Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, avea la finalul anului 2018 peste 3,7 milioane de carduri în portofoliu, ceea ce înseamnă că banca controlează mai mult de o cincime din numărul total de carduri emise de bănci la nivel local. Numărul de carduri emise de Banca Transilvania a crescut cu 24% în 2018, depăşind obiectivul stabilit la începutul anului de creştere cu 16%. BT este liderul pieţei locale de carduri.

Volumele tranzacţionate cu cardurile Băncii Transilvania s-au situat la 50 miliarde de lei în 2018, fiind în creştere cu 32% faţă de anul precedent. Cota de piaţă privind volumul tran­zacţiilor realizate cu cardurile de credit la comercianţi este de aproximativ 35%, potrivit informaţiilor băncii.

Din cele 3,7 milioane de carduri din portofoliu, circa 475.000 sunt de credit, Banca Transilvania intrând în top trei cei mai mari jucători pe acest segment.

Românii au efectuat plăţi cu cardul în valoare de 82,6 miliarde de lei la POS-urile comercianţilor şi în mediul online în 2018, cu circa 31% mai mult decât în anul precedent, creşterea înregistrată la nivelul plăţilor fiind dublă faţă de cea raportată la nivelul retragerilor, potrivit datelor BNR. Cardul este tot mai des folosit la cumpărături, iar statisticile oficiale confirmă această tendinţă. De exemplu, în urmă cu patru ani plăţile cu cardul erau de circa două ori mai mici.

Plăţile cu cardul s-au intensificat în ultimul trimestru din 2018, în condiţiile în care în acest interval de timp s-au efectuat tranzacţii în valoare de 23,5 miliarde de lei, faţă de 21,6 miliarde în trimestrul trei, respectiv 20 miliarde de lei în al doilea trimestru şi 17,5 miliarde de lei în primul trimestru.

Cea mai mare creştere a plăţilor cu cardul a fost înregistrată în 2018 în mediul online. Românii au efectuat plăţi cu cardul la comercianţii online în valoare de 26,2 miliarde de lei, cu circa 80% mai mult decât în 2017.

Plăţile în mediul online reprezintă însă doar o mică parte, circa 30%, din valoarea totală a tranzacţiilor cu cardul. Specialiştii anticipau creşterea ritmului plăţilor cu cardul pe fondul adoptării de către consumatori a plăţilor contactless şi online, precum şi a celor de utilităţi, taxe şi impozite, şi de extinderea reţelei de acceptare.

La finalul lunii decembrie 2018, băncile locale aveau în portofolii peste 17 milioane de carduri, însă doar 13,2 milioane de carduri erau active, adică sunt folosite în mod frecvent de deţinători.

În a doua parte a acestui an, ING Bank Romania, a șasea bancă din România în funcție de active, va aduce Apple Pay, au anunțat, miercuri după-amiaza, reprezentanții acestei bănci.

Banca Transilvania anunță și ea lansarea Apple Pay în România, după ce ING Bank România a transmis la începutul zilei un mesaj referitor la introducerea portofelului digital dezvoltat de către Apple pe piața locală. Niciuna dintre cele două bănci nu a precizat o dată exactă. Astfel, atât clienții Băncii Transilvania cât și cei ai ING Bank României vor avea posibilitatea odată cu lansarea serviciului Apple Pay în România, să facă plăți prin intermediul telefoanelor iPhone.

La scurt timp, Orange Money devine al treilea jucător de pe piața locală a serviciilor financiare care anunță că va încheia anul acesta un parteneriat cu Apple Pay. În urma acestui parteneriat, clienții Orange Money deținători de telefoane Apple vor putea realiza plăti NFC cu acestea.

Banca Transilvania și ING Bank România sunt singurele bănci din țara noastră care au introdus opțiunea de plată NFC cu telefonul, prin lansarea BT Pay și ING Pay, însă această opțiune nu putea fi folosită de utilizatorii dispozitivelor Apple.

Volumul tranzacțiilor prin intermediul aplicației de Mobile Banking a crescut cu 54% în 2018, fără de aceeași perioadă a anului anterior. BT Pay, prima aplicație de tip wallet din România, lansată în ianuarie 2018, are acum 12 funcționalități dezvoltate în decurs de 10 luni – și tot atâtea facilități de gestionare non-stop a banilor și a cardurilor: plăti contactless, transfer de bani, urmărirea pe categorii a cumpărăturilor făcute cu cardul, blocarea permanentă sau temporară a cardurilor etc. Numărul plăților cu telefonul la comercianți și al transferurilor de bani între utilizatorii aplicației a crescut cu 35% în trimesturul IV 2018, față de trimestrul III, iar volumele de tranzacții au crescut cu 50%;

Numărul de utilizatori BT24 Internet Banking a depășit 1 milion în 2018, cu 14% mai mult față de 2017, în timp ce numărul utilizatorilor de Mobile Banking la finalul anului 2018 a fost de 560.000, înregistrând o creștere de 34% față de anul anterior.

În urmă cu 19 ani, când a organizat prima acțiune de împădurire, Alin Ușeriu, fondatorul Tășuleasa Social, a reușit cu greu să adune vreo 40 de voluntari. „Nu mai vorbisem niciodată în fața atâtor oameni și mi s-a pus un nod în gât. Am zis: No, hai, să plantăm. Și am avut nevoie de trei zile ca să plantăm un hectar”, povestește el. După aproape două decenii în care Alin Ușeriu i-a învățat pe oameni să le pese de natură, spiritul voluntariatului a prins rădăcini puternice în Transilvania.

1.000 de oameni, înscriși în doar 24 de ore

Sâmbăta trecută, la Sânmihaiu de Câmpie, 1.500 de oameni au împădurit 10 hectare de teren distrus de agricultura intensivă, într-o acțiune de voluntariat organizată de Tășuleasa Social și Banca Transilvania. 

Doar în primele 24 de ore de la startul înscrierilor, și-au anunțat participarea nu mai puțin 1.000 de persoane. „1.000 de oameni în 24 de ore este ceva extraordinar, pentru că nu i-am chemat să le dăm ceva, i-am chemat să îi punem la muncă. Au venit oameni din toată țara, a fost ca o sărbătoare”, spune Alin Ușeriu. O sărbătoare din care, în următorii ani, va crește în localitatea din Bistrița Năsăud o pădure de gorun, frasin și, pe vârful dealului, ceva pin negru. 

„Am vorbit cu cei din comunitatea locală să îngrădească și să protejeze puieții, până când vor crește și se vor putea apăra singur. Apoi ei îi vor ajuta pe oameni”, a explicat fondatorul Tășuleasa Social. Unii dintre copacii plantați de el cu mulți ani în urmă, când alții defrișau fără milă, au astăzi patru metri înălțime. Atunci când începi să faci ceea ce trebuie, natura începe să se se regenereze.

Pădurea Transilvania este o acțiune susținută de 5 ani de Banca Transilvania, spune Omer Tetik, CEO al BT: „Pădurea Transilvania a fost ideea noastră pentru a face mai mult decât banking. Am avut viziunea asta, să facem an de an o pădure mare, ceva care să rămână. Ne-am dus în direcția aceasta dintr-un motiv simplu: pentru că noi credem ca este un lucru bun şi care trebuie făcut. Primul lucru, acum 5 ani, a fost să căutam un partener puternic, etic şi bine organizat. Acel partener a fost şi este Tăşuleasa Social şi suntem recunoscători echipei de acolo şi miilor de voluntari pentru ce am realizat în aceşti ani, împreună: 50 de hectare de pădure nouă în România”.

„Un arbore matur controlează o tonă de apă. Dar la noi, arborii maturi au fost duși la gatere”

Pentru a exista un echilibru, 35% din suprafața unei țări ar trebui să fie acoperite de pădure, dar din cauza tăierilor ilegale, România este mult sub această țintă.

„Populația nu e conștientă că se produce un dezastru. O perdea forestieră nu este necesară doar ca să nu ajungă zăpada pe șosea. Pădurea ne dă viață, pădurea aduce umiditate aerului, un arbore matur controlează o tonă de apă. Dar la noi, arborii maturi au fost duși la gatere, iar în locul lor lor nu a mai fost pus nimic”, atrage atenția Alin Ușeriu.

Pentru el, Pădurea Transilvania este o sală de clasă în care oamenii învață că existența lor nu poate fi ruptă de cea a naturii și că fiecare dintre noi avem o responsabilitate de a îndrepta lucrurile. „Este o uriașă sală de clasă și o formă de protest. S-au înscris foarte mulți adolescenți și tineri. Generația noastră le lasă lor o datorie. Și uneori le lăsăm conștient datoria asta, iar ei vor trebui să repare toate problemele care decurg din ea”, spune el. „Aceasta este cea mai mare problemă de mediu pe care o avem. Abuzul asupra pădurii, gestionarea ei prostească nu doar cei care fură pădurea sunt de vină, ci și noi. Noi nu avem pentru lemn niciun pic de respect. Noi ne ducem, ne simțim bine în casa bunicii de la țară, dar după aceea tragem un beton, dacă se poate”, crede Alin Ușeriu.

Prin programele de la Tășuleasa Social, îi învață pe tineri să meargă civilizat pe munte, să lege legături cu locurile pe care le vizitează, să învețe să le cunoască frumusețea și valoarea. În acest fel, pădurile nu mai sunt doar ale celor care văd în ele preț lemnului vândut, ci devin încet-încet parte dintr-o comunitate căreia îi pasă. În acest proces, începe să schimbe ceva atât în peisaj, cât și în oameni.

Tiberiu Ușeriu: Tinerii au învățat deja că trebuie să lase ceva în urma lor

La plantarea Pădurii Transilvania a fost prezent și fratele lui Alin, Tiberiu Ușeriu, cel care a câștigat de trei ori consecutiv cel mai dur maraton din lume, 6633 Arctic Ultra. La Tășuleasa a reușit acesta să își lase trecutul deoparte și să devină din condamnat unul dintre cei mai buni alergători de anduranță ai lumii. „Eu nu cred că eu, cu dragostea mea de frate l-aș fi putut ajuta atât de tare pe Tibi cât l-a ajutat Tășuleasa. El în Tășuleasa a avut un sprijin destul de mare. Nu s-ar fi întâmplat nimic dacă el nu era ambițios, dar colacul de salvare a fost și pentru el, și pentru alți oameni Tășuleasa”, spune Alin Ușeriu.

Chiar înaintea acțiunii de plantare, Tiberiu Ușeriu a făcut o alergare ușoară la Tășuleasa pentru a se recupera în urma ultimului maraton arctic, în care a suferit degerături. S-a bucurat că a simțit dureri la degete, semn că terminațiile nervoase încep să își revină. Povestește că a descoperit voluntariatul târziu, spre deosebire dintre mulți dintre cei care au venit să planteze copaci. „Când eram copiii, noi am tăiat cu părinții noștri, am descoperit ceva mai târziu că trebuie să lăsăm ceva în urmă, pentru copiii noștri. La primele acțiuni de voluntariat eram câteva zeci, iar astăzi avem 1.500 de oameni, dintre care 70% sunt tineri, tinerii au învățat deja că trebuie să lase ceva în urma lor. Cred că Tășuleasa Social a contat foarte mult în Transilvania, în crearea acestui spirit”, spune Tibi Ușeriu.

„Nu putem avea o viață ca în Germania, dacă nu ne implicăm ca în Germania. Acolo o mare parte din populație face donații recurente, acțiuni caritabile, voluntariat. La noi, numărul celor care fac asta este foarte mic, dar lucrurile încep însă să se schimbe”, crede fratele său, Alin.

Indicele BET de la BVB a câștigat aproape un procent și este la cel mai ridicat nivel de la promovarea în decembrie a așa-numitei „taxe pe lăcomie”. Publicarea documentului de modificare a acesteia a fost de natură să-i încurajeze pe investitori. Acțiunea Electrica este unul dintre beneficiari, în contextul în care proiectul admite o majorare a rentabilității capitalului investit pentru distribuitori și transportatori la 6,9%, de la 5,66%.

Ordonanța de urgență cu prevederi-șoc pentru domeniile bancar, energetic și telecom a fost la cumpăna dintre ani o veritabilă nicovală pentru bursa românească pe care a tras-o într-o prăpastie a minimelor ultimilor 2 ani. Perspectiva unei ample revizuiri a actului normativ a lăsat loc unei reveniri a cotațiilor începând cu chiar cu debutul lunii februarie, iar astăzi mișcarea a atins un nou punct de vârf pe fondul unor confirmări ale modific[rii de c[tre Guvern a taxelor aplicate mediului corporativ în decembrie.

Indicele compozit BET Plus a urcat cu 0,90%, iar indicele reprezentativ BET s-a apreciat cu 0,95%, până la nivelul de 8.120,74 de puncte.

Într-o mișcare similară, acțiunile bancare au dat tonul aprecierilor. Astăzi tendința de revenire s-a accelerat în contextul în care în proiectul de modificare a ordonanței de urgență 114/2018 postat spre dezbatere publică pe portalul Ministerului Finanțelor Publice menționează o taxă a activelor bancare de 0,4% pe an, așa cum anunțase înainte Profit.ro, de 3 ori mai mică decât cea care ar fi fost introdusă la actualul nivel al dobânzilor conform vechilor prevederi ale „taxei pe lăcomie”.

Titlurile Băncii Transilvania (TLV) au crescut cu 0,95%, până la prețul de 2,1200 lei/acțiune, pe tranzacții de 16,72 milioane lei în piața reglementată. Pe același emitent și la același preț s-a realizat și singurul transfer special din piața deal, în valoarea de 5,93 milioane lei. Sunt volume care depășesc jumătate din rulajul de 40,33 milioane lei (8,47 milioane euro) al pieței de acțiuni.

Cealaltă acțiune bancară lichidă de la cota BVB, cea a BRD Groupe Société Générale (BRD), a avansat cu 1,54%, până la prețul de 13,16 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 2,29 milioane lei. Aprecierea celor 2 acțiuni este susținută de dividendul brut de 1,64 lei/acțiune, cu randament net de 11,84% la finalul sesiunii de azi, în cazul BRD și de remunerarea acționarilor aproape în echivalentul întregului profit net de 1,21 miliarde lei obținut anul trecut de Banca Transilvania.

Climatul este în general de detensionare. Guvernul ar urma să suspende până la 31 mai cerința de capital pentru administratorii fondurilor de pensii de la Pilonul II, iar termenul pentru virarea primei tranșe a fost mutat pentru 31 decembrie.

Factorii interni favorabili au precumpănit astăzi la BVB într-un context de ezitare a burselor europene, cu închideri neconcludente ale principalilor indici continentali și regionali: +0,08% pentru indicele Euro Stoxx 50, -0,03% pentru indicele FTSE100 de la Londra, -0,12% pentru indicele CAC40 de la Paris, -0,00% pentru indicele DAX de la Frankfurt, -0,42% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, -1,02% pentru indicele BUX de la Budapesta și +0,24% pentru indicele PX de la Praga.

Din exterior o susținere vine mai degrabă în aceste zile din piața energiei, în contextul în care prețul țițeiului de tip Brent gravitează în zona reperului de 68,00 dolari/baril, la maximele ultimelor 4 luni. Titlurile celei mai importante companii petroliere românești, OMV Petrom (SNP), au urcat astăzi cu 0,83%, până la prețul de 0,3650 lei/acțiune, pe transferuri de 1,38 milioane lei.

Indicele sectorului energetic BET-NG s-a apreciat cu 1,11%, supraperformând ușor pieței, însă a fost tras în sus tot de un catalizator de ordin intern. Ordonanța modificată lasă loc unei rate de rentabilitate sporită la 6,9%, de la 5,66%, distribuitorilor și transportatorilor de curent electric și gaze naturale. Este știrea pe care titlurile Electrica (EL) au avut un salt de 4,14%, până la prețul de 11,08 lei/acțiune, pe al 2-lea rulaj al zilei, de 3,86 milioane lei. Pe același segment energetic, titlurile Romgaz Mediaș (SNG) au avansat cu 1,24%, până la prețul de 32,70 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 3,45 milioane lei.

Sectorul fondurilor închise de investiții a avut o apreciere în linie cu media pieței, +0,86% măsurată pe indicele financiar BET-FI, care a închis la nivelul de 35.756,77 de puncte. Cel mai important emitent din structura sa, Fondul Proprietatea (FP), a câștigat 0,55% la nivelul capitalizării bursiere, prețul de închidere al acestor titluri fiind de 0,9070 lei/acțiune într-o zi în care au adunat volume echivalente cu 2,21 milioane lei.

Articolul care anunță că Guvernul va amâna până la 31 mai 2019 aplicarea cerinţelor cu privire la capitalul suplimentar cerut administratorilor de pensii Pilon II, ”Ziarul Financiar” menționează că cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, care administrează banii de pensie a 7,2 milioane de români, au investiţii de 7,1 miliarde de lei la bursa românească în S1/2018, în urcare cu 1,7% faţă de finele anului 2017, potrivit calculelor făcute pe baza rapoartelor semestriale.

Spre comparaţie, expunerea cumulată a acestora la BVB a urcat cu 11,3% faţă de S1/2017 pe fondul procesului de acumulare de acţiuni, prin noi investiţii precum Sphera Group (listată în noiembrie 2017), dar şi ca urmare a aprecierii unor acţiuni din portofoliu.

Cumulat deţinerile Pilon II la bursa de la Bucureşti nu par mari în contextul în care acestea reprezintă 4,2% din capitalizarea pieţei locale la 29 iunie 2018, însă individual fondurile au ajuns printre cei mai mari acţionari ai unor companii precum MedLife (17,8% din capitalul social), Bursa de Valori Bucureşti (16,2%), Transgaz (13,9%).

Spre comparaţie, în decembrie 2017 expunerea Pilon II la MedLife era de 17%, la operatorul BVB de 16,2%, iar la Transgaz de 13,8%.

Firma de avocatură Vernon David a asistat Banca Transilvania pe aspecte legate de dreptul muncii, în cadrul procesului de integrare al Bancpost, recent finalizat.

Tranzacţia a implicat asistarea BT în toate aspectele procesului de integrare al Bancpost, inclusiv planificarea şi strategia, negocierea cu sindicatele şi reprezentarea în faţa autorităţilor pe probleme legate de dreptul muncii.

Echipa a fost formată din Daniela David, Partener Fondator şi Diana Neagu, Partener şi Head of Employment & Labor Law.

”Cu peste 2.000 de angajaţi Bancpost, proiectul a fost unul complex, implicând numeroase sarcini”, a spus Daniela David, Partener Fondator Vernon David.

Firma de avocatură Vernon David a mai asistat BT şi în 2015, în alt proiect similar, respectiv integrarea personalului Volksbank România, cu peste 1.000 de angajaţi.  

Banca Transilvania a achiziţionat Bancpost în T4/2017, în ceea ce a reprezentat cea mai mare tranzacţie M&A a anului respectiv şi a început implementarea procesului de integrare a personalului Bancpost la începutul anului trecut , finalizând procesul în decembrie 2018.

Ministerul Finanţelor a publicat în cele din urmă proiectul cu modificările aduse taxei bancare, după trei luni de la apariţia OUG 114/2018, prevederile urmând să fie aprobate astăzi, în şedinţa de guvern. Deocamdată, nu a fost publicat şi proiectul normelor metodologice aferente acestui proiect, acestea urmând să fie aprobate prin hotărâre de guvern, cu consultarea BNR, în 45 de zile de la intrarea în vigoare a noii ordonanţe.

Bancherii au avut săptămâna trecută două runde de negocieri cu ministrul finanţelor Eugen Teodorovici pe tema taxei bancare, miercuri şi vineri, în urma cărora au transmis propunerile lor.

Conform proiectului anunţat de Ministerul Finanţelor, băncile mari, cu o cotă de piaţă de peste 1%, ar urma să plătească o taxă pe active anuală de 0,4%, nivel de trei ori mai scăzut faţă de procentul actual, de 1,2%/an, iar băncile cu o cotă de piaţă mai mică de 1% ar urma să plătească o taxă de 0,2% pe an, de şase ori mai mică. Astfel, aproximativ jumătate dintre bănci ar urma să plătească o taxă de 0,4% pe active, iar restul de 0,2%, dacă nu mai apar modificări pe parcurs.

Dacă vor să plătească o taxă înjumătăţită bancherii trebuie să ţină cont că pentru anul 2019, pentru fiecare bancă ţinta de creştere a creditării este de +8%, ţinta de diminuare a marjei de dobândă este de -8%, iar marja de referinţă a dobânzii este de 4 puncte procentuale.

Taxa pe active se declară şi se plăteşte până la data de 25 august, inclusiv, a anului pentru care se datorează.

Impactul anual al noii taxe bancare co­boară sub 1 mld. lei. Pe legislaţia actuală, taxa pe activele bancare ar fi de 1,2% pe an, dacă s-ar menţine nivelurile de până acum ale dobânzilor interbancare, iar impactul asupra băncilor ar fi de peste 5 mld. lei.

Băncile pe pierdere nu vor plăti taxa bancară, iar în cazul băncilor profitabile dacă taxa pe active depăşeşte profitul contabil, înainte de calculul taxei, înregistrat la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa, aceste bănci datorează taxa pe active în limita profitului contabil înregistrat, fără a influenţa taxa pe active datorată pentru anii următori.

Totodată, au fost eliminate din varianta iniţială a proiectului penalităţile aplicabile băncilor în cazul scăderii creditării şi/sau al creşterii marjei nete.

În schimb, au fost menţinute stimulentele pentru creşterea creditării şi reducerea marjei de câştig. Taxa ar ajunge să se înjumătăţească pentru băncile care cresc creditarea cu un anumit procent, stabilit anual, precum şi în cazul în care marja dintre dobânzile la credite şi depozite se va diminua cu un anumit procent.

Concret, taxa se va înjumătăţi în cazul în care creşterea soldului creditelor acordate populaţiei şi companiilor este egală sau mai mare decât ţinta de creştere a creditării; în caz contrar diminuarea taxei se calculează proporţional, conform unei formule. De asemenea, taxa se înjumătăţeşte în cazul în care marja de dobândă calculată la nivelul semestrului/anului pentru care se datorează, se situează sub nivelul marjei de referinţă a dobânzii, sau în cazul în care diminuarea marjei de dobândă este egală sau mai mare decât ţinta de diminuare a marjei de dobândă, în caz contrar procentul de reducere a taxei pe active calculându-se procentual.

Indicatorii ţintă de creştere a creditării şi de diminuare a marjei de dobândă, precum şi marja de referinţă a dobânzii se stabilesc anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor, cu recomandarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. Pentru anul 2019, pentru fiecare bancă ţinta de creştere a creditării este de +8%, ţinta de diminuare a marjei de dobândă este de -8%, iar marja de referinţă a dobânzii este de 4 puncte procentuale.

Taxa nu se datorează şi nu se declară la nivelul primului semestru dacă o bancă a îndeplinit 100% ţinta de creştere a creditării, dacă a îndeplinit 100% ţinta de diminuare a marjei de dobândă, sau dacă nivelul procentual agregat al creşterii creditării şi al diminuării marjei de dobândă este cel puţin 100%.

O altă modificare adusă taxei bancare vizează reducerea nivelului activelor taxabile, din baza de calcul a taxei bancare fiind excluse mai multe categorii precum numerarul, titlurile de stat, creditele guvernamentale şi creditele cu garanţii guvernamentale cum ar fi Prima casă şi altele.

Proiectul de ordonanţă care modifică OUG 114/2018 a fost realizat la BNR şi modificat la Ministerul Finanţelor, datele aferente proiectului indicându-l ca autor pe Gheorghe Gherghina, membru în Consiliul de administraţie al BNR, care a lucrat anterior mai mult de două decenii la Ministerul Finanţelor. Iar ultima modificare a proiectului a fost operată marţi la ora 17:06 de Mihaela - Gabi Ene, de la Trezoreria Statului din Ministerul Finanţelor.

Noua variantă a taxei bancare:

• Cotele taxei pe active sunt de 0,4% pe an pentru băncile cu o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1% şi de 0,2% pe an pentru cele cu o cotă de piaţă mai mică de  1%; Cota de piaţă este cea stabilită la sfârşitul semestrului/anului pentru care se datorează taxa.

• Nu sunt supuse taxei pe active băncile care înregistrează pierdere contabilă, înainte de calculul taxei pe active, la sfârşitul semestrului, respectiv al anului.

• În cazul în care taxa pe active datorată de bănci se situează peste profitul contabil, înainte de calculul taxei pe active, înregistrat la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa, acestea datorează taxa pe active în limita profitului contabil înregistrat, fără a influenţa taxa pe active datorată pentru anii următori.

• Taxa pe active se declară şi se plăteşte până la data de 25 august, inclusiv, a anului pentru care se datorează.

• Se diminuează baza impozabilă a taxei, reprezentată de activele financiare nete ale instituţiei bancare existente în sold la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa cu: numerarul, solduri de numerar la bănci centrale la valoare netă, fără expunerile neperformante, expuneri neperformante la valoare netă, titluri de datorie emise de administraţii publice la valoare netă, fără expunerile neperformante, credite şi avansuri acordate administraţiilor publice la valoare netă, fără expunerile neperformante, credite acordate de bănci sectorului neguvernamental  purtătoare de garanţii primite din partea administraţiei publice centrale la valoare netă, fără expunerile neperformante, credite acordate instituţiilor de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, fără expunerile neperformante, precum şi depozite la instituţii de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, conturi de corespondent la instituţii de credit şi creanţe ataşate, la valoare netă, operaţiuni reverse repo şi titluri luate cu împrumut, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din toate excluzându-se expunerile neperformante.

• Se acordă stimulente, respectiv reduceri ale taxei pentru creşterea intermedierii financiare, prin creşterea soldului creditelor, şi pentru diminuarea marjei de dobândă. Astfel, taxa se va înjumătăţi dacă creşterea soldului creditelor acordate populaţiei şi companiilor este egală sau mai mare decât ţinta de creştere a creditării; în caz contrar diminuarea taxei se calculează proporţional conform formulei: R1  (creşterea soldului creditelor: ţinta de creştere a creditării) x 50%. De asemenea, taxa se înjumătăţeşte dacă marja de dobândă calculată la nivelul semestrului/anului pentru care se datorează, se situează sub nivelul marjei de referinţă a dobânzii, sau în cazul în care diminuarea marjei de dobândă este egală sau mai mare decât ţinta de diminuare a marjei de dobândă; în caz contrar procentul de reducere a taxei pe active se calculează procentual conform formulei R2 (diminuarea marjei de dobândă: ţinta de diminuare a marjei de dobândă) x 50%.

• Taxa nu se datorează şi nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situaţii: dacă a îndeplinit 100% ţinta de creştere a creditării, dacă a îndeplinit 100% ţinta de diminuare a marjei de dobândă, sau dacă nivelul procentual agregat al creşterii creditării şi al diminuării marjei de dobândă este cel puţin 100%.

• Indicatorii ţintă de creştere a creditării şi de diminuare a marjei de dobândă, precum şi marja de referinţă a dobânzii se stabilesc anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor, cu recomandarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. Pentru anul 2019, pentru fiecare bancă ţinta de creştere a creditării este de +8%, ţinta de diminuare a marjei de dobândă este de -8%, iar marja de referinţă a dobânzii este de 4 puncte procentuale.

Deşi Guvernul a promis că va scădea la jumătate ratele la creditele românilor, măsurile luate au exact efectul opus: noul indice care va înlocui ROBOR va face câteodată ca împrumutaţii să dea mai mulţi bani înapoi băncilor.

Ministerul Finanţelor a publicat, marţi seara, o versiune revizuită a „ordonanţei lăcomiei”, prin care schimbă modul de calcul al ratelor la credite. Astfel, ratele românilor pentru împrumuturile luate în lei nu se vor mai raporta la ROBOR, ci Guvernul introduce un nou indice de referinţă, bazat pe tranzacţiile interbancare efective, care va fi calculat trimestrial.

Dacă prevederile vor fi aprobate, joi, în şedinţa de Guvern, ele vor intra în vigoare la data de 2 mai 2019. Toate creditele acordate consumatorilor după această dată se vor calcula în funcţie de noul indice. La fel şi refinanţările pe care consumatorii le vor face la creditele aflate în derulate. Cei care au deja credite şi nu vor face refinanţări vor plăti ratele tot în funcţie de ROBOR.

Noul mod de calcul creşte ratele

Noul indice nu va scădea ratele românilor şi în niciun caz nu le va înjumătăţi, după cum a promis consilierul premierului Darius Vâlcov. Atât datele Băncii Naţionale a României (BNR), cât şi reprezentanţii asociaţiilor de consumatori arată că, de fapt, creditele se noi s-ar putea scumpi.

Indicele cu care Guvernul vrea să înlocuiască ROBOR a crescut, în februarie faţă de ianuarie, mai mult decât ROBOR, arată un grafic realizat de BNR. Media lunară a ROBOR la 3 luni a fost de 3,17%, în luna februarie. În schimb, noul indice în funcţie de care Guvernul vrea să lege ratele românilor, adică rata dobânzii tranzacţiilor interbancare, a fost de 3,38% în februarie. Aşadar, era mai avantajos în februarie pentru un împrumutat să plătească rate în funcţie de ROBOR.

Desigur că această situaţie nu este valabilă oricând. De exemplu, în ianuarie media lunară a ROBOR la 3 luni a fost de 2,97%, în timp ce noul indice a fost mult mai mic, de 2,25%.

Şi Asociaţia CREDERE pentru informarea, consilierea şi educarea consumatorilor este de părere că noul indice va duce la majorarea ratelor la creditele noi. „Măsura propusă de către Ministerul Finanţelor Publice va conduce, pentru creditele nou acordate, la creşterea marjei de dobândă care intră în componenţa dobânzii variabile“.

De asemenea, CREDERE mai susţine că cei care au un contract de credit în derulare vor putea beneficia de trecerea la noul indice de referinţă doar dacă refinanţează respectivul credit, ceea ce presupune nu doar o reanalizare a situaţiei veniturilor consumatorilor şi reevaluarea garanţiilor (dacă este cazul), dar şi costuri suplimentare însemnate care ţin de procesul de refinanţare.

„Este o iluzie că pot fi reduse dobânzile prin directive“

Şi Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, este de părere că o ordonanţă de urgenţă nu poate să contribuie la ieftinirea creditului în România.

„O ordonanţă de urgenţă este în primul rând un act fiscal. Guvernul gestionează fiscalitatea, politica fiscală şi are tot dreptul să fiscalizeze în această ţară şi normal că are tot dreptul să introducă impozite pentru bănci, bineînţeles respectând legităţile economice. Pentru că acesta este un lucru important. Dar aceasta nu înseamnă că printr-un act fiscal se poate schimba nivelul dobânzilor la creditele pe care le dau băncile, fie la ipotecare, fie pentru creditele de consum, fie pentru populaţie”, a spus Adrian Vasilescu, precizând că este un punct de vedere personal.

El susţine că în Constituţia României se spune că economia României este economie de piaţă „şi când piaţa este dirijată de legităţi economice, este o iluzie să crezi că pot fi reduse dobânzile bancare prin directive”. 

Executivul vrea să suspende până în 31 mai cerinţa ca administratorii fondurilor de pensii private obligatorii, din Pilonul II, să îşi majoreze capitalul social, potrivit unui proiect de OUG lansat în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, prin care Guvernul vrea să aducă modificări la măsurile impuse prin OUG 114.

Prin OUG 114, anunţată în decembrie 2018, Guvernul vrea să impună o serie de măsuri fiscale controversate, care au reprezentat subiectul unor discuţii aprinse în primele trei luni ale acestui an.

Reprezentanţi ai Guvernului au purtat negocieri intense inclusiv cu reprezentanţii administratorilor fondurilor de pensii din Pilonul II, în contextul în care aceştia ar putea să se retragă de pe piaţă dacă vor intra în vigoare unele măsuri anunţate prin OUG 114.

Marţi seara, Executivul a anunţat un proiect de OUG prin care vrea să aducă unele modificări la măsurile impuse anterior. Astfel, capitalul social minim necesar, pentru un fond de pensii private, va fi echivalentul de 4 milioane euro, nivel prevăzut anterior OUG 114.

În plus, obligaţia de a vira până în 30 iunie prima tranşă, de 50%, din majorarea capitalului social minim, potrivit OUG 114, va fi amânată până la finele anului.

Potrivit OUG 114, administratorii fondurilor din Pilonul II, care administrează active evaluate la 10 miliarde euro, ar trebui majoreze capitalul social cu cel circa 800 milioane euro până la finele anului.

Alexandra Smedoiu, Partener servicii fiscale, Deloitte România, a explicat efectul modificărilor propuse: Prin proiectul de OUG publicat ieri, autorităţile propun amânarea cu jumătate de an a termenului până la care administratorii de pensii private aveau obligaţia să îşi majoreze capitalul vărsat. Noul termen este, aşadar, 31 decembrie 2019, şi mai dă un răgaz administratorilor să poată 'face rost' de sumele solicitate, pentru că vorbim de valori de până la 20 de ori mai mari faţă de capitalul actual. Majorarea este consecinţa schimbării prin OUG 114 a modului în care se stabileşte capitalul solicitat, respectiv, începând cu acest an, este procent din contribuţii, în loc de sumă fixă", spune Alexandra Smedoiu.

Ea a explicat că, teoretic, capitalul social trebuie să acopere riscul aferent activităţii de administrare a fondului privat. Însă profitabilitatea administratorilor este limitată prin efectul reglementărilor legale privind nivelul comisioanelor şi, prin urmare, devine problematica chestiunea aportului suplimentar.

"Industria se aştepta la o revenire a capitalului cerut la un nivel mai rezonabil şi la o modificare a legislaţiei privind pensiile private în sensul flexibilizării regimului investiţional (parteneriate publice-private, bunuri imobiliare şi investiţii locale în general). Rămâne de văzut dacă până la finalul anului Guvernul va mai veni cu modificări în aceste zone. Având în vedere cerinţele de capital, este posibil ca unii administratori să decidă să se retragă, ceea ce va însemna, implicit, o reducere a competiţiei în sistem, lucru care, în cele din urma, va fi în detrimentul beneficiarilor finali, adică al nostru, al tuturor", a mai spus Alexandra Smedoiu.

Proiectul de modificare a OUG 114 a primit aviz de la Banca Naţională a României, iar Banca Centrală Europeană, căreia i s-a cerut un punct de vedere, a răspuns că îl avizează, a declarat miercuri seara ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici. Acesta a precizat că formula privind utilizarea unui nou indice de referinţă bazat pe tranzacţiile interbancare este o formulă discutată cu BNR.

"Uitaţi-vă pe ultimele luni ce a însemnat ROBOR la cotaţii, ce înseamnă acest nou indice de referinţă bazat pe tranzacţii interbancare şi o să vedeţi diferenţa de la lună la lună, în sensul că cel pe tranzacţii e mult mai jos. Aceasta este formula pe care am discutat-o cu Banca Naţională. Domnul Vasilescu (Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României n.r) nu ştiu unde a fost dânsul, probabil a fost ocupat cu altceva. Este un aviz primit din partea Băncii Naţionale pe acest proiect de Ordonanţă aflat în şedinţa de Guvern din această săptămână. Este convenit cu banca centrală, este trimis la Banca Centrală Europeană pentru punct de vedere. S-a discutat cu Asociaţia Română a Băncilor la masă, la Finanţe, ieri. Avem răspuns de la Banca Centrală Europeană: avizează acest proiect. Îl avizează", a explicat Teodorovici.

El a subliniat că în ordonanţa de modificare a OUG 114 intră sistemul bancar, Pilonul II de pensii, partea de comunicaţii, partea de energie şi altele de ordin tehnic.

"Ce s-a agreat cu fiecare actor din piaţă, de către colegii mei, domnul ministru Alexandru Petrescu (ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale n.r), domnul ministrul Anton Anton (ministrul Energiei, n.r) şi ceilalţi colegi sunt prinse în această Ordonanţă de Urgenţă. Se poartă discuţii în continuu, şi azi, şi mâine vor mai fi discuţii. Mâine la ora 12:00 avem Consiliu Economic şi Social pentru avize, aşa cum prevede legea. Nu ştiu de ce tot timpul cineva încearcă să inducă ideea că cineva ascunde informaţii. Nu ne permitem, nici eu ca ministru de Finanţe, nici doamna prim ministru, nici alţi membri ai Guvernului. Nu ascundem, nu manipulăm cifre", a spus Eugen Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a mai afirmat că a primit în scris şi propuneri de la ARB, o parte dintre aceste propuneri sau observaţii fiind preluate în actul normativ, iar pentru celelalte s-au oferit explicaţii pentru care motiv nu sunt luate în calcul.

"Nu trebuie să fie toată lumea fericită. Eu am spus că plecăm ca şi Guvern de la ce am urmărit prin această Ordonanţă: să protejam interesele celor din România, fie ele persoane fizice, fie companii private cu capital românesc. Acesta este scopul ordonanţei şi care va fi atins", a adăugat şeful MFP.

Întrebat de ce nu are loc joi şedinţa de Guvern, Eugen Teodorovici a răspuns că premierul Viorica Dăncilă are agenda extrem de încărcată, sunt câteva întâlniri importante cu colegi din Bulgaria, din Grecia şi probabil acesta este motivul pentru care şedinţa Executivului se va ţine vineri.

Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri o sumă record de 3 mld. euro de pe pieţele externe prin euroobligaţiuni, din care 1,35 mld. euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 mil. euro pe 15 ani şi 1,15 mld. euro pe maturitatea de 7 ani. România s-a împrumutat pentru prima dată în euro, pe o maturitate de 30 de ani, după ce în 2014 lansa în premieră bonduri în dolari pe 30 de ani.

În cazul scadenţei de 30 de ani, dobânda a ajuns la 4,65%, respectiv 3,65 puncte peste rata de referinţă a pieţei (mid-swap rate) pe această scadenţă. La titlurile pe 15 ani, costul împrumutului a ajuns la circa 3,65% (2,85 puncte peste mid-swap), iar la maturitatea de 7 ani a fost de 10% (1,90 puncte peste mid-swap), după cum reiese din datele Bloomberg.

Intermediarii selectaţi au fost cinci grupuri financiare, respectiv Citi, Erste, ING, JP Morgan şi Société Générale.

Ministerul Finanţelor nu a publicat iniţial volumul ofertelor pe tranşe însă randamentele indicative au fost de circa 2,35% la 7 ani, 3,85% la 15 ani şi 4,9% la 30 de ani. Pentru scadenţa de 7 ani, randamentul indicativ a fost de 2,15 puncte peste rata de referinţă a pieţei (mid-swap rate), în cazul scadenţei de 15 ani randamentul indicativ a fost de 3,05 puncte peste mid-swap, iar pentru maturitatea de 30 de ani, randamentul indicativ a fost de 3,90 puncte peste mid-swap, potrivit Bloomberg.

România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent. În 2018, Ministerul Finanţelor a ieşit pe pieţele externe de trei ori, împrumutând cumulat 3,75 mld. euro şi 1,2 mld. dolari.

Prin aceste împrumuturi realizate pe piaţa internaţională, România şi-a acoperit necesarul de finanţare externă planificat pentru 2018.

În prima parte a anului 2018, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe pieţele internaţionale, 2 mld. euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni în două tranşe, cu maturităţi de 12 ani şi de 20 de ani. Pe maturitatea de 12 ani, Trezoreria a împrumutat în februarie 2018 750 mil. euro la un randament de 2,585%, iar pentru emisiunea de 20 de ani a atras 1,25 mld. euro şi a obţinut atunci cel mai scăzut cost aferent acestei maturităţi, randamentul fiind de 3,45%.

În plus, în luna iunie 2018 Ministerul Finanţelor a realizat, în premieră, o operaţiune de răscumpărare anticipată şi de preschimbare parţială a unei serii de obligaţiuni existente în dolari, lansând şi o nouă emisiune de obligaţiuni de 1,2 mld. dolari, cu maturitatea de 30 de ani şi cupon de 5,125%. Operaţiunea de răscumpărare anticipată şi de preschimbare parţială a vizat titluri de stat în valoare de aproximativ 250 mil. dolari, scadente în 2022, cu maturitate rămasă de 4 ani şi cupon de 6,75%.

La începutul lunii octombrie, Ministerul Finanţelor a ieşit pentru a treia oară în 2018 pe pieţele externe şi a împrumutat 1,15 mld. euro cu maturitatea de 10 ani şi cu o dobândă de 2,875% şi 600 mil. euro cu maturitatea de 20 ani şi cu o dobândă de 4,125%.

Portofoliul de obligaţiuni externe lansate de Ministerul Finanţelor a depăşit pragul de 20 mld. euro, volumul record la care a ajuns aducând România pe radarele unei categorii mai largi de investitori şi transformând-o într-un client căutat de marile bănci de investiţii.

Barclays, JP Morgan, HSBC Bank, Citigroup, alături de Erste Group Bank, Société Générale, UniCredit, ING Bank sau Raiffeisen Bank International s-au aflat în ultimii ani pe lista celor care au intermediat emisiunile de eurobonduri lansate de România pe pieţele externe.

România a reuşit miercuri să iasă pe pieţele externe cu un volum foarte mare de titluri de stat în euro, cu randamente şi termene diferite, cel mai mare fiind pe 30 de ani, ceea ce înseamnă încrederea investitorilor în această ţară, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

"Am decis să ne finanţăm, cum fac şi alte state normale, adică să mă împrumut pentru ce am nevoie în acest an în primul semestru, după care să încep să mă împrumut dacă doresc din piaţă şi costurile îmi convin ca şi Minister de Finanţe pentru anul care urmează. Aşa este logica în orice Minister de Finanţe care ştie cum să procedeze vizavi de datoria unei ţări într-un mod responsabil. Faptul că este interes pentru titluri de stat în euro din partea investitorilor străini, asta înseamnă încredere pe termen lung într-o ţară, în Guvenul unei ţări. Este primul an în care România iese pe un termen atât de lung, la 30 de ani. România reuşit azi să iasă în pieţele externe cu un volum foarte mare de titluri de stat în euro pe randamente diferite şi perioade diferite, cea mai mare fiind pe 30 de ani, ceea ce înseamnă foarte mult, este un mesaj foarte clar din partea pieţelor externe vizavi de economia românească", a spus Teodorovici, miercuri seara.

Acesta a subliniat că anul acesta o să avem deficit de 2,76% din PIB, ceea ce înseamnă undeva la 28-29 miliarde lei, şi există necesar de finanţare, acesta este deficitul care trebuie asigurat din piaţă, pe lângă ceea ce trebuie asigurat pentru a refinanţa ce ajunge la scadenţă.

"Dacă PIB-ul e mult mai mare faţă de an trecut, faţă de acum 2 ani, cu 33% faţă de 2016, este normal ca suma per total să fie mult mai mare. În Parlament s-a stabilit de către Guvern un deficit de 2,55% din PIB, asta ne-am şi angajat faţă de partenerii noştri externi, dar repet, asta e o strategie de finanţare pe care Ministerul de Finanţe, Guvernul, a prezentat-o public la început de an, ceea ce se face an de an. Nu este niciun secret, nimeni nu ascunde absolut nimic, totul e transparent şi făcut conform legii", a precizat Eugen Teodorovici.

Întrebat de explicaţie are pentru faptul că dobânda la care s-a împrumut România, de 4,65% este mai mare decât cea de 4,29% la care se împrumută Grecia, ministrul Finanţelor a explicat că fiecare ţară are nivelul ei de rating, este percepută într-un fel sau altul, de la caz la caz.

"Dar comparaţi sau verificaţi proporţiile vizavi de ce se împrumuta Grecia puţin mai devreme, anul trecut sau acum doi ani şi aşa mai departe. La România, la fel. Nu e vreo diferenţă de cost, sau România se împrumută mai scump decât altele pentru că noi suntem nu ştiu cum. Nu e adevărat. Suntem văzuţi, percepuţi pozitiv la nivel internaţional şi o să vedeţi în ceea ce urmează că va fi aceeaşi abordare, aceeaşi logică pozitivă din piaţă", a mai spus şeful de la MFP.

Paul Donovan, economist principal la UBS Wealth Management, parte a gigantului elveţian UBS, spune că evoluţia economiei României depinde în principal de ceea ce se întâmplă în Europa şi în lume. Dacă Europa de Est este stabilă, atunci acest lucru reprezintă o oportunitate pentru România pentru a creşte ca în ultimii ani.

„România depinde de stabilitatea economiei Europei. În acest moment vedem o încetinire a creşterii economice din Europa, dar este ceva normal pentru că în ultimii ani creşterea a fost peste potenţial. Această normalizare era de aşteptat. Nu este nicio criză şi nici nu vorbim de o recesiune“, a declarat Donovan, într-o discuţie cu ZF La Bucureşti.

Scăderea din Europa se resimte şi în România în reducerea activităţii industriale, deoarece s-au redus comenzile, în special din Germania.

Pe lângă această scădere a creşterii economice, România se confruntă cu creşterea inflaţiei, creşterea importurilor şi creşterea deficitului comercial, care anul trecut a fost de 15 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani.

Cum se pot rezolva aceste dezechilibre?

„Nu ştiu care sunt obiectivele BNR, dar scăderea economică nu reprezintă un motiv de a nu creşte ratele dobânzilor. Dacă ne uităm la inflaţie, trebuie să vedem de unde vine creşterea şi ce măsuri poţi să iei. BNR nu are cum să influenţeze preţul petrolului. Dacă importurile cresc prea mult, poţi reduce viteza prin reducerea creşterii economice“, a menţionat el.

Pentru România principala întrebare este cum ar putea să-i readucă pe românii care lucrează în afară pentru că experienţa lor este mult mai valoroasă decât banii pe care îi trimit, a menţionat economistul de la UBS, care stă la Londra.

Brexitul va reduce imigraţia viitoare, dar românii care sunt deja acolo trebuie să aibă un bun motiv pentru a se reîntoarce în ţară.

România are a doua emigraţie din lume, după Siria, o ţară aflată în război, peste 4 milioane de români preferând să lucreze în afară. Foarte puţini se întorc în ţară pentru a lucra aici sau a-şi deschide nişte businessuri.

Anual, românii care lucrează în afară trimit în ţară între 4 şi 5 miliarde de euro, bani care acoperă o parte din deficitul de cont curent şi contribuie la creşterea economică.

Adoptarea euro de către România?

„Cred că în acest moment, pentru România este mai bine să existe o amânare.“

Europa se confruntă în acest moment cu o creştere a populismului şi o creştere a protestelor legate de nivelul de trai.

Donovan spune că Europa are nevoie de o creştere a salariilor. „Nu cred că nivelul salarial este o problemă în Europa, ci inegalitatea salarială. Care este calea cea mai bună de a distribui creşterea economică cu societatea?“

Alegerile europarlamentare din mai vor arăta o creştere a populismului, iar consecinţa va fi că Europa are nevoie de reforme, sistemul bancar european trebuie să fie mai bun, costul împrumuturilor să scadă, iar dobânzile la economii să crească, a menţionat Donovan. „Europa are prea multe bănci ineficiente. Băncile europene nu sunt aşa de competitive, dar companiile europene sunt.“ El crede că Banca Centrală Europeană va creşte dobânzile la euro, dar nu până în 2020: pentru a creşte dobânzile mai întâi trebuie să-l schimbi pe Draghi (preşedintele Băncii Centrale Europene, al cărui mandat expiră în octombrie).

„Deşi economia zonei euro încetineşte, eu zic că se normalizează pentru că a crescut peste potenţial, sistemul bancar creditează şi nu avem o situaţie de urgenţă cu lichiditatea“, a menţionat el.

De un deceniu, principalele economii ale lumi, SUA, Europa, Japonia şi China, au dobânzile la cel mai redus nivel, în încercarea de a impulsiona activitatea economică care nu şi-a revenit în totalitate după criza din 2008.

„Cred că SUA are nevoie de dobânzi mai mari pentru că are o economie care creşte susţinut, are o creştere de inflaţie coroborată cu o rată redusă a şomajului. Cred că dacă FED nu va creşte dobânzile va fi o greşeală“, a menţionat Donovan.

Principalele burse ale lumii vor avea o volatilitate mai mare pentru că nu există clar un trend. „Nu ştiu ce va spune Trump pe Twitter, dar ce va spune va mişca pieţele.“

„Chiar dacă marile economii încetinesc, avem acest război comercial. Nu putem vorbi de o criză şi nici de o recesiune. Chiar dacă Brexitul este pe agendă, nu cred că germanii vor ca britanicii să plece din Uniunea Europeană, pentru că ar pierde un aliat important. Dar în acelaşi timp, britanicii au nevoie de un motiv puternic emoţional, nu raţional, pentru a vota din nou, dar de data aceasta pentru rămânerea în UE“, a menţionat Donovan.

• De la data aderării până în 2017 (ultimele date) România a recuperat 20 de puncte în PIB-ul/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare, care armonizează diferenţele de preţuri) până la 63% din media UE.

• Dar Germania a avansat de la 116% din media UE, în 2007, la 124% în 2017.

• Având în vedere diferenţele de salarii şi baza de la care se pleacă, de fapt diferenţele se menţin, dacă nu cresc. Ceva mai bine stă recuperarea faţă de ţările din zonă.

Politica de creştere a economiei prin consum a adus României creşteri însemnate în ultimii ani – un neaşteptat 7% în 2017 şi o creştere de 4,1% anul trecut care, deşi a fost sub estimarea guvernului (5,5% iniţial şi 4,5% la finalul anului trecut), este o creştere bună. În 2019, guvernul mizează pe un avans al economiei de 5,5% şi, dacă această creştere ar continua, atunci guvernul ar merita un premiu, după cum crede Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj. Damian prognozează pentru acest an o creştere de 6% care ar urma să vină din majorarea salariilor şi a pensiilor.

Însă, în ultimii 12 ani (de la data aderării României la UE până în 2018), avansul real al PIB (ca medie anuală) a fost în România sub cel din Polonia, de pildă, care a avut creşteri mai mici, dar constante.

Pe medie, Polonia a avut o creştere anuală de 3,8%, iar România de 3,1%. În plus, anul trecut, Polonia a crescut cu 5,1%, Ungaria cu 4,9%, iar România cu 4,1% - încetinire ca urmare a epuizării efectelor reducerilor de taxe.

A stârnit destule comentarii declaraţia lui Adam Glapinski, guvernator al Poloniei, făcută anul trecut, potrivit căreia Polonia preferă să aibă o economie în creştere cu 3 procente, sănătoasă, pe un interval mai mare de timp, decât să se dezvolte ca România, a cărei economie a crescut cu 7% în 2017, dar unde creşterea poate slăbi puternic, la un moment dat, odată cu epuizarea efectelor stimulentelor fiscale care au făcut-o posibilă. Este prea devreme pentru o evaluare a prognozei oficiale de creştere pentru acest an, dar, uitându-se în jur, nu neapărat la ceea ce se întâmplă în România, ci, mai degrabă, la ce se întâmplă în lume, economiştii încep să scadă prognozele. Vom avea o creştere de 3-3,5% în 2019, spune Adrian Codîrlaşu, preşe­dintele CFA România, în vreme ce analiştii de la UniCredit Bank şi-au coborât prognoza de creştere de la 3,3% în decembrie 2018 la 3%.

Şi, totuşi evoluţia bună a economiei se vede în statistici. Chiar dacă s-a plecat de la baze diferite. PIB-ul nominal al României a crescut în 2018 cu 58,3% faţă de 2007.

Polonia a crescut aproape la fel, un plus de 58,2% a PIB nominal faţă de 2007. PIB-ul Cehiei a crescut cu 50% în perioada menţionată, în vreme ce al Ungariei a avansat cu 29%, media UE fiind de 22%. PIB-ul Germaniei a avanst cu 34%, dar este greu de imaginat comparaţii, câtă vreme baza de plecare a fost de 2.500 de miliarde de euro în Germania şi 127 de miliarde de euro în cazul României.

Pe zona care ne intersează însă, aceea a parităţii de cumpărare, a reducerii decalejelor, progresele sunt un pic mai bune. România a plecat în 2007 de la 39% din media UE în privinţa parităţii puterii de cumpărare (PPS, un indice care reflectă realitatea armonizând preţurile) şi a ajuns în 2017 la 63%. Desigur că nici ceilalţi nu au stat e loc. Dar, dacă România a recuperat 22 de puncte, Ungaria a avansat cu 7 puncte, Cehia cu 10, ia Bulgaria cu 12. Faptul că în 2017 nu am avut inflaţie a determinat un salt de cinci puncte în acel an. Cum a fost, din acest punct de vedere anul 2018 urmează să vedem în aprilie, cel mai probabil. Dar, cel puţin la acest indicator, creşterea economică s-a simţit, deşi recuperarea decalajelor faţă de vestul Europei va rămâne un vis pentru încă foarte mulţi ani de aici înainte pentru că nimeni nu stă pe loc.

​​Banca Internațională de Investiții a Rusiei, ce urmează să-și mute sediul din Moscova la Budapesta, primește de la guvernul ungar privilegii și imunități de-a dreptul alarmante. Potrivit unui portal de ştiri de la Budapesta, angajaţii, clienții și colaboratorii băncii vor avea imunitate diplomatică, chiar dacă nu sunt diplomaţi. În plus, România are acţiuni la această bancă, iar un român este director al Departamentului de Finanţare Structurată şi al Datoriei. "Un vicepreşedinte al băncii e tot din România, din Ministerul de Finanţe. Legătura e foarte strânsă cu PSD", a susţinut senatorul PNL Florin Cîţu.

Senatorul liberal acuză că datorită lui Eugen Teodorovici, numit în board-ul instituţiei, banca are statut privilegiat, nu plăteşte impozite şi nu e reglementată de BNR. Cîţu susţine că acestea sunt aspecte de natură penală, că are documente pe care le va prezenta şi că se va sfătui cu avocaţii dacă este oportună înaintarea unei plângeri penale faţă de ministrul de Finanţe. 

Dialogul integral din emisiunea ”Jurnal de Seară”:

Florin Cîţu: Un vicepreşedinte al băncii e tot România, din Ministerul de Finanţe. Legătura e foarte strânsă cu PSD. A început când ministru de finanţe, în 2015, era Eugen Teodorovici. Mutarea la Budapesta s-a decis în Cuba, unde Teodorovici a fost și nu ne-a spus, după escală la Moscova, între 3 şi 4 decembrie. A mers în Cuba printr-o hotărâre de guvern luată în 15 noiembrie, la o zi după ce a avut o întâlnire cu preşedintele băncii. Guvernul a luat o hotărâre prin care el a fost numit în board-ul acestei bănci. Altfel, nu putea să participe la întâlnirea guvernatorilor în 3 și 4 decembrie.

Jurnalist: Există documente?

Florin Cîţu: Bineînțeles. Am publicat, sunt și pe site-ul băncii. Nu plătește impozite, nu e reglementat de BNR. Aici trebuie să vedem ipocrizia PSD. Pe de o parte impozitează toate băncile, suprataxeaza și această banca scapă. Această banca are dreptul să cump și să vândă valută, obligaţiuni, acţiuni. Când a fost atacul speculativ asupra leului, au fost discuţii că multe tranzacii aveau legătura cu Rusia. Nu avem încă toate dovezile. Jurnaliștii din Ungaria s-au sesizat. Vreau să atrag atenția că ceva e în neregulă aici și trebuie să vină transparent guvernul să explice ce face.
Cele mai mari investiţii le are în România și Rusia. Poate să cumpere obligaţiuni de stat. Acest tip de finanţare a fost folosit în Venezuela de Rusia. A cumpărat datoria Venezuelei. Azi, Puțîn a confirmat că a trimis trupe pentru a-și apăra investiția. Nu aș vrea să vină niciodată un soldat în România că să-și apere Putin investiţia. Aici trebuie să fie totul transparent, ce face banca și de ce are statut special, în timp ce băncile din România sunt puse la zid de Eugen Teodorovici. Banca unde el e în conducere e privilegiată. Nu plătește impozit, angajaţii au imunitate diplomatică, nu e reglementat de BNR. Dacă are împrumut neperformant nu trebuie să țînă provizioane. E în competiție cu celelalte bănci, care sunt lovite de guvern.

Jurnalist: E o legătură cu ordonanţa 114?

Florin Cîţu: Sigur. Primii care au beneficiat după ordonanţa 114 au fost rușii pe energie, cu gaze, iar aici singură banca care beneficiază e această banca a Rusiei.

Jurnalist:  O instituție pe care să o sesizați?

Florin Cîţu: Am făcut apel public și voi face. Vom încerca în parlament să facem comisie de anchetă, să vedem ce e cu această bancă.
Cred că e ilegal. Există un puternic conflict de interese în ceea ce-l priveşte pe Teodorovici. A dat o ordonanţă care taxează toate băncile și nu o taxează pe această. Trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat cu întâlnirea din 14 noiembrie cu preşedintele băncii, hotărârea de guvern din 15 noiembrie, prin care s-a acceptat să fie guvernator al băncii respective. La Varadero s-a decis transferul de la Moscova la Budapesta, unde a fost și Teodorovici. În acest an, de când e ministrude Finanţe, am crescut partea noastră cu încă 4 miliaone euro în această banca. Aceste lucruri trebuie explicate. O să prezint mâine dimineaţă mai multe, pentru că e și un caracter penal în această situaţie.

Jurnalist: Aveţi dovezi?

Florin Cîţu: O să pun documente. E vorba tot de Teodorovici și această bancă.

Jurnalist: Operaţiunea a fost făcută ilegal cu bani publici?

Florin Cîţu: Trebuie să știm cine a plătit.

Jurnalist: Acţiunile au fost cumpărate cu bani publici?

Florin Cîţu: E vorba de statutul lui în această banca și cum reprezintă România acolo.

Jurnalist: Dacă e penal, trebuie să sesizați instituţiile.

Florin Cîţu: În direcţia această mergem. O să prezint această informaţie mâine şi mergem în această direcţie. Vorbim și cu avocații.

Jurnalist: Faceți plângere pentru ministrul de Finanțe?

Florin Cîţu: Da, mergem în această direcţie. O să mă consult cu avocații. Din punctul meu de vedere, da, trebuie să facem plângere penală, dar vreau și părerea experților.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu amendamente, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2018 privind implementarea Programului guvernamental "Investeşte în tine".

Actul normativ are ca obiect de reglementare garantarea unui credit în valoare maximă de 40.000 lei în proporţie de 80% de către stat prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi prin Fondul Român de Contragarantare, exceptând dobânzile, comisioanele bancare.

Dobânda şi cheltuielile privind comisioanele de analiză şi de gestiune a garanţiilor vor fi suportate din bugetul de stat, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Creditul acordat poate fi suplimentat cu până la 20.000 lei, dacă beneficiarul se angajează sau este angajat pe perioada derulării creditului.

Beneficiarii programului sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 26 ani care sunt în perioada studiilor, precum şi persoane cu vârsta între 26 şi 55 ani, dacă acestea sunt cuprinse în sistemul de învăţământ sau efectuează cursuri de reconversie şi/sau specializare profesională.

Împrumutul va fi acordat sub forma unui credit cu una sau mai multe tranşe, în funcţie de documentele justificative prezentate la decontare, sau plata directă a furnizorului pe baza facturii proformă.

Creditul se acordă pentru o perioadă maximă de 10 ani, inclusiv perioada de graţie, o singură dată pentru acelaşi beneficiar.

Se consideră cheltuieli eligibile următoarele cheltuieli ale beneficiarului, inclusiv ale familiei acestuia: plata cărţilor, rechizitelor, cursurilor, revistelor de specialitate; plata creşelor, grădiniţelor, şcolilor particulare; plata cursurilor de specializare/calificare; plata cursurilor de pregătire profesională; taxe de studii, inclusiv master, doctorat, MBA; plata chiriei, a cheltuielilor de întreţinere şi a utilităţilor; plata locurilor de cazare în căminele studenţeşti; o parte din cheltuielile pentru construcţia sau achiziţia unei locuinţe; cheltuielile pentru modernizarea sau renovarea unei locuinţe; costul medicamentelor, analizelor, produselor de protezare/ortezare, serviciilor dentare şi al intervenţiilor chirurgicale; achiziţionarea de calculatoare, laptopuri, imprimante, softuri de specialitate; abonamente sau bilete culturale: cinema, teatru, operă, bibliotecă, muzee; costul publicării cărţilor sau al studiilor de specialitate; achiziţionarea de articole sportive, instrumente muzicale şi alte echipamente necesare pregătirii profesionale în învăţământul de specialitate (tehnic şi de artă); taxa de participare la manifestări ştiinţifice şi concursuri; cheltuielile de transport pentru deplasări la manifestări ştiinţifice şi concursuri.

Plafonul anual al garanţiilor, modalitatea şi condiţiile de acordare, marja anuală care include toate costurile legate de acordarea şi derularea creditului în toate etapele finanţării, condiţiile de eligibilitate anuală a băncilor, precum şi cerinţele pentru accesarea de către persoanele fizice a creditului, regulile de gestionare a garanţiilor se stabilesc anual de către Guvern, mai prevede textul adoptat.

Camera Deputaţilor este for decizional.

Preşedinţia română a Consiliului UE poate începe negocierile cu Parlamentul European, întrucât Consiliul şi-a adoptat poziţia cu privire la armonizarea normelor privind modul în care instituţiile financiare nebancare pot cumpăra credite nepreformante. 

UE încurajează dezvoltarea pieţelor secundare pentru creditele neperformante, care le-ar permite băncilor să gestioneze sau să vândă mai uşor credite neperformante. Ambasadorii la UE au aprobat poziţia Consiliului cu privire la o propunere de directivă care armonizează normele privind modul în care instituţiile financiare nebancare pot cumpăra contracte de credit de la bănci. Scopul noilor norme este de a reduce stocurile existente de credite neperformante ale băncilor şi de a preveni acumularea lor în viitor.

„Reducerea stocului existent de credite neperformante din sectorul bancar şi prevenirea acumulării lor în viitor sunt esenţiale pentru a garanta stabilitatea sistemului financiar al UE. Poziţia adoptată de Consiliu creează un cadru de reglementare clar pentru achiziţionarea şi administrarea creditelor neperformante, ceea ce va duce la dezvoltarea unor pieţe secundare eficiente. Aceasta este esenţială pentru consolidarea uniunii bancare“, spune Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor din România.

Un credit bancar este în general considerat neperformant atunci când trec mai mult de 90 de zile fără ca debitorul (o societate sau o persoană fizică) să plătească dobânda sau tranşele convenite sau atunci când devine puţin probabil că debitorul îl va rambursa. În conformitate cu noile norme propuse, băncile vor putea să gestioneze mai bine creditele care devin neperformante datorită îmbunătăţirii condiţiilor de vânzare a creditelor către terţi. În prezent, potenţialii cumpărători de credite neperformante se confruntă cu bariere în calea achiziţiilor transfrontaliere de credite din cauza diferitelor regimuri de reglementare din statele membre.

Această situaţie a dus la o piaţă secundară ineficientă a creditelor neperformante, cu o cerere scăzută, o concurenţă slabă şi preţuri mici de ofertă.

Noua directivă propusă elimină obstacolele din calea transferului creditelor neperformante de la bănci către instituţiile financiare nebancare şi simplifică şi armonizează cerinţele de autorizare pentru serviciile de administrare de credite pe întreg teritoriul UE, fără a aduce atingere normelor naţionale care impun anumite cerinţe suplimentare pentru serviciile de administrare de credite. În acelaşi timp, drepturile debitorilor vor fi protejate şi garanţiile prevăzute de normele UE aplicabile privind protecţia consumatorilor rămân în vigoare.

În 2009, când un colaps al creditelor din Europa de Est era o amenințare directă și pentru băncile mamă din vest, factorii de decizie din ambele părți s-au reunit pentru prima dată cu scopul de a salva sistemul. Un deceniu mai târziu, creditorii din est performează mai bine decât cei din vest, dar apar noi riscuri care amenință să fie la fel de dăunătoare, potrivit unei analize Bloomberg.

Bancherii se întâlnesc miercuri în capitala Austriei pentru a discuta despre cei 10 ani de la Inițiativa de la Viena, fondată pentru a proteja regiunea de efectele crizelor economice mondiale. Contextul este marcat de un populism în creștere, care ar putea să zguduie încă sistemul financiar, și un scandal în creștere de spălare a banilor, care a afectat deja zone din Europa de Est și bănci occidentale cum ar fi Swedbank AB și Danske Bank A / S.

După treizeci de ani de la căderea Cortinei de Fier, bănci de la Tallinn până la Tirana și de la Bratislava până la Brest-Litovsk sunt încă dominate de un grup de bănci din Europa de Vest conduse de austriecii de la Erste Group Bank AG și Raiffeisen Bank International AG, italienii de la UniCredit SpA și Intesa Sanpaolo SpA, societatea franceză Societe Generale SA și KBC Groep NV din Belgia. Dintre concurenții lor din est, s-a alăturat OTP Bank Nyrt cu sediul în Budapesta.

Tocmai relația transfrontalieră se poate dovedi a fi un călcâi al lui Ahile pentru dezvoltarea economiilor de piață liberă într-un sistem bancar mai interconectat ca oricând. Fără un parteneriat dorit de ambele părți - directorii occidentali ai băncilor și factorii politici din Europa de Est - sistemul financiar rămâne vulnerabil la crize.

Înainte de criza financiară globală, băncile se împrumutau ieftin din Vest și împrumutau la dobânzi specifice piețelor emergente clienții estici dornici de case, mașini și electrocasnice. Procesul de recuperare a decalajelor economice era văzut ca un drum cu sens unic și managementul riscurilor sau prevenirea spălării banilor nu au reprezentat o prioritate.

În cadrul Inițiativei de la Viena, băncile s-au orientat spre împrumuturi în monedele locale, iar creditele neperformante au fost masiv depreciate, cu costuri mari pentru băncile care le-au acordat cu exuberanță. În ansamblu, aceste evenimente au lăsat atât consumatorii din est cât și băncile occidentale mai puțin vulnerabile la criza creditelor care a lovit masiv regiunea în 2009, potrivit BERD.

După mai mulți ani de reducere a gradului de îndatorare, contracții în multe țări și pierderi de miliarde, pe măsură ce creditele problematice se deteriorau, trendul s-a schimbat în majoritatea țărilor din Europa de Est, spunea luna trecută Andreas Treichl, directorul executiv al celui mai mare creditor al regiunii, Erste.  "Avem rate de creștere pe care alte bănci europene nu le pot avea, datorită Republicii Cehe, Slovaciei, Ungariei, României", a spus Treichl.

Până în prezent, ciclul economic este suficient de puternic pentru a oferi un bazin suficient pentru finanțarea bancară. Preocupările potrivit cărora reducerea finanțării transfrontaliere ar putea afecta creșterea nu s-au materializat, potrivit lui Artur Szeski, analist pentru credite bancare la FitchRatings din Varșovia.

“Salariile cresc, șomajul scade și astfel veniturile disponibile cresc foarte repede, și o parte semnificativă a acestora merge în depozite bancare. Lichiditatea nu este o constrângere pentru creștere și nici capitalul”, a arătat el.

Creșterea profiturilor poate provoca un nou risc, așa cum au demonstrat evenimentele recente din România. Acolo, guvernul a introdus un impozit draconic pe bănci, „taxa pe lăcomie”. În timp ce Bucureștiul a trebuit să modifice în cele din urmă legea, episodul a subliniat provocări care pot fi mai dificil de rezolvat decât criza creditelor. “Anul trecut a arătat clar că riscul politic îl depășește pe cel comercial”, a subliniat Treichl.

Tentativa de asalt a Bucureștiului asupra bilanțurilor refăcute ale băncilor nu este primul sau singurul exemplu. În Ungaria, premierul proaspăt ales Viktor Orban s-a confruntat cu o dezordine foarte toxică în 2010. Băncile austriece au exportat la vecinii lor estici obiceiul periculos al creditelor în franci elvețieni, care a afectat masiv milioane de unguri, în momentul în care forintul s-a depreciat.

Orban a transformat Ungaria într-un laborator al riscului politic care încă mai bântuie băncile. El a fost primul care a realizat că merită să mulgi băncile străine considerate prădătoare. Și a dejucat bluff-ul băncilor atunci când a pariat că acestea nu ar îndrăzni să se retragă din țară ca răspuns la acțiunile guvernului care le-au afectat bilanțurile.

“Orban a câștigat,” spune Matthias Siller, care conduce fondul Baring Eastern Europe, cu active de 887 milioane dolari. “A ignorat amenințările că băncile se vor retrage și a câștigat. Iar acest lucru îl face un fel de model pentru restul estului Europei, ceea ce e într-un fel periculos pentru bănci.”

Acțiunile lui Orban continuă să inspire politicienii din Europa de Est. Un motiv pentru această popularitate este că alegătorii din unele țări încă suferă din cauza unor practici de creditare pe care le consideră incorecte. În prezent, Polonia discută despre conversia în monedă națională a creditelor în valută, o operațiune care ar putea costa băncile 3,2 miliarde zloți (842 milioane dolari SUA) pe an.

Dinamica creditului a încetinit pe aproape toate componentele în primele două luni din 2019, confirmând tendința din ultimele câteva luni. După o lună ianuarie slabă, datele pe februarie arată o revenire ușoară pe creditele de consum în lei și o stabilizare pe cele pentru locuințe. Pe de altă parte, împrumuturile pentru companii au scăzut. Peste răcirea dinamicii economice, de la începutul anului pe sistemul bancar a venit și taxa pe active, peste care se adaugă și limitarea administrativă a gradului de îndatorare pentru persoanele fizice.

Vestea bună este că adoptarea OUG 114/2018 nu a dus la o comprimare a creditării în primele două luni de la adoptare. Ordonanța a venit, oricum, într-un moment în care dinamica creditului pentru populație începuse să scadă, dar în care aveam o accelerare a creditului pentru companii.

Luna ianuarie a fost mai slabă decât de obicei pentru împrumuturile acordate de către bănci, însă în februarie datele publicate de Banca Națională a României arată o revenire timidă în creditarea populației, dar o scădere pe partea de firme.

A doua lună de limitare a gradului de îndatorare

De la 1 ianuarie a intrat în vigoare noile reglementări ale BNR care pun limită de la centru pentru ratele pe care le pot împrumuta românii raportat la venituri, pentru prima oară după 2007.

Creditul acordat populației a crescut cu 9,3% față de anul anterior la circa 133,9 miliarde de lei, un sold mai mare cu 11,3 miliarde de lei față de februarie 2018 și cu aproape 355 de milioane de lei peste cel din ianuarie. Ritmul anual s-a diminuat față de ianuarie cu 0,1 puncte procentuale și a intrat sub media de creștere pe anul trecut. Totodată, ritmul lunar a scăzut de la circa 0,4% la 0,3%. Însă, trebuie luat în calcul faptul că pe datele exprimate în lei, creditele în valută sunt mai umflate decât anul trecut cu aproape 2%, ca urmare a deprecierii leului de la începutul anului.

Creditul pentru locuințe a crescut cu 11,2% față de februarie 2018 la circa 74,7 miliarde de lei, un avans anual de 7,5 miliarde de lei, dinamică în răcire față de lunile anterioare. În comparație cu ianuarie, ritmul de creștere a creditului pentru locuințe a scăzut la 0,6% de la 1%. Creditul pentru consum a accelerat ușor în termeni anuali la 7,5% (+0,3 pp), ajungând la un sold de 57,6 miliarde de lei, ma mare cu 4 miliarde de lei față de februarie 2018, în timp ce soldul a crescut cu sub 0,2% față de luna ianuarie.

Datele pe total credit nu oferă, însă, o imagine foarte bună în privința evoluției creditului populației, în condițiile în care împrumuturile în valută sunt sever limitate, creditele noi fiind acordate aproape exclusiv în lei.

Creditul în lei nu mai merge la fel de bine

Pe componente ale devizelor, în februarie avem o creștere a creditului în lei cu 18,5% față de anul anterior, la 96,5 miliarde de lei, un sold mai mare cu 15 miliarde de lei. Dinamica anuală este în scădere continuă începând cu finele primului trimestru al anului trecut, când avansul era de peste 23%/an. În termeni lunari, creditul în lei a accelerat față de ianuarie la 0,6%, față de 0,3% anterior. Însă creșterea se păstrează substanțial sub ratele lunare înregistrate în ultimii doi ani. În ianuarie și februarie 2018, creditul în lei avansa cu un total de 1,3 miliarde de lei, față de 860 de milioane de lei în primele două luni din 2019.

Creditul pentru locuințe în lei continuă să decelereze în termen anuali, cu o scădere de aproape 1 punct procentual a dinamicii la 23,4%. Soldul a crescut cu circa 9,5 miliarde de lei față de anul trecut la 49,9 miliarde de lei. După un avans de 558 de milioane de lei în ianuarie, soldul a crescut cu 584 de milioane de lei în februarie. Creșterea pe primele două luni din 2019 e cu circa 213 milioane de lei sub cea din primele două luni de anul trecut.

Ritmul lunar a scăzut în jurul a 1,2%, inferior celor înregistrate nu doar în toate lunile din anul trecut, ci și în toate lunile din ultimii 7 ani.

Creditul pentru consum în lei a accelerat ușor la 14,6% (+0,3 pp) în termeni anuali și la 0,4% în termeni lunari, însă trebuie luat în calcul faptul că împrumuturile de consum au scăzut în volum în lunile decembrie și ianuarie, prima lună a anului fiind chiar foarte slabă, inclusiv în comparație cu anul anterior. Per total, soldul creditelor de consum în lei a crescut cu aproape 5,8 miliarde de lei față de anul trecut la 45,3 miliarde de lei. Cumulat, în primele două luni ale anului soldul pe consum a scăzut cu 90 de milioane de lei, față de o stagnare în același interval din 2018.

Creditul în valută acordat populației s-a înjumătățit față de maximul istoric

Creditul în valută a continuat să se diminueze la sub 7,9 miliarde de euro, o scădere de 0,8% față de ianuarie și de 10,5% față de februarie 2018. Scăderea anuală a soldului s-a temperat în apropierea a 930 de milioane de euro, față de 1,3-1,4 miliarde de euro la începutul anului trecut, posibil și pe fondul unui efect de bază – un sold mai mic înseamnă rambursări mai mici -, dar și a faptului că n-au apărut noi programe de conversie ale băncilor pentru creditele în franci elvețieni.

În punctul de vârf din decembrie 2011, creditului în valută acordat populației depășea echivalentul a 16 miliarde de euro, fiind stimulat inclusiv de către stat, prin programul Prima Casă, băncile acordând credite ipotecare aproape exclusiv în lei până în 2013, când garanțiile guvernamentale au fost restrânse la moneda națională.

Creditul în pentru locuințe în valută a scăzut cu 8,7% (-498 miliarde de euro) față de anul trecut la circa 5,2 miliarde de euro echivalent. Creditul de consum în valută s-a redus cu 14% (-424 de milioane de euro) la 2,6 miliarde de euro.

Creditul pentru companii a scăzut în februarie

Creditul acordat societăților nefinanciare a crescut cu 6,7% (+circa 7 miliarde de lei) în termeni anuali la 111,4 miliarde de lei, față de o dinamică anuală de 7,2% înregistrată în ianuarie, dar care a fost influențată și de deprecierea leului. Față de februarie, creditul acordat firmelor a scăzut cu 0,2% sau circa 253 de milioane de lei.

După o scădere în termeni lunari de 1,3% în ianuarie (+875 de milioane de lei), creditul pentru firme în lei a crescut marginal în februarie (+0,1% sau 53 de milioane de lei) la circa 65 de miliarde de lei.

Împrumuturile în valută au trecut pe o dinamică negativă în termeni lunari (-0,8% sau 585 de milioane de euro) la 9,8 miliarde de euro, după un avans consistent de 2,6% în ianuarie (+724 de milioane de euro), când soldul a crescut mai ales pe seama împrumuturilor în alte valute în afara euro.

Față de februarie 2018, dinamica creditelor în valută pentru companii a încetinit la 6,4%, de la 7,9% ianuarie/ianuarie.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, miercuri, un curs de referinţă de 4,7620 lei/euro, o creştere de 0,12% faţă de nivelul atins marţi. Francul elveţian a crescut până la cel mai ridicat nivel din aprilie 2017 până în prezent.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a atins, în 25 ianuarie, un nivel maxim de 4,7648 lei.

Marţi, euro a crescut la 4,7564 lei.

Miercuri, euro a urcat la 4,7620 lei.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4,2296 lei la 4,2516 lei. Acesta este cel mai crescut nivel din 4 aprilie 2017, când a fost 4,2546 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,2005 lei la 4,2209 lei.

Lira sterlină a crescut de la 5,5575 lei la 5,5728 lei.

Preţul gramului de aur a urcat de la 177,5598 lei la 178,9362 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,23%, pentru a doua zi consecutiv, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Luni, indicele a crescut de la 3,16% la 3,23%. Marţi, acesta a stagnat.

Miercuri, indicele a stagnat pentru a doua oară consecutiv.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a stagnat la 3,32%, pentru a doua oară consecutiv.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în depreciere la 3,46%, de la 3,52%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Totodată, dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a coborât la 3,16%, de la 3,20%.

Postări Facebook

Christian Tănase: https://www.facebook.com/cryssu2008/posts/2687668361250108

Mihai Adrian Neacșu: https://www.facebook.com/ma.neacsu/posts/2169847906386281

Produs în Ardeal: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=820723598293121&id=210086869356800

Wall-Street.ro: https://www.facebook.com/WallStreetRo/posts/10161550964370427

Lucian Petrescu: https://www.facebook.com/petrescu.lucian/posts/2032690150114092

Paul Maior: https://www.facebook.com/paulmaior/posts/10157170039514458 & https://www.facebook.com/groups/kas.afaceri/permalink/2427386220629061/

Lorand Szasz: https://www.facebook.com/LorandSzasz/posts/10214452261845133

pauzadestiri.ro: https://www.facebook.com/pauzadestiri.ro/posts/1733745236727143

Edufin Online: https://www.facebook.com/edufinonline/posts/1925522187559805

Stiri BUCurești: https://www.facebook.com/stiribuc/posts/2127161690731645

Sergiu Cone: https://www.facebook.com/sergiu.cone/posts/2165478293543295

EBA Moldova: https://www.facebook.com/eba.moldova.md/posts/2162577513835002

Octavian Dunăre: https://www.facebook.com/octavian.dunare/posts/10157179311394711

Postări Twitter

Forbes România: https://twitter.com/ForbesRo/status/1110889238172782594

@locdog85: https://twitter.com/locdog85/status/1110947093290590208

@bitatgjiu: https://twitter.com/bitatgjiu70/status/1110955650417344513

Gadget.ro: https://twitter.com/gadgetro/status/1111010349069815808

Cosmin Mușat: https://twitter.com/CosminMusat/status/1111010462307622913

Iosif Buble: https://twitter.com/ioskap/status/1111033419562131457

Edufin Online: https://twitter.com/edufinonline/status/1111041134887927816

Știri BUCurești: https://twitter.com/StiriBUC/status/1111042397314711552 & https://twitter.com/StiriBUC/status/1111155459120132097

Răzvan Băltărețu: https://twitter.com/razvanbaltaretu/status/1111156671156576257

Adriana Herța: https://twitter.com/AdrianaHerta1/status/1111173864510373888