermediul BT24 Internet Banking şi Mobile Banking.

BT Asset Management S.A.I. este compania Grupului Financiar Banca Transilvania specializată în administrarea de investiții prin fonduri deschise şi închise de investiții. Are în prezent 13 fonduri de investiții cu peste 40.000 de clienți activi şi peste 3,6 miliarde lei în administrare. Clienții au în portofoliu o gamă largă de instrumente financiare - titluri de stat, obligatiuni, depozite şi acțiuni. Cota de piață a BT Asset Management S.A.I. este de aproape 16% la finalul anului 2018.

După un avans pe un nou maxim al acestui an, cumpărătorii au luat o pauză, iar în acest context deviațiile au fost minore la nivelul principalilor indici.

Raliul de la bursă început în februarie escaladează noi vârfuri, dar de 2 săptămâni tendința s-a atenuat. Investitorii sunt mai degrabă temători și încă ezită să intre decisiv la cumpărare. Este ceva care s-a văzut clar în ședința de astăzi de la BVB. O sesiune cu apreciere consistentă nu a fost confirmată de un nou avans. Pe parcursul sesiunii piața a tins către valori mai ridicate, dar acestea au fost amendate prin ordine de vânzare.

La finalul zilei, indicele compozit BET Plus a avansat cu 0,08%, iar indicele reprezentativ BET a urcat cu 0,02%, până la nivelul de 8.145,46 de puncte.

Ezitarea de la BVB este o poveste locală, pentru că pe piețele financiare internațională sentimentul este favorabil, în continuare, activelor de risc. În Europa, cu excepția indicelui PX de la Praga ce a suferit un declin de 0,31%, ceilalți indici importanți la nivel contiental și regional au închis „pe verde”: +0,30% pentru indicele Euro Stoxx 50, +1,01% pentru indicele FTSE100 de la Londra, +0,33% pentru indicele CAC40 de la Paris, +0,62% pentru indicele DAX de la Frankfurt, +1,30% pentru indicele WIG20 de la Varșovia și +0,37% pentru indicele BUX de la Budapesta.

La București, cu puțin peste jumătate din rulajul de 35,75 milioane lei (7,51 milioane euro) al pieței de acțiuni a fost asigurat de titlurile bancare. Astfel, titlurile BRD Groupe Société Générale (BRD) s-au apreciat cu 0,31%, până la prețul de 13,14 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 7,32 milioane lei în piața reglementată. Pe același emitent, în piața deal a fost realizată o tranzacție specială în valoare de 1,44 milioane lei.

Cealaltă acțiune bancară lichidă de la cota BVB, cea a Băncii Transilvania (TLV), a închis cu 0,23% sub referință, la prețul de 2,1250 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 7,30 milioane lei pe segmentul regular. Un transfer deal deal cu 1,00 milion de acțiuni ale băncii, valoarea acestuia ridicându-se la 2,12 milioane lei.

Avansul celor 2 acțiuni este susținut de dividendul brut de 1,64 lei/acțiune, cu randament net de 11,86% la finalul sesiunii de azi, în cazul BRD și de remunerarea acționarilor aproape în echivalentul întregului profit net de 1,21 miliarde lei obținut anul trecut de Banca Transilvania.

Tot la capitolul financiar, titlurile Fondul Proprietatea (FP) au coborât cu 0,43%, până la prețul de 0,9220 lei/acțiune, pe al 3-lea rulaj al zilei din piața reglementată, de 3,48 milioane lei. De altfel, ziua a fost negativă pentru segmentul fondurilor închise de investiții, al cărui indice a scăzut cu 0,76%, până la nivelul de 35.664,69 de puncte. Cel mai important schimb cu titluri din structura acestui indice s-a realizat, de asemenea, în piața deal, respectiv un transfer cu 2,38 milioane acțiuni SIF Oltenia (SIF5), în valoare de 5,00 milioane lei.

Pe sectorul energetic, al cărui indice BET-NG a avansat cu 0,17%, titlurile Romgaz Mediaș (SNG) s-a apreciat cu 0,31%, până la prețul de 32,70 lei/acțiune, pe o volume echivalente cu 2,17 milioane lei, iar titlurile Electrica (EL) și-au continuat mișcarea de revenire cu un impuls de 0,89%, până la prețul de 11,30 lei/acțiune, pe transferuri de 1,41 milioane lei.

Deși la Londra prețul țițeiului de tip Brent a atins în zona de 70,00 dolari/baril maxime ale ultimelor 5 luni, la București ziua a fost negativă pentru titlurile OMV Petrom (SNP), care au suferit un recul de 0,28%, până la prețul de 0,3620 lei/acțiune, pe o activitate de tranzacționare de aproximativ 948.000 de lei.

În luna martie, românii au continuat să-și caute joburi noi, volumul de aplicări pentru un alt job crescând cu 12% comparativ cu luna februarie și cu 20% față de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. 

Pentru a treia lună consecutiv, joburile în domeniile transport, financiar-contabil și inginerie au fost cele mai căutate de către angajații români, cu un volum total de peste 71.000 de căutări, în creștere cu 11% față de luna februarie. Noutatea lunii martie vine din domeniul resurse umane, unde angajații au înregistrat peste 10.000 de căutări de joburi pe tot parcursul lunii, arată datele platformei de recrutare BestJobs.

Primele zece companii care au primit cele mai multe aplicări la joburile postate în luna martie a acestui an au fost Oracle România (1.941 aplicări), IKEA România (1.813 aplicări), Banca Transilvania (1.787 aplicări), ENEL (1.575 aplicări), Alpha Bank (1.564 aplicări), Deichmann (1.507 aplicări), Rompetrol (1.490 aplicări), Inditex (1.454 aplicări), British American Tobacco (1.443 aplicări) și Societe Generale European Business Services (1.428 aplicări).

Banca Națională a decis să mențină dobânda de politică monetară la 2,5%, aceasta fiind și așteptarea economiștilor din bănci, în pofida unei inflații care a revenit peste țintă și a unei presiuni de depreciere pe cursul de schimb. Banca centrală a modificat ultima oară dobânda cheie în mai 2018 la nivelul actual de 2,5%, pe fondul unei inflații care trecea de 5%. Spre finele anului trecut, inflația a intrat în ținta BNR de 1,5-3,5%, spre limita superioară, însă a revenit pe creștere în februarie 2019 la 3,8%.

„Inflația mai ridicată din februarie ar putea duce la discuții despre o eventuală înăsprire. Deși nu avem nicio creștere a dobânzii cheie în scenariul de bază, înlăturarea legăturii dintre taxa bancară și ROBOR a readus spațiul de manevră pentru banca centrală în cazul în care va decide că este nevoie de o întărire”, notează analiștii Erste Bank.

Guvernul a modificat prin ordonanță taxa bancară introdusă prin OUG 114/2018. Printre ajustări: nivelul taxei a fost scăzut la 0,4% din activele financiare (pentru băncile cu o cotă de piață de peste 1%) de la 1,2% pe an, o serie de active au fost excluse din baza de impozitare, în timp ce legătura dintre nivelul taxei și cel al ROBOR a fost eliminată, după ce BNR a acuzat că îi este afectată transmisia politicii monetare.

Totodată, Executivul PSD/ALDE a introdus și o nouă referință pentru creditele cu dobândă variabilă în lei oferite populației. Împrumuturile noi nu se vor mai raporta la cotațiile ROBOR de la fixingul zilnic (în general pentru scadențele la 3 și 6 luni), ci la dobânda medie a tranzacțiilor din piața interbancară. Noul indicator este format în proporție de 90% din împrumuturi de până la o săptămână, astfel că s-a plasat istoric sub ROBOR la 3 luni. Pe de altă parte, în perioadele de presiune pe leu, situația tinde să se inverseze, notează ING.

„Managementul lichidității a devenit mai relevant decât rata cheie pentru din punct de vedere al administrării cursului de schimb. Ne așteptăm ca rata cheie să nu fie modificată în acest an și ca randamentele implicite să rămână semnificativ mai ridicate pentru a împiedica deprecierea leului”, scriu analiștii ING Bank.

Economiștii UniCredit Bank România se așteaptau, de asemenea, la păstrarea nivelului actual al dobânzii cheie și notează că BNR are mai mult spațiu de manevră după modificarea OUG 114.

„Cu toate acestea, ne așteptăm ca banca centrală să utilizeze o combinație de operațiuni de retragere a lichidităților în cazul reapariției presiunii de depreciere. BNR nu pare dispusă să majoreze rata cheie înainte de încheierea ciclului economic actual”, scriau analiștii UniCredit.

În ultimele două luni ratele interbancare s-au plasat la niveluri ridicate, mai ales în perioadele de constituire a rezervelor minime obligatorii, în condițiile în care BNR nu a mai făcut operațiuni repo, ci doar o operațiune de atragere depozite.

Datele macroeconomice nu susțin o atitudine pasivă a băncii centrale, notează ING. Nu numai inflația a surprins neplăcut, dar și deficitul de cont curent a continuat să se adâncească, vânzările retail au revenit  pe creștere, producția manufacturieră arată semne că a atins punctul de minim, indicatorii de încredere s-au îmbunătățit, în timp ce structura cheltuielilor fiscale a devenit și mai inflaționistă.

„Prin urmare, credem că BNR nu va trece imediat la o atitudine de relaxare monetară până la existența mai multor dovezi privind transmiterea influențelor din schimbările fiscale. Mai mult decât atât, având în vedere fundamentele slabe ale leului, vedem puțin spațiu pentru BNR de a reduce costurile de creditare”, scriau analiștii ING.

Economiștii băncii olandeze se așteaptă ca leul să se deprecieze în total cu o medie de 3-4% în acest an. O depreciere de 2-3% față de nivelul curent agreat de BNR de 4,72-4,77 lei/euro ar urma să vină în partea a doua a anului.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, marţi, că decizia privind menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an a fost luată în contextul în care rata anuală a inflaţiei a crescut peste valoarea previzionată, iar incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei sunt legate de conduita politicii fiscale.

BNR a anunţat, marţi, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an.

Decizia a fost luată în contextul în care rata anuală inflaţiei a depăşit nivelul estimat.

”Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut de la 3,27% în decembrie 2018 la 3,32% în ianuarie şi 3,83 la sută în februarie 2019, situându-se astfel peste limita superioară a intervalului de variaţie al ţintei şi peste valoarea previzionată. Toate componentele majore ale IPC au înregistrat creşteri peste aşteptări în acest interval, însă evoluţia ratei inflaţiei a fost imprimată decisiv de scumpirea legumelor şi fructelor, dublată de majorarea preţului produselor din tutun şi avansul componentei de bază a inflaţiei”, se arată în comunicat.

În plus, exportul net şi-a mărit contribuţia negativă la dinamica PIB, pe fondul prelungirii tendinţei de încetinire a creşterii exporturilor de bunuri şi servicii, în paralel cu reaccelerarea uşoară a dinamicii importurilor.

”Împreună cu deteriorarea balanţei veniturilor primare, evoluţia exportului net a condus la o adâncire substanţială a deficitului de cont curent în raport cu perioada similară a anului anterior”, se arată în comunicat.

În martie, BNR a anunţat că, în ianuarie, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 114 milioane euro, de 16,3 ori mai mare faţă de cel înregistrat în ianuarie 2018.

În plus, pe ansamblul anului 2018, dinamica PIB s-a restrâns la 4,1%, de la 7% în anul anterior, în contextul contracţiei investiţiilor, al majorării contribuţiei negative a exportului net, dar şi al temperării creşterii consumului privat, care a rămas totuşi robustă, potrivit BNR.

”Cele mai recente evaluări relevă perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe orizontul scurt de timp peste limita superioară a intervalului ţintei, în condiţiile poziţionării acesteia pe o traiectorie mai înaltă faţă de cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie 2019”, se arată în comunicat.

BNR avetizează că incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei sunt legate de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri şi de condiţiile de pe piaţa muncii.

”Rămâne o preocupare evoluţia deficitului de cont curent. Importante sunt şi incertitudinile legate de ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale, de evoluţia preţului petrolului pe pieţele internaţionale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi ale băncilor centrale din regiune şi de efectul Brexit”, se arată în comunicat.

Dacă vrem să reducem dobânzile la credite, în România, trebuie acţionat asupra inflaţiei, pentru că dobânzile nu sunt scoase din pălărie ci sunt determinate de piaţă, a declarat, marţi, într-un briefing de presă, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

"După noi, şi am spus-o în repetate rânduri, dobânzile nu sunt scoase din pălărie, ca să-l citez pe domnul academician Dăianu. Acestea sunt determinate de piaţă, pe bază de indicatori cantitativi. Dacă vrem să reducem dobânzile la credite, în România, trebuie să mergem la inflaţie. Şi acest lucru l-am spus în clar la Parlamentul României. Acolo trebuie acţionat, asupra inflaţiei, altfel sunt intenţii bine intenţionate, dar una este intenţia, dorinţa şi alta este posibilitatea. Mărimile economice sunt determinări obiective, nu sunt stabilite subiectiv. Banca Naţională poate cel mult să ghidoneze în anumite măsuri, dobânzile, şi acesta este instrumentul nostru principal de politică economică, dar şi noi dacă ne ducem prea departe de mărimile economice, de exemplu de inflaţie, greşim şi suntem invalidaţi pe piaţă", a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a adăugat că ideea potrivit căreia, în România, dobânda de politică monetară este mult prea înaltă la 2,50%, nu este realistă.

"Trăim într-o Europă cu capitaluri liber mişcătoare. Nici noi nu putem să ne ducem cu rata de politică monetară într-o anumită direcţie fără să ne uităm la zona euro. Ideea că, în România, dobânda de politică monetară este mult prea înaltă la 2,50%, nu este realistă. Avem, într-adevăr, alte probleme pe care le-am semnalat în Raportul de stabilitate, din toamna anului trecut: ecart încă mare între dobânzile de pasiv şi de dobânzile de activ", a susţinut oficialul BNR.

Isărescu a confirmat, indirect, că proiectul de OUG care schimbă taxa băncilor a fost realizat la BNR

Mugur Isărescu, nu a negat, marţi, că reprezentanţii instituţiei au colaborat cu aceia ai Ministerului Finanţelor Publice (MFP), pentru a modifica taxa pe activele băncilor, dar a evitat să dea un răspuns direct.

„Sper că nu aţi uitat că prin două hotărâri ale Comitetului Macroprudenţial, din care face parte Banca Naţională, Ministerul de Finanţe şi ASF-ul şi autoritatea de garantare a creditelor populaţiei, s-a hotărât nu doar înfiinţarea a două grupuri de lucru BNR - MF sau MF - BNR, dar şi activarea acestuia. Tehnicienii noştri au lucrat împreună la conturarea unor modificări care să împingă textul final al ordonanţei spre principiile unei economii de piaţă”, a spus Mugur Isărescu, în cadrul briefing-ului de presă de marţi, întrebat de ce apare ca autor Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, al proiectului iniţial de OUG care a modificat OUG nr. 114/2018.

Guvernatorul BNR a menţionat că instituţia a furnizat, în primul rând informaţiile privind creditarea şi dobânzile.

Banca Națională a României vrea să păstreze un control strict al lichidității din sistemul bancar, ceea ce va împinge ratele din piață spre nivelul dobânzii Lombard de 3,5%, anunță guvernatorul Mugur Isărescu, care mai spune și că băncile vor fi nevoite, astfel, să majoreze dobânzile la depozite. Banca centrală va continua, în fapt, politica din ultima lună, în care am văzut o creștere a dobânzilor în piață, pe fondul unei presiuni asupra cursului de schimb.

BNR a decis, astăzi, menținerea dobânzii de politică monetară la 2,5% și păstrarea rezervelor minime obligatorii la nivelul actual. Banca centrală vine însă și cu o mențiune nouă în comunicatul Consiliului de Administrație, în comparație cu ședințele recente: „păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară”.

„Așa cum a trecut perioada dobânzilor negative, a trecut și perioada excesului de lichiditate. Nu este o speranță, este o decizie a Consiliului de Administrație de a ține controlul strict al lichidității pentru a duce dobânzile la depozite în sus”, spune guvernatorul.

Isărescu spune că acum băncile iau bani de la BNR cu 2,5% pe an sau cu 3,5% pe an, dacă apelează la facilitatea de creditare (Lombard). Pe de altă parte, băncile plătesc clientelei o dobândă medie la depozite de sub 2%.

Inflația a ieșit din nou din intervalul țintit de BNR de 1,5-3,5%, cu o rată anuală de 3,8% în februarie. Totodată, leul s-a depreciat cu aproape 2% de la începutul anului, iar BNR pare să protejeze acum un nivel de maximum 4,77 lei/euro.

„Controlul lichidității urmărește să stabilizeze și cursul. Să evite amplificarea tensiunilor pe piața valutară. Am observat o corelație între excesul de lichiditate și presiunile de pe piața valutară. Decizia are un fundament”, explică guvernatorul.

BNR nu a mai oferit băncilor lichiditate prin operațiuni repo din noiembrie 2018. Totodată, în ianuarie și martie a ținut licitații de atragere depozite. În februarie, băncile s-au finanțat cu o medie zilnică de 2,6 miliarde de lei prin facilitatea Lombard, cea mai mare sumă de după 2013. Deficitul de lichiditate din februariei s-a reflectat în creșterea dobânzilor medii din piața interbancară la circa 3,4%, foarte aproape de dobânda facilității Lombard. În martie dobânzile medii au scăzut spre 2,5%, însă observăm o creștere începând cu 25 martie, cu noua perioadă de constituire a rezervelor minime obligatorii.

Situația lichidității s-ar putea îmbunătății la finele lui aprilie, când Finanțele au de rambursat băncilor împrumuturi de 8,8 miliarde de lei.

Eugen Sinca, analist BCR, consideră că lichiditatea intrată în piață ar putea fi absorbită prin intervenții pe cursul de schimb (vânzări de valută de către banca centrală) și BNR ar putea trage banii prin operațiuni de atragere depozite.

„Astfel, vedem media dobânzilor din piață în jurul dobânzii cheie a BNR până la jumătatea anului și apoi aproape de 3% în partea a doua a lui 2019”, scrie analistul BCR.

Ciprian Dascălu, economist-șef ING România, consideră că guvernatorul a semnalizat o poziție de întărire a politicii monetare, inclusiv prin creșterea ratei cheie, dacă presiunile inflaționiste persistă, dar asta nu schimbă prognoza ING, care se așteaptă ca rata de politică monetară să rămână la 2,5% în acest an, nivel la care se află din mai 2018.

„BNR va utiliza, cel mai probabil, managmentul lichidității pentru a ține condițiile monetare mai stricte decât o reflectă rata cheie și costul carry-trade-ului la niveluri ridicate pentru a preveni deprecierea leului”, scrie analistul ING.

Guvernatorul Isărescu adaugă că BNR se uită și la situația din Europa, unde dobânzile băncilor centrale se află, în general, sub rata inflației, dar la un nivel mai mic decât cea din România. Pe de altă parte, spune Isărescu, dobânda BNR nu poate fi considerată prea ridicată dacă o comparăm cu cea a Rezervei Federale a SUA, aflată tot la 2,5%.

Guvernatorul Mugur Isărescu compară Ordonanța 114, prin care a fost introdusă și o taxă pe activele bancare, cu o haină prost croită, ce greu poate fi modificată să vină bine. Cu toate acestea, guvernatorul spune că modificările aduse taxei bancare sunt pozitive, dar pot fi îmbunătățite.

Banca Națională a României a urmărit, în discuțiile cu Ministerul de Finanțe, să obțină ruperea legăturii dintre taxa pe active și indicatorul ROBOR, eliminarea unor active sensibile din baza impozabilă, precum rezervele minime obligatorii, creditele acordate statului și numerarul, dar și ca nivelul taxei să fie redus astfel încât să nu aducă un pericol asupra stabilității financiare, spune guvernatorul Isărescu.

“Obiectivul a fost realizat. E o formă îmbunătățită… Dar dacă o haină e croită greșit, cu greu poți s-o faci să cadă bine”, spune guvernatorul, în cadrul unui briefing de presă.

BNR a criticat foarte dur OUG 114, aprobată intempestiv de Executivul PSD/ALDE în decembrie 2018. Ordonanța a fost, în cele din urmă, modificată tot printr-o ordonanță, după ce agenția Standard & Poor’s a informat Ministerul de Finanțe că urmează o scădere a perspectivei de rating.

“Bineînțeles că n-am răbufnit aiurea în ianuarie și în februarie. Maniera în care s-a prezentat urgent, care era urgența? Nu s-a discutat cu industria… asemenea măsuri nu se iau când toată lumea avea deja bugetele făcute”, adaugă Isărescu.

“Am scăpat de o pacoste! Se mai pot face îmbunătățiri. Bancherii să fie mai activi, să-și spună părerea. S-a discutat pozitiv. Au mai fost devieri, neînțelegeri, marea neînțelegere legată de ROBOR, că se calculează, că nu se recalculează, aici a fost o mare confuzie. Cred că cel mai mare pas înainte, după apariția acestei ordonanțe, mai puțin inspirate, este că băncile au fost chemate în prim-plan și li s-a dat cuvântul și au putut să discute direct asupra modificărilor”, adaugă guvernatorul.

Teodorovici: Dacă cel căruia îi este destinată haina s-a îngrășat, este clar că nu îl va mai cuprinde

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, i-a răspuns, marţi seara, Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, care a criticat noua taxă pe activele băncilor.

„Cât despre modul în care este croită o haină, mai mult sau mai puţin, ştiţi cum este: haina poate fi croită perfect, dacă cel căruia îi este destinată, între timp, s-a îngrăşat, este clar că nu îl va mai cuprinde. Întrebarea este, n-am apucat să ascult declaraţia domnului Guvernatorul: a spus şi de emisinea de bonduri în euro?”, a afirmat Eugen Teodorovici, marţi seara, în cadrul unor declaraţii de presă.

Consiliul de administraţie (CA) al BNR se întruneşte pentru a discuta despre decizia Senatului legată de repatrierea aurului, opinia boardului băncii centrală urmând să fie transmisă Parlamentului, reiese din declaraţiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

“Eu nu pot să am decât opinia Consiliului de administraţie. Avem imediat o şedinţă de consiliu şi discutăm şi trimitem opinia BNR spre Parlament. Atunci veţi afla care este poziţia noastră”, a declarat Isărescu la briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară.

Isărescu susține, în nume personal, repatrierea aurului

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, susţine, în nume personal, repatrierea aurului, dar un aviz oficial urmează să fie dat de Consiliul de Administraţie în următoarea perioadă.

„Nu pot să vorbesc în numele Consiliului (Consiliului de Administraţie al BNR), dar aş înclina, personal, da. Scopul rezervei, inclusiv cea de aur, este să dea credibilitate”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul briefing-ului de presă de marţi, întrebat dacă este de-acord cu repatrierea aurului, după cele mai recente discuţii şi propuneri.

Guvernatorul BNR a menţionat că, imediat după această şedinţă, cea de marţi, CA al BNR mai are o şedinţă va trimite „avizul, opinia BNR către Parlament”, fiind „în termenul de 30 de zile”, până când pot trimite un răspuns.

„Noi luam la aur, până în criză, 1 procent – un procent şi ceva, la valută, la dolar luam 5 sau 6 pe diferite plasamente. Raportul s-a cam păstrat. Dacă la dolar a ajuns 0 sau negativ, ajunsese, vă daţi seama câtă fantezie au avut cei care tot revenit şi au revenit că nu ştiu cât a pierdut Banca Naţională că nu a obţinut dobânda la aur. Ce dobândă să obţii la aur? Sunt dobânzi negative. Se mai obţinea un câştig dacă ne apucam să facem operaţiuni speculative. Nu facem aşa ceva cu rezerva de aur a României”.

În aceste condiţii, Guvernatorul BNR a completat că reprezentanţii instituţiei au multe de explicat: ce este rezerva, cum este administrată.

„Direcţia de comunicare trebuie să o explice mai bine. În fiecare an, avem cinci până la zece pagini, administrarea rezervelor valutare ale României în raportul anual. Probabil că nu le citeşte nimeni. Din păcate, s-au plimbat foarte multe idei pe lângă subiect, ca să fiu delicat”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul BNR a subliniat că rezerva nu este investiţie. „Rezerva este rezervă, nu este investiţie. Idea că rezerva trebuie să îţi dea un câştig este mai mult sau mai puţin de lângă subiect. De aia se numeşte rezervă: o pui deoparte pentru momente deosebite, pentru credibilitate. Care este avantajul păstrării unei rezerve la un nivel optim? Îţi reduce costurile de finanţare. Reducerile sunt de zece, de 100 de ori mai mari, care sunt avantajele unei ţări, decât eventualele profituri pe care le faci din dobândă şi aşa mai departe. Aurul are o mare dimensiune emoţională. Suntem aproape hotărâţi să mărim partea din Muzeu privind aurul, să găsim o modalitate să treacă fiecare dintre dumneavoastră şi să atingă un lingou de aur. Să vedem cum asigurăm securitatea”, a mai spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a remarcat că până şi în Germania s-a văzut această dimensiune emoţională, germanii repatriind o parte din rezervă, astfel că au ajuns să aibă 50% în străinătate şi 50% în ţară. „Deciziile noastre trebuie să fie înţelepte”, a punctat Isărescu.

Guvernatorul BNR a susţinut că reprezentanţii instituţiei despart Legea BNR de repartierea aurului în ţară. Cele două aspecte sunt legate, deoarece CA al BNR are îndatorirea de a administrarea rezerva de aur, conform legislaţiei naţionale şi europene. În prezent, rezerva de aur a României este de 103,7 tone, iar aproximativ 60% este ţinută în custodie la Banca Angliei.

„Aurul a mers acolo fără să avem o lege specială, în baza legii noastre. Discuţiile de la noi sunt încă foarte emoţionale. Aşa cum a fost dus acolo, cu informarea Parlamentului, poate, cel puţin o parte din aur să fie adus înapoi tot cu informarea Parlamentului. Nu este nevoie de o lege. Acesta este, mai degrabă, un comentariu personal. Noi vom trimite avizul Băncii Naţionale vizând această propunere şi o vom face cu tot profesionalismul, cu responsabilitatea unei instituţii serioase şi cu angajamentul nostru de a păstra credibilitatea ţării”, a detaliat Isărescu.

Reprezentantul BNR a mai remarcat faptul că, de trei ani, asistăm la o slăbirea a credibilităţii instituţiilor din România, inclusiv a Băncii centrale. De asemenea, a început să fie contestat auditul internaţional făcut pentru rezervele de aur naţionale.

„Cel mai tare control internaţional este auditul internaţional făcut de cinci. De ce este cel mai tare? Pentru că aceste rezerve valutare, ale fiecărei ţări, sunt garanţia plăţilor care se fac pe plan mondial. Aici n-ai cum să minţi. Dar a prins ideea că trebuie să îi mai facă cineva încă un control aurului – adică ce? X-ulescu să îl atingă, să îl măsoare, să ce? Post să spun că este o bazaconie, dar constat că a prins în societatea românească şi uite că suntem în situaţia unor discuţii pe lângă subiect. N-am reuşit să le răzbim, să le întoarcem în favoarea adevărului şi pierdem credibilitate. Toate repetiţiile acestea, pe care le constatăm cu tristeţe, în ciuda rapoartelor noastre, ne reduc din credibilitate. Poate ar fi o decizie bună repartierea aurului. Am discutat de câteva ori chestiunea plasamentelor. Noi suntem exact pe mijloc, cum a ajuns Germania - jumătate în ţară, jumătate în străinătate”, a subliniat Isărescu.

Senatul a adoptat, luni, în calitate de prim for sesizat, proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care prevede ca BNR să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv aproape 56 de tone de aur.

Text semnat de consilierul Guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. Textul integral:

E lege. Şi dacă e lege, nu încap discuţii; se execută. Aşadar, ori de câte ori, în Parlamentul României, ajunge proiectul unei legi bancare, ca document al guvernului ori ca iniţiativă parlamentară, intervine cerinţa solicitării a două avize: unul de la Banca Naţională a României şi altul de la Banca Centrală Europeană. Cerinţele legale, în privinţa celor două avize, sunt clare. În schimb, pe de o parte în dezbaterile publice din acest an, pe de altă parte în aplicarea legii, în cazuri recente, au ieşit la iveală multe confuzii. O întrebare, fie că e rostită apăsat, fie că reiese din practica legiferării, în cazul legilor ori al ordonanţelor de urgenţă ale guvernului, merită să primească răspuns. Şi anume: care este natura juridică a acestor avize – sunt obligatorii ori doar consultative?

Ce spune legea? Legea română, în primul rând. Voi defalca în părţile componente, spre o mai bună înţelegere, articolul 3, alineatul (2), din Legea 312/2004:

1) „orice proiect de act normativ al autorităţilor publice centrale“;

2) dacă, bineînţeles, „priveşte domeniile în care Banca Naţională a României are atribuţii“;

3) „va fi adoptat după ce în prealabil s-a solicitat avizul Băncii Naţionale a României“;

4)  „avizul va fi transmis în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare“.

Iar atribuţiile BNR nu sunt lăsate la liberă interpretare; sunt prevăzute expres de lege. Şi dacă, în cea mai mare parte, aceste atribuţii sunt legate de domenii specializate – politica monetară, politica de curs de schimb, autorizarea, reglementarea, supravegherea etc. – una dintre ele (prevăzută la art. 2, litera b şi în alte trei articole) acoperă practic întreaga activitate bancară. Am în vedere „asigurarea stabilităţii financiare“. Prin urmare, cum întreaga activitate bancară este legată de stabilitatea financiară, orice proiect de lege sau de OUG, dacă se referă la sistemul bancar, trebuie să primească avizul BNR.

Dar ce regim juridic are acest aviz? Legea e clară: 1) solicitarea în prealabil a avizului BNR este obligatorie; 2) aşteptarea acestui aviz timp de 30 de zile este, de asemenea, obligatorie. După ce însă este primit avizul, ce face legiuitorul? Potrivit unor opinii, legea are o scăpare: nu a precizat dacă avizul este obligatoriu sau consultativ. Nu cred că aşa stau lucrurile. Dimpotrivă, consider că avem de-a face cu un caz de înţelepciune a legii. Dacă s-ar fi prevăzut că avizul e obligatoriu, ar fi fost prea mult. BNR ar fi putut bloca procesul de legiferare. Dacă se consfinţea că este consultativ, ar fi fost prea puţin. În sensul că legiuitorul l-ar fi putut arunca la coş. Aşa însă, devin obligatorii atât aşteptarea timp de 30 de zile a avizului, cât şi analiza aprofundată a acestui aviz. Şi, desigur, motivarea unui eventual refuz.

Cât priveşte avizul Băncii Centrale Europene, esenţa este asemănătoare, dar intervin mai multe nuanţe. Desigur, BCE trebuie să fie consultată înaintea demarării, în comisiile de specialitate ale primei camere sesizate, a dezbaterii proiectului unei legi bancare. „Trebuie“ exprimând o obligaţie. Avizul trebuie cerut, şi nu oricum, ci într-un timp rezonabil, ceea ce presupune grija de a fi asigurat şi răgazul efectiv ca documentul să fie analizat, să fie emise puncte de vedere şi, apoi, să fie confruntate cu autorităţile române.

Cuvântul „consultare“, ce apare în documentele UE, ar putea fi totuşi interpretat ca având un sens opţional? Nicidecum. Articolul 282, alineatul 5, din Tratatul Uniunii, atrage atenţia că Banca Centrală Europeană este consultată asupra oricărui proiect de reglementare la nivel naţional privind sistemul bancar; şi că poate emite avize.

Textul din Tratat este fără dubii: BCE este consultată! Fără să consfinţească dacă această consultare este obligatorie sau facultativă. Cât priveşte avizele, pot fi emise… numai dacă se impun.

Într-un alt context însă, cel al Deciziei 98/415/CE, este prevăzută expres obligaţia de a consulta BCE. Prevederea este întărită de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care a clarificat înţelesul art. 127, al. 2 din Tratat, în sensul că obligaţia statelor UE de a consulta BCE, în legătură cu proiectele de legi care intră în competenţa sa, NU poate fi pusă la îndoială. Mai mult, obligaţia de consultare este structurată în aşa fel încât eficienţa să fie maximă, să funcţioneze ca un sistem preventiv, care să evite o eventuală reglementare naţională incompatibilă sau inconsecventă cu reglementările europene. Şi asta, inclusiv în sfera complexă şi totodată sensibilă a politicii monetare, în cazul statelor ce n-au aderat încă la Zona Euro. De ce această precizare – „În cazul statelor ce n-au aderat încă la Zona Euro?“... Pentru că, în Zona Euro, politica monetară e dirijată de la Banca Centrală Europeană. Decizia 98/415/CE, art. 2,

al. 2 este clară în această privinţă: „autorităţile statelor membre, altele decât statele membre participante (la Zona Euro – n.a.) consultă BCE (imperativ, deci, şi nu facultativ – n.a.) în legătură cu orice proiect de reglementare privind instrumentele politicii monetare.“ ROBOR-ul, bunăoară, este desigur un instrument al politicii monetare. Prin urmare, consultarea este obligatorie, chiar dacă avizul poate fi dat numai în împrejurarea în care BCE consideră că este necesar.

În litera şi în spiritul legislaţiei europene, refuzul de a consulta BCE nu beneficiază de niciun fel de circumstanţe atenuante! În schimb, cadrul internaţional în care este dezbătut acest refuz e împovărat de circumstanţe agravante. Dar cum e avizul: obligatoriu ori consultativ? Răspunsul, în prima parte, este asemenea celui privind avizul BNR. În a doua parte, însă, intervine o nuanţă importantă. Ce va urma, deci, dacă avizul ar fi ignorat? Un probabil răspuns e sugerat într-un precedent document al Băncii Centrale Europene, din iulie 2008, de fapt o reacţie la o propunere parlamentară privind modificarea Statutului BNR. Banca Centrală Europeană, care a organizat, atunci, o dezbatere cu toţi guvernatorii băncilor centrale din Uniunea Europeană, a conchis: „Proiectul de lege fiind incompatibil cu Tratatul Uniunii (…) adoptarea acestuia ar conduce la declanşarea, în faţa Curţii Europene de Justiţie, a procedurii privind încălcarea dreptului comunitar“.

Text semnat de redactorul-șef al publicației, Dan Constantin. Textul integral:

Senatul a votat cu majoritate confortabilă Legea repatrierii aurului.

Senatorul Șerban Nicolae, inițiator alături de Liviu Dragnea al proiectului legislativ, susține că aducerea în țară a aurului din rezerva internațională nu modifică statutul BNR, deși, chiar prin titulatură, noua lege asta vizează: schimbarea a două articole din Legea 312/2004 privind statutul BNR. Când și-a promovat public proiectul, senatorul a spus răspicat că nu este nevoie de un aviz al băncii centrale pentru a trece legea, dar în corpul Legii 312 este o prevedere expresă care impune ca „orice proiect de act normativ care privește domenii în care BNR are atribuții va fi adoptat după ce în prealabil s-a solicitat aviz BNR”.

În atribuțiile BNR se află “administrarea rezervelor internaționale”. Inițiatorii fac un artificiu pentru a ocoli prevederea respectivă propunând pueril schimbarea titlului articolelor 30 și 31 (Rezervele internaționale, Administrarea rezervelor internaționale) în  “Rezervele” și “Administrarea rezervelor”.

Totuși, Parlamentul a cerut un aviz de la BNR, dar nu știm dacă la votul în Senat, de la care președintele Tăriceanu a lipsit, a fost menționată poziția băncii centrale. Motivarea păstrării în țară a 95 la sută din rezerva de aur este că acum economia românească este tare și mare și nu s-ar mai impune să ținem atâta aur în custodie la Banca Angliei.

Elucubrațiile unor voci de pe marginea sistemului bancar au stimulat elanul legislatorilor care, iată, se pot arăta mulțumiți momentan. Au primit aplauze de la galeria populistă și pot declara că Parlamentul este suveran și nu are nevoie să ceară aprobare de la foruri străine, ca să modifice legi. Pentru parada din campania electorală este un motiv de fluturat, dar 26 mai trece repede; va veni momentul aplicării Legii repatrierii, dacă și Camera Deputaților va înghiți gălușca aducerii aurului în bătătura proprie.

Viitorul nu sună bine - costuri mari, beneficii zero, iritare a Băncii Central Europene, plus o posibilă respingere pe motiv de neconstituționalitate. Nu ar fi prima dată când legi aplaudate la adoptare au consecințe negative după aplicare. Ce a produs restitutio in integrum? Cum sunt privite Legea privatizării Petrom sau Legea Educației din 2011, apreciată acum ca nocivă pentru învățământ? Nici darea în plată nu a rezolvat problema vizată, iar noul ROBOR este o soluție de compromis, ca să nu iasă Teodorovici feștelit din furtuna iscată de OUG 114.

“Croitorul” care măsoară de două ori până să taie a fost plecat din Senat la momentul Legii repatrierii aurului. Poate vine în timp util la Camera Deputaților.

Absenţa avizelor BNR, Băncii Centrale Europene şi a opiniei Consiliului Fiscal, lipsa unor analize de impact, precum şi lipsa unor motivări care poate constitui motiv de declarare a neconstituţionalităţii actului sunt problemele identificate de Consiliul Legislativ la proiectul de OUG 19/2019.

Consiliul a avizat favorabil proiectul actului normativ care modifică OUG 114/2018, care a intrat pe circuitul parlamentar, în vederea aprobării. Motivarea necorespunzătoare, ori, după caz, lipsa motivării în susţinerea situaţiei extraordinare şi a efectelor negative care justifică adoptarea OUG poate constitui motiv de declarare a neconstituţionalităţii actului normativ, arată Consiliul Legislativ.

Instituţia remarcă lipsa din nota de fundamentare a avizului din partea Băncii Naţionale a României, chiar dacă Ministerul Finanţelor a menţionat că instituţia a fost consultată în procesul de eleborare a modificărilor. Adoptarea actului normativ anterior avizului Băncii Centrale Europene, notificată de ministerul Finaţelor în 20 martie, ar putea crea premisele unor intervenţii ulterioare asupra unor dispoziţii, de natură a afecta stabilitatea şi eficienţa relementării, mai arată avizul Consiliului Legislativ, care remarcă şi lipsa opiniei Consiliului Fiscal.

Instituţia atrage atenţia şi asupa lipsei studiilor de impact în privinţa unor norme care nu au produs efecte juridice, situaţie care afectează principiul stabilităţii actelor normative.

Consiliul a mai emis şi o serie de observaţii legate de formulările folosite în textul actului normativ.

Diferenţa între ce rezultă în urma noului indice de referinţă calculat pe baza tranzacţiilor interbancare este sub ceea ce este astăzi ROBOR, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

"Diferenţa între ce rezultă în urma acestui nou indice de referinţă, calculat pe baza tranzacţiilor interbancare, este sub ceea ce este astăzi ROBOR. Avem astăzi cred că 2,60, ROBOR la cotaţii este undeva la peste 3,2, deci este clar o scădere. Este o aplicare a acestei noi formule pentru noile credite, poate fi o aplicare pentru creditele în derulare şi atunci, pe baza acelei cereri de refinanţare, cerută de procedura bancară, pentru că nu poţi interveni - cel puţin aşa avem transmis în mod oficial de la structurile care avizează astfel de proiecte - deci pe baza unei cereri de refinanţare banca respectivă suntem convinşi că va dori să refinanţeze în baza noii formule de calcul. În caz contrar, alte bănci vor fi interesate şi atunci cota de piaţă a acelei bănci care ar refuza refinanţarea va scădea. Va fi o competiţie între bănci pentru că ăsta a fost scopul ordonanţei - să stimulăm băncile să finanţeze economia reală, în caz contrar taxa aceea li se va aplica", a precizat Eugen Teodorovici, la Palatul Victoria.

Precizarea sa a venit în contextul în care a fost întrebat despre faptul că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lansat o serie de observaţii pe marginea ordonanţei de urgenţă pentru modificarea OUG 114, între altele şi pe tema dobânzilor medii care sunt calculate în funcţie de tranzacţiile zilnice.

Text semnat de economistul Ilie Șerbănescu, editorialist al publicației. Textul integral (subl. n.):

Din cea mai semeață măsură din ultimii 30 de ani vizând taxarea flagrantelor abuzuri de monopol, practicate de capitalul străin ce a preluat controlul în domeniile de forță ale energiei și băncilor, a rămas un biet fâs! OUG 114 s-a avântat ca vulturul și a căzut în noroi! – variantă mai drăguță a unui vechi proverb românesc. Ceea ce a rămas nu va corecta practic nimic, iar abuzurile de monopol ale companiilor străine din respectivele domenii vor continua. Poate cu și mai mare intensitate!

Am spus-o de atâtea ori, guvernarea din România actuală nu are forța să schimbe ceva în favoarea României în respectivele domenii strategice. Pur și simplu, pentru că nu deține puterea. Evident, nu este vorba de guvernarea PSD-ALDE, ci este vorba de orice guvernare ar fi. Pentru că așa este în firea lucrurilor. Puterea, decizia aparțin celor care dețin proprietatea în locurile, sectoarele, punctele și pârghiile de control. Or, într-o colonie, precum a ajuns România, proprietatea, fiind preluată de către străini în toate acestea, controlul și deci decizia finală le aparțin. A încerca schimbarea împărțirii rezultatelor pe articulația menținerii structurilor existente de proprietate înseamnă eșec asigurat! Deținătorii proprietății și deci ai deciziei se impun până la urmă! Nu trebuie să fie răi, se impun în baza controlului, care derivă din proprietate! De aceea, dacă ești la guvernare – ceea ce înseamnă oricum o guvernare cu numele – este înțelept să te gândești bine când vrei să schimbi ceva fără să afectezi articulația proprietății, pentru că s-ar putea să iasă mai rău decât era!

Este, din păcate, cazul OUG 114. Așa cum am spus-o de la adoptarea acesteia, OUG 114 viza, prin taxări sau plafonări, schimbarea în favoarea românilor (stat și indivizi) a efectelor resimțite în domeniile energetic și bancar, dar fără atacarea cauzelor, ceea ce este în afara logicii și concret este imposibil fizic! Toată politica PSD are ca esență nepunerea nici măcar în discuție a rânduielilor actuale. Păi, din aceste rânduieli – care au adus România în dezonorantul statut de colonie – derivă efectele pe care a tot încercat PSD să le schimbe, inclusiv prin OUG 114! Astfel, deznodământul final era previzibil, inclusiv în cazul OUG 114. Neatacându-se cauzele, efectele nu se vor schimba. Va rămâne aceeași Mărie, eventual cu altă pălărie. Poate chiar mai rea sau mai urâtă! Nu se schimbă proprietatea, nu se schimbă controlul! Nu se schimbă controlul, nu se schimbă efectele! Continuă cele anterioare. Poate chiar mai rău sau mai urât!

Politica PSD păcătuiește prin încercarea de a schimba efectele fără atacarea cauzelor. Și OUG 114 a excelat în această privință. Și a excelat prin aceea – așa cum am subliniat de la început prin mai multe accentuări – că nici măcar nu a țintit fondul abuzurilor de monopol vizate. Mă repet! În sistemul bancar, nu ROBOR-ul era problema, ci marja de dobânzi (diferența dintre dobânzile la credite și dobânzile la depozite), exorbitantă în România, față de una normală în țările de origine ale băncilor care o practică pe cea anormală aici, în România. Abuzul de monopol în domeniu este atât de evident și de incalificabil tocmai pentru că este vorba de absolut aceleași bănci. Și că, dacă aici, în România, aceste ace­leași bănci practică o marjă exorbitantă este doar din abuz de monopol. Dar cum vrei tu să combați abuzul de monopol fără a ataca structura proprietății, respectiv controlul total pe care tu însuți, stat român, l-ai cedat capitalului străin în sistemul bancar și care control total exclude concurența și permite bătaia de joc de clienții fără nicio altă opțiune?!

A încerca să reduci marja de dobânzi pentru clienții români fără a schimba structura proprietății în sistemul bancar este o himeră. Iar a încerca s-o faci prin țintirea ROBOR – așa cum a făcut-o OUG 114 – este o aiureală, căci ROBOR-ul explică, eventual, doar vreo 20% din elucubranta marjă, și nu problema de fond. Băncile străine care jefuiesc pur și simplu fără vreo exagerare clienții români – obținând în România cele mai mari profituri de la clienții cei mai săraci din Europa – n-au putut fi decât mulțumite că li se impută ROBOR-ul, căci aveau astfel cum să combată imputările și să le mai și respingă, ba chiar să facă și pe victimele! Și să iasă, până la urmă, basma curată și cu marja de dobânzi intactă, adică cu posibilitatea de a practica abuzul de monopol în continuare, poate și mai abitir! Nici vorbă de vreo taxare. Aceasta, potrivit modificărilor OUG 114, a rămas atât de mică, printr-o reducere de circa trei ori față de varianta inițială pentru cele mai multe dintre bănci, încât este ca și cum n-ar exista!

De asemenea, în sistemul energetic, OUG 114 – din neînțelegere sau deliberat – nu a vizat fondul problemei. Abuzul de monopol pe care capitalul străin îl practică în domeniu nu este în producție, ci în distribuție! Degeaba pui plafoane de preț sau taxări pe cifra de afaceri în producție, cum a făcut OUG 114. Riști să iasă și mai rău decât era, cu toate că, pentru prima dată de la pierderea controlului asupra sistemului energetic, se încerca să se facă ceva! Capitalul străin nici n-a urmărit să ia producția din mâna statului. I-a luat distribuția și deci banul pe care-l plătesc pentru consum clienții, ban care vine și în avânt economic, și în criză. Și cu această preluare a lăsat statul român, care deține grosul producției, fără bani de modernizări și dezvoltări, cum s-ar spune coate-goale. Lașitatea PSD de a nu ataca fondul problemei a generat absurdități în OUG 114. Taxând cifra de afaceri a producătorilor, statul își dădea peste mână singur! Căci producătorii principali erau ai lui! Punând plafoane de preț în această zonă, distribuitorii străini – care aveau cheia jumulirii românilor – jubilau, căci puteau achiziționa la prețuri plafonate ceea ce desfăceau liber către clienții necasnici. În energie, dacă se urmărește cumva a se face ceva, nu poate fi vorba decât de a se redobândi controlul național în distribuție! Altfel, străinii, indiferent care vor fi aceia, vor practica în continuare la greu abuzul de monopol în distribuția de gaze, în distribuția de energie electrică sau în distribuția de carburanți. Nici o sută de OUG 114 nu ar folosi la nimic! Ba chiar modificarea OUG 114 aduce avantaje și mai mari tocmai distribuitorilor, care se aleg cu o mărire a profiturilor asigurate prin lege în raport cu cele asigurate anterior de deciziile ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Energie).

O rușine!

Ministrul Finanţelor nu beneficiază de privilegii, imunităţi sau scutiri de taxe şi impozite pe teritoriul României sau într-un alt stat membru al Băncii Internaţionale de Investiţii (BII), arată ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici într-o postare pe Facebook.

Senatorul liberal Florin Cîţu l-a acuzat, săptămâna trecută, pe ministrul Finanţelor că nu îşi achită taxele şi impozitele, deoarece este scutit de plata acestora, de când a devenit, la finele anului trecut, unul dintre guvernatorii Băncii Internaţionale de Investiţii (BII). Senatorul PNL mai susţine că, la finele anului trecut, în timpul vizitei în Cuba, ministrul Finanţelor nu a participat doar la o întâlnire vizând programe de sănătate, ci şi la o întâlnire a guvernatorilor BII, care a avut loc la Varadero (Cuba).

Postarea pe Facebook a ministrului Teodorovici:

„În calitate de persoană care deţine o funcţie de demnitate publică, din respect pentru toţi cei care aşteaptă explicaţii cu privire la acuzaţiile nejustificate lansate în spaţiul public, prezint câteva informaţii tehnice pe care le consider relevante pentru o informare corectă:

• Banca Internaţională de Investiţii (BII) este o instituţie financiară internaţională înfiinţată la data de 10 iulie 1970. România a ratificat aderarea la BII - Banca Internaţională de Investiţii în data de 28 ianuarie 1971 şi este în prezent acţionar al acestei bănci, alături de Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Cuba, Vietnam, Mongolia şi Rusia.

• În conformitate cu Statutul sau, Banca Internaţională de Investiţii NU RECOMPENSEAZĂ ÎN NICIUN FEL ACTIVITATEA GUVERNATORILOR statelor membre legată de atribuţiile lor în Consiliul Guvernatorilor.

• Privilegiile şi imunităţile Guvernatorilor BII, în conformitate cu dispoziţiile art. 14.3 din Statutul Băncii, se LIMITEAZĂ STRICT la îndeplinirea atribuţiilor oficiale ale acestora în calitate de guvernatori. Prin urmare, acestea au efect DOAR în legătură cu participarea la reuniunile Consiliului Guvernatorilor, fără a influenţa în vreun fel obligaţiile şi îndatoririle rezultate din relaţiile juridice dintre autorităţile statului membru ai cărui cetăţeni sunt reprezentantul în Consiliul Guvernatorilor, sau supleantul său.

• Astfel, ministrul finanţelor publice NU beneficiază de privilegii, imunităţi sau scutiri de taxe şi impozite pe teritoriul României sau într-un alt stat membru al acestei Bănci.

• România a ratificat Protocolul de modificare a Acordului privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia prin Legea nr. 244, din 29 noiembrie 2016.

• Ministrul finanţelor publice are calitatea de Guvernator în cadrul Băncii Internaţionale de Investiţii, SIMILAR ca în toate celelalte instituţii financiare internaţionale (Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură)

• În cadrul Consiliului Guvernatorilor, 5 state membre sunt reprezentate de către miniştrii de finanţe/viceprim-miniştrii (Cehia, Ungaria, Mongolia, România şi Slovacia), 2 state de către miniştri adjuncţi ai finanţelor (Bulgaria şi Rusia) şi 2 state de către guvernatori ai Băncilor Centrale (Cuba şi Vietnam).

• România NU a fost reprezentată de ministrul finanţelor publice la Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii defăşurat la Varadero, în perioada 3-4 decembrie 2018, ci de Ambasadorul României în Republica Cuba, conform Memorandumului aprobat de Guvern.”

Tot ieri, a venit și prima reacție din partea Ambasadei Rusiei la București, care menționează, tot pe Facebook, că toate statele partenere sunt cu cotizațiile la zi. Ambasada Rusiei mai spune că România este printre cei mai mari cinci investitori, este reprezentată la nivelul consiliului guvernatorilor de către ministrul finanțelor și a venit recent cu o contribuție suplimentară de 4 milioane de euro, la capitalul băncii.

Postarea integrală a Ambasadei Rusiei la București:

“Banca Internațională de investiții (BII – MIB – IIB) a fost înființată la 10 iulie 1970. Membrii săi sunt guvernele Bulgariei, Vietnamului, Cubei, Mongoliei, Federației Ruse, României, Republicii Cehe, Slovaciei și Ungariei. Sediul central este situat în Moscova.

România a aderat la Acordul de constituire a Băncii Internaționale de investiții la 12 ianuarie 1971 și este reprezentată în prezent la nivelul ministrului finanțelor în Consiliul guvernatorilor al BII, precum și Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și Mongolia.

Politica Băncii Internaționale de investiții este transparentă, publică și se formează pe baza deciziilor comune ale reprezentanților țărilor membre, și nu în cadrul unor întâlniri private în spatele ușilor, despre care sar presupune că a lor conținut și însăși evenimentele în sine ar fi ascunse cu atenție de ochii observatorilor terți. După cum se poate observa din comunicatul de presă din 13 iulie 2018, postat pe site-ul oficial al Băncii Internaționale de investiții (https://iib.int/…/romania-increases-its-capital-share-in-iib), decizia de majorare a ponderii României în partea achitată a capitalului social al Băncii Internaționale de Investiții (BIB) de până la 7,04% a fost luată aproximativ la o lună de la cea de-a 109-a ședință a Consiliului Bancii în municipiul Iaroslavl (Rusia), care a avut loc între 4 și 5 iunie 2018.

O contribuție suplimentară de 4 milioane de euro a intrat în contul Băncii la data de 12 iulie 2018. Ca urmare a plății efectuate, cota deținută de România în capitalul social al Băncii Internaționale de Investiții a crescut la 22,45 milioane de euro, ceea ce i-a permis să devină a cincea țară acționară a BII în ceea ce privește volumul investițiilor.

În același timp, portofoliul actual de proiecte al Băncii Internaționale de Investiții în România se ridică la peste 78 de milioane de euro. Investițiile, printre altele, vizează sectoarele de producție și comercializare a produselor agricole, construcția de noi spații pentru centrele comerciale. Conform datelor site-ului BII (https://iib.int/en/projects/implemented), printre proiectele implementate de Bancă în România se numără următoarele:

• La 13 iulie 2015, Banca Internațională de investiții a semnat un acord de credit cu compania românească Agricover Credit IFN SA. Fondurile de creditare vor fi orientate spre susținerea gospodăriilor fermierilor mici și mijlocii din România. Creditul în valoare de 10 milioane euro a fost acordat pentru o perioadă de 7 ani.

• La 8 iulie 2016 a fost încheiat un acord de credit cu compania românească Avicola Buzau SA (grupul Aaylex, marca CocoRico) în valoare de 4,3 milioane de euro pe un termen de 5 ani. Fondurile au fost îndreptate pentru achiziționarea de active (ferme crescătorii de păsări și un abator) pentru a crește propria producție de carne de pasăre.

• La 22 martie 2017 a fost încheiat un acord prin care Banca Internațională de investiții a participat la creditarea societății conerciale românești MEP Retail Investments SRL cu o sumă totală de 1.380 milioane lei (cota de participare a BII este de 75 milioane lei) cu scopul de a finanța tranzacția de achiziționare a companiei românești Profi Rom Food SRL, care activează în domeniul dezvoltării rețelelor comerciale de desfacere a produselor alimentare.

• La 27 iulie 2017, a fost încheiat un acord de credit participativ, cu companii din grupul românesc „Iulius” în valoare de până la 20 de milioane de euro. Fondurile vor fi direcționate spre acordarea finanțării pe termen lung a construcției centrelor comerciale în România.

În plus, Banca Internațională de Investiții a emis de mai multe ori obligațiuni la Bursa de Valori București pentru o sumă totală de 711 milioane lei și 60 milioane euro”

Persoanele fizice pot achiziţiona, de marţi, noi titluri de stat din cadrul Programului Tezaur, alte patru noi emisiuni fiind scoase pe piaţă cu scadenţe la 1, 2, 3 şi 5 ani, precum şi cu dobânzi de 3,5%,4%, 4,5% şi 5%, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice (MFP). 

Până în prezent, peste 20.000 de români au investit în titluri de stat mai mult de 1,2 mld. lei. Titlurile de stat pot fi cumpărate: între 2 aprilie şi 22 aprilie de la unităţile Trezoreriei Statului; între 2 aprilie şi 18 aprilie prin Compania Naţională Poşta Română pentru mediul rural; între 2 aprilie şi 19 aprilie pentru mediul urban prin Compania Naţională Poşta Română.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii, fără plafon maxim individual de subscriere. Titlurile de stat care sunt lansate în data de 2 aprilie sunt în formă dematerializată şi au valoare nominală de 1 leu. Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate prin depunerea, în perioada de subscriere, a unei cereri de anulare.

Ulterior, subscrierile sunt irevocabile şi nu mai pot fi anulate. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur pot fi transferabile şi se pot răscumpăra în avans.

Senatorul ALDE, Daniel Cătălin Zamfir, promite că luni va publica informaţii incendiare despre senatorul PNL, Florin Cîţu şi directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. Parlamentarul i-a chemat pe cei doi în mai multe ocazii la audieri în Comisia economică, pentru discuţii pe marginea modului de calcul al ROBOR.

În contextul în care nici Florin Cîţu şi nici Nicolae Cinteză nu a răspuns convocărilor senatorului, acesta din urmă a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook:

"Am luat decizia să ne oprim aici. Astăzi (n.r. ieri), la audierile Comisiei de anchetă erau invitaţi pentru a treia oară fostul trezorier al ING Bank, Florin Cîţu şi directorul direcţiei supraveghere financiară din BNR, Nicolae Cinteză. Conform legii, prezenţa ambilor este obligatorie. Senatorul, apărat frenetic de colegii din PNL şi USR, se consideră mai presus de lege şi nu vrea sa vină, iar directorul din BNR este oprit de Guvernator - altul care se crede mai presus de lege - să vină. Comisia a luat decizia să nu îi mai invite, urmând să prezinte raportul pe baza declaraţiilor celor audiaţi şi a declaraţiilor publice făcute de cei care au refuzat să se prezinte de-a lungul timpului.

Luni voi prezenta scheletele din dulapurile celor doi şi motivul real al neprezentării la audieri. Îi înfundă total, credeţi-mă!"

Menţionăm că senatorul Zamfir susţine că băncile au manipulat ROBOR, cu concursul BNR. În acest context, au avut loc mai multe audieri pe subiect, în ultima perioadă, în comisia prezidată de parlamentar.

La mijlocul lunii martie, au fost invitaţi la discuţii patru foşti trezorieri bancari dintre cei care au activat în această funcţie în anul 2008, când senatorul susţine că ROBOR a fost manipulat de instituţiile bancare.

Doar că, la discuţiile din comisia de specialitate a fost prezent unul singur din cei patru convocaţi. Senatorul ALDE ne-a precizat, atunci, că i-a invitat la audieri pe Bogdan Mihoc, care a lucrat la Unicredit Ţiriac Bank, Cristian Sporiş, de la Raiffeisen Bank, Florin Cîţu, directorul trezoreriei ING Bank la acea vreme şi Dan Cristea, fost trezorier la BCR. Dintre aceştia, doar fostul reprezentant al BCR a confirmat prezenţa. La audierile de la acea dată fusese invitat, din nou, şi Nicolae Cinteză.

Textul integral:

Ministerul de Finanţe a raportat cu o întârziere considerabilă şi rezultatele execuţiei bugetare pentru primele două luni din acest an. Chiar dacă nu ar fi cazul unor manipulări ale datelor, după cum susţin unii parlamentari, întârzierile denotă o profundă lipsă de respect, nu doar a Ministerului de Finanţe, ci a Guvernului, pentru contribuabili.

Dar dacă nu sunt în stare nici măcar să publice la timp datele privind execuţia bugetară, atunci cum pot susţine "autorităţile" guvernamentale că există capacitatea de administrare a treburilor ţării?

Din acest punct de vedere, situaţia este mai mult decât intolerabilă la nivelul Ministerului de Finanţe, al cărui "conducător" oferă cea mai bună imagine a infatuării şi incompetenţei de la nivelul acestei instituţii din ultimele decade.

Cu doar câteva zile înainte de publicarea execuţiei bugetare, MFP a raportat şi ultimele date referitoare la datoria publică.

Estimarea acesteia conform normelor naţionale arată o creştere a divergenţei faţă de dinamica economiei.

Faţă de anul 2000, datoria publică a crescut de 15,8 ori, în condiţiile în care Produsul Intern Brut a crescut de 11,6 ori.

Din 2009, datoria publică a crescut de 2,7 ori, pe fondul unei creşteri de 1,8 ori a PIB-ului. Acesta este rezultatul unei creşteri medii anuale de 14,2% a datoriei publice, în condiţiile în care avansul mediu anual al PIB-ului nominal a fost de 5,8%, respectiv de peste două ori mai mic.

Conform datelor recente de la Ministerul de Finanţe, datoria publică, evaluată conform normelor naţionale, a crescut în 2018 cu 32,32 miliarde de lei, până la 400,77 miliarde de lei (42,6% din PIB), după un avans de 29,4 miliarde în anul precedent.

Conform metodologiei UE, datoria publică a scăzut până la 35,1% din PIB (330,14 miliarde de lei) la sfârşitul anului trecut, de la 35,2% în anul anterior (301,16 miliarde de lei). Principala diferenţă dintre cele două valori ale datoriei publice este dată de anumite garanţii acordate de stat şi o serie de datorii contingente, care apar, de obicei, în perioadele dificile ale ciclului economic.

În ceea ce priveşte datoria publică estimată conform metodologiei naţionale, doar în 2010 s-a înregistrat o creştere anuală mai mare, de circa 47 miliarde de lei, însă autorităţile ires­ponsabile ale statului din acea perioadă erau cuprinse de frenezia evitării falimentului naţional.

Acum, aceleaşi autorităţi (n.a. diferenţele sunt aşa de nesemnificative încât nu merită amintite) păşesc cu hotărâre pe aceeaşi cale a unei iresponsabilităţi care subminează grav atât bazele economice actuale ale naţiunii noastre, cât şi structurile necesară dezvoltării pe termen lung.

După deteriorarea gravă a situaţiei bugetare în 2018 faţă de anii precedenţi, 2019 a început mult mai rău, având în vedere că primele trei luni au "func­ţionat" după cadrul bugetar anterior.

Această dinamică deficitară a raportului dintre cheltuielile şi veniturile bugetare subliniază, încă odată, că prognoza de creştere a PIB-ului din 2019, de 5,5% este lipsită de orice bază reală. Mai mult, această dinamică va invalida şi la noi teoria economică fantezistă cunoscută sub numele "wage-led growth" (n.a. creşterea salariilor va determina creşterea economică pe baza creşterii consumului).

Aceste context, marcat şi de ajungerea la maturitate a unei emisiuni de obligaţiuni cu o valoare nominală de circa 8,82 miliarde de lei în 29 aprilie 2019, a obligat guvernul să apeleze la un împrumut extern de 3 miliarde de euro, a cărui evoluţie, din punct de vedere al randamentelor, poate fi urmărit la bursele din Luxemburg, Berlin sau Stuttgart.

Având în vedere că împrumutul s-a făcut în monedă străină, riscul valutar este major, mai ales în actualele condiţii de piaţă, care pot determina schimbarea subită şi radicală a percepţiei investitorilor faţă de economiile emergente, în special a celor cu expunere ridicată faţă de zona euro.

În aceste condiţii, România cheltuie în zadar bani pentru forţele armate, deoarece principalii duşmani ai ţării nu se află dincolo de graniţe.

Să fie actualii "conducători" aşa de obtuzi şi de neinstruiţi încât să nu ştie că nu există cazuri istorice ale unor armate puternice construite doar pe datorie şi fără o bază economică la fel de puternică?

Din acest motiv nu mai îndrăzneşte nici Banca Naţională să lupte împotriva inflaţiei cu ajutorul singurului instrument relevant de politică monetară, rata dobânzii, pentru că astfel ar trimite în faliment o economie financializată, "ridicată" pe fundaţia şubredă a unei bule imobiliare susţinute de programul Prima Casă.

"O societate care atribuie o valoare mai mare beneficiilor sociale în detrimentul creării avuţiei va sfârşi prin a fi lipsită atât de beneficii cât şi de avuţie", a scris recent profesorul german Antony Mueller într-un articol de pe site-ul www.mises.org (n.a. "How Countries Fall Into The Welfare Trap").

După cum arată profesorul Mueller, "perspectiva pe termen scurt este intrinsecă democraţiei moderne", deoarece "este condusă nu de oameni, ci de partide politice", iar un astfel de sistem politic "promovează redistribuirea, uitând că bunurile trebuie întâi produse şi apoi consumate".

Din păcate, "emanaţii" aşa-numitei "revoluţii" din urmă cu trei decenii au irosit o oportunitate istorică prin continuarea promovării, uneori foarte bine ascunse, a idealurilor socialiste, atât de ademenitoare, însă atât de goale de conţinut şi de periculoase pentru structura morală şi sănătatea unui popor.

Urmaşii lor, care nu mai au nici măcar bruma de educaţie şi bun simţ a celor care le-au facilitat ascensiunea, nu mai pot decât să crească "eficienţa" marşului către faliment al ţării.

Educaţia financiară ar trebui să fie materie obligatorie în şcoală şi noi solicităm acest lucru de câţiva ani buni, a afirmat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

"Pentru bănci, digitalizarea reprezintă o componentă importantă. Am făcut nenumărate eforturi, încă din 2011, pe domeniul digitalizării. Cred că trebuie să trecem de dialogul că suntem pe ultimul loc, ştim asta. Cred că trebuie să mergem la cauză. Rolul meu este să încerc că contribui şi dăm răspunsuri la motivele pentru care noi nu putem face paşi înainte. Cred că o problemă este lipsa dialogului cu industriile. Singuri nu vom reuşi indiferent de cât de puternică este industria bancară, în orice ţară. Eu, în ARB, prin componenta noastră europeană, am învăţat că dacă europenii au ceva mai avansat decât noi este că nu ştim să dialogăm şi să oferim avantaje pe care fiecare dintre noi le poate oferi. Dacă te uiţi pe Facebook, vezi o realitate, dacă te uiţi pe Linkedin vezi o altă realitate... Solicităm de câţiva ani buni ca educaţia financiară să fie materie obligatorie în şcoli. Ne-am obişnuit să criticăm mai mult decât să facem ceva împreună, este o altă problemă pentru care suntem aici", a declarat Dănescu.

Oficialul ARB a menţionat, totodată, că sistemul bancar transmite propuneri autorităţilor centrale, însă rar se primesc şi răspunsuri.

"Acum doi ani am reuşit să facem un pas în faţă cu prim-ministrul de atunci, domnul Grindeanu, solicitându-i şi sugerând respectuos că pasul în faţă în Agenda digitală a României ar trebui făcut şi cu industria noastră. Să facem un grup de lucru, ca un project manager. S-a schimbat prim-ministrul şi am luat-o de la capăt... Ni s-a reproşat în perioada aceasta când se vorbeşte de Ordonanţa 114 că băncile nu contribuie cu idei, că nu vin cu propuneri. Să ştiţi că noi trimitem tot timpul propuneri, rar suntem chemaţi, rar ni se răspunde, dar încercăm să obţinem mai mult. Desemnarea unei instituţii guvernamentale separate pentru Agenda Digitală a României, fără asta nu se va întâmpla nimic fără o astfel de instituţie", a punctat Florin Dănescu.

Reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, ai mediului bancar şi IT&C au participat, marţi, la conferinţa Digital Banking&Cybersecurity.

”Scenarii facem, încă de când a apărut prima variantă a OUG 114/2018”, spune un bancher din top 10, fără a-și declina identitatea. ”Facem și refacem bugete, fără să știm încă exact cum va rămâne această Ordonanță, pentru că urmează discutarea ei în Parlament. Noi vom depune amendamente prin intermediul Asociației Române a Băncilor, urmând să vedem dacă vor fi luate în calcul. E ca atunci când mergeam la mărirea notei în studenție: puteam câștiga dar puteam și pierde. Una peste alta acum ne vom reface complet bugetele, să vedem care e impactul pe bancă”, mai spune bancherul.

Potrivit calculelor HotNews.ro, noua referință este de 2.53% (media ROBOR din primul trimestru ponderată cu volumul tranzacțiilor efectuate), în vreme ce ROBOR la 3 luni era luni de 3.23%.

OUG 114 ar putea fi atacată la Curtea Constituțională și declarată neconstituțională, dar până atunci e nevoie să vorbim pragmatic despre efectele ei în piață.

”Noi suntem la peste 1% din piață așa încât ne încadrăm la cota de taxare de 0.4%, dacă vom avea profit. Creșterea pe care o estimăm pe anul ăsta pe segmentul soldului de credite acordate populației și companiilor va fi de peste 8% - așa ne și bugetasem inițial. Să vedem cum vom sta cu marja netă - avantajul nostru este că lucrăm cu dobânzi relativ mici la credite și relativ bune la depozite. Compar dobânzile noastre cu media pieței. Abia ne-am apucat de calcule cu privire la pricingul noilor credite”, mai spune bancherul.

Reprezentantul unei alte bănci a trimis un calcul comparativ:

Pentru un credit ipotecar în valoare de 240.000 lei (puțin peste 50.000 de euro) acordat pe 20 de ani, rata lunară ar fi ACUM de 2006 lei/lună, în ideea unei dobânzi fixe 5 ani (la nivelul a 6.45%), ulterior variabilă Robor 6M (ROBOR 6M = 3,38%valabil pentru luna martie) + 3 pp, zero comision de analiza si administrare lunar, 370 lei cost de evaluare, DAE 6.67%.

Pe noua variantă de creditare, în aceleași condiții, creditul ar avea o rată de 1980 de lei. Acest exemplu este calculat cu nivelul de dobândă standard fără încasarea salariului în contul băncii sau alegerea unei optiuni de asigurare atasate creditului.

În cazul unui credit de nevoi personale în sumă de 20000 lei, acordat pe 60 de luni, rata lunară în prezent este de 433 lei, (10.74% dobanda, zero comision de analiza si administrare lunar, DAE : 11.28%). Cu noul indice, rata coboară la 420 de lei, cu mențiunea că noul indice ar putea suferi creșteri în cazul unei lichidități scăzute din piață.

De altfel, într-o declarație publică făcută azi, Guvernatorul BNR a recomandat clienților să se orienteze către credite cu dobânzi fixe, iar băncilor le-a transmis că i-ar plăcea să vadă depozitele mai bine plătite, iar creditele ușor ieftinite.

*** Cifrele de mai sus trebuie citite sub rezerva faptului că băncile nu comunică de teama concurenței toate elementele de pricing, doar 3 instituții de credit fiind deschise acestei discuții. Nici bancherii nu se înțeleg între ei, unii dorind o poziție mai dură a Asociației care îi reprezintă, în vreme ce alții ar vrea o mai mare flexibilitate, sperând într-un câștig în negocierile cu Statul.

Prognoza de creștere economică pentru acest an este de 3,1%, în contextul în care se fac resimțite atât influențe din Europa, cât și din evoluția comerțului global, influențând producția industrială autohtonă, a declarat marți Horia Braun, economist șef și director de cercetare la BCR. Braun și-a prezentat prognozele despre evoluția economiei românești pentru acest an la reuniunea Camerei de Comerț și Industrie Româno–Germane.

Sectorul serviciilor va rămâne motorul creșterii PIB, alimentat de creșterile salariale, dar impactul este marginal și în scădere. Creșterea PIB din 2018 a fost impulsionată semnificativ de agricultură și de impozitele indirecte, de unde o fragilitate a tendinței de creștere.

Pe de altă parte, declalajul dintre creșterea salariilor și cea a productivității se ve menține și în acest an, spune economistul șef al BCR. În ultimii 5 ani, creșterea salariului minim a fost de 103%, creșterea de salarii în sectorul public de 93% iar creșterea salariilor din sectorul privat de 59%, în timp ce creșterea productivității a fost de 47%. Pentru 2019 prognozele BCR indică o creștere a salariilor în sectorul privat de 10%, a salariului minim de 12% și cu 17% a salariului din sectorul public, dar productivitatea va câștiga cel mult 3%.

Deteriorarea balanței de plăți va menține presiunea asupra cursului, cu atât mai mult în cazul existenței unor șocuri inflaționiste nefavorabile sau a unei flexibilități scăzute din partea BNR, în privința gestionării dobânzilor. "Ne așteptăm ca o depreciere mai amplă să fie atenuată în mod deliberat de către banca centrală", a spus Braun.

Influențele exogene asupra inflației se așteaptă să fie, în acest an, similare celor din 2018, susține Horia Braun. Totuși, nivelul prognozat al inflației se situează în apropierea limitei superioare a intervalului țintă, iar primele două luni ale anului au evidențiat riscuri în privința creșterii, cauzate de creșterea prețurilor la alimente, impactul inflaționist al creșterii leului, reversarea parțială a scăderilor prețului petrolului, impactul excesului de cerere asupra prețurilor serviciilor, menținerea la cote ridicate a așteptărilor inflaționiste ale publicului larg. "Inflația nu reprezintă, deocamdată, un motiv pentru care ne așteptăm la dobânzi mult mai mari, dar este foarte fragil acest echilibru în care se află în momentul de față", a completat reprezentantul BCR.

În plus, indicatorii de încredere indică o continuare a scăderii activității manufacturiere în Europa, dar o reziliență ceva mai bună a sectorului de servicii și a consumului intern din zona euro. O parte din rezultatul slab al sectorului industrial este de natură temporară, previziunile Erste Group indicând o accelerare a creșterii în trimestrele II, III și IV.

Investițiile nu au fost un motor al creșterii economice în ultimii ani, iar ca urmare a climatului de incertitudine, este de așteptat ca apetitul pentru investiții să se atenueze, în special în cazul investitorilor străini. dar și al celor autohtoni. Impulsul lipsă din ultimii ani a fost cel din sectorul construcțiilor.

Libra Internet Bank a lansat o platformă de Open Banking prin API dedicată segmententului de business. Prima versiune a soluției lansate de Libra Internet Bank este deja funcțională și se concentrează pe firmele de contabilitatea care pot folosi platforma pusă la dispoziție de bancă pentru a prelua în mod automat situația soldurilor și istoricul tranzacțiilor clienților săi (alte firme, care în prealabil acordă aceste drepturi de acces firmei de contabilitate).

Partenerul băncii pentru implementarea acestui nou concept de Open Banking este KEEZ, o companie de tehnologie specializată în servicii de contabilitate digitală pentru firme mici, PFA și start-up-uri, conform unui comunicat de presă.

”KEEZ oferă servicii de contabilitate digitală online pentru IMM-uri iar parteneriatul cu LIBRA a adus un plus major nivelului nostru de servicii datorită integrării real-țime cu serviciul de Open Banking. Clienții noștri pot vedea imediat în aplicația KEEZ Mobile când li se încasează o factură, ce facturi sunt încă neîncasate și pot accesa un raport de CashFlow la zi. În curând se vor putea ordona plăti din aplicația KEEZ și chiar deschide conturi bancare”, a declarat Daniel Mateescu, CEO KEEZ.

În luna septembrie a acestui an, vor intra în vigoare cerințele obligatorii ale directivei revizuite privind serviciile de plată (PSD2) care va fermite oricărui furnizor extern de servicii financiare să se conecteze la sistemele bancare, astfel că plățile online și piața serviciilor de informații referitoare la conturi se va deschide pentru noii actori ai industriei financiare. Scopul directivei este acela de a crește concurența în statele membre ale Uniunii Europene prin promovarea noilor tehnologii, deschizând astfel piața bancară către startup-urile FinTech, care nu sunt supuse aceluiași grad de reglementare. Astfel, jucătorii din piață vor trebui să ofere platforme de tip Open Banking prin intermediul cărora se vor putea interconecta între ei.

Cu o cotă de piață de 1.2% și o rețea de 51 de sucursale, Libra Internet Bank și-a dedicat dezvoltarea în principal clienților din zona Profesii Liberale, IMM, Real Estate și Agribușiness, precum și pe zona digitală pentru persoane fizice.

Divizia de private banking a Raiffeisen Bank, o bancă de top 5, are 1.500 de clienţi şi active de peste 1,2 mld. euro în administrare în România, potrivit informaţiilor transmise de bancă.

Serviciile de private banking reprezintă unul dintre canalele de dezvoltare ale băncilor mari, în încercarea de a oferi diverse soluţii de consultanţă, instrumente finan­ciare şi servicii conexe investitorilor cu bani mulţi. Plafonul pentru a beneficia de serviciile Friedrich Wilhelm Raiffeisen este de 250.000 de euro, media deţinerii fiind totuşi semnificativ mai ridicată.

„Ponderea produselor de investiţii depăşeşte 65%, cele mai populare fiind fondurile de investiţii, titlurile de stat şi certificatele cu capital protejat“, a transmis banca.

Raifffeisen susţine că în 2018 a continuat să îmbunătăţească calitatea serviciilor private banking oferite, prin investiţii în digitalizare şi în pregătirea specialiştilor.

Private bankingul se bazează pe relaţii pe termen lung, consolidate cu încredere şi profesionalism, dar şi cu multă discreţie.

Clienţii vin către bănci în principal pe bază de recomandare şi sunt „preţuiţi“ de bancheri pentru lichidităţile substanţiale pe care le încredinţează spre administrare.

În România nu sunt foarte multe bănci care s-au arătat încrezătoare în potenţialul de creştere pe care îl pot aduce diviziile de private banking şi nici nu există raportări oficiale detaliate privind valoarea averilor administrate de acestea.

Olandezii de la ING au fost primii care au intrat pe această nişă, în 2001, fiind urmaţi de băncile mari ca BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit sau Banca Transilvania. ING a renunţat în 2018 la private banking.

Raiffeisen se numără printre băncile de pe piaţa locală care au fost pe profit chiar şi în anii de criză. În 2018, Raiffeisen Bank a obţinut un profit net record de 881 mil. lei, în creştere cu 79% faţă de anul 2017.

Raiffeisen avea anul trecut în portofoliu peste 2 milioane de clienţi persoane fizice, aproximativ 91.000 de IMM-uri şi 5.700 de companii mari şi medii. La sfârşitul anului 2018, banca avea 4.966 de angajaţi, 419 de sucursale, peste 900 ATM-uri, aproape 20.000 de POS-uri şi 220 maşini multifuncţionale (MFM-uri).

CEC Bank a anunţat că schimburile valutare efectuate prin intermediul platformelor de Internet Banking, Mobile Banking şi Phone Banking se vor procesa la un curs de schimb cu 0,0025 lei mai avantajos faţă de cursul de schimb valutar în cont la ghişeu, atât la vânzarea, cât şi la cumpărarea de valută.

Facilitatea se adresează clienţilor persoane fizice şi juridice, în limitele deja stabilite pentru fiecare canal în parte, pentru schimburile valutare leu/euro, lei/liră sterlină şi leu/franc elveţian.

Facilitatea nu se aplică celorlalte valute şi nici cursurilor „cross“. „Prin acest demers, ne dorim să încurajăm efectuarea de tranzacţii prin intermediul canalelor digitale şi să le oferim clienţilor noştri oportunitatea de a beneficia de o interacţiune pozitivă cu banca, graţie tehnologiilor moderne şi costurilor atractive“, a declarat Laurenţiu Mitrache, director general şi preşedinte al Comitetului de Direcţie al CEC Bank.

CEC Bank, Libra Internet Bank, Deutsche Leasing România IFN şi FINS IFN urmează să semneze astăzi acorduri de împrumut cu Fondul European de Investiţii. Fondul European de Investiţii este parte a Grupului Băncii Europene de Investiţii şi este principalul finanţator pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) din Europa, utilizând o gamă largă de instrumente cu scopul de a îmbunătăţi accesul IMM-urilor la finanţare. 

FEI oferă diverse instrumente de capital de risc, garanţii şi microfinanţare. Primele iniţiative ale FEI pe piaţa locală datează de peste un deceniu, de-a lungul anilor existând finanţări printr-o serie de programe diferite. 

Fondul european de investiţii a fost fondat în 1994 şi a fost creat ca un parteneriat public-privat (PPP) alcătuit din trei grupuri principale de acţionari: BEI, în calitate de acţionar majoritar cu 62,2%, Comisia Europeană (30%) şi alte instituţii financiare publice şi private (7,8%). Finanţarea se face astfel indirect de statele membre ale UE.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, marţi, un curs de referinţă de 4,7614 lei/euro, o scădere de 0,02% faţă de nivelul atins luni. Dolarul american a urcat la cel mai mare nivel din aprilie 2017 până în prezent.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a atins, în 25 ianuarie, un nivel maxim de 4,7648 lei.

Luni, euro a coborât la 4,7625 lei.

Marţi, euro a scăzut la 4,7614 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,2371 lei la 4,2499 lei. Aceste este cel mai mare nivel din 14 aprilie 2017, când a fost 4,2576 lei.

Cursul francului elveţian a scăzut de la 4,2635 lei la 4,2533 lei. Luni, acesta a atins cel mai mare nivel din 9 iulie 2015, când a fost 4,2716 lei.

Lira sterlină a crescut de la 5,5488 lei la 5,5501 lei.

Preţul gramului de aur a urcat de la 175,9424 lei la 175,9760 lei.

Indicele ROBOR continuă să stagneze pe majoritatea scadentelor pentru a doua ședință consecutivă, în timp ce pe restul înregistrează evoluții minore.

ROBOR overnight a crescut cu 0,03 puncte procentuale, de la 3,45% pe an la 3,48% pe an, în timp ce ROBOR la 2 zile a crescut cu 0,02 puncte procentuale, de la 3,49% pe an la 3,49% pe an, conform datelor publicate de Banca Națională a României.

Restul scadențelor și-au păstrat aceeași cotație înregistrată în ședința anterioară, respectiv:

ROBOR la 1 săptămână - 3,51% pe an

ROBOR la 1 luna - 3,23% pe an

ROBOR la 3 luni - 3,23% pe an

ROBOR la 6 luni - 3,32% pe an

ROBOR la 9 luni - 3,48% pe an

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în creştere la 3,48%, de la 3,45% valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) s-a mărit la 3,17%, de la 3,13%, valoarea din ziua anterioară.

Postări Facebook

Revista Biz: https://www.facebook.com/RevistaBiz/posts/10156399382090863

incont.ro, Știrile Pro TV: https://www.facebook.com/www.incont.ro/posts/2360895007265539 & https://www.facebook.com/StirileProTV/posts/10156435426242266

Centru de interes: https://www.facebook.com/centruldeinteres/posts/2633925163347073

Revista Patronatelor: https://www.facebook.com/RevistaPatronatelor/posts/2804278539612537

Avocat Cuculis: https://www.facebook.com/AvocatCuculis/posts/2261523527437451 & https://www.facebook.com/avocatcuculisadrian/posts/2175284029231920

Contestatie la executare silita: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=2177131355930597&id=1611934085783663

Sports Festival: https://www.facebook.com/sportsfestivalcom/photos/a.548847418863891/753322088416422

5 to go: https://www.facebook.com/fivetogo.ro/posts/2249255728427897

AngajatorulMeu.ro: https://www.facebook.com/angajatorulmeu.ro/posts/2068877796739825

Calin Blaga: https://www.facebook.com/calin.blaga/posts/10157402272761842

Green Credit Company: https://www.facebook.com/GreenCredit/posts/2586041558076968

Credere: https://www.facebook.com/credere.ro/posts/1077716605747217

Fertilizare in vitro cu ovocite donate: https://www.facebook.com/ovocitedonate/posts/560705294450737

Postări Twitter

Business UBB: https://twitter.com/Business_UBB/status/1113302150568972290

dinca eugenia: https://twitter.com/edvina17/status/1113164823410434054

Mert Caliskan: https://twitter.com/Mrt_Caliskan/status/1113070983517212674

Ziua de Cluj: https://twitter.com/ziuadecj/status/1113055216373563393

anghel mariana: https://twitter.com/Matei58Anghel/status/1113033608409870336