Banca Transilvania (simbol bursier TLV), cea mai tranzacţionată acţiune de la bursa românească, înregistrează o valoare medie zilnică tranzacţionată de aproape 16 milioane de lei de la începutul anului 2019, de aproape trei ori mai mult faţă de BRD, a doua cea mai tranzacţionată acţiune, potrivit calculelor ZF.

Podiumul celor mai căutate acţiuni de investitorii de la bursa românească este completat de Fondul Proprietatea, cu un rulaj mediu zilnic de 3,84 milioane de lei.

Brokerii consideră că acţiunile Băncii Transilvania s-au detaşat în ultimul an faţă de celelalte acţiuni la capitolul lichiditate, ba chiar s-au instalat pe primul loc, şi ca urmare a nivelului ridicat de free float, adică  numărul de acţiuni emise şi în circulaţie şi care sunt disponibile pentru tranzacţionare de către public.

Banca Transilvania şi-a recompensat investitorii pe parcursul anului 2018 atât cu dividende, cât şi cu acţiuni gratuite. Şi anul acesta cea mai mare bancă din România intenţionează să-şi recompenseze acţionarii cu dividende, randament de 8% la preţurile curente de tranzacţionare, şi cu câte o acţiune gratuită la 12 deţinute, propunerea urmând a fi votată de acţionari. În anul 2017 randamentul dividendelor (cash plus acţiuni gratuite) a fost de 17,5%, raportat la preţul de la începutul anului 2018, ceea ce a acoperit astfel scăderea cotaţiei cu 5,9%.

Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România în funcţie de activele gestionate şi cea mai tranzacţionată acţiune de la bursa românească, şi-a bugetat pentru 2019 un profit net de 1,2 miliarde de lei, în scădere cu 2% faţă de cel realizat în anul precedent, potrivit datelor din bugetul de venituri şi cheltuieli supus votului acţionarilor.

Pe de altă parte, banca de la Cluj estimează o creştere de 8% a activelor la circa 80 mld. lei şi intenţionează să aloce 286 milioane de lei pentru investiţii, din care cea mai mare parte ar urma să fie îndreptată în investiţiile IT şi carduri, respectiv 39%. Propunerile vor fi discutate în cadrul adunării acţionarilor din 24 aprilie 2019.

Banca Transilvania, cea mai mare bancă după active, va introduce în aproximativ o lună o nouă platformă de internet şi mobile banking, pe care o descrie ca fiind una „revoluţionară“ şi începutul unei noi ofen­sive în ceea ce priveşte digitalizarea. Noua platformă va fi denumită NEO.

Potrivit reprezentanţilor băncii, noua aplicaţie va oferi posibilitatea de a retrage bani de la bancomate fără card, doar cu telefonul, insights cu inteligenţă artificială, astfel încât fiecare client să-şi  poată gestiona singur banii, iar banca poate veni cu servicii şi produse cu un grad mai mare de personalizare, opţiuni complete legate de carduri - setare limite, blocare sau deblocare -, vizualizarea creditelor şi achiziţii de fonduri.

Funcţionalitatea retragerii de cash de la bancomate doar cu telefonul este deja disponibilă într-un program pilot clienţilor BT care au un card Mastercard.

„Digitalul este o prioritate pentru noi inclusiv în acest an pentru că datorită lui putem oferi un customer service superior prin soluţii digitale. Dorim să fim best early adopter şi să aducem aproape de clienţi noutăţile lansate în lume. Ne ajută să personalizăm ofertele şi să fim mai eficienţi, iar pentru clienţi înseamnă gestionarea personală a banilor şi costuri mai mici, chiar gratuităţi la unele servicii“, a spus Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania.

Prin lansarea NEO, Banca Transilvania vizează creşterea penetrării internet bankingului şi mobile bankingului la 75% din baza totală de clienţi activi. Numărul de utilizatori de internet banking ai BT a depăşit un milion anul trecut, fiind în creştere cu 14% faţă de 2017.

Pe zona de mobile banking, BT a ajuns la finalul lui 2018 la 560.000 de utilizatori, cu 34% mai mult decât în 2017. Pe de altă parte, aplicaţia BT Pay care permite plata cu telefonul mobil a ajuns la 200.000 de utilizatori.

Banca Transilvania a fost prima care a introdus plata cu mobilul la începutul anului 2018. Serviciul BT Pay a fost extins recent şi utilizatorilor iPhone, odată cu intrarea Apple Pay în România.

BT este alături de ING singura bancă locală care permite plata cu mobilul.

Banca Transilvania a devenit anul trecut cea mai mare bancă locală cu active în valoare de 74,1 miliarde de lei, luând locul BCR, liderul sistemului bancar din 1999.

Banca Transilvania (BT), cea mai mare bancă din România în funcţie de active, a anunţat, miercuri, că va aduce Apple Pay în România, la doar câteva ore după ce ING Bank România a făcut acelaşi anunţ. 

„Good news coming soon. Aaa, #nudoarlaunii. Apple Pay vine în România. Nu doar la unii”, au scris reprezentanţii BT miercuri seara, la aproximativ trei ore după ce ING Bank a făcut acelaşi anunţ.

În a doua parte a acestui an, ING Bank Romania, a şasea bancă din România în funcţie de active, va aduce Apple Pay, au anunţat, miercuri după-amiaza, reprezentanţii acestei bănci.

BT Pay este primul portofel electronic, fiind lansat în ianuarie 2018. Aplicaţia este disponibilă atât pentru utilizatorii telefoanelor cu sistem Android, cât şi pentru cei de Apple. În prezent, pentru plăţile cu Android este nevoie ca funcţia NFC să fie pornită, iar pentru cele cu iPhone se fac prin intermediul stickerul BT Pay, care poate fi comandat direct din aplicaţie, gratuit, dupa introducerea unui card.

Numărul plăţilor cu telefonul la comercianţi şi al transferurilor de bani între utilizatorii BT Pay a crescut cu 35%, în trimestrul al patrulea al anului trecut, faţă de trimestrul anterior, iar volumele de tranzacţii au crescut cu 50%, conform datelor BT, care nu a dat precizat cifrele aferente.

Depășirea miercuri a unor noi maxime ale acestui an nu a fost confirmată de o nouă sesiune pozitivă. Cumpărătorii au întârziat, rezultatul fiind o sesiune negativă pe volume slabe. Mișcarea pentru anularea decisivă a scăderii de la cumpăna dintre ani nu a fost deocamdată continuată, semn că investitorii sunt totuși precauți față de impactul favorabil al revizuirii ordonanței 114 din decembrie.

Știrile vin succesiv despre modificarea ordonanței-șoc cu prevederi drastice pentru mediul corporativ și prezentată de guvernanți drept o „taxă pe lăcomie”. Este perspectiva conturată încă de acum 2 luni și care stă la baza unui rally din minime la Bursa de Valori București. Totuși, investitorii au preferat, însă, astăzi să ia o pauză și să aștepte noi clarificări. Au ezitat să ducă mai departe cotațiile spre noi valori care să anuleze aproape integral efectele ordonanței asuprea bursei.

Cu o zi înainte, piața ajunsese pe cele mai ridicate valori de la începutul picajului bursier din decembrie, iar calea era deschisă din punct de vedere tehnic pentru un nou puseu de creștere. Cumpărătorii au întârziat, însă, să apară. Rulajul de 17,80 milioane lei (3,74 milioane euro) al pieței de acțiuni a fost unul dintre cele mai slabe din această lună.

În absența unor ordine consistente, nici nu a existat forța pentru o nouă împingere a cotațiilor. Indicele compozit BET Plus a coborât cu 0,27%, iar indicele reprezentativ BET a suferit un recul de 0,32%, până la nivelul de 8.094,87 de puncte.

Practic, piața a ezitat să invalideze total din punct de vedere tehnic mișcarea de scădere precipitată de așa-numita „taxă pe lăcomie”. Cu toate acestea, cumpărătorii se pot încă regrupa pentru a realiza acest lucru în perioadaimediat următoare. Raliul rămâne în picioare. Dispunerea în „evantai” a mediilor mobile relevante în proporții Fibonacci, cu mediile mobile scurte peste cele cu perioade mai lungi, dau susținere cotației și creează premise pentru continuarea puseului de creștere.

Nici dinspre piețele internaționale nu a venit un catalizator care să alimenteze tendința pozitivă pe termen scurt. În Europa, închiderile principalilor indici au fost neconcludente, respectiv divergente și cu deviații mici față de nivelurile de referință: -0,05% pentru indicele Euro Stoxx 50, +0,56% pentru indicele FTSE100 de la Londra, -0,09% pentru indicele CAC40 de la Paris, +0.08% pentru indicele DAX de la Frankfurt, -0,06% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, +0,24% pentru indicele BUX de la Budapesta și -0,40% pentru indicele PX de la Praga.

La București, într-o zi fără tranzacții speciale pe piața deal, pe primul loc în clasamentul lichidității, cu schimburi însumând 6,18 milioane lei, s-au situat titlurile Fondul Proprietatea (FP), care s-au apreciat cu 0,22%, până la prețul de 0,9090 lei/acțiune. Totuși, indicele financiar BET-FI a coborât cu 0,16%, până la nivelul de 35.698,40 de puncte, fiind tras în jos de evoluția acțiunilor SIF. În aceste zile, 2 emitenți de la această categorie, SIF Banat Crișana (SIF1) și SIF Oltenia (SIF5) au raportat dețineri încrucișate de câte 5%, în limita pragurilor de deținere prevăzute de lege.

Pe al 2-lea rulaj al zilei, de 5,54 milioane lei, titlurile Băncii Transilvania (TLV) s-au corectat cu 0,47%, până la prețul de 2,1100 lei/acțiune, după avansul recent susținut de remunerarea acționarilor aproape în echivalentul întregului profit net de 1,21 miliarde lei obținut anul trecut de instituția de credit.

Acțiunile de pe segmentul energetic și de utilități au cedat astăzi prim-planul sub aspectul volumelor, deși indicele sectorial BET-NG a supraperformat ușor pieței, cu un declin de numai 0,12%. Cei mai importanți emitenți din structura sa nu au avut deviații decisive față de nivelurile de referință. Astfel, titlurile OMV Petrom (SNP) au staționat la prețul de 0,3650 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 1,11 milioane lei, iar titlurile Romgaz Mediaș (SNG) s-au depreciat cu 0,15%, până la prețul de 32,65 lei/acțiune, pe transferuri de aproape 996.000 de lei.

Pe o activitate de tranzacționare de aproximativ 923.000 de lei, peste media obișnuită a respectivului emitent, titlurile Alro Slatina (ALR) au scăzut cu 2,16%, până la prețul de 2,27 lei/acțiune. Emitentul notificase piața cu o zi înainte asupra modificarea unor contracte intragrup cu Vimetco Extrusion și Alum Tulcea.

U-Banca Transilvania organizează în acest sfârșit de săptămână cel de-al doilea turneu al sezonului din Campionatul Ardealului, competiție co-organizată de cluburile Baschet Star Oradea, Alpha Sport Team Sibiu, Gladius Târgu Mureș și U-BT Cluj-Napoca. Competiția este destinată categorilor baby și minibaschet, fiecare club organizând pe parcursul sezonului câte un turneu.

Turneul se desfășoară în 30 și 31 martie la BT Arena, Sala B.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat vineri, la începutul şedinţei de Guvern, că în consens cu părţile implicate şi în baza princiiilor convenite cu BNR şi cu Asociţia Română a Băncilor vor fi modificate OUG 114/2018 şi alte două acte normative, un dintre consecinţe fiind aceea că indicele ROBOR va fi înlocuit cu un indicator calculat exclusiv în baza tranzacţiilor interbancare. Dăncilă a precizat că noul indice de referinţeă se aplică doar creditelor noi contractate de populaţie.
 
"În consens cu părţile implicate şi în baza principiilor agreate cu BNR şi cu ARB modificĂm trei acte normative. Este vorba despre OUG 114/2018, OUG 50/ 2010 şi OUG 52/ 2016. Prin aceste modificări formula de calcul a dobânzilor variabile din contraceile de credite în lei, indicele ROBOR va fi înlocuit cu un indicator calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare care se publică pe site-ul BNR. Din 2 mai 2019 noul indice se aplică doar creditelor noi contractate de populaţie", a anunţat Dăncilă.
 
Noul indice se va aplica şi creditelor de refinanţare a creditelor aflate în derulare.

Ea a precizat că obiectivul Guvernului este să scadă costurile creditelor românior, să crească numărul companiilor româneşti care vor primi de la bănci credite avantajoase pentru dezvoltare şi să încurajeze economisirea prin determinarea acordării unor dobânzi mai mari. 
 
În ceea ce priveşte taxa anuală pe active financiare datorată de instituţiile bancare, se ajustează mecanismul de calculare prin restrângerea bazei de impozitare a activelor financiare, stabilirea unor cote diferenţiate de impozitare în funcţie de cota de piaţă a fiecărei bănci, reducerea până la 0 a taxei în funcţie de numărul creditelor acordate sectorului neguvernamental - societăţi nefinanciare şi gospodăriile populaţiei şi ajustarea dobânzilor la depozite şi la credite.
Taxa pe active financiare nete se determină semestrial de către fiecare instituţie bancară cu regularizare anuală prin aplicarea cotelor de impozitare asupra bazei impozabile, iar  termenul de plată a taxei pe active calculată la nivelul primului trimestru este 25 august. Regularizarea acesteia se realizează până la 25 august din anul următor.

În legătură cu Pilonul 2 de pensii au avut loc consultări cu acţionari şi administratori de pensii private din România, Ministerul Muncii, Autoritatea de Supraveghere Financiară, astfel că se suspendă până la 31 mai 2019 aplicarea reglementărilor privind cerinţele de capital ale administratorilor fondurilor de pensii. Măsura este necesară pentru a permite administratorilor fondurilor de pensii private adaptarea la noile condiţii. 
 
Pe perioada suspendării, se revine la capitalul social minim obligatoriu prevăzut pentru un administrator de fond privat de pensii de minim patru milioane de euro în echivalent lei. După 3 iunie 2019, cotele de capital minim obligatoriu trebuie plătite până la 31 decembrie 2019.
 
"În domeniul energiei am adus clarificări şi reglementări în scopul accelerării investiţiilor în sectorul energiei electrice, dezvoltării reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin introducerea posibilităţii de a se realiza acest lucru şi din fonduri publice de către unităţile administrativ teritoriale. Reducerea costurilor de încălzire a populaţiei, asigurarea viabilităţii economice a producţiei de energie electrică din cărbune prin scutirea de la plata taxei de 2% pe cifra de afaceri şi asigurarea viabilităţii economice a producţiei de energie electrică şi termică în cogenerare prin scutirea de la plata taxei de 2% pe cifra de afaceri", a explicat premierul.
 
Se menţine plafonarea preţurilor la gaze şi energie electrică pentru toţi consumatorii casnic,  concomitent cu renunţarea la plafonarea acestora pentru consumatorii industriali în urma dezbaterilor cu reprezentanţii din industrie dar şi de la Uniunea Europeană. 
 
În domeniul comunicaţiilor, noul act normativ prevede suspendarea până la data de 3 septembrie 2019 a regimului de sancţiune introdus prin Ordonanţa 114 pentru disciplina în construcţii a reţelelor de comunicaţii electronice,  având în vedere necesitatea finalizării procesului de elaborare a cadrului normativ care să permită simplificarea procedurilor de obţinere a autorizaţiilor de construire de către furnizorii de comunicaţii electronice.
"Toate aceste modificări vor crea condiţii benefice pentru români şi vor consolida în acelaşi timp creşterea economică a României", a conchis premierul.

Banca Centrală Europeană nu a transmis Ministerului de Finanțe niciun aviz privind proiectul de Ordonanță care ”corectează” OUG 114/2018, au spus pentru HotNews surse familiare cu această problemă. Oficialitățile române solicitaseră în scrisoarea care cuprindea noul proiect de Ordonanță (trimis în limba română) ca până miercuri să primească răspuns. ”Ați văzut vreun aviz publicat pe site-ul nostru? Dacă nu, înseamnă că acel aviz nu a fost acordat!”, au spus sec pentru HotNews sursele citate.

Reprezentantul BCE s-a arătat deranjat de termenul de 3 zile impus de partea română, spunând că asemenea avize necesită- dincolo de traducerea documentului- analize care se pot întinde dincolo de intervalul oferit cu ”generozitate” de Finanțele din România. ”Nu înțelegem să răspundem la ordinele cuiva. Vom oferi punctul de vedere după atenta studiere a draftului transmis”, au mai spus pentru HotNews.ro sursele citate.

Reamintim că ministrul Teodorovici a declarat miercuri că proiectul de modificare a OUG 114 are avizele BNR și Băncii Centrale Europene.

”Ieri (marți, 26 martie) a venit răspunsul de la Banca Centrală Europeană, avizează acest proiect”, a declarat ministrul înt-o intervenție telefonică la Digi TV.

Pe vechul proiect, BCE amintea că ”ar fi trebuit consultată ”într-o etapă adecvată” care să permită autorității care inițiază proiectul legislativ să ia în considerare avizul BCE înainte de a lua o decizie cu privire la fond. BCE nu a fost consultată de Guvernul României înainte de adoptarea și intrarea în vigoare a OUG nr. 114/2018. Mai mult, OUG nr. 114/2018 nu a fost însoțit de nicio evaluare a impactului care să arate efectele impozitului asupra sectorului bancar”, se arată într-o scrisoare trimisă ministrului Eugen Teodorovici de către autoritatea europeană.

”Banca Centrală Europeană încă analizează proiectul de Ordonanță de Urgență 114/2018, dar NU a emis încă niciun aviz. Nu suntem în poziția de a spune când va fi publicat respectivul aviz, dar vă rugăm să rețineți că acesta va fi publicat, așa cum se publică fiecare document, în secțiunea siteului nostru în care se publică toată corespondența BCE privind legislația”, se arată în răspunsul oficial transmis HotNews de către BCE.

Modificările la Ordonanţa 114 se bazează foarte mult pe elementele şi datele transmise de Banca Naţională a României (BNR), instituţie care a şi avizat documentul în forma sa actuală, a declarat, joi, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, după şedinţa Consiliului Economic şi Social (CES).

"Vă pot spune clar că, astăzi, ROBOR-ul este peste 3%, deci 3,23% la trei luni. La tranzacţii, noul indice de referinţă este 2,60%, este o diferenţă în minus. Noi ne-am bazat foarte mult pe ceea ce Banca Naţională a României ne-a trimis ca şi elemente, date, argumente, justificări. Este acelaşi document pe care şi Banca Naţională l-a acceptat. Vă reamintesc că Ordonanţa, în forma ei de astăzi, este avizată şi de Banca Naţională a României. În rest, sunt încercări ale unora de a crea din nou o discuţie care nu ar trebui să existe", a spus Teodorovici.

Întrebat dacă nu ar trebui să fie publice calculele realizate de BNR, legate de indicele ROBOR, ministrul Finanţelor a subliniat că "sunt informaţii care se discută şi se analizează în cadrul unui grup de lucru" şi că "nu pot să iasă în public".

"Anumite date sunt confidenţiale, pentru că se referă la partea de bănci şi aici există un caracter în baza legii pe care BNR trebuie să-l respecte. Adică sunt informaţii care se discută şi se analizează în cadrul unui grup de lucru, dar ele nu pot să iasă în public, pentru că sunt date care aparţin fiecărei bănci în parte şi e o chestiune de concurenţă între bănci. În schimb, acea medie aritmetică între dobânzile de la tranzacţiile interbancare sunt chestiuni clare, pentru că se afişează pe site-ul Băncii Naţionale", a afirmat demnitarul.

Teodorovici a adăugat că, momentan, nu există o estimare a numărului de persoane care vor beneficia de noul indice de referinţă, calculat pentru creditele viitoare.

"Va fi decizia fiecărui client care are un împrumut în lei să facă sau nu o solicitare de refinanţare. Va fi o discuţie cu banca. Este o chestiune pe care nu o putem anticipa astăzi... În schimb, va fi o competiţie între bănci pentru a refinanţa aceste împrumuturi în baza acestor solicitări din partea clienţilor pentru a-şi menţine acele împrumuturi în portofoliu şi pentru a-şi menţine cota de piaţă. Gândiţi-vă că dacă alte bănci vin şi refinanţează, şi clienţii se mută către acea bancă, atunci cota de piaţă a acelei bănci creşte şi banca perdantă va trebui să plătească taxa pe care noi am menţinut-o în această Ordonanţă. Deci, va fi o concurenţă între bănci şi va fi dorinţa băncilor de a finanţa economia reală, ceea ce se şi doreşte prin această Ordonanţă", a subliniat Eugen Teodorovici.

Miercuri, consultantul de strategie al Băncii Naţionale a României (BNR), Adrian Vasilescu, declara pentru AGERPRES că o Ordonanţă de Urgenţă nu poate să contribuie la ieftinirea creditului în România, aceasta fiind în primul rând un act fiscal, iar printr-un act fiscal nu se poate schimba nivelul dobânzilor la creditele pe care le dau băncile.

"Încă nu ştiu exact cum va arăta (...) după şedinţa de Guvern acest document. Ceeea ce pot să vă spun este că nu am cum să cred că o ordonanţă de urgenţă poate să contribuie la ieftinirea creditului în România. O ordonanţă de urgenţă este în primul rând un act fiscal. Guvernul gestionează fiscalitatea, politica fiscală şi are tot dreptul să fiscalizeze în această ţară şi normal că are tot dreptul să introducă impozite pentru bănci, bineînţeles respectând legităţile economice. Pentru că acesta este un lucru important. Dar aceasta nu înseamnă că printr-un act fiscal se poate schimba nivelul dobânzilor la creditele pe care le dau băncile, fie la ipotecare, fie pentru creditele de consum, fie pentru populaţie", a spus Vasilescu, precizând că este un punct de vedere personal.

Oficialul BNR a dat şi exemplu cotaţiilor de miercuri pe trei luni şi şase luni, dar şi media pe luna februarie. Astfel, media pe luna trecută este de 3,37%, cel pe trei luni este miercuri de 3,23%, iar la şase luni de 3,32%. "Piaţa are capriciile ei, că are şi capricii, piaţa are regulile ei şi piaţa respectă în primul rând legităţile economice. În Constituţia României se spune că economia României este economie de piaţă şi când piaţa este dirijată de legităţi economice, este o iluzie să crezi că pot fi reduse dobânzile bancare prin directive", a mai spus consultantul de strategie al BNR.

Acesta a menţionat că BNR a primit o solicitare oficială pentru un punct de vedere, instituţia a trimis un document substanţial, dar acesta nu este public şi nu poate fi făcut public decât de Guvernul României, destinatarul documentului.

Dobânda pentru creditele acordate în monedă naţională va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului, se arată în proiectul de Ordonanţă de urgenţă care modifică OUG 114/2018.

Proiectul de modificare a OUG 114 (ordonanţa care a introdus taxări suplimentare în câteva sectoare de activitate la începutul acestui an) publicat săptămâna aceasta de guvern vine cu modificări semnificative în ceea ce priveşte taxa pe activele financiare ale băncilor, însă propunerea a eşuat în a adresa cu adevărat problemele din celelalte sectoare, precum energie, telecom şi pensii private Pilon II.

În ceea ce priveşte sectorul bancar, modificările sunt „mai avantajoase“ pentru bănci, prevăzând atât decuplarea taxei de la indicele ROBOR, cât şi o reducere a taxei în funcţie de creşterea gradului de intermediere financiară şi de scăderea diferenţialului dintre dobânda practicată la credite şi cea oferită la depozite.

„Modificările sunt semnificative, sunt mult mai avantajoase faţă de forma curentă a OUG, singura problemă fiind modalitatea de calcul, care este destul de dificilă. Cele mai importante modificări vizează decuplarea de la ROBOR. Nivelul taxei este stabilit în funcţie de cota de piaţă a băncilor, iar băncile cu pierdere contabilă nu plătesc taxa. Este esenţial ca acest proiect să intre în vigoare până la 31 martie cel târziu, altfel băncile riscă să plătească în aprilie taxa conform ordonanţei actuale“, a spus Diana Coroabă, partener consultanţă fiscală în cadrul PwC România, în cadrul unei întâlniri cu presa.

Astfel, conform proiectului anunţat de Ministerul Finanţelor, băncile mari, cu o cotă de piaţă de peste 1%, ar urma să plătească o taxă pe active anuală de 0,4%, nivel de trei ori mai scăzut faţă de procentul actual, de 1,2%/an, iar băncile cu o cotă de piaţă mai mică de 1% ar urma să plătească o taxă de 0,2% pe an, de şase ori mai mică. Astfel, aproximativ jumătate dintre bănci ar urma să plătească o taxă de 0,4% pe active, iar restul de 0,2%, dacă nu mai apar modificări pe parcurs.

Dacă vor să plătească o taxă înjumătăţită, bancherii trebuie să ţină cont că pentru anul 2019, pentru fiecare bancă ţinta de creştere a creditării este de Ă8%, ţinta de diminuare a marjei de dobândă este de -8%, iar marja de referinţă a dobânzii este de 4 puncte procentuale.

Mai mult, taxa se va plăti semestrial, iar prima plată va fi efectuată în data de 25 august. Printre noutăţi, se numără şi schimbarea bazei de impozitare, referindu-se acum la active financiare nete.

„S-au urmărit recomandările BNR şi sunt excluse numerarul, titlurile de stat, toate creditele acordate către instituţii publice, creditele acordate cu garanţie guvernamentală, creditele acordate către instituţii de credit, şi astea sunt doar nişte exemple. Cred că putem vorbi de 30% din totalul activelor financiare ca fiind excluse“, a mai spus Coroabă.

În privinţa energiei, consultanţii de la PwC România susţin că prevederea conform căreia producătorii de energie electrică pe cărbuni şi cei care produc energie electrică şi termică în cogenerare sunt excluşi de obligaţia de a plăti 2% pe cifra de afaceri către ANRE este „discriminare“ şi se încadrează drept ajutor de stat. Astfel, măsura ar putea avantaja societăţi precum Complexul Energetic Oltenia.

„Documentul vine cu eliminarea titularilor pe bază de cărbune şi cogenerare din lista celor care ar trebui să plătească contribuţia de 2%, menţionându-se că va da alt ordin ANRE. Indiferent de motivaţie, este o discriminare, iar această diferenţiere este ajutor de stat şi necesită aprobarea Comisiei Europene. Simpla motivaţie că sunt în faţa unei insolvenţe nu este suficientă pentru a fi aprobat. Nu poate fi considerat un motiv întemeiat pentru aprobarea unui ajutor de stat“, a spus Andreea Mitiriţă, partener, departa­mentul de taxe şi consultanţă juridică în cadrul PwC România.

Un alt element din proiect care vizează acest sector este modificarea termenului de la care intră în vigoare plafonarea până în primăvara anului 2022 a preţului de vânzare al gazelor naturale din producţia internă de la producători la furnizori la 68 lei/MWh pentru consumatorii casnici, acest termen fiind amânat pentru data de 1 mai în loc de 1 aprilie.

În timp ce documentul nu rezolvă nimic din nemulţumirile sectorului telecom, acesta mai aduce încă o amendă pe cifra de afaceri, iar discuţiile dintre mediul de afaceri şi guvern nu au dat roade.

O problemă chiar mai mare există în cazul administratorilor de fonduri de pensii private Pilon II, unde forma actuală a OUG 114 obligă administratorii să îşi majoreze capitalul social de la 3 până la 28 de ori pentru a rămâne în piaţă.

În cazul acestei prevederi Guvernul nu a decis decât o amânare de 8 luni pentru majorarea de capital, în timp ce nivelul comisioanelor practicate asupra contribuţiilor, de maxim 1% (din care 0,5% merge la Casa Naţională de Pensii), faţă de 2,5%, rămâne problematic pentru administratori.

„Nu avem modificări legate de capitalul suplimentar, nu avem nici în ceea ce priveşte limitarea tarifelor comisioanelor practicate de către administratorii de pensii. Singura modificare pe care o aduce proiectul este în ceea ce priveşte termenul de plată al capitalului, termenul fiind prevăzut acum pe 31 decembrie 2019, adică o amânare de 8 luni. O problemă ar fi că dacă un administrator se retrage, contribuţiile se duc automat către restul administratorilor, astfel toţi vor trebui să aducă şi mai mult capital. Dacă toţi administratorii se retrag, avem o problemă că legea nu prevede ce se întâmplă“, adaugă Coroabă.

Varianta a doua a Ordonanței lăcomiei s-a aflat joi în Plenul Consiliului Economic și Social. O parte mare dintre aceste discuții au fost împotriva sistemului bancar cu idei precum: dobânzile la depozite sunt zero, monopol, nu creditează investiții. Încă de la începutul dezbaterilor pe această nouă ordonanță, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a spus dorește un aviz favorabil, astfel că a amenințat membrii ședinței cu faptul că dacă nu introduce în ședința de Guvern de vineri această OUG, începând de luni, săptămâna viitoare, vor intra în vigoare noile taxe. Avizul era oricum consultativ.

“Nu aș vrea să intru mâine în ședința de Guvern cu acest act normativ cu un aviz nefavorabil. Nu intră în Guvern cu act normativ (probabil a vrut să spună cu aviz pozitiv), se aplică taxa pe bănci, energie și pe restul. Vedeți? Mai ajungeți și la mâna mea din când în când (a spus în glumă n.r.). Dacă avem aviz negativ, mâine, asta e, o să amânăm, dar dacă nu se publică în Monitorul Oficial acest act normativ înseamnă că se aplică taxe pe bănci”, a spus Teodorovici.

El a continuat, apoi, cu aceeași poezie, că nu s-a dorit taxarea băncilor, ci stimularea creditării.

„Noi nu am vrut să taxăm, am vrut să stimulăm băncile să finanțeze economia reală, intermedierea financiară să crească către mediul privat. Acesta este singurul scop. De aceea am pu zero în buget ca venit din partea acestei taxe. Avem avizul de la Banca Națională a României, am informat Banca Centrală Europeană, pe acest lucru”, a afirmat ministrul Finanțelor.

Pe partea de Pilonul II s-a propus o amânare a aplicării acelei prevederi pentru a avea timp până la final de lună mai cu cei care sunt acționarii fondurilor de pensii din România să discutăm pe îndelete pentru că s-a ajuns la un oarecare consens.

Prima care a luat cuvântul a fost Silvia Vlăsceanu, de la Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, care a vorbit, printre altele, despre faptul că ANRE și-a exprimat un punct de vedere cu privire la taxa de 2% în energie, anume că nu are nevoie de acei bani.

Teodorovici a susținut că partea de energie din Ordonanță nu este a ministerului pe care îl conduce și, în plus, ca instituție, ANRE nu are cum să nu aibă nevoie de bani.

Silvia Vlăsceanu: Răul a fost făcut în decembrie. Acum dvs. veniți cu o formă modificată care încearcă pe ici pe colo să modifice. Ce facem peste trei ani? De ce nu veniți în această modificare a ordonanței cu niște măsuri tranzitorii sau de viitor. Ce se va întâmpla în 2022 când se va expira aplicarea acestei ordonanțe, ne întoarcem la prețurile din decembrie în care prețurile vor exploda? Ați spus că motivul este facturi mai mici la populație. Taxa aceea de 2% pe care ANRE nu poate să o verse la bugetul de stat. V-a spus reprezentantul ANRE că nu au nevoie de acei bani. De ce, Dumnezeu, nu ați eliminat cu totul această prevedere?

Eugen Teodorovici: Partea de energie nu este a Ministerului de Finanțe. Eu vă pot vorbi doar de bănci, că de asta se ocupă Ministerul de Finanțe.

Declarația colegului de la ANRE care spune că nu are nevoie de bani e puțin cam ciudată. Nici eu nu sunt expert, dar din discuțiile pe care le-am avut în această perioadă am înțeles că și la ANRE și la ANCOM taxa se încasează în așa fel încât să ajungă pentru partea de cheltuieli de funcționare.

Silvia Vlăsceanu: Au deja!

Teodorovici: Nu că au deja. Nu poți să spui, ca autoritate, că nu ai nevoie de bani, cu ar fi să spună ANCOM care are un excedent de 200 milioane euro. Nu cumva ANCOM din acei bani ar putea să-i folosească, o parte din ei, pentru a face acea hartă la nivel național care să ne arate tuturor care este infrastructura de telecomunicații care este deja instalată. Cu alte cuvinte, când o primărie face o autostradă, un drum, să știe fără să mai întrebe: la mine în comună se fac drumul prin PNDL, este sau nu infrastructură de acest tip? La ANRE e aceeași chestiune. Să îl întrebăm pe președintele ANRE că sigur ne va spune așa cum este corect și cu ar fi fost corect și răspunsul vicepreședintelui. La ANRE sunt atâtea de făcut, nu știu, pe partea de eficientizare în zona de eficiență energetică, fel de fel de proiecte.

Vlăsceanu: Dacă are în lege, în legea de funcționare.

Teodorovici: Cine nu îi lasă să facă o propunere?

Vlăsceanu: Spuneți la ce să folosească banii și sunt de acord.

Teodorovici: Să le spun eu? Adică ei sunt puși acolo. Nu au și ei parteneri la nivel european, participă la fel de fel de întâlniri în timpul anului, care mai de care mai exotică. Ei se duc acolo să facă ce? Schimb de rețete culinare? Mă gândesc că se duc acolo să facă schimb de experiență.

Au urmat apoi sindicaliștii și patronatele, cu afirmații împotriva sistemului bancar.

Un sindicalist a susținut că dobânzile la depozite sunt zero:

„Nu e posibil ca la o dobânzile pe care le avem la credite ca companii și angajați, uriașe pentru țara asta încă în curs de dezvoltare și dobânda zero la depozite acordate de bănci. Pentru unul din occidentul ăla la care aspirăm, este neimaginabil cum să ai dobânda asta la credite și zero al depozite”, spus acesta.

Costel Olteanu, reprezentant al patronatelor, a susținut că băncile au ținut economia în genunchi ani de zile.

„Dvs. v-ați lovit de sistemul bancar care de prea mulți ani dirijează economic România. Nu creditează investiții, agenții economici, dă credite cu buletinul neperformante, le vinde la 10% unui ONG din Cipru care, pe urmă începe aici cu porcării și cu biciul după tine. O golănie curată în sistemul bancar. Nu vă mai împrumutați, ați mers pe altă piață, ați luat o sumă mare, să le arătați că se poate, a fost un pic scump, dar e bine și așa, le-ați arătat că se poate. Pentru mine, ați dat înapoi. Dacă la energie ați fi acceptat să mai facem niște mici modificări la sistemul bancar nu. De prea mulți ani au ținut economia în genunchi, indiferent de voința partidului care a fost la Guvern. Ei au reglementat și dirijat economia spre în jos, nu spre în sus. Propun aviz favorabil, dar pentru șarmul dvs., nu pentru cât e de bună legea”, a spus Olteanu.

Eugen Teodorovici a ținut să intervină: Așa de mult mi-aș dori ca toți din țara asta să cedeze exact cât am cedat eu. Dacă ar fi fost așa, știți ce s-ar fi zis despre România? Că din noi se trag italienii și nu noi din ei.

Mulți din Plen i-au dat dreptate și au spus, aproape în cor: Așa și e!

Eugen Teodorovici: Asta vă spun, că dacă toți ar fi cedat cum cedez eu în viața mea, ar fi fost exact asta istoria și nu invers.

A luat cuvântul și Florin Dobre, tot reprezentant din zona patronatelor.

„Noi, din partea patronală, avem nevoie de finanțare. Observăm că băncile nu finanțează investițiile, IMM-urile, întreprinzătorii din România. Finanțau populația, cu un credit de consum și atunci nu produce valoare adăugată în economie. Valoarea dobânzii o comparăm cu celelalte state din apropierea noastră, Polonia sau Ungaria, care sunt cu 3-4 puncte procentuale mai mari pe aceeași riscuri asociate în economie".

Singura care a avut afirmații pozitive vizavi de bănci a fost Doina Ciomag, tot din zona patronală, care în timpul discursului a fost dezaprobată de colegi.

„Când ați venit în decembrie cu 114 v-ar rugat să mai așteptați pentru a discuta cu mediul de afaceri care este impactul. Ne-ați spus că nu este cazul, că știți exact care e situația. Astăzi ne întâlnim datorită acestei lipse de dialog între autorități și mediul de afaceri”, a spus Ciomag.

Ea este de părere că dacă Guvernul ar fi discutat cu băncile înainte, alta ar fi fost situația astăzi.

„Vă rog să le amintiți colegilor despre Acordul de la Viena în care băncile au decis să nu își retragă profiturile din România pentru a nu slăbi economia. Dacă ați fi chemat băncile și le-ați fi spus care sunt problemele sunt sigur că ați fi găsit soluții mai ușor și nu ar fi fost atât de tensionată discuția în mediul de afaceri. Revin la rugămintea, nu mai legiferați fără să vă consultați cu mediul de afaceri. Azi suntem într-o astfel de situație: un proiect de lege dat ieri, astăzi varianta ultimă pe care îl supunem adoptării”, a mai afirmat Ciomag.

Un alt membru al CES a luat cuvântul, continuând atacurile la adresa băncilor.

„Noi avem o problemă mare de tot în aceste reglementări. Am dat din mână atât sistemul energetic, exact acolo unde se fac banii, și am dat în mână în sistemul bancar. Sistemul bancar are monopol. Există un singur răspuns celor care au monopol: statul ți l-a dat, statul ți-l ia, statul ți-l reglementează. Oricât ar fi ei de puternici. Această pornire a lor de a se crede Dumnezeu este greșită. Asta este istoria pieței de capital și a pieței bancare. Au primit un monopol. Le puteți limita și profitul și comisionul. Concurență între ei, dar nu față de noi și în spatele nostru”, a spus acesta.

Eugen Teodorovici îi confirmă indirect: Statul are nevoie de oameni puternici pentru astfel de decizii, să știți.

Un alt reprezentant CES:

„Propun un vot favorabil de la o întrebare pe care mi-a pus-o un pensionar: Cum, dracu, mor băncile astea dacă din 100 de lei, dau și ele 2 lei pentru țara asta pentru că mi-e mi-au scumpit și cartofii și ceapa, totul e scump și nu mă mai vait, că pensia nu crește în fiecare lună”.

În final „Ordonanța lăcomiei 2” a primit aviz favorabil.

Cei 3 miliarde de euro pe care Ministerul Finanţelor i-a luat miercuri de pe pieţele externe de capital trebuie să fie folosiţi pentru investiţii, nu pentru plata pensiilor şi salariilor, a declarat joi Liviu Rogojinaru, vicepreşedinte al Consiliului Economic şi Social. 

„Pe 30 de ani un împrumut, pentru o ţară, nu este mult. Dacă discutăm de bani pentru investiţii, este foarte bine că s-au gândit sã ia, să putem merge înainte, dacă discutăm de bani pentru pensii şi salarii, partea patronală nu este de acord cu acest lucru”, a declarat Liviu Rogojinaru.

Faptul că dobânda plătită de România e mai mare decât cea plătită de Grecia este pentru Rogojinaru o dovadă că lumea bancară internaţională nu are mare încredere în România. „În momentul în care nu ai încredere în cineva, îi ridici dobânda. România nu este cea mai de încredere ţară, nu avem predictibilitate, avem o gândire unică în ceea ce priveşte ceea ce dorim să facem, nu avem un plan de ţară“.

Pentru ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, creditul reprezintă un mesaj puternic de încredere din partea pieţelor. Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, din care 1,35 miliarde de euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 de milioane de euro pe 15 ani şi 1,15 miliarde de euro pe maturitatea de 7 ani.

Întrebat de ce România se împrumută la o dobândă mai mare decât cea la care se împrumută Grecia, Teodorovici a vorbit depre percepţie şi despre ratinguri. „Fiecare ţară are nivelul său de rating, este percepută într-un fel sau altul, de la caz la caz. Dar comparaţi sau verificaţi proporţiile vizavi de cum de împrumuta Grecia anul trecut, sau acum doi ani. Nu este o diferenţă de cost, suntem percepuţi pozitiv la nivel internaţional.”

Articol de opinie semnat de redactorul-șef al ”Ziarului Financiar”, Sorin Pîslaru. Textul integral:

Costul creditului pentru persoane fizice şi companii nu ar trebui legat de dobânda la care se împrumută băncile între ele pentru că este nerelevantă faţă de relaţia bănci-client, aşa cum se propune în pachetul de modificare a Ordonanţei 114.

Pentru a reflecta într-adevăr relaţia bancă - debitori persoane fizice sau juridice, costul creditului ar trebui legat de o medie a dobânzilor oferite de bănci la depozite pentru persoane fizice sau juridice. În acest moment, costul creditului este legat de Robor, care reprezintă o medie a cotaţiilor dobânzilor OFERITE de bănci unele altora la depozitele pe o zi, două zile, o săptămână, 3 luni, 6 luni şi 12 luni.

Ministerul Finanţelor propune ca Robor să fie înlocuit cu dobânda medie de tranzacţionare, ponderată cu sumele împrumutate. Însă această dobândă medie a tranzacţiilor va fluctua foarte mult în situaţia în care o bancă sau alta va avea „foame de lichidităţi” conjuncturală.

În aceste condiţii, de ce persoanele fizice sau companiile să depindă de eventuala volatilitate a dobânzilor de pe piaţa bancară? Corect ar fi ca dobânzile la credite să crească sau să scadă în funcţie de contextul general al pieţei determinat de evoluţiile macroeconomice.

Dacă este un context inflaţionist, cu dobânzi în creştere, atunci acestea se vor reflecta şi în dobânzile oferite de bănci la depozite pentru populaţie şi companii, astfel încât costul general al creditului va creşte. În acelaşi timp însă, într-un context inflaţionist cresc şi salariile, deci posibilitatea debitorilor de a achita rate mai mari la credite.

 În acest fel se acoperă şi anomaliile din sistem când deşi există exces de lichiditate, adică soldul depozitelor este mai mare cu 25% decât al creditelor, dobânda la tranzacţiile dintre bănci este în creştere pentru că depinde de situaţia particulară a anumitor bănci.

Dacă este exces de lichiditate şi marile bănci oferă doar 1% dobândă la depozitele pe 12 luni pentru că nu au ce face cu banii, de ce Robor şi dobânda la tranzacţii este la 3,5% sau mai mult? De ce băncile acceptă să plătească altor bănci 3,5% şi nu plătesc populaţiei sau companiilor 2,5-3%, ci doar 1%, sub inflaţia de 3,5%?

Aici este un mare semn de întrebare. Sigur că un răspuns poate fi dat de faptul că unele bănci au lichiditate în exces, iar altele suferă de lipsă de lichiditate. De ce să plătească atunci toţi cei 6 milioane de debitori persoane fizice şi 200.000 de companii mai mult la creditele legate de Robor sau de dobânda la tranzacţiile interbancare dacă pe de altă parte acestea nu primesc mai mult la depozite, în medie?

De fapt, poate că ar fi cel mai corect ca în contractele de credit indicatorul neutru de care să fie legat costul creditului - Robor, dobândă la tranzacţii sau dobândă medie la depozite - să fie lăsat la alegerea clientului. Iar băncile să fie doar obligate să ofere aceste posibilităţi de legare a costului creditului de diverşi indicatori de referinţă.

Introducerea Robor-ului în calculul costului creditului, după modelul Libor pe pieţele externe, a avut o raţiune faţă de media tranzacţiilor. Chiar dacă nu se fac tranzacţii la dobânzile anunţate pe care băncile trebuie să le menţină cel puţin 15 minute într-un interval dat de timp, numai simplul fapt că băncile sunt obligate să tranzacţioneze la aceste dobânzi în situaţia în care primesc oferte sau cereri înseamnă un angajament care le determină să fie în piaţă cu aceste dobânzi.

Ca şi orice alt preţ, preţul banilor este dat de cerere şi ofertă. Dar dacă este vorba de rata medie a tranzacţiilor sau de Robor calculat ca medie a dobânzilor afişate, acestea sunt determinate de relaţia între bănci, deci de o cerere şi ofertă de pe altă piaţă decât cea relevantă.

În cauză este piaţa banilor plasaţi între bănci şi persoane fizice şi companii. Aici este preţul relevant. Actuala schimbare nu va face decât să înlocuiască un reper artificial cu alt reper artificial în costul creditului pentru populaţie şi companii.

Senatorul liberal Florin Cîțu susține că ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici nu plătește nicio taxă și niciun impozit în România, ca urmare a privilegiilor și imunităților obținute ca membru în consiliul guvernatorilor Băncii Internaționale de Investiții, care are sediul la Moscova. "Eugen Teodorovici CARE in ACEST moment este guvernator al BII NU este obligat sa platesca nicio taxa si niciun impozit in Romania. Sa dezminta el public daca nu este adevarat", scrie Cîțu pe Facebook.

Senatorul precizează că la 1 iulie 2015, Guvernul României a semnat protoculul de modificare a Acordului privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia. Acesta a fost introdus în ședința de Guvern de Eugen Teodorovici, care deținea și atunci funcția de ministru al finanțelor.

Potrivit lui Florin Cîțu, protocolul prevede că reprezentanţii membrilor Băncii în Consiliul guvernatorilor Băncii, precum şi supleanţii lor beneficiază de următoarele privilegii şi imunităţi pe timpul îndeplinirii de către aceştia a obligaţiilor de serviciu pe teritoriul fiecărui stat membru al Băncii:

a) imunitate împotriva urmăririi judiciare şi administrative privind acţiunile întreprinse de către aceştia în îndeplinirea obligaţiilor de serviciu. Această imunitate nu se aplică în privinţa răspunderii civile în cazul provocării de daune în accidente rutiere;
b) scutiri vamale privind bagajul personal identice cu cele care se acordă funcţionarilor diplomatici cu rang corespunzător din statul respectiv;
c) scutirea de la plata taxelor şi impozitelor directe privind orice sume băneşti care se plătesc reprezentanţilor sau supleanţilor acestora de către statul membru care i-a desemnat;
d) scutirea de orice obligaţii de stat.

"In timp ce Teodorovici ne cocoseaza cu taxe si impozite, persoane fizice si juridice, el nu plateste nimic statului roman. Eugen Teodorovici este singurul roman care are imunitate de doua ori, una de la Parlamentul Romaniei si alta de la banca lui Putin", mai scrie Cîțu.

Potrivit lui Cîțu, până în 15 noiembrie 2018, România era reprezentată conform hotararii nr. 1091/2007 de “un secretar de stat și un director general din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, nominalizați prin ordin al ministrului economiei și finanțelor.”

Pe 14 noiembrie 2018, Eugen Teodorovici s-a întâlnit cu președintele BII. Pe 15 noiembrie 2018, la o zi după această întâlnire, Guvernul Romaniei a aprobat în ședința de Guvern hotararea nr. 921/2018 prin care se schimbă reprezentarea României la BII astfel :”Guvernatorul pentru România în Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaționale de Investiții este ministrul finanțelor publice, iar supleantul său este o persoană desemnată de ministrul finanțelor publice.”, mai arată Cîțu.

În perioada 1-4 decembrie, Teodorovici a plecat în Cuba, unde în același timp are loc și întâlnirea guvernatorilor BII.

Senatorul Florin Cîțu a acuzat în mai multe rânduri, în ultima săptămână, Guvernul controlat de Liviu Dragnea, de înțelegeri cu rușii, trădând interesele economice ale României. Cele mai multe acuzații se îndreaptă asupra ministrului finanțelor Eugen Teodorovici, despre care Cîțu se întreabă dacă este spion rus. Cîțu susține că vehiculul financiar prin care Rusia ar urma să obțină control în economia românească este Banca Internațională de Investiții (BII), cu sediul la Moscova și în conducerea căreia a fost numit Teodorovici, în luna noiembrie, la doar o zi după o întâlnire cu președintele instituției. Apoi a plecat în Cuba, după o escală la Moscova, unde ar fi promis că BII va fi principalul finanțator și partener al controversatului Fond Suveran.

Ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici a avut joi o ieșire nervoasă la adresa senatorului PNL Florin Cîțu, care susține că ministrul nu ar plăti nicio taxă statului român din funcția de guvernator al băncii cu sediul la Moscova. Contactat de HotNews.ro pentru afla dacă este adevărat ce susține liberalul, Teodorovici a răspuns nervos: "Nu-mi place să stau să pierd timpul pentru a răspunde la ce spune un imbecil. Aberațiile care se spun fără probe... eu înțeleg că ăsta este plecat, are probleme mintale!"

"Dați-mi un singur exemplu, ca să putem continua discuția, despre un lucru care credeți că este adevărat din ce spune domnul Cîțu!", a răspuns ministrul Teodorovici, contactat de HotNews.ro pentru a afla dacă este adevărat că nu ar plăti nicio taxă statului român din funcția de guvernator al băncii cu sediul la Moscova, așa cum susține joi senatorul Florin Cîțu.

HotNews.ro i-a spus că unele lucruri se verifică, altele nu, aspecte pe care HotNews.ro le-a redat într-un articol amplu pe acest subiect. Un lucru care se confirmă este cel că acesta deține funcția de reprezentant al României în Consiliul Guvernatorilor din Banca Internațională de Investiții (BII) cu sediul la Moscova.

"Eu sunt alt gen de politician și chiar nu-mi place să stau să pierd timpul pentru a răspunde la ce spune un imbecil. Aberațiile care se spun fără probe..eu înțeleg că ăsta este plecat, are probleme mintale, dar spuneți-mi un singur lucru adevărat din ce spune Cîțu!", a spus ministrul.

Despre faptul că este reprezentant al României în Consiliul Guvernatorilor, Teodorovici a spus că spus că este firesc să fie așa și a susținut că și alți ministri de Finanțe din România ar fi ocupat înaintea lui această funcție în Consiliul Guvernatorilor din BII.

"Guvernator (n.a în Consiliul Guvernatorilor din BII) sunt prin lege. Oricare ar fi ministru de Finanțe în orice țară care are capital într-o bancă este guvernator de drept. (...) Domnule, nu mai ascultați și îmi pierdeți și mie timpul acum, ca Ministru de Finanțe, să vorbim despre un subiect al unui om care nu are ce să caute pe lumea asta. Cîțu are alt scop. (...) Hai să vă întreb altceva! Nu vreți să vă documentați dvoastră și să vedeți dacă, alti miniștri de Finanțe, înaintea mea, au fost guvernatori la această bancă?", a spus Teodorovici.

Întrebat dacă se referă la Miniștri de Finanțe din România, Teodorovici a confirmat, dar s-a enervat din nou când HotNews.ro solicitat să probeze această informație.

"Domnule, încă o dată, eu nu pot să răspund ca Ministru de Finanțe la toate aberațiile care se spun de toți imbecilii din țara asta. Poate nu v-ați întâlnit cu astfel de oameni. Eu nu mint, nu ascund lucruri, că nu am de ce. Nu am furat nimic în viața mea, nu am stat cu nimeni să fac niciun fel de deal, nu fac compromisuri. Nu am decât un singur scop, că îl credeți, că nu-l credeți, asta este: pentru țara asta, lupta cu sistemul! Vreți să credeți bine, nu vreți asta este, nu pot să conving pe toată lumea. Nu mi-e teamă de nimic și de nimeni, că dacă aveam o singură slăbiciune, nu eram atât de vocal. Credeți-mă este munca munca, din '91. Muncesc ca nebunul zi, de zi!", a spus Ministrul Teodorovici.

Acesta a întrebat la rândul lui dacă știm când s-a aprobat majorarea de capital a României. După ce HotNews.ro a răspuns că majorarea a fost adoptată în anul 2018 și că în acest an ar urma încă una de 3,7 milioane euro, așa cum reiese din datele publice, Teodorovici a răspuns râzând:

"Domnule, mai documentați-vă, domnule! Este în 2016. Acordul asumat de România este luat în 2016 de Cioloș. Domnule, eu am toate documentele, sunt publice. În 2016 s-a angajat Guvernul României cu majorarea de capital. Noi am dat curs la ceea ce România s-a angajat deja. Domnule, nu mai credeți tot ce spune ..v-am spus, uitați-vă în documente! Și chiar și așa, dacă nu se făcea în 2016, ești obligat ca țară, odată ce se ia o decizie în Board, să dai curs unei astfel de solicitări", a spus ministrul de Finanțe.

După ce HotNews.ro i-a semnalat ministrului că Cehia a semnat acordul din 2015 de la Moscova, dar cu rezerve, adică nu au fost de acord cu noile privilegii și imunități pe care le are BII în țările membre, Teodorovici a răspuns: Vă spun încă o dată că în 2016 s-a luat acel angajament."

Grupul elen Alpha Bank a înregistrat anul trecut un profit brut în România de 20,9 milioane de euro, în scădere cu 11 milioane de euro față de 2017. Portofoliul de credite a crescut pe partea de persoane fizice, în timp ce depozitele au avansat cu 23%, considerabil peste media pieței.

2018 a fost al treilea an consecutiv de profitabilitate pentru bancă, însă aceasta este în scădere, chiar dacă veniturile operaționale au crescut cu 2,9%, ajungând la 133,7 milioane de euro, arată rezultatele publicate la Atena. Cheltuielile operaționale au crescut, de asemenea, cu 2,9% la 99,1 milioane de euro.

“Banca s-a menținut și anul trecut în topul băncilor locale, înregistrând al treilea an consecutiv de profitabilitate, având o foarte bună capitalizare și un profil de risc îmbunătățit. Creditele s-au situat într-un trend pozitiv, în timp ce portofoliul de depozite a crescut cu mult peste ritmul de creștere al pieței, confirmând încă o dată încrederea clienților noștri“, declară Sergiu Oprescu, președinte executiv al Alpha Bank România.

În 2017 Alpha Bank România vindea credite neperformante de 410 milioane de euro, dintre care credite în bilanț de 283 de milioane de euro, către firmele de recuperare, ceea ce a redus,  la acel moment, rata creditelor neperformante, dar a dus și la creșterea profitului brut, după eliberarea unor provizioane.

Rata creditelor neperformante a scăzut de la 7,3% în 2017 la 6,4% la finele anului trecut.

Volumul de credite a crescut cu 2,2% la 2,6 miliarde de euro. Creditele ipotecare au avansat cu 5,3% la 1,1 miliarde de euro, în timp ce creditele de consum au avansat cu 4,5% la 247 de milioane de euro. Creditele pentru companii au scăzut, în schimb, cu 0,9% la 1,25 miliarde de euro.

Depozitele au avansat mult mai rapid decât creditele, cu un plus de 23% sau 460 de milioane de euro, la 2,46 miliarde de euro.

La finele anului 2017, Alpa Bank România avea datorii subordonate către centrala din Grecia în valoare totală de circa 724 de milioane de lei echivalent, potrivit raportului anual. Mai multe credite subordonate, contractate în perioada 2004-2009, cu un cuantum de circa 105 milioane de euro, sunt scadente în 2019.

Alpha Bank România avea la sfârșitul anului 2018 o rețea formată din 130 unități și 1976 de angajați.

Intesa Sanpaolo Bank, subsidiara din România a Grupului Intesa Sanpaolo, a numit-o pe Gabriela Simion în funcția de Director General Adjunct și Șef al Diviziei de Retail, urmând procedura de autorizare din partea Băncii Naționale a României.

În noua poziție, Gabriela Simion va fi responsabilă de Divizia de Retail, coordonând departamentele Small Businesses, Persoane Fizice, Multichannel & CRM, Gestionarea Retelei și biroul Customer Satisfaction.

Intesa Sanpaolo Bank are actualmente o cotă de piață de aproximativ 2%, fiind în prezent a 15-a bancă din România după volumul de active. 

Intesa Sanpaolo are o prezență internațională strategică, cu aproximativ 1.100 de sucursale și 7,5 milioane de clienți, inclusiv filialele care activează în sectorul bancar comercial în 12 țări din Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, și o rețea internațională de specialiști care sprijină clienții corporate în 25 de țări, în special în regiuni unde activează companii italiene, precum SUA, Brazilia, Rusia, India și China.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, joi, un curs de referinţă de 4,7603 lei/euro, o scădere de 0,04% faţă de nivelul atins miercuri. Dolarul american a urcat la cel mai mare nivel din aprilie 2017 până în prezent.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a atins, în 25 ianuarie, un nivel maxim de 4,7648 lei.

Miercuri, euro a urcat la 4,7620 lei.

Joi, euro a scăzut la 4,7603 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,2209 lei la 4,2312 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 21 aprilie 2017, când a fost 4,2456 lei.

Cursul francului elveţian a scăzut de la 4,2516 lei la 4,2512 lei. Miercuri, acesta a atins cel mai mare nivel din 4 aprilie 2017, când a fost 4,2546 lei.

Lira sterlină a scăzut de la 5,5728 lei la 5,5653 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut de la 178,9362 lei la 177,7842 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,23%, pentru a treia zi consecutiv, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Luni, indicele a crescut de la 3,16% la 3,23%. Marţi şi miercuri, acesta a stagnat.

Joi, indicele a stagnat pentru a treia oară consecutiv.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a stagnat la 3,32%, pentru a treia oară consecutiv.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în depreciere la 3,41%, de la 3,46%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a coborât la 3,11% de la 3,16%, valoarea din şedinţa precedentă.

Postări Facebook

playtech.ro:https://www.facebook.com/115877678433638/posts/2266268623394522

Paul Maior: https://www.facebook.com/123676531051243/posts/2109257995826410

Waio Studio: https://www.facebook.com/911237882295321/posts/2119382568147507

Socia Web: https://www.facebook.com/185753574790507/posts/2427631997269309

Ben Goace: https://www.facebook.com/beni.goace/posts/10157013252507086

AngajatorulMeu.ro: https://www.facebook.com/angajatorulmeu.ro/posts/2065541430406795

Mădălina Balaban: https://www.facebook.com/madalina.balaban.01/posts/2607195236022058

Cluj IT Cluster: https://www.facebook.com/263871063739019/posts/2018482631611178

Ipsos Romania: https://www.facebook.com/237927622992265/posts/2046827678768908

Forbes Romania: https://www.facebook.com/197276780303655/posts/2323783177652994

STOP Defrișărilor: https://www.facebook.com/684694171659282/posts/1974603926001627

Vitrina Advertising: https://www.facebook.com/124412257597122/posts/2224782440893416

Postări Twitter

Ziua de Cluj: https://twitter.com/ziuadecj/status/1111362141196558337

Adriana Herța: https://twitter.com/AdrianaHerta1/status/1111173864510373888

Alertify: https://twitter.com/Sandra_Ri051/status/1111217670697959424

Monica scrie: https://twitter.com/Monica_scrie/status/1111520746432540673