Grupul Financiar Banca Transilvania – prin ERB Retail Services – şi Flanco dau startul unui parteneriat strategic care pentru clienți înseamnă soluții de finanțare în vederea achiziționării de produse electro-IT. Clienții primesc răspuns privind acordarea finanțării în maxim 10 minute, în magazinele Flanco și pe flanco.ro.

Compania ERB Retail Services a fost achiziționată de Banca Transilvania odată cu Bancpost, în anul 2018, iar acum se află în etapa de integrare în BT Direct, instituția de consumer finance a Grupului Financiar Banca Transilvania. Cele două instituții vor fuziona în prima parte a acestui an. Flanco este unul dintre cei mai mari retaileri electro-IT din România, activ în 96 de orașe cu 135 de magazine și cu o puternică prezență online prin flanco.ro, care se numără printre cele mai mari magazine online din țară.

“Datorită acestei colaborări, vom fi prezenți cu oferte avantajoase de finanțare rapidă în magazinele Flanco din toată țara, dar și în magazinul online flanco.ro. Consultanții de vânzări Flanco din magazine sunt pregătiți să ofere clienților soluții personalizate atât prin prisma experienței vaste pe care o au, cât şi a produselor financiare oferite de ERB Retail Services: variate, cu costuri transparente şi beneficii suplimentare. Practic, în 10 minute clienților Flanco li se poate aproba finanțarea care li se potrivește pentru produsele cu care doresc să plece din magazin” – afirmă Alexandru Andrei, Director Comercial, ERB Retail Services.

”Misiunea Flanco, de a face viețile oamenilor mai ușoare și mai frumoase prin intermediul tehnologiei, ar fi mult mai greu de realizat fără partenerii noștri de servicii financiare. Suntem bucuroși că am regăsit în ERB Retail Services, parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, un partener care să fie la fel de dedicat ca și noi în a răspunde nevoilor clienților din piața de electro-IT cu soluții de finanțare simple, rapide și la costuri avantajoase” – spune Oana Bărbulescu, Services Manager, Flanco Retail S.A. 

Parteneriatul dintre cele două companii marchează totodată asocierea a două branduri româneşti puternice, chiar în anul în care fiecare dintre acestea sărbătoresc 25 de ani de când sunt alături de clienți.

În weekend, peste 1.500 de voluntari au plantat 50.000 de puieți de arbori. 10 hectare din localitatea Sânmihaiu de Câmpie, din judeţul Bistriţa Năsăud au fost îmbogățite cu gorun, frasin și pin negru. Cei 1.500 de voluntari au venit din toată țara, dar și din afară, după ce au aflat de acțiunea de plantare de la membrii asociației, de la prieteni sau de pe rețelele de socializare. Alături de voluntari au participat și reprezentanți ISU, jandarmi și specialiști silvicultori.

„Terenul de la Sânmihaiu de Câmpie, unde am plantat sâmbătă 10 hectare de pădure, a fost deosebit de dificil din cauza înclinației, alunecărilor de teren și a pământului destul de bătătorit”, a postat asociația pe pagina de Facebook.

55 de persoane de la Direcția Silvică, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Bistrița-Năsăud și Garda Forestieră Bistrița-Năsăud au realizat munci silvice. Le-au arătat voluntarilor cum se plantează corect un puiet, au pregătit terenul manual, unde nu s-a putut lucra cu utilaje silvice, au pichetat, au trasat rândurile și au împărțit terenul în 10 parcele.

„Terenul este greu, cu pante destul de mari, dar pe o suprafaţă de 10 hectare am reuşit să plantăm 4,5 hectare de gorun, 4 hectare de frasin și un hectar de pin negru”, a declarat Gheorghe Ivan, directorul Direcţiei Silvice Bistriţa, potrivit Observator.

Pădurea Transilvania 5.0 este al cincilea proiect iniţiat de Asociaţia Tăşuleasa Social, care, de jumătate de deceniu, organizează câte o acţiune de împădurire în zone în care au avut loc defrişări masive. Până acum, în proiectul „Pădurea Transilvania”, iniţiat de Banca Transilvania şi Asociaţia Tăşuleasa Bistriţa, au participat peste 10.000 de voluntari. Cu ajutorul lor, peste 200.000 de puieţi au fost plantaţi pe o suprafaţă de aproape 50 de hectare. Din 2014 și până acum, Banca Transilvania a investit peste 300.000 de euro în programe de voluntariat dedicate împăduririlor.

Indicii principali de la BVB au câștigat peste un procent într-un context ameliorat pentru piețele globale de acțiuni. Titlurile bancare lichide au dat tonul aprecierilor într-o piață unde interesul sporit s-a observat și pe segmentul de obligațiuni.

După un parcurs corectiv în primele 2 ședințe de tranzacționare ale acestei săptămâni, tendința pozitivă pe termen scurt s-a reluat la BVB. Conturarea unei variante revizuite a așa-numitei „taxe pe lăcomie” care a provocat cutremurul bursier de la cumpăna dintre ani, menționată și astăzi într-o prezență comună a miniștrilor de Finanțe și Energiei, a fost de natură să lase loc unei reveniri a cotațiilor.

Indicele compozit BET Plus a urcat cu 1,07%, iar indicele reprezentativ BET s-a apreciat cu 1,13%, până la nivelul de 8.044,12 de puncte.

O mișcare cu potențial de a anula întregul picaj generat de ordonanța de urgență cu prevederi drastice pentru mediul corporativ are și o altă susținere tehnică, respectiv trecerea în această lună a mediei mobile exponențiale de 21 zile (EMA21) peste media mobilă exponențială de 55 zile (EMA55), cu un unghi de separare bun.

Credibilitatea aprecierilor de astăzi este dată de faptul că acestea au fost susținute de acțiunile care tradițional sunt cele mai lichide, respectiv cele ale băncilor și care au adunat schimburi reprezentând 62,7”% din rulajul de 47,73 milioane lei (10,03 milioane euro) al pieței de acțiuni. Astfel, titlurile BRD Groupe Société Générale (BRD) au crescut cu 2,37%, până la prețul de 12,96 lei/acțiune, pe tranzacții de 20,10 milioane lei.

Cealaltă acțiune bancară lichidă de la cota BVB, cea a Băncii Transilvania (TLV), a urcat cu 1,45%, până la prețul de 2,1000 lei/acțiune.

În Europa, cu excepția indicelui PX de la Praga care a suferit un declin de 0,18%, ceilalți indici principali și regionali au avut închideri pesdte referință: +0,58% pentru indicele Euro Stoxx 50, +0,26% pentru indicele FTSE100 de la Londra, +0,89% pentru indicele CAC40 de la Paris, +0,64% pentru indicele DAX de la Frankfurt, +0,52% pentru indicele WIG20 de la Varșovia și +0,33% pentru indicele BUX de la Budapesta.

În acest climat al unei sesiuni de destindere, am consemnat și o tranzacții majore pe piața instrumentelor cu venit fix de la BVB. Astfel, au fost schimbate 230 de obligațiuni din emisiunea din 2015 a Primăriei Municipiului București, valoarea acestor transferuri ridicându-se cu 23,67 milioane lei (4,98 milioane euro). Prețul acestor tranzacții a fost de 99,45 lei/acțiune, sub valoarea nominal de 100,00 de lei, ceea ce înseamnă că randamentul este superior dobânzii anuale fixe de 3,58% a titlurilor cu maturitate în luna mai a anului 2020.

Pe al 3-lea rulaj al zilei, de 5,63 milioane lei, titlurile Fondul Proprietatea (FP) au urcat cu 1,12%, până la prețul de 0,9020 lei/acțiune, însă, într-o zi mai slabă pentru acțiunile SIF, indicele financiar BET-FI a subperformat pieței, cu un avans de 0,52%.

Prin contrast, indicele energetic BET-NG a avut o evoluție în linie cu media pieței, +1,02%. Cele mai lichide titluri din structura sa, cele ale Romgaz Mediaș (SNG), s-au apreciat cu 0,94%, până la prețul de 32,30 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 2,69 milioane lei. Conducerea producătorului de gaze naturale a propus în prima zi de tranzacționare a acestei săptămâni distribuirea unor dividende agregate în valoare de 4,17 lei/acțiune care, la utlima cotație, conferă acționarilor un randament net de 12,26%.

De asemenea, titlurile Electrica (EL) și-au continuat parcursul de revenire din minime, cu un impuls pozitiv de 0,76%, până la prețul de 10,64 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 1,99 milioane lei. O dinamică ceva mai atenuată, +0,56%, l-au avut titlurile OMV Petrom (SNP), care au închis la prețul de 0,3620 lei/acțiune, pe tranzacții de 1,19 milioane lei, într-o zi în care la Londra cotația țițeiului de tip Brent a revenit astăzi în zona maximelor ultimelor 4 luni de 68,50 dolari/baril.

La același capitol energetic, titlurile Transgaz Mediaș (TGN) au avut un salt de 2,12%, până la prețul de 337,00 lei/acțiune, pe transferuri de aproximativ 989.000 de lei. Conducerea transportatorului de gaze a propus distribuirea unui dividend brut de 21,66 lei/acțiune care, la ultima cotație, oferă acționarilor un randament net de 6,11%.

Federaţia Română de Baschet a anunţat gazda All Star Game 2019 şi a Turneului Final Four al Cupei României la masculin, cele două evenimente urmând a se desfăşura, între 17-19 aprilie, la BT Arena din Cluj-Napoca.

În 17 aprilie se vor desfăşura semifinalele Cupei României, între CSU Sibiu şi Dinamo Bucureşti, respectiv CSM Oradea – U Banca Transilvania Cluj, iar o zi mai târziu este programată finala pentru trofeu. Semifinalele au fost stabilite, luni, prinn tragere la sorţi, la sediul FR Baschet.

All Star Game va avea loc în 19 aprilie, de asemenea la BT Arena, şi va fi prima ediţie în noua sală clujeană. Evenimentul a mai fost găzduit în 2014 de sala ”Horia Demian” din oraş.

Deţinătoarea Cupei României este echipa U Banca Transilvania Cluj, care s-a impus şi la ediţiile din 2016 şi 2017 ale competiţiei.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de ordonanță de urgență care ar urma să modifice OUG 114, faimoasa ordonanță a lăcomiei. Proiectul prevede scăderea taxei pe activele bancare și o nouă formulă de calcul pentru ROBOR, suspendă temporar cererea ca administratorii de fonduri de pensii din Pilonul II să-și majoreze capitalul social și aduce modificări în energie.

Interesant este faptul că la semnătura electronică a documentului postat de Ministerul Finanțelor pe site-ul propriu apare numele lui Gheorghe Gherghina, fost director în minister și actual membru în Consiliul de Administrație al BNR. Banca Națională a fost unul dintre marii adversari ai OUG 114, despre care a spus că va duce la distrugerea sistemului bancar.

Taxa pe active bancare

Cotele taxei pe active, aplicate asupra bazei impozabile:

• 0,4% pe an, pentru instituţia bancara care deţine o cota de piaţă mai mare sau egala cu 1%;

• 0,2% pe an, pentru instituţia bancara care deţine o cota de piaţă mai mică de 1%.

Cota de piață este cea stabilită la sfârșitul semestrului/anului pentru care se datorează taxa. Băncile sunt obligate să calculeze semestrial, respectiv la sfârșitul anului taxa pe active.

Taxa calculată se reduce:

• pentru creșterea intermedierii financiare, prin creșterea soldului creditelor:

  • cu 50%, în cazul în care creșterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare și gospodăriilor populaţiei, este egală sau mai mare decât ținta de creștere a creditării;

  • până la 50%, în cazul în care creşterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare si gospodariilor populaţiei este mai mică decât ținta de creștere a creditării, situație în care procentul de reducere a taxei pe active se calculează proporţional

  • referința inițială fată de care se realizează calculul evoluției marjei de dobândă este dată de marja de dobândă de la sfârșitul anului 2018.

  • În cazul în care în anul/anii următor/următori marja de dobândă crește, evoluția marjei de dobândă se va evalua funcție de referința inițială (punctul de mai sus) până când marja de dobândă înregistrează o valoare mai mică sau egală cu valoarea referinței inițiale (tot punctul de mai sus n.r.). În anul următor înregistrării marjei de dobândă cel mult la nivelul referinței inițiale, calculul evoluției marjei de dobândă se va realiza față de marja de dobândă înregistrata la sfârsitul anului precedent, care devine referință inițială și căreia i se aplica prevederile de la acest punct.

Taxa pe active, calculată și redusă pe baza indicatorilor privind cota de piata, soldul creditelor și marja de dobândă înregistrați la nivelul primului semestru al anului pentru care se datorează taxa pe active și a jumătate din nivelurile țintă de creștere a creditării și a țintei de diminuare a marjei de dobândă, se declară și se plăteşte până la data de 25 august, inclusiv, a anului pentru care se datorează.

Taxa nu se datorează și nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situații:

1. dacă a îndeplinit 100% ținta de creștere a creditării, sau

2. dacă a îndeplinit 100% ținta de diminuare a marjei de dobândă, sau

3. dacă nivelul procentual agregat al creșterii creditării și al diminuării marjei de dobândă este cel puțin 100%.

Indicatorii ţintă de creştere a creditării şi de diminuare a marjei de dobândă, precum și marja de referință a dobânzii se stabilesc anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, cu recomandarea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială. Pentru anul 2019, pentru fiecare instituție bancară, ținta de creștere a creditării este de + 8,0 la suta, ținta de diminuare a marjei de dobânda este de -8,0 la suta, iar marja de referința a dobânzii este de 4,0 puncte procentuale.

Nu sunt supuse taxei pe active instituțiile bancare care înregistrează pierdere contabilă, înainte de calculul taxei pe active, la sfârșitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa.

Ce active nu se iau în calcul la taxa bancară

Taxa pe active se calculează prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (2) asupra bazei impozabile reprezentată de activele financiare nete ale instituției bancare existente în sold la sfarsitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa, potrivit evidenţei contabile, din care se scad următoarele active financiare:

• numerarul;

• solduri de numerar la bănci centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;

• expuneri neperformante la valoare netă;

• titluri de datorie emise de administrații publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;

• credite și avansuri acordate administrațiilor publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;

• credite acordate de instituțiile de credit sectorului neguvernamental purtătoare de garanții primite din partea administrației publice centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante;

• credite acordate instituțiilor de credit, creanțe atașate și sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante ; depozite la instituții de credit, creanțe atașate și sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; conturi de corespondent la instituții de credit (nostro) și creanțe atașate, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; operațiuni reverse repo și titluri luate cu împrumut, creanțe atașate și sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante.

Cum se vor calcula dobânzile la credite

Pentru creditele acordate în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă EURIBOR/LIBOR la o anumită perioadă, în funcție de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului;”

Pentru creditele acordate în monedă națională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referință pentru credite acordate în lei cu dobanda variabila se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naționale a României și reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. Indicele de referință se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor.”

În contractele de credit cu dobânda variabilă se vor aplica următoarele reguli:

• pentru creditele în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă EURIBOR/LIBOR la o anumită perioadă, în funcţie de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului;

• pentru creditele acordate în monedă națională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referință pentru credite acordate în lei cu dobândă variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naționale a României și reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. Indicele de referință se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor;

• în acord cu politica comercială a fiecărui creditor, acesta poate reduce marja şi/sau aplica un nivel mai redus al indicelui de referinţă, având dreptul ca, pe parcursul derulării contractului, să revină la valoarea marjei menţionate în contract la data încheierii acestuia şi/sau la nivelul indicelui de referinţă;

• modul de calcul al dobânzii trebuie indicat în mod expres în contract, cu precizarea periodicităţii şi/sau a condiţiilor în care survine modificarea ratei dobânzii variabile, atât în sensul majorării datorate indicelui de referinţă EURIBOR/indicelui de referință pentru creditele acordate în lei cu dobândă variabilă/LIBOR, cât şi în cel al reducerii acesteia;

• valoarea indicilor de referinţă utilizaţi în formula de calcul a dobânzii variabile va fi afişată şi permanent actualizată, pe website-urile creditorilor şi la toate punctele de lucru ale acestora.”

Pilonul II de pensii

Prevederea privind majorarea de capital la adminsitratorii Pilonului II de pensii se suspendă până la data de 31 mai 2019.

Taxa pe cifra de afaceri din energie

Au fost scoase de la taxarea cu 2% producătorii de energie pe cărbune, în ciuda avertismentelor Consiliului Concurenței ca este o măsură care ar reprezenta ajutor de stat si care ar trebui discutată mai întâi cu autoritățile de la Bruxelles.

Noua formulă de calcul pentru indicele Robor nu va fi aplicată automat creditelor aflate în derulare, iar persoanele cu împrumuturi deja contractate va trebui să se refinanțeze pe piața bancară pentru a înlocui în contractele de credit vechiul indice Robor cu indicele nou, a anunțat, astăzi, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Cu doar o săptămână în urmă, ministrul a declarat exact invers, anume că noua formulă de calul se va aplica automat creditelor în derulare și astfel ar fi urmat să scadă ratele românilor.

La o aplicare automată la creditele în derulare, deși ar fi ridicat serioase semne de întrebare privind legalitatea măsurii, ratele ar fi scăzut (în condițiile actuale de dobândă), în timp ce dacă o persoană se va refinanța din piață pe noul indice care va înlocui Robor în contracte, este puțin probabil să obțină o dobândă anuală efectivă semnificativ mai mică decât cea disponibilă pe piață la contractele noi. Astfel, după schimbarea Robor, o persoană care își va refinanța creditul o va face, cel mai probabil, în condiții similare cu cele de dinainte de modificarea indicelui de către Guvern.

Guvernul discută încă despre modificarea Robor, până la ședința de guvern de joi, dar Executivul nu mai intenționează ca noua formulă de calcul a Robor să fie aplicată automat creditelor în derulare.

"Aceasta este o discuție care încă se mai poartă zilele acestea, până la ședința de guvern. Propunerea noastră va fi aceea ca, de la un moment după apariția ordonanței de urgență, undeva poate o lună de zile sau ceva de genul ăsta, să se treacă la această nouă formulă de calcul. Clar noilor credite se va aplica, iar pentru creditele în derulare, formula de schimbare este cea a cererii de refinanțare. Cei care au credite vor face, probabil, o cerere de refinanțare la aceeași bancă sau la alte bănci, bazat pe noua formulă de calcul, iar dacă noua dobândă va fi mai atractivă, clar omul va decide să se refinanțeze. Dacă va fi de la altă bancă, clar va fi concurență între bănci pentru a oferi românilor o finanțare mai ieftină", a spus Teodorovici, întrebat de jurnaliști despre perspectivele modificării Robor.

Astfel, un punct important al ordonanței care ar urma să fie aprobată joi în Guvern ar modifica OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori și OUG 52/2016 privind creditele ipotecare, schimbând articolele referitoare la modul de calcul al dobânzilor variabile în lei. Astfel, pentru creditele în valută, rămâne obligația de raportare la EURIBOR/LIBOR, însă pentru cele în lei dispare cea privind raportarea la ROBOR.

Creditele noi în monedă națională se vor raporta la un indice de referință calculat exclusiv pe baza cotațiilor interbancare la o anumită perioadă, publicat de BNR, care reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. Acest indice de referință se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor zilnice, urmând a fi aplicat de fiecare bancă pentru trimestrul următor.

Chiar dacă ministrul Eugen Teodorovici a spus, în mai multe rânduri, că este modificat modul de calcul al ROBOR, în fapt se schimbă referința – de altfel, Guvernul nici nu are cum să schimbe felul în care se calculează ROBOR, pentru că acest indicator e reglementat de BNR.

Până acum, băncile au utilizat în special referințele ROBOR la 3 și 6 luni în contractele de credit, adică scadențe mai lungi, care includ o componentă de timp, de inflație și de așteptări privind politica monetară, iar tranzacțiile efective se realizează pe scadențe mult mai scurte, în principal overnight, astfel că există o diferență între cele două referințe.

Text semnat de Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR. Textul integral:

Joi, după şedinţa de guvern, e posibil să aflăm că OUG 114/2018 se va fi despărţit de ROBOR. Şi de iluzia că o recalculare a ROBOR-ului, printr-o formulă magică, ar conduce la ieftinirea creditelor. Pentru că aşa ceva este imposibil.

Ceea ce nu înseamnă că întrebările legate de ieftinirea creditelor – când, cum, în ce condiţii şi în ce cuantum? – nu vor continua să pună pe jar societatea românească. Pentru că, iată, după doi ani (2009 şi 2010) de recesiune, de o vreme, practic din 2011, avem creştere economică plus. Rata anuală a PIB-ului a tot crescut iar creditul a luat avans. Dar o mare parte a populaţiei constată că, din ceea ce se realizează, primeşte încă puţin. 

Adevărul este că, în general, când creşte PIB-ul nu cresc concomitent şi sumele de bani din buzunare. Banii disponibili. Vor mai trece ani şi stilul de viaţă de zi cu zi îi va obliga, pe mulţi, să-şi restrângă drastic cheltuielile. Iar o schimbare a stilului de viaţă nu va veni numai de la un PIB cu plus. Va fi nevoie şi de o nouă tablă de valori, care să pună într-o altă ecuaţie, mai apropiată de cerinţele eficienţei, proprietatea, munca, producţia, venitul şi consumul. Într-un cadru economic pe care numai o piaţă funcţională îl poate asigura. Drumul către această nouă tablă de valori a început cu macrostabilizarea. Ca să fie aduse în limite adecvate inflaţia, banii, cursul valutar, deficitele, împrumutul public, dobânzile. Acum, după ani îndelungaţi de strădanii, vedem cum unele echilibre nu sunt tocmai stabile. Pentru că se produce încă încet, uneori prea încet, oxigenarea companiilor care suflă greu. Şi nu doar dintre cele de stat. Or, fără o reformă radicală a companiilor, nu vom ajunge la dezvoltarea dorită. O reformă care să înceapă de la vârf. Căci fără manageri competenţi, îndrăgostiţi de eficienţă şi de performanţe, nu vom reuşi.

Între răsfăţaţii noii noastre istorii şi-au făcut loc şi managerii. Dar nu puţini dintre ei strigă mai tare decât Napoleon că au nevoie de bani. Sigur, piaţa banilor a devenit – prin excelenţă – „nervul economiei“. Managerii, în toată lumea, când încep o treabă cer bani. Când o sfârşesc primesc şi mai mulţi bani. Nu întâmplător, în economia modernă, s-au creat două planuri de decizie: al celor care dau banii – investitorii – şi al celor care multiplică banii – managerii!

Numai că la noi, deseori, oricât de mulţi bani ar primi, nu le ajung. Pentru că nu doar banii contează. Ca să câştige cursa au nevoie de mai mult. Au nevoie, cu deosebire, de înţelepciune potrivit definiţiei date de Socrate: atitudine corectă faţă de realitate. Şi nu poate fi, în acest moment al istoriei României, o atitudine mai corectă a societăţii româneşti faţă de realitate decât aderarea noastră la întărirea macrostabilităţii, concomitent cu restructurarea din temelie a companiilor. Şi a managementului. Şi nici măcar un model bazat pe un raport echilibrat între producţie şi consum, pe investiţii, pe inflaţie mică, pe cursuri stabile, pe un deficit bugetar care să se încadreze în cerinţele europene… nu rezolvă lucrurile. Mai e nevoie de companii stabilizate, care să-şi fi încheiat restructurările, să-şi fi asigurat funcţionalitatea şi un grad înalt de competitivitate. Altfel, ieftinirea creditelor rămâne o vorbă în vânt. Şi nu doar ieftinirea creditelor, ci bunăstarea populaţiei în general.

Criza prin care am trecut a dovedit lumii întregi că se impune o despărţire totală şi definitivă de ceea ce am putea numi „capitalismul utopic“, care – între altele – a exacerbat rolul pieţelor, chiar l-a singularizat, într-o încercare de a arunca statul în afara ecuaţiilor economice. Dar statul, acum, e chemat să joace un rol nou. Ceea ce nu înseamnă în niciun caz că ar fi sunat deşteptarea pentru un alt timp, care să reînvie vechile tipare colectiviste şi să readucă statul în poziţii dominante în raport cu pieţele. Deşi, în dezbaterile actuale, nu doar de la noi, nu lipsesc nici ideile şi nici tentaţiile practice menite să împingă lumea către modelele apropiate de colectivism, cu statul în rol de vioara întâi. Este însă cert că astfel de modele, chiar dacă au o largă susţinere, nu întrunesc masa critică de care ar avea nevoie ca să fie învingătoare. Astăzi, cele mai sănătoase opţiuni converg către o nouă filosofie economică, de natură să poziţioneze pieţele şi statul într-un raport de parteneriat, chiar de complementaritate.

Fără îndoială, pieţele pot să greşească grav, pot face multe erori şi statul nu le poate acoperi pe toate. Dar şi statele pot face – şi fac – mari erori şi pieţele nu le pot îndrepta pe toate. Însă un parteneriat eficient, în care statul şi pieţele să coopereze şi să se completeze, poate fi soluţia pentru rezolvarea multora dintre problemele economice şi sociale actuale. Criza a lovit dur întreaga lume şi soluţiile standard, arhaice şi neadaptate, nu au mai putut drege lucrurile.

Acolo unde statele şi-au asumat roluri de „pompieri“ ca să stingă focuri, mai ales în fostele ţări comuniste şi în ţări în dezvoltare, pretutindeni acolo unde ardea, ignorând rolul pieţelor, lucrurile au ieşit rău. Lumea a înţeles că la bunăstarea dorită se ajunge 1) cu legi bune, simple şi clare, pe care oamenii să le înţeleagă, să şi le însuşească şi să le urmeze; 2) cu instituţii de piaţă performante; 3) cu oameni competitivi. Trei valori care se nasc greu.

Ministrul Finanţelor a anunţat că modelul de calcul al indicelui ROBOR de care se vor lega de acum încolo dobânzile la credite se va calcula în funcţie de tranzacţiile efective de pe piaţa bancară şi nu pe baza cotaţiilor impuse de cele câteva bănci care participă la stabilirea zilnică a ROBOR. Calculele BNR arată clar că dobânda medie a tranzacţiilor efective de pe interbancar din ultimele trei luni poate fi uneori mai mare decât ROBOR la 3 luni stabilit prin cotaţii. Astfel, în luna februarie, valoarea acestei medii a ROBOR pe tranzacţii efective a fost de 3,38% faţă de ROBOR la 3 luni stabilit pe baza cotaţiilor interbancare de 3,17%.

Ministrul Finanţelor a anunţat că modelul de calcul al indicelui ROBOR de care se vor lega de acum încolo dobânzile la credite se va calcula în funcţie de tranzacţiile efective de pe piaţa bancară şi nu pe baza cotaţiilor impuse de cele câteva bănci care participă la stabilirea zilnică a ROBOR. Decizia urmăreşte o scădere a ratelor la credite pentru populaţie şi se bazează pe faptul că tranzacţiile efective interbancare sunt pe termen mult mai scurt, de o zi, o săptămână sau o lună şi, în consecinţă, dobânzile aferente unor credite rambursate într-un termen mai scurt sunt mult mai mici. Astfel, în trecut, aveam dobânzi overnight (dobânzi practicate la împrumuturile de pe o zi pe alta) de 1,5% şi Robor la 3 luni cotat de piaţa interbancară era de 2,3%-2,4%.

Trebuie însă subliniat că nu întotdeauna dobânzile la tranzacţiile efective făcute de bănci între ele sunt la costuri mai mici decât media cotaţiilor utilizată la ora actuală în calculul dobânzilor. Când lichidităţile scad pe piaţa interbancară, banii se scumpesc şi dobânzile cresc, inclusiv cele pe termen foarte scurt. Calculele BNR arată că în luna ianuarie, media dobânzilor ROBOR pentru tranzacţiile efective pe trei luni a fost de 2,24%, în timp ce cotaţiile RBOR la trei luni, luate în calcul la stabilirea ratei dobânzii la credite au fost de 2,97%. Dacă situaţia ar fi tot timpul la fel, soluţia propusă de Eugen Teodorovici ar fi una ideală pentru consumatorii de împrumuturi bancare. Piaţa şi istoria economică au demonstrat însă că acest lucru este imposibil: mai devreme sau mai târziu orice indice îl va depăşi/surclasa pe celălalt.

Astfel, de aproximativ o lună, băncile comerciale au început să se împrumute între ele, în anumite perioade, la o dobândă cu mult peste rata Lombard (de 3,5%). De exemplu, săptămâna aceasta este perioada de constituire a rezervei minime obligatorii a băncilor comerciale la BNR (în genere, băncile trebuie să demonstreze fizic, cu bani cash, că au acel procent de rezervă din totalul creditelor acordate în visteria BNR). În plus, este luna martie, lună de plăţi trimestriale (mai consistente decât cele lunare) ale companiilor către buget. Banii sunt dintr-o dată scumpi, lichidităţile reduse pe piaţa interbancară, motiv pentru care bănci mari din sistem se plâng că sunt nevoite să facă împrumuturi overnight la dobânzi de peste 4%, faţă de 3,5% cât este rata Lombard. Tranzacţiiile pentru constituirea rezervei şi cele pentru plăţile către buget sunt tranzacţii efective pe piaţa interbancară, iar dobânda la care se realizează ele, chiar dacă doar în anumite zile ale lunii, va contribui la constituirea mediei dobânzilor tranzacţiilor interbancare pentru credite.

În plus, calculele BNR arată negru pe alb că, în luna februarie 2019, media dobânzilor ROBOR pentru tranzacţiile efective pe trei luni a fost de 3,38%, faţă de o medie a cotaţiilor ROBOR la 3 luni de 3,17%. În concluzie, există luni în care acest nou indicator poate fi mai mare decât cel folosit în prezent, fără ca cineva să aibă vreo intenţie de manipulare a pieţei. Bineînţeles, dacă luna viitoare sau în următoarele luni vom avea exces de lichiditate în piaţă, toate dobânzile de pe interbancar vor scădea, cele pe termen scurt şi foarte scurt care fac media tranzacţiilor efective între bănci, cu atât mai mult. Şi atunci, pentru scurt timp, decizia de modificare a metodei de calcul a ROBOR se va dovedi o formulă foarte bună pentru creditele populaţiei. Aşa cum, de altfel, a fost şi ROBOR clasic la 3 şi 6 luni care pe ordonanţa 50 a înlocuit dobânda variabilă a băncii.

În schimb, aplicarea noii metode de calcul pentru creditele vechi s-ar putea să se dovedească a fi neinspirată. Refinanţarea unui credit, renegocierea unui contract de credit şi modificarea unor condiţii iniţiale cu unele mai noi (să nu uităm că de la 1 ianuarie 2019 BNR a modificat modul de calcul al gradului de îndatorare al împrumutatului) s-ar putea să aducă costuri mai mari şi condiţii mai aspre pentru vechiul împrumutat. În plus, renegocierea înseamnă modificarea a mii de contracte de credit. Eugene Fama, câştigător al Premiului Nobel pentru Economie a spus "Totul converge în timp către valoarea medie, cea care reflecta performanța pieței! Indiferent ce vrei sa faci!".

Comisia de buget-finanţe din Senat a dat, marţi, raport favorabil proiectului privind aducerea în țară ale rezervelor de aur ale BNR, iniţiat de Liviu Dragnea și Şerban Nicolae. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.312/2004 privind statutul BNR a fost aprobată cu 5 voturi „pentru”, două „împotrivă” şi o abţinere.

„Apreciem că se poate modifica politica BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur deţinute în tezaurul propriu sau în străinătate, ca parte a rezervelor constituite din aur şi operaţiuni externe. Din informaţiile deţinute, în prezent, rezerva de aur constituită de BNR potrivit dispoziţiilor legale se găseşte în proporţie de circa 65% în străinătate. Pentru această cantitate de aur, BNR nu mai realizează niciun fel de venituri specifice operaţiunilor speciale de tranzacţionare, inclusiv prin constituirea de garanţii, ci dimpotrivă, achită contravaloarea costurilor de depozitare. Nimic din situaţia economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantităţi de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condiţiile în care această rezervă poate fi păstrată şi suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din ţară”, subliniază iniţiatorul în expunerea de motive a proiectului.

Proiectul mai prevede că deţinerea unei cantităţi de aur în depozite constituite în străinătate „nu trebuie în mod necesar interzisă, dar aceasta ar trebui limitată cantitativ şi condiţionată de obţinerea unor venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice” şi propune instituirea obligaţiei de informare „de îndată” a Parlamentului şi a Guvernului de către BNR în cazul în care există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a criticat, în cadrul şedinţei Comisiei de buget-finanţe, poziţia BNR faţă de acest proiect, care întârzie cu avizul pe care trebuie să-l dea.

„S-a cerut avizul BNR. Dacă se citeşte cu atenţie, legea spune că nicio propunere de act normativ nu poate fi adoptată fără a se cere avizul BNR. Avizul s-a cerut, e treaba BNR cât de repede se mişcă. Dacă au nevoie de 30 de zile să citească două fraze, bun, e în regulă. Poate ăla care ştie să citească lipseşte în perioada asta”, a susţinut Nicolae.

La rândul său, reprezentantul BNR a spus că termenul legal prevăzut de lege pentru elaborarea unui punct de vedere vizavi de acest act normativ nu s-a împlinit, adăugând că, la nivel european, nu s-a identificat o prevedere de lege similară cu cea iniţiată de social-democraţi.

„Termenul de 30 de zile, în care Banca Naţională trebuie să dea punctul de vedere oficial, încă nu s-a împlinit, este un termen legal, prevăzut de lege privind statutul Băncii Naţionale. (…) Reiterez asupra necesităţii acordării atenţiei principiului respectării Băncii Centrale, prevăzut de tratatele europene, care prevăd că asistarea rezervelor internaţionale este o atribuţie fundamentală a băncilor centrale din UE. Din analiza noastră, până în acest moment, nu a fost identificată o prevedere de lege similară în alte state membre şi, de asemenea, asupra necesităţii consultării Băncii Centrale Europene. Este necesară consultarea Băncii Centrale Europene în termen util, în timp util”, a susţinut oficialul BNR.

Senatul este prima Cameră sesizată cu acest act normativ, care face parte din categoria legilor organice.

​​Senatorul liberal Florin Cîțu susține că OUG 114/2018 a fost emisă pentru a distruge sistemul financiar autohton și pentru a favoriza Banca Internațională de Investiții. Banca, fiind internațională, nu plătește nicio taxă și nu este reglementată de BNR. Potrivit lui Florin Cîți, "BII devine singura banca pentru FSDI (n.red. Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții)".

"BII este singura banca foarte activa in Romania, in competitie cu restul bancilor, si NU PLATESTE TAXE si NICI NU ESTE REGLEMENTATA DE BNR. Banca ruseasca in a carei conducere a intrat Eugen Teodorovici, la o zi dupa intalnirea pe care a avut-o cu presedintele BII, si la a care in intrunire a participat in Cuba dupa escala la Moscova", a scris Florin Cîțu, marți, pe contul său de Facebook. Potrivit acestuia, Dragnea, Vâlcov și Teodorovici nu au avut niciodata intenție să reducă ratele românilor la credite.

Senatorul Florin Cîțu a acuzat și săptămâna trecută, două zile la rând, Guvernul controlat de Liviu Dragnea de înțelegeri cu rușii, trădând interesele economice ale României. Cele mai multe acuzații se îndreaptă asupra ministrului finanțelor Eugen Teodorovici, despre care Cîțu se întreabă dacă este spion rus. Cîțu susține că vehiculul financiar prin care Rusia ar urma să obțină control în economia românească este Banca Internațională de Investiții (BII), cu sediul la Moscova și în conducerea căreia a fost numit Teodorovici, în luna noiembrie, la doar o zi după o întâlnire cu președintele instituției. Apoi a plecat în Cuba, după o escală la Moscova, unde ar fi promis că BII va fi principalul finanțator și partener al controversatului Fond Suveran.

​​Banca Internațională de Investiții (BII), al cărei sediu este la Moscova, se așteaptă să primească în acest an din partea României încă 3,6 milioane de euro la capitalizarea sa, pe lângă cele 4 milioane de euro încasate în 2018, anunță banca într-o prezentare recentă către investitori. Mai mult, într-o întâlnire în Cuba, în decembrie 2018, Consiliul Guvernatorilor, forul suprem de conducere al băncii, din care face parte și Eugen Teodorovici, a aprobat o nouă capitalizare pentru perioada 2018-2022.

Informația pe scurt:

• România este acționar la Banca Internațională de Investiții (BII), cu sediul la Moscova, alături de Rusia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Cuba, Republica Socialistă Vietnam și Mongolia.

• BII a intrat în atenția media săptămâna trecută când senatorul PNL Florin Cîțu a acuzat că această bancă ar fi vehiculul financiar prin care Rusia ar urma să obțină control asupra unor zone economice din România. Cîțu acuză că Teodorovici ar fi participat în decembrie 2018 la o întâlnire a băncii în Cuba, după o escală la Moscova, unde ar fi promis că BII va fi principalul finanțator și partener al controversatului Fond Suveran.

• BII arată într-o prezentare făcută în această lună către investitori că se așteaptă să primească în acest an din partea României încă 3,6 milioane de euro la capitalizarea sa, pe lângă cele 4 milioane de euro încasate în 2018. Și acesta este doar începutul.

• Cum s-a ajuns ca România să fie nevoită să-și majoreze participația în BII: Guvernul Ponta a semnat, fără rezerve, în 2015 la Moscova noi documente statutare ale băncii. Guvernul Cioloș a consfințit totul prin lege în 2016.

• Cehia a semnat acest nou acord, dar cu rezerve, spre deosebire de România: Nu a fost de acord cu noile imunități și privilegii aplicabile BII și oficialilor acestei bănci.

• Liviu Voinea, Enache Jiru, Eleodor Mandreș, Sebastian Vlădescu, Anca Dragu, Claudiu Vrânceanu, Attila Gyorgy sunt alți oficiali români care au avut întâlniri la nivel înalt cu BII.

• Gabriel Comanescu, CEO și președinte al Grup Servicii Petroliere, a discutat de asemenea cu managementul BII, într-o vizită făcută în vara anului 2015 la Moscova, o posibilă colaborare pe zona de energie.

Banca Internațională de Investiții (BII), al cărei sediu este la Moscova, este o instituţie multilaterală de dezvoltare care promovează dezvoltarea socială şi economică între statele sale membre. Banca a fost înfiinţată la data de 10 iulie 1970 şi înregistrată la Secretariatul Naţiunilor Unite cu numărul de înregistrare 11.417, având sediul la Moscova, Federaţia Rusă. România a ratificat aderarea la BII în data de 28 ianuarie 1971.

România (cu 6,89% din acțiuni) este în prezent al cincilea mare acționar al acestei bănci, după Rusia (46,03%), Bulgaria (12,95%), Ungaria (12,27%) și Cehia (11,47%), ceilalți acționari fiind Slovacia (6,59%), Cuba (1,64%), Republica Socialistă Vietnam (1,13%) și Mongolia (1,04%).

BII a intrat în atenția media săptămâna trecută când senatorul PNL, Florin Cîțu, a acuzat Guvernul controlat de Liviu Dragnea de înțelegeri cu rușii, trădând interesele economice ale României.

Cele mai multe acuzații s-au îndreptat împotriva ministrului finanțelor Eugen Teodorovici, despre care Câțu se întreabă dacă este spion rus. Câțu susține că vehiculul financiar prin care Rusia ar urma să obțină control asupra unor zone economice din România este Banca Internațională de Investiții (BII), care acum are sediul la Moscova și în conducerea căreia a fost numit Teodorovici, în luna noiembrie, la doar o zi după o întâlnire cu președintele instituției. Cîțu susține că Teodorovici a plecat apoi în Cuba, după o escală la Moscova, unde ar fi promis că BII va fi principalul finanțator și partener al controversatului Fond Suveran.

Cine este Banca Internațională de Investiții: Cine ne reprezintă, întâlnirile la nivel înalt, afacerile de interes și 'strategia București'

Cea mai recentă prezentare către investitori a Băncii Internaționale de Investiții (BII), din luna martie 2019, furnizează detalii interesante despre prezența României în acționariatul acestei instituții financiare și planurile pentru România ale acestei bănci.

Despre România se spune că și-a majorat participația anul trecut și că este așteptată să o facă și în acest an:

"Datorită ultimelor contribuții ale României și Republicii Cehe în anul 2018, în valoare de 4 milioane euro și respectiv 7 milioane euro, ponderea Federației Ruse în capitalul plătit a scăzut de la 48% la 46%. Contribuțiile reprezintă încă o dovadă a angajamentelor statelor membre. În cursul anului 2019, banca se așteaptă să primească contribuțiile la capitalul vărsat din România (3,6 mil. EUR), iar Republica Cehă (5,6 mil. EUR) finalizând astfel Programul de capitalizare 2013-2017.", arată BII într-o prezentare către investitori în luna martie din acest an.

În vara anului trecut, România a adoptat o lege pentru majorarea participației la acestă bancă, cu 4 milioane de euro.

În Expunerea de motive a proiectului de lege din 2018 se precizau următoarele:

"În vederea concretizării sprijinului României„ în calitate de actionar al BII, dar având în vedere imposibilitatea de a achita integral cota care revine ţării noastre la majorarea de capital, propunem ca valoare optimă a contribuției României la capitalul BII suma de 4 mil. euro, achitată într-o singură transă, ceea ce reprezintă peste 50% din contributia totală calculată la 7,65 mil. euro, care ar reveni ţării noastre raportat la majorarea generală de capital a Băncii. Prin majorarea contribuţiei României la capitalul BII cu suma de 4 mil. euro, cota României ar atinge nivelul de 22,45 mil. euro şi ar duce la majorarea cotei procentuale a ţării noastre la 7,08% din capitalul vărsat."

Proiectul a fost inițiat în noiembrie 2017 de Guvernul Mihai Tudose și a fost adoptat în Camera Deputaților, for decizional în 9 mai 2018, cu 168 de voturi 'pentru', 88 voturi 'contra' și 3 abțineri. Cele 168 de voturi 'pentru' au venit de la PSD (129 voturi), UDMR (16 voturi), ALDE (11 voturi), PMP (1 vot), Minorități (10 voturi), Neafiliați (1 vot). Cele 88 de voturi 'împotrivă' au fost de la PNL (51 voturi), USR (22 voturi), PMP (10 voturi), Minorități (1 vot) și Neafiliați (4 voturi).

Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis în 6 iunie 2018.

O lună mai târziu, pe 13 iulie 2018, Banca Internațională de Investiții (BII) anunța pe propriul site că România și-a majorat participația și că a virat 4 milioane de euro la capitalizarea băncii în data de 12 iulie 2018.

În expunerea de motive a proiectului de lege din 2018 se precizau următoarele beneficii pe care le-ar avea România în urma majorării contribuției:

• Influenţă directă asupra puterii de vot a României în cadrul Băncii. După ratificarea noilor documente statutare ale Băncii (n.a 1 iulie 2015), în care puterea de vot în cadrul organelor de conducere va fi proporţională cu contribuţia fiecărui stat membru la capitalul vărsat, contribuţia ţării noastre la capitalul Băncii va mări influența României în procesul de luare a deciziilor.

• Impact pozitiv asupra ratingului acordat BII. Agenţiile internaţionale de rating, Fitch, Standard&Poor's şi Moody's indică în rapoartele corespunzătoare de rating faptul că în vederea îmbunătăţirii ratingului acordat BII aşteaptă finalizarea planurilor Băncii de majorare a capitalului vărsat.

• Creşterea reprezentării României în structurile de conducere ale BII. În urma adoptării de către Consiliul BII a unui nou regulament de muncă al Băncii, în document există o corelare strictă între participarea la capitalul vărsat şi gradul de reprezentare a ţării membre în structurile de conducere ale Băncii. În prezent, România deţine în sistem de rotaţie până în anul 2019 poziţia de vicepreşedinte BII şi în baza unui proces de selecţie internaţională are un reprezentat român în funcţia de consilier la Directia de audit intern. Contribuţia României la majorarea capitalului Bll reprezintă un argument important pentru ca ţara noastră să solicite ocuparea altor funcții de conducere, în raport cu contribuţia sa la capitalizarea Băncii."

De ce a trebuit România să-și majoreze participația: Guvernul Ponta a semnat la 1 iulie 2015, fără rezerve, la Moscova, noi condiții de participare la BII, iar Guvernul Ciolos a consfințit totul prin lege în 2016

Așa cum se arată și în expunerea de motive la legea din 2018, România a fost și va fi nevoită și pe viitor să-și majoreze continuu participația la această bancă, după ce a semnat noile documente statutare ale BII care prevăd că puterea de vot în cadrul organelor de conducere este proporțională cu contribuția fiecărui stat membru la capitalul vărsat.

Când au fost semnate aceste noi documente statutare?

La data de 1 iulie 2015, la Moscova, în timpul Guvernului Victor Ponta, când ministru al Finanțelor era tot Eugen Teodorovici (30 martie 2015-17 noiembrie 2015), care îl înlocuise în această funcție pe Darius Vâlcov (17 decembrie 2014-15 martie 2015).

De altfel, în data de 1 iulie 2015, BII a și comunicat faptul că Attila Gyorgy, secretar de stat în Ministerul de Finanțe, semna la Moscova din partea României noile documente statutare ale BII. Attila Gyorgy este și în prezent secretar de stat în Ministerul de Finanțe, funcție pe care o ocupă din anul 2014.

Semnarea noilor documente statutare ale Băncii au venit la scurt timp după sancțiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană, în urma anexării Crimeii. BII susține pe site-ul său că banca nu este vizată de aceste sancțiuni. Băncile cu sediul în Rusia, dar cu statut internațional consfințit prin acorduri interguvernamentale au fost excluse de la aplicarea sancțiunilor internaționale imuse prin Regulamentul nr. 833 din 31 iulie 2014 al Consiliului Uniunii Europene.

În data de 25-26 ianuarie 2016, conducerea BII, în frunte cu Nikolay Kosov, s-a întâlnit la București cu Ministrul de Finanțe Anca Dragu și a fost organizat și un seminar de afaceri de către Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. BII a dat detalii și despre acest seminar la care pot fi recunoscuți în poze Sebastian Vlădescu, fost ministrual Finanțelor, Claudiu Vrânceanu (la acea vreme secretar de stat în Ministerul Economiei și Relației cu Mediul de Afaceri) și Attila Gyorgy, secretar de stat în Ministerul de Finanțe.

Câteva luni mai târziu, în iulie 2016, Guvernul Dacian Cioloș iniția proiectul de lege pentru ratificarea Acordului semnat la 1 iulie 2015 la Moscova.

Proiectul a trecut atât de Camera Deputaților, cât și de Senat fără niciun vot împotrivă, iar legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis în data de 28 noiembrie 2016.

Cehia a semnat acest acord, dar cu rezerve: Nu a fost de acord cu noile imunități și privilegii aplicabile oficialilor BII

Foarte interesant este că Republica Cehă nu a fost de acord cu toate prevederile acestui acord.

În Expunerea de motive a proiectului de lege adoptat în timpul Guvernului Cioloș, se precizează următoarele:

"Protocolul privind modificarea Acordului de înfiinţare a Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia din data de 10 iulie 1970, deschis spre semnare la data de 8 mai 2014, a fost semnat de România la Moscova, la 1 iulie 2015, după ce s-au obţinut aprobarile necesare conform Legii nr. 590/2003 privind tratatele.

Procesul de semnare a Protocolului mai sus menţionat, s-a finalizat la data de 3 decembrie 2015, ulterior semnării acestuia cu rezerve de către Republica Cehă. Rezervele Republicii Cehe au fost consemnate în extrasul din Protocolul celei de-a 104-a şedinţe a Consiliului Băncii Internaţionale de Investiţii, desfăşurată în perioada 3 - 4 decembrie 2015, la Hanoi.

Rezervele Republicii Cehe sunt legate de regimul imunităţilor şi privilegiilor, aplicabil Băncii în conformitate cu prevederile noilor documente statutare ale Băncii Internaţionale de Investiţii, şi anume cu art. 13, 14 si 15 ale Acordului privind înfiinţarea BII, care din punctul de vedere al părţii cehe nu se doresc a fi aplicate pe teritoriul său."

Cu ce imunități și privilegii ale BII nu a fost de acord Cehia

Articolul 13 din Acordul de la Moscova prevede că:

"1. Banca, patrimoniul și activele acesteia, arhivele și documentele acesteia, indiferent unde și în posesia cui s-ar afla, precum și operațiunile Băncii sunt imune față de orice formă de intruziune administrativă și judiciară, cu excepția cazurilor în care Banca însăși renunță la imunitate." (...)
3. În limitele activității sale oficiale, pe teritoriul statelor membre, Banca:
a) Banca este exonerată de la plata tuturor impozitelor și taxelor, atât naționale, cât și locale, cu excepția celor care reprezintă plata aferentă anumitor tipuri concrete de servicii;
b) este exonerată de orice obligații de plată, rețineri sau perceperea oricăror impozite; etc.

Articolul 14 prevede următoarele:

"1. Reprezentanții membrilor Băncii în Consiliul guvernatorilor Băncii (n.a poziție în care este acum Eugen Teodorovici), precum și supleanții lor beneficiază de următoarele privilegii și imunități pe timpul îndeplinirii de către aceștia a obligațiilor de serviciu pe teritoriul fiecărui stat membru al Băncii:
a) imunitate împotriva urmăririi judiciare și administrative privind acțiunile întreprinse de către aceștia în îndeplinirea obligațiilor de serviciu. Această imunitate nu se aplică în privința răspunderii civile în cazul provocării de daune în accidente rutiere;
b) scutiri vamale privind bagajul personal identice cu cele care se acordă funcționarilor diplomatici cu rang corespunzător din statul respectiv;
c) scutirea de la plata taxelor și impozitelor directe privind orice sume bănești care se plătesc reprezentanților sau supleanților acestora de către statul membru care i-a desemnat;
d) scutirea de orice obligații de stat.
2. Membrul Băncii este obligat să renunțe la orice privilegii și imunități acordate reprezentantului său în Consiliul guvernatorilor Băncii sau supleantului acestuia, în cazurile în care, în opinia sa, astfel de privilegii și imunități obstrucționează justiția și poate renunța la acestea fără a prejudicia interesele Băncii, în măsura și în condițiile în care, în opinia sa, acestea corespund intereselor Băncii.

Articolul 15 prevede printre altele că:

"1. În îndeplinirea obligațiilor de serviciu pe teritoriul fiecăruia dintre țările membre ale Băncii, membrii Consiliului directorilor, cadrele de conducere și angajații Băncii:
a) nu pot fi supuși urmăririi judiciare și administrative în privința acțiunilor întreprinse de către aceștia în îndeplinirea obligațiilor de serviciu. Această imunitate nu se aplică în cazul răspunderii civile în cazurile de daune aduse ca urmare a accidentelor rutiere;
b) împreună cu membrii familiilor, beneficiază de aceleași facilități privind repatrierea ca și cele de care beneficiază angajații misiunilor diplomatice din acel stat;
c) sunt scutiți de la plata taxelor vamale, impozitelor și taxelor privind mărfurile importate destinate uzului personal și familial;
d) sunt scutiți de la plata oricăror impozite pe salariu sau alte remunerații pe care le primesc de la Bancă, precum și de la plățile aferente asigurării sociale;
e) sunt scutiți de la orice obligații de stat.
2. Membrul Băncii este obligat să renunțe la orice privilegii și imunități acordate reprezentanților acestuia în Consiliul directorilor în cazurile în care, în opinia sa, astfel de privilegii sau imunități obstrucționează cursul justiției și poate renunța la acestea fără a prejudicia interesele Băncii, în masura și în condițiile, care, în opinia sa, corespund intereselor Băncii."

Cine sunt în prezent reprezentanții României în conducerea BII

România are în prezent următorii reprezentanți în conducerea BII:

• Eugen Orlando Teodorovici, ministru de Finanțe, membru în Consiliul de Guvernatori a BII.

• Cucu Boni Florinela, director general în Ministerul de Finanțe și director în Consiliul de Directori a BII.

• Iacobescu Oana Beatrice, șef de departament în Ministerul de Finanțe și director deputy în Consiliul de Directori a BII

• Alexandru Florescu, expert în Ministerul de Finanțe și vicepreședinte în Consiliul de Management al BII.

• Ștefan Nanu, fost șef al Trezoreriei statului, a fost numit în martie 2018 Director al Departamentului de Finanţare Structurată şi a Datoriei din cadrul Băncii Internaţionale de Investiţii (BII).

Eugen Teodorovici reprezintă România și în Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN), bancă aflată în acționariatul Teamnet

De notat că prezența Ministrului de Finanțe în Consiliul Guvernatorilor unei bănci la care statul român este acționar nu este ceva neobișnuit.

Astfel, o altă bancă la care statul român este acționar este Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN), despre care HotNews.ro a scris încă din martie 2017 că este acționară la Teamnet, grupul fondat de fostul deputat PSD Sebastian Ghiță.

Și aici apar în prezent ca reprezentanți ai României actualul Ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici și secretarul de stat în Ministerul de Finanțe, Attila Gyorgy.

Alți miniștri care au reprezentat România la întâlnirile cu BII. Plus: O vizită făcută în Moscova de Gabriel Comanescu, CEO și președinte al Grup Servicii Petroliere

Aceștia nu sunt singurii oficiali români care s-au întâlnit în decursul anilor cu managementul Băncii Internaționale de Investiții (BII).

Într-un comunicat din 10 februarie 2014 al BII se arăta că delegația BII, condusă de Nikolay Kosov, președintele echipei de conducere a bancii, s-a întâlnit la București cu șeful delegației României în Consiliul de conducere al BII, respectiv cu secretarul de stat în Ministerul Finanțelor din România, Eleodor Mandreș.

Într-un comunicat din 16 ianuarie 2014, se menționa o întânire trilaterală care a avut loc la Viena între conducerea BII, o delegație română (compusă din Liviu Voinea, Ministrul pentru Buget și Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice) și Vazil Hudak, secretar de stat în Ministerul de Finanțe din Republica Slovacia.

Într-un alt comunicat al BII, din data de 13 august 2015, se preciza că Gabriel Comănescu, CEO și președinte al Grup Servicii Petroliere, S.A. (GSP), a făcut o vizită la Moscova unde a vorbit cu oficialii BII despre o posibilă cooperare în domeniul energiei.

Ce investiții are Banca Internațională de Investiții în România și Strategia București

În Expunerea de motive a proiectului de lege din anul 2018, prin care România și-a majorat participația la BII se precizează că direcţiile principale de activitate a Băncii sunt sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) şi participarea la finanțarea proiectelor de infrastructură semnificative din punct de vedere social.

Banca acordă împrumuturi în principal prin intermediul instituţiilor financiare naţionale, băncilor de dezvoltare, băncilor şi agenţiilor de export și de import sau oferă împrumuturi sindicalizate în parteneriat cu alte instituţii internaţionale de dezvoltare.

În perioada 1990-2012, Banca a avut aproape o absență totală de investiții cu agenți economici din România. De altfel, în anul 2000, Ungaria și-a anunțat retragerea din BII, motivându-și decizia pe ineficiența și slaba performanță a băncii.

În februarie 2013, Ungaria și-a exprimat interesul pentru a reintra în BII, iar în 28 mai 2015, Guvernul Ungariei, condus de Viktor Orban, a ratificat reintrarea în BII.

În decembrie 2018, în cadrul întâlnirii din Varadero, Cuba, despre care vorbește și senatorul PNL, Florin Cîțu, Consiliul Guvernatorilor BII a decis, printre altele, mutarea sediului central al băncii de la Moscova la Budapesta.

În România, începând cu anul 2012, Banca a acordat fonduri în valoare de aproximativ 74,5 milioane de euro, într-un total de 7 operatiuni.

De notat că în luna octombrie 2016, Banca a participat la emisiunea primară de obligaţiuni a operatorului de telecomunicaţii RCS-RDS, achizitionand obligaţiuni în valoare de 16,5 mil. Euro.

În perioada 2015-2016, BII a lansat 2 emisiuni de obligaţiuni denominate in RON şi listate la Bursa de Valori Bucuresti, care au avut drept scop finanţarea de operaţiuni pe teritoriul României. Suma atrasă de către Bancă de pe piaţa românească în decursul unui an a fost de 411 mil. RON (aprox. 92 mil. euro).

Prima emisiune BII, desfăşurată în luna octombrie 2015, în valoare de 111 milioane RON (aprox. 25 mil. Euro) s-a bucurat de un real succes. Toate fondurile atrase au fost reinvestite în România, investiţiile totale depăşind volumul atras. Cea de-a doua emisiune, desfăşurată în luna septembrie 2016, în valoaare de 300 milioane RON (aprox. 67 mil. Euro), a înregistrat o cerere totală de 630 mil. RON, fiind cea mai importantă emisiune a unei instituţii financiare internaţionale în România în ultimii 10 ani. Obligaţiunile emise de către BII au atras atât investitorii locali, cât şi investitori străini din Austria, Cehia, Ungaria şi Croaţia.

În perioada 26 — 27 iunie 2017 a avut loc la Bucuresti cea de-a 107- a reuniune a Consiliului BII, în cadrul căreia statele membre au adoptat o nouă directie strategică pentru perioada 2018-2020, denumită ”Strategia de la Bucuresti“ care prevedere dezvoltarea activităţilor Băncii pe mai multe direcții, ţara noastră fiind o piaţă care capătă tot mai multă importanţă pentru BII.

Circa 38% dintre liderii de afaceri din România consideră că economia globală îşi va încetini creşterea în următoarele 12 luni, iar disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie rămâne una dintre principalele lor îngrijorări, potrivit unui raport publicat marţi de PwC.

După cinci ani în care ponderea liderilor de organizaţii din ţara noastră care mizau pe o creştere mai mare a economiei mondiale a fost semnificativ superioară celei a managerilor care prognozau scăderi ale ritmului de creştere, ediţia din acest an a studiului PwC aduce o inversare a situaţiei.

”Un procent mai mare al „pesimiştilor” a mai fost înregistrat doar în 2012 şi 2013, atunci când economia românească încerca să iasă dintr-o criză dură şi îndelungată. 38% dintre liderii de afaceri din România consideră că economia globală îşi va încetini creşterea, conform raportului PwC Global CEO Survey pentru România. Procentul este de aproape trei ori mai mare decât cel înregistrat în ediţia de anul trecut a raportului (13%)”, se arată în comunicat.

În acest context, la nivelul Europei Centrale şi de Est, liderii de organizaţii îşi ajustează în scădere previziunile pentru 2019 din cauza incertitudinilor politice şi economice tot mai crescute din regiune. 31% dintre directorii generali din regiune se aşteaptă la o diminuare a creşterii economice mondiale, iar în urmă cu un an procentul era de doar 6%, potrivit PwC.

”Neliniştea legată de o eventuală diminuare a ritmului de creştere a economiei mondiale se traduce într-o scădere a încrederii directorilor generali în performanţa propriilor companii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu. Iar această tendinţă se manifestă în toate regiunile lumii. La nivelul României, procentul respondenţilor care se declară foarte încrezători în capacitatea de dezvoltare a propriilor companii în următoarele 12 luni a scăzut la 32%, de la 38% anul trecut şi 52% în 2017”, se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte evoluţia afacerilor pe următorii trei ani, directorii generali sunt mai puţin încrezători, faţă de anul anterior, în privinţa perspectivelor de creştere a propriilor companii. Astfel, în România, mai puţin de un sfert (23%) dintre respondenţi sunt foarte încrezători în creşterea veniturilor propriilor organizaţii, aproximativ jumătate din nivelul înregistrat în ediţia precedentă.

În România, prima poziţie a clasamentului îngrijorărilor este ocupată, la fel ca în 2018, de infrastructura inadecvată – aproape două treimi (62%) dintre liderii de companii din ţara noastră declarându-se extrem de preocupaţi de acest aspect.

”Acelaşi procent este înregistrat anul acesta şi de incertitudinea politicilor publice. Următoarele două provocări, în opinia a circa jumătate dintre respondenţii din România, sunt legate de forţa de muncă – disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie (50%) şi schimbarea demografiei forţei de muncă (47%)”, se arată în comunicat.

Mesajul comun al directorilor executivi prezenţi la lansarea studiului PwC „CEO Romania Survey 2019“ a fost că, deşi traversăm o perioadă cu oarecare turbulenţe, trebuie ca maşina românească să iasă de la boxe. Staţionarea în această poziţie poate pune companiile şi economia românească într-o situaţie dificilă în cazul unei recesiuni. Executivii văd creşterea companiilor ca venind mai mult din interior, pe fondul unui context extern instabil, relevă studiul „CEO Romania Survey 2019“, condus de compania de consultanţă şi audit financiar PriceWaterHouse (PwC).

„Toată lumea suflă în iaurt. Este foarte dificil de prevăzut o criză. Există o preocupare din partea clienţilor, îşi văd creşterea businessurilor, dar au mai multă precauţie. Au devenit mai reticenţi, iar acest lucru vine şi din exterior, nici investiţiile autorităţilor nu mai sunt la nivelul la care să îţi permiţi să îţi asumi riscuri. Există perspective economice, idei sunt în care pot fi investiţi banii“, a spus Ionuţ Simion, country managing partner la PwC România, în cadrul evenimentului de lansare a studiului în România.

Studiul condus de PwC a avut un număr de 1.378 de respondenţi, directori generali, dintre care 120 din Europa Centrală şi de Est, în timp ce din România au fost 60 de respondenţi. Atât în regiune, cât şi în România se remarcă un declin al optimismului directorilor executivi în ceea ce priveşte creşterea economică la nivel mondial, dar şi din perspectiva creşterii veniturilor companiilor pe care le conduc, a spus în cadrul evenimentului Nick Kos, CEO al PwC, Europa Centrală şi de Est.

Sentimentul din piaţa românească indică o „staţionare la boxe“ a României în cursa pentru competitivitate.

„Dacă ar fi o cursă între executivi, maşina românească este la boxe. Am avut o călătorie în câteva ţări balcanice şi nu mi s-a părut niciunul la boxă. Deşi suntem în domenii diferite, aş vrea să fac o paralelă. În fiecare an am investit 20 de mil. euro în cheltuieli de capital pentru investiţii. În decembrie am crezut că băncile vor scumpi creditele, clienţii noştri fiind firmele din comunicaţii, tehnologie etc. Am zis: haide să aşteptăm puţin, iar băncile au spus la fel şi ne-am dat seama că suntem la boxe amândoi. Noi suntem într-o cursă şi cei care se opresc la boxe nu vor câştiga niciodată cursa“, a spus în cadrul evenimentului Mihai Marcu, CEO al Medlife. Şeful PwC pentru Europa Centrală şi de Est spune că liderii de business din regiune îşi îndreaptă mai degrabă atenţia către interiorul companiei pentru a vedea perspectivele de creştere, având în vedere că cele mai mari ameninţări resimţite vin din exterior.

„Anul trecut a fost un sentiment foarte pozitiv al directorilor generali în ceea ce priveşte accelerarea creşterii economice globale. Anul acesta optimismul a scăzut foarte mult. Prin contrast, directorii generali încă mai au încredere că îşi vor conduce afacerea foarte bine. Directorii au fost mai optimişti în ceea ce priveşte businessul lor versus anticipaţiile în ceea ce priveşte creşterea economică“, a spus Nick Kos. Potrivit studiului, cele mai mari bătăi de cap ale directorilor executivi din România sunt infrastructura, incertitudinea geopolitică, dar şi volatilitatea cursului valutar, populismul şi disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie. Spre comparaţie, cele mai mari îngrijorări ale directorilor generali din Europa Cen­trală şi de Est sunt disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie şi reglementarea excesivă.

„Ce îi ţine treji noaptea pe directorii generali din România este infrastructura de bază inadecvată, aspect prin care se diferenţiază de restul regiunii, în timp ce viteza schimbărilor tehnologice nu este atât de sus pe listă“, a mai spus Nick Kos.

Concentrarea directorilor generali va continua să fie în zona eficientizării operaţionale în Europa Centrală şi de Est: „În concluzie, vedem că se adună norii, iar CEO Survey sugerează şi abordarea pe care trebuie să o avem pentru a face faţă. Dacă reuşim să eficientizăm organizaţia, să ne profesionalizăm si să diminuăm impactul deciziilor legislative care afectează businessul.“

Lipsa de personal din România este, cu toate acestea, văzută ca o ameninţare la adresa dezvoltării companiilor şi economiei româneşti. Prin exprimarea îngrijorărilor legate de populism, România se diferenţiază din nou de restul regiunii.

„Dacă este să aleg pentru mine un factor de regres, este cel legat de resursa umană, poate la mică distanţă de impactul populismului. Reprezint băncile şi noi suntem mai afectaţi de retorica populistă. Suntem într-o spirală a populismului particulară în România. În România capătă anumite valenţe care vin pe un fundal de educaţie economică foarte scăzută. Aici ar trebui să facem un progres destul de mare“, a spus Sergiu Oprescu, CEO al Alpha Bank.

Nick Kos, CEO PwC, Europa Centrală şi de Est

• Am observat o corelaţie foarte puternică între acest survey şi creşterea economică.

• Directorii generali pe care îi intervievăm sunt o proporţie semnificativă din PIB-ul global. Cei care sunt cel mai bine pregătiţi vor fi gata să profite oricare ar fi evoluţia economică.

• Europa Centrală şi de Est este o regiune interesantă, din cauza naturii noastre economice, nivelului maturităţii. Mulţi dintre factorii care impactează economia globală ne impactează pe noi direct.

• Anul trecut  a fost un sentiment foarte pozitiv al directorilor generali în ceea ce priveşte accelerarea creşterii economice globale. Anul acesta optimismul a scăzut foarte mult. Prin contrast, directorii generali încă mai au încredere că îşi vor conduce afacerea foarte bine. Directorii au fost mai optimişti în ceea ce priveşte businessul lor versus anticipaţiie în ceea ce priveşte creşterea economică.

• Ce îi ţine treji noaptea pe directorii generali din România este infrastructura de bază inadecvată, aspect prin care se diferenţiază de restul regiunii, în timp ce viteza schimbărilor tehnologice nu este atât de sus pe listă.

• Concentrarea directorilor generali va continua să fie în zona eficientizării operaţionale în Europa Centrală şi de Est. În concluzie, vedem că se adună norii, iar CEO Survey sugerează si abordarea pe care trebuie să o avem pentru a face faţă. Dacă reuşim să eficientizăm organizaţia, să ne profesionalizăm si să diminuăm impactul deciziilor legislative care afectează businessul.

• Trebuie să fiu optimist. Totul este despre comportamentul uman, despre percepţie. Dacă CEO cred că businessurile lor vor merge bine şi iau măsuri în acest sens, nu cred că va fi o problemă. Trebuie să fim realişti, dar şi optimişti.

• Cea mai mare ameninţare este emotivitatea directorilor. Când te uiţi la Brexit, la ce se întâmplă în lume, este o volatiliate mare şi oamenii au o reacţie emoţională şi s-ar putea să exagereze această reacţie. Aceasta este cea mai mare frică a mea, să fie lăsate emoţiile să intervină în business.

• Românii din străinătate pot fi aduşi înapoi dacă se restaurează încrederea. Experienţa acumulată în ţările străine îi poate ajuta.

• Populismul este mai mult un risc global decât un risc în regiune.

Ionuţ Simion, country managing partner, PwC România

• Survey-ul arată cât de sensibili sunt românii la mediul extern  - sunt mai sensibili decât omologii lor din alte ţări.

• În România, în 2017, studiul a fost lansat după un an electoral, iar directorii erau precauţi. Anul 2018 a fost diferit şi dacă te uiţi în România, în 2018 proporţia directorilor generali care credeau că va scădea PIB-ul era de 13%, iar în 2019 a crescut la 38%. Acest trend este mai mult sau mai puţin în linie cu cel global, dar sensibilitatea este un element cheie. Când vine vorba de propriul business, în România 32% au fost foarte siguri că businessul lor va creşte. Cu toate acestea, 84% au spus că businessul lor va creşte sau va rămâne la fel. Directorii generali din România sunt mai optimişti decât omologii lor din regiune.

• România se mişcă foarte repede dintr-o parte în alta, această sensibilitate la piaţă este o caracteristică a directorilor din România.

• Bulgaria a intrat anul acesta în topul preferinţelor directorilor generali pentru perspectivele de creştere a afacerii. Germania a rămas pe primul loc, cu o pondere de 30%.

• Viteza de deplasare feroviară este de 15-40 km/h pentru trenuri şi aceasta are un impact foarte mare în transportul produselor din România în Europa.

• Constanţa ar putea deveni cel mai mare port din Europa, în afară de Rotterdam, de exemplu. Dacă mărfurile din China ar ajunge la Constanţa în loc de Rotterdam, produsele ar ajunge în Europa cu o săptămână mai devreme.

• Eu cred că aceasta este cea mai mare ameninţare la adresa economiei româneşti - lipsa forţei de muncă.

• În ultimii trei ani salariile în România au crescut cu 25%. Dacă este mult sau puţin, depinde de cum te uiţi. Dacă te uiţi la bază, creşterea a fost determinată pe de-o parte de închiderea acestui gap dintre salariile din România şi salariul mediu din UE, pentru a reţine forţa de muncă.

• Creşterea de salarii nu a fost o problemă, problema este că nu a fost însoţită şi de o creştere a producţiei. Anul trecut salariile au crescut cu 12% în medie, în sectoarele industriale au crescut cu 9%. În sectorul public creşterea a fost destul de mare.

• Toată lumea suflă în iaurt. Este foarte dificil de prevăzut o criză. Există o preocupare din partea clienţilor, îşi văd creşterea businessurilor, dar au mai multă precauţie. Au devenit mai reticenţi, iar acest lucru vine şi din exterior, nici investitiile autorităţilor nu mai sunt la nivelul la care să îţi permiţi să îţi asumi riscuri. Există perspective economice, idei sunt în care pot fi investiţi banii.

Camelia Ene, country chairman & CEO, Mol România

• Din perspectiva ameninţărilor sau lucrurilor care ne pot influenţa în viitorul apropiat, din punctul meu de vedere este disponiblitatea şi pregătirea forţei de muncă, cu toate că sunt extrem de multe proceduri de eficientizare, digitalizare, în continuare se resimte o nevoie de capital şi de forţă de muncă, iar în acest moment sunt regiuni din România unde este foarte greu să acoperim poziţiile deschise în companie.

• Oarecum businessul nostru este influenţat şi de predictibilitate şi de dialogul care există cu autorităţile.

• Este foarte important să înţelegem că trecem printr-un proces de transformare, care înseamnă oportunitate.

• Veneam după un 2017 extrem de puternic în business (la survey-ul din 2018 - n. red.) în care am văzut creşteri foarte mari, atât în PIB, cât şi în oil and gas. Din acest motiv, în momentul în care ne apropiam de sfârşitul anului 2018 şi am constatat că nivelul de creştere nu este atât de mare şi este clar că aceste creşteri se vor tempera în viitor, este clar că trebuie să te gândeşti în direcţia eficientizării şi de asemenea îţi regândeşti investiţiile.

• Trebuie să avem o strategie pe termen lung în privinţa forţei de muncă. Cred că ar trebui să începem din licee, din universităţi, să discutăm din nou de şcolile acelea profesionale, să discutăm de domeniul tehnic.

• De exemplu, pot să menţionez programul Growth, prin care am recrutat mai bine de 2.000 de studenţi şi am avut o rată de retenţie de 90% în cadrul companiei. Este clar că trebuie să ne implicăm în mediul educaţional şi să ne gândim la rezultatele care pot veni în timp, să avem o abordare mai de perspectivă în următorii 5-10 ani.

• Principala problemă este faptul că avem o cantitate foarte mare de informaţii disponibile în interiorul companiilor, dar avem nevoie de ustensile şi programe de digitalizare pentru a extrage în timp informaţiile concrete despre clienţi şi comportamentele lor de consum.

Sergiu Oprescu, CEO, Alpha Bank

• Directorii din România au răspuns diferit faţă de cei din Europa pe tema problemei forţei de muncă. Populismul este un element cu o anumită particularitate, se pare că suntem cumva mai atenţi la populism decât ceilalţi, sau populismul ar putea avea un impact asupra businessului mai mare. Infrastructura, de asemenea, rămâne o problemă.

• Dacă este să aleg pentru mine un factor de regres, este cel legat de resursa umană, poate la mică distanţă de impactul populismului. Reprezint băncile şi noi suntem mai afectaţi de retorica populistă.

• Lucrurile, faţă de 2018, s-au inversat brusc în privinţa optimismului. Există volatilitate mare, ceea ce înseamnă că suntem uşor de influenţat de mediu.

• Suntem într-o spirală a populismului particulară în România. În România capătă anumite valenţe care vin pe un fundal de educaţie economică foarte scăzută. Aici ar trebui să facem un progres destul de mare.

• Cred că trebuie să lucrăm la definiţia de mândrie şi definiţia acesta de mândrie trebuie dusă în zona de consolidare de încredere. Suntem într-o continuă căutare de validări externe. Să reuşim să reconstruim partea asta de mândrie, dar într-o formă corectă, iar pe ea să construim forma de încredere.

• Primul lucru la care aş vrea să mă refer când vorbim de indicatorii macro este intermedierea financiară. Avem cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din UE. Putem să ne uităm care sunt barierele, care sunt resursele şi care ar fi un obiectiv de etapă, nu unul pe termen lung, care este greu de cuantificat.

• Putem identifica elemente principale pe baza cărora intermedierea financiară ar putea să crească şi pe ce segment. Mai există şi o altă legătură. Avem un PIB de 200 de mld. euro, asta înseamnă ca undeva în următorii 3-4 ani să ne uităm la un PIB de 220 mil. euro şi intermedierea să crească de la 26% la 33-36%. Ai nevoie de capital şi lichiditate.

Mihai Marcu, CEO, MedLife

• Dacă ar fi o cursă între executivi, maşina românească este la boxe. Am avut o călătorie în câteva ţări balcanice şi nu mi s-a părut niciunul la boxă. Deşi suntem în domenii diferite, aş vrea să fac o paralelă. În fiecare an am investit 20 de mil. euro în cheltuieli de capital pentru investiţii. În decembrie am crezut că băncile vor scumpi creditele, clienţii noştri fiind firmele din comunicaţii, tehnologie etc. Am zis: haide să aşteptăm puţin, iar băncile au spus la fel şi ne-am dat seama că suntem la boxe amândoi. Noi suntem într-o cursă şi cei care se opresc la boxe nu vor câştiga niciodată cursa.

• Pentru a creşte cu câte 3-5% PIB-ul, avem nevoie în următorii cinci ani de 700.000 de muncitori în plus. Avem nevoie să ajungem la 5,8 mil. forţă de muncă şi dacă nu facem ceva, nu vom primi.

• Spania şi Italia nu sunt într-o formă foarte bună. Destinaţia este Londra, dar de vreo câteva zile s-a terminat şi asta. Eu cred că problema cu forţa de muncă va scădea puţin.

• Graficul care spune că executivii români au fost mai optimişti decât toată lumea în 2018 şi în 2019 nu este legat de acea oprire la boxe, în care nu investeşti, când devii un CEO emoţional.

• Capitalul străin este bun pentru că, fără el, capitalul românesc nu există în piaţă. Suntem absolut toţi într-un organism economic care trebuie să crească.

• Dacă noi nu ne repliem şi nu ieşim din pit-stop, recesiunea ne va prinde pe picior greşit. Dacă mai stăm mult aici, nu va fi în regulă.

• Exista o sete a românului de a face city-breakuri, de a călători, de a-şi schimba maşina. Cred că acesta este marele noroc. România nu o poate duce mai rău în 5-10 ani, datorită dorinţei românului de a trăi.

Text de opinie semnat de Cristian Dogaru. Textul integral:

În această lună am avut în premieră titluri de stat cu scadenţa la un an, un pas important făcut de Ministerul Finanţelor în direcţia concurării mai strânse a sectorului bancar pentru atragerea banilor populaţiei. Am fost curios să văd, deci, în ce măsură această concurenţă a fost benefică pentru clienţii băncilor, dacă au mai crescut randamentele pe scadenţe comparabile şi cu cât s-au mişcat acestea în caz afirmativ. Ei bine, băncile care au fost sensibilizate de noile scadenţe propuse de Trezorerie s-au poziţionat pentru a nu rămâne în offside chiar dacă cele mai bune oferte încă se menţin uşor în urma randamentelor titlurilor de stat.

Să ne amintim că în martie populaţia a putut cumpăra titluri de stat cu scadenţa la 1, 2, 3 şi 5 ani, la dobânzi nete de 3,5%, 4%, 4,5% şi 5%. Practic, la fiecare an în plus, Finanţele au adăugat jumătate de punct procentual peste randamentul titlurilor cu scadenţa la 12 luni. Ce vedem în curtea băncilor? Potrivit comparatorului de pe conso.ro, la 12 luni cele mai mari randamente le oferă acum TBI Bank (3,25%), Bank Leumi (3,02%), Pro Credit, Credit Europe Bank şi Credit Agricole cu 3%, Marfin Bank 2,75%, Patria Bank 2,6%, Banca Feroviară 2,55%, iar Garanti, Banca Transilvania, CEC Bank, Banca Românească dau 2,5%. Se observă că băncile mici sunt preocupate să rămână în siajul ofertelor statului, iar cele mai darnice bănci mari sunt cele cu capital românesc majoritar. Totuşi, atât CEC Bank, cât şi Banca Transilvania rămân la un procent sub oferta Finanţelor la scadenţa de un an. De fapt, dacă luăm în calcul şi impozitul pe dobândă, cei 2,5% oferiţi de cele două bănci echivalează cu un 2,25% neimpozabili. De ce se întâmplă asta? Probabil că nu am înregistrat încă o migraţie consistentă dinspre bănci înspre Trezorerie şi ar putea fi avansat şi un motiv pentru asta. Am fost personal la Trezorerie să văd pe teren cum se desfăşoară ostilităţile şi am întrebat dacă banii pot fi retraşi şi înainte de scadenţă prin răscumpărarea titlurilor de stat, după cum arătase recent Ministerul Finanţelor. Ei bine, surpriză - "deşi există un astfel de ordin, normele nu au fost încă emise", mi s-a spus la ghişeu, aşa că cine ar putea avea probleme înainte de scadenţă tot fără alternative rămâne. Cel puţin deocamdată.

Să vedem cum stau lucrurile pe celelalte scadenţe. La 2 ani avem mai multe bănci ce oferă 3,5% brut, deci cu jumătate de procent sub oferta avansată de Finanţe (acolo randamentul este însă net): Credit Agricole, TBI Bank, Patria Bank, Credit Europe Bank. Cu 3,25% urmează Patria Bank şi CEC-ul, avem 3,05% din partea Ideea Bank şi Banca Transilvania cu 3%. Din nou ies în faţă băncile de buzunar (care, teoretic, sunt cele mai sensibile dacă banii deponenţilor migrează) şi cele două bănci mari cu capital românesc.

La 3 ani, lucrurile se simplifică pentru că nu există multe oferte pe acest palier. TBI Bank şi CEC Bank au 4% (Finanţele plătesc 4,5% net aici), Banca Transilvania vine cu 3,5% pe an, iar următoarele oferte sunt sub 3%, deci la peste un procent de dobânda oferită la titlurile de stat. La 5 ani, băncile nu mai concurează statul, probabil că sunt mai puţine persoane fizice care să fie amatoare de o asemenea scadenţă iar dacă apar şi au suficiente lichidităţi vor primi, presupun, oferte personalizate.

Concluzia ar fi că statul nu reuşeşte să fie încă un competitor serios pentru bănci, în ciuda randamentelor mai mari la care ar vrea să se împrumute de la populaţie. Poate fi de vină lipsa de comunicare (a văzut cineva vreo reclamă la TV în legătură cu randamentele titlurilor de stat, net superioare băncilor?), infrastructura saracăciosă (sediile Trezoreriei nu sunt printre cele mai dotate şi prietenoase), proverbialul imobilism administrativ (cum să nu existe încă norme pentru ordinul vizând scadenţa titlurilorde stat şi posibilitatea ca titularul să le vândă şi înainte de acest termen?). Să remarcăm însă că, printre principalii competitori ai Trezoreriei, s-au poziţionat cele două bănci mari cu capital de stat (CEC Bank şi Banca Transilvania), ce vor putea deveni un model pentru ceilalţi jucători de calibru din sectorul financiar dacă Finanţele fac reglajele cuvenite (pe când titluri de stat cu scadenţa la 3 şi 6 luni?).

Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă locală după active, intenţionează să le distribuie acţionarilor 444 milioane de lei sub formă de dividende, adică jumătate din profitul net aferent anului 2018. Valoarea dividendului brut propus de directoratul Raiffeisen este de 37.000 de lei pe acţiune, ceea ce înseamnă un randament de 37% la valoarea nominală a unei acţiuni de 100.000 de lei. Propunerea de dividend va fi votată în adunarea acţionarilor din 23 aprilie 2019.

Grupul austriac Raiffeisen este principalul beneficiar al dividendelor plătite de sucursala din România, în condiţiile în care controlează peste 99% din bancă.

Faţă de 2017 valoarea dividendelor propuse spre distribuire este de aproape două ori mai mare, în condiţiile în care şi profitul s-a dublat.

Raiffeisen a încheiat anul trecut cu un câştig net de 881 milioane de lei, cu 79% mai mult decât în 2017. Anul 2018 este anul cu cele mai bune rezultate ale băncii de până acum.

Creşterea creditării, reluarea trendului de majorare a dobânzilor, dar şi reducerea costului riscului au fost principalii factori care au determinat îmbunătăţirea profitabilităţii Raiffeisen în România.

Ascensiunea creditelor din portofoliu a dus la majorarea activelor Raiffeisen cu 11% pe parcursul anului trecut, la peste 40 de miliarde de lei.

Raiffeisen se numără printre puţinele bănci locale care au fost pe profit chiar şi în anii de criză.

Acest lucru i-a permis băncii să plătească în fiecare an dividende acţionarilor.

În ultimii zece ani Raiffeisen Bank România a distribuit dividende în valoare de 2,9 miliarde de lei.

Pe lângă propunerea de dividend, acţionarii Raiffeisen vor vota pe 23 aprilie prelungirea mandatului austriacului Martin Grull în consiliul de supraveghere al băncii. Martin Grull a fost ales ca membru al consiliului de supraveghere în aprilie 2015 pentru un mandat de 4 ani, mandat care expira pe 27 aprilie 2019. Grull este în prezent director financiar (CFO) şi membru al comitetului director al Raiffeisen Bank International A.G.

Pe ordinea de zi a adunării acţionarilor Raiffeisen se află şi aprobarea unei emisiuni de obligaţiuni până la un plafon maxim al principalului de un miliard de euro sau echivalentul în lei, prin care banca intenţionează să-şi diversifice sursele de finanţare şi să îşi întărească poziţia de capital.

Mariana Gheorghe care a plecat anul trecut de la conducerea OMV Petrom după mai bine de un deceniu, a primit 105.000 euro (8.750 de euro/lună) în 2018 din poziţia de membru al consiliului de supraveghere al grupului olandez ING. Ea a primit un nou mandat de patru ani în boardul ING. Mariana Gheorghe a ajuns în luna mai 2015 pe poziţia de membru al boardului grupului financiar ING, una dintre cele mai înalte poziţii atinse de un executiv român.

În 2017, ea a primit pentru funcţia de la ING o remuneraţie de 94.000 de euro, în 2016 a fost remunerată cu 98.000 de euro iar în 2015, când a ajuns în boardul ING, a câştigat o remuneraţie parţială de 40.000 de euro.

Când a fost numită în boardul ING, Mariana Gheorghe era a treia femeie din consiliul de supraveghere, alături de olandeza Carin Gorter, care a lucrat în trecut pentru băncile olandeze ABN Amro şi Rabobank şi care a demisionat în septembrie 2015 din funcţia de la ING, şi de spaniola Isabel Martin Castella, cu experienţă în finanţe, lucrând în trecut pentru Banco Santander şi pentru Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Anul trecut, în boardul grupului ING mai exista o femeie, Margarete Haase. În prezent, consiliul de supraveghere al ING are în componentţă opt membri, dintre care doi sunt femei: Margarete Haase, care are cetăţenie austriacă, şi Mariana Gheorghe - care are dublă cetăţenie, română şi britanică. Jeroen van der Veer a demisionat din boardul ING în primăvara anului 2018.

Preşedintele consiliului de supraveghere al ING este Hans Wijers, el având în 2018 cel mai mare pachet de remunerare din boardul ING, de 153.000 de euro. CEO al ING este Ralph Hamers, 48 de ani, care între 1999 şi 2002, la 30 de ani, devenea şeful operaţiunilor de la Bucureşti ale ING. ING a ajuns în România în anul 1994, fiind prima bancă internaţională care îşi deschidea o sucursală la Bucureşti.

Mariana Gheorghe a lucrat peste un deceniu pentru Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) la Londra înainte de a ajunge la Petrom, având şi cetăţenie britanică. În prima parte a carierei, ea a mai lucrat la Ministerul Finanţelor, unde a ajuns director general adjunct.

Ea a absolvit Academia de Studii Economice (ASE) în anul 1975, Facultatea de relaţii internaţionale, Facultatea de Drept în anul 1989 şi un program de finanţe corporative la London Business School, în 1995.

Ilinca Rosetti, care în ultimii patru ani a fost CEO al Mirabank Serbia, iar anterior a condus ProCredit Bank România, a fost numită vicepreşedinte în consiliul de administraţie al First Bank (fosta Piraeus Bank) ca reprezentant al fondului american de investiţii J.C. Flowers & Co, acţionarul majoritar al băncii. Rosetti este responsabilă de transformarea First Bank, dar şi de administrarea riscurilor.

„Ilinca Rosetti este noul membru al consiliului de administraţie al First Bank, ca reprezentant al acţionarului J.C. Flowers & Co. Ilinca Rosetti va deţine, de asemenea, funcţia de preşedinte al comitetului de administrare riscuri, precum şi pe cea de preşedinte al comitetului pentru transformare a First Bank“, au transmis reprezentanţii băncii.

Ilinca Rosetti îl secondează în consiliul de administraţie al First Bank pe Nicolae Dănilă, unul dintre cei mai experimentaţi bancheri locali, fost preşedinte executiv al BCR în timpul privatizării.

Ilinca Rosetti a fost CEO la Mirabank în Serbia din vara anului 2015 până în decembrie 2018. Din august 2010, timp de cinci ani, ea a condus ProCredit Bank România, o bancă de talie mică specializată în finanţări pentru micii întreprinzători. Rosetti a venit la conducerea băncii din România de pe o poziţie similară deţinută la ProCredit Bank Moldova.

Fosta şefă a ProCredit a absolvit Universitatea J.W. Goethe din Frankfurt, cu licenţe în matematică şi în ştiinţe economice şi are un doctorat în ştiinţe economice la ASE.

First Bank se află în prezent într-un proces de restructurare şi negocieri cu sindicatul angajaţilor. Banca a anunţat că intenţionează să comaseze 40 de sucursale şi să concedieze 379 de angajaţi, fapt care a stârnit nemulţumirea angajaţilor şi un val de proteste. First Bank are o reţea de 100 de unităţi teritoriale şi 1.300 de angajaţi.

Americanii plănuiesc să compenseze tăierile de personal şi sucursale cu soluţii tehnologice, pe care sunt nevoiţi să le dezvolte din mers, în condiţiile în care Piraeus era o bancă puţin digitalizată. Primele soluţii bazate pe digitalizare şi tehnologie vor fi lansate în cursul trimestrelor trei şi patru ale anului 2019, iar procesul complet de digitalizare va fi finalizat în cursul anului 2020, potrivit informaţiilor transmise anterior de First Bank. Americanii au un buget de 7,5 milioane de euro pentru investiţii în tehnologie.

Fondul de investiţii J.C. Flowers, unul dintre jucătorii importanţi de pe Wall Street, înfiinţat de un fost executiv de la Goldman Sachs, a intrat pe piaţa bancară românească în vara anului 2018 prin achiziţia sucursalei locale a grecilor de la Piraeus pe care au redenumit-o în First Bank.

J.C. Flowers a cumpărat 76,1% din acţiunile Piraeus, BERD are o felie de 19%, iar conducerea băncii are o participaţie de 4,9%.

Americanii l-au adus la conducerea executivă a First Bank pe britanicul Dominic Bruynseels care a fost CEO al BCR în perioada 2008 - 2012.

• Creditarea totală pentru populaţie şi companii a ajuns în februarie 2019 la un ritm anual de creştere de 8% faţă de februarie 2018, uşor temperat faţă de cel din ianuarie, de 8,4%.

• Luna februarie a adus prima scădere lunară a creditării totale după 12 luni de creşteri lunare continue, ajustarea faţă de ianuarie fiind însă de doar 0,1.

• Creditul în valută total se apropie de revenirea în teritoriul pozitiv, ca urmare a preferinţei companiilor pentru valută.

Creditul privat total a început anul 2019 cu o creştere anuală surprinzătoare de 8,4%, în condiţiile limitării gradului de îndatorare al populaţiei şi a taxei bancare, pentru ca la finalul lunii februarie ritmul anual să încetinească uşor, la 8%. Finalul anului 2018 venise cu o revigorare a creditării, creşterea anuală fiind de 7,9%.

După ritmul anual de creştere a creditelor pentru populaţie şi companii, februarie 2019 este cea mai bună lună februarie din ultimul deceniu, un avans apropiat de 8% fiind înregistrat în februarie 2012 faţă de februarie 2011, când împrumuturile totale creşteau cu 7,6%.

Însă, dacă analizăm evoluţia lunară, se observă că luna februarie 2019 a adus prima scădere lunară a creditării totale după 12 luni de creşteri lunare continue, ajustarea credi­tării faţă de luna ianuarie fiind însă de doar 0,1%. În ianuarie 2019, creditul privat total creştea cu 0,5% faţă de decembrie 2018.

Anul trecut în februarie ritmul lunar de creştere al creditării era de 0,2%, iar ritmul anual depăşea 6%.

Aplicarea din 2019 a taxei pe activele băncilor impusă de guvern, chiar şi într-o variantă mai temperată - cu o cotă anuală maximă de 0,4%, faţă de 1,2% în varianta iniţială - ar putea afecta creditarea în acest an, după cum au susţinut unii bancheri.

În 2018, ritmul mediu anual de creştere al creditelor private totale a fost de circa 6,6%, cea mai bună evoluţie din ultimii şase ani. Comparativ, în 2017 ritmul mediu anual al ascensiunii creditării a fost de doar 4,6%.

Analizând structura pe monede, se observă că în februarie 2019 împrumuturile în lei şi-au continuat avântul înregistrând o creştere de 12,7% faţă de februarie 2018, în timp ce creditele în valută se apropie de intra­rea în teritoriul pozitiv, scăzând cu doar 0,01%, potrivit datelor anunţate de Banca Naţională.

Creditele pentru populaţie în lei au fost şi anul trecut motorul principal, avansând cu ritmuri de două cifre, apropiindu-se chiar de 20%. În schimb, împrumuturile pentru companii în lei cresc cu doar 5,5%.

Împrumuturile acordate populaţiei în lei şi valută reprezintă mai mult de jumătate din soldul total al creditelor private din bilanţurile bancherilor, echivalentul a 134 mld. lei.

Finanţările pentru populaţie în moneda naţională înregistrau la finele lunii februarie o creştere anuală de 18,5%, pân la un sold de 96,5 mld. lei. Pe de altă parte, împrumuturile în valută pentru persoane fizice au avut un declin de 9%, la 37,3 mld. lei.

Pe segmentul companiilor, creditarea a rămas modestă, dar ritmul de creştere s-a mai revigorat, în special pe componenta în valută. Împrumuturile în lei pentru firme aveau în luna februarie o creştere anuală de 5,5%, la 68,9 mld. lei, în timp ce creditele corporate în valută sunt în creştere de 8,1%, la 49,1 mld. lei.

Împrumuturile totale acordate sectorului privat în lei înregistrează în continuare creştere anuală de două cifre. Soldul creditelor neguvernamentale în lei a ajuns în februarie 2019 la 165,5 mld. lei, cu 12,7% peste nivelul din aceeaşi lună a anului 2018, conform datelor anunţate de Banca Naţională.

Împrumuturile private în valută şi-au continuat declinul, dar ritmul de scădere s-a temperat viizibil. În luna februarie 2019, stocul creditelor în valută a marcat o scădere de doar 0,01% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, până la nivelul de 86,5 mld. lei, echivalent.

Contractarea soldului creditelor în valută din ultimii ani a fost influenţată atât de rambursări, cât şi de procesul de curăţare a bilanţurilor băncilor de creditele neperformante adunate înainte de criză. Totodată, bancherii au rămas fără fonduri în valută importante, liniile de finanţare de la băncile-mamă reducându-se semnificativ. De asemenea, Banca Naţională a restricţionat vânzarea de credite în valută către populaţie şi către firmele care nu au venituri în valută.

Depozitele bancare ale persoanelor fizice şi juridice din România au înregistrat un avans de 9,1% în februarie (5,1% în termeni reali), faţă de aceeaşi lună a anului anterior, până la 333,276 miliarde de lei (70,3 miliarde de euro), arată datele Băncii Naţionale a României (BNR), publicate marţi.

În ianuarie, depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în cu 0,5% faţă de luna decembrie 2018, până la nivelul de 331,428 miliarde lei şi cu 9,5% (6% în termeni reali) faţă de luna ianuarie 2018.

În februarie, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 0,7%, până la 121,708 miliarde lei, iar faţă de luna februarie 2018 au înregistrat o creştere de 6,8% (2,9% în termeni reali). Depozitele în lei ale firmelor s-au majorat cu 0,1%, până la 98,18 miliarde lei. 

La 28 februarie 2019, depozitele în lei ale altor sectoare s-au majorat cu 4,2% (0,4% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2018. Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, s-au majorat cu 0,9% faţă de luna ianuarie 2019, până la nivelul de 113,388 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au majorat cu 0,7%, până la 23,913 miliarde euro).

Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 16,3% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 14,4%).

Băncile nu au participat marţi la sesiunea de oferte necompetitive aferentă licitaţiei de luni, când Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat 214 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni, cu maturitatea la 150 de luni, la un randament mediu de 5,15% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 30 de milioane de lei.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi în valoare de 2,47 miliarde de lei de la băncile comerciale, în luna martie, din care 400 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 1,8 miliarde de lei prin redeschiderea unor emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 270 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Faţă de luna februarie, împrumuturile programate de MFP sunt mai mari cu 570 milioane de lei. Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Încrederea în evoluţia economiei a analiştilor financiari a crescut în februarie faţă de luna anterioară, dar este în continuare sub nivelul din perioada similară a anului 2018. În luna februarie, Indicatorul de Incredere Macroeconomică al CFA România a crescut faţă de luna anterioară cu 10,6 puncte, până la valoarea de 34,4 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 12,3 puncte).

„Încrederea este mai bună faţă de ianuarie, când aceasta a scăzut sub imperiul emoţiei provocate de Ordonanţa 114/2018. Având în vedere ultimele semnale potrivit cărora ordonanţa va fi modificat substanţial, încrederea şi-a revenit şi a crescut cu aproape 11 puncte în februarie“, explică Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.

Indicatorul de încredere al CFA este compus din doi subindicatori, unul al „condiţiilor curente“, celălalt al „anticipaţiilor“.

Astfel, indicatorul condiţiilor curente a crescut cu 8,2 puncte, până la valoarea de 47,5 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, indicatorul a scăzut cu 19,6 puncte). Indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 11,9 puncte până la valoarea de 27,9 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 8,7 puncte). Prin urmare, se vede că aşteptările sunt mai pesimiste decât încrederea în ceea ce se întâmplă astăzi. Economia lumii nu are un orizont învăpăiat, iar aşteptările sunt prudente. Pe măsură ce economia Europe se restrânge, iar alte date arată că avem de-a face cu o încetinire a creşterii economice, şi temerile cresc.

„Statele Unite nu merg tocmai bine şi nici Europa, prin urmare există suficiente motive de prudenţă. Italia este în recesiune tehnică, Germania a evitat la limită o recesiune tehnică. Un Brexit fără acord va duce economia britanică, dacă nu în criză, cel puţin într-o recesiune. Căderea Europei nu are cum să nu ne atingă pentru că este interlocutorul nostru economic privilegiat“, comentează Codîrlaşu.

Majoritatea economiştilor prognozează o creştere economică pentru România de 3-3,5%, departe de creşterea de 7% înregistrată acum doi ani.

„Merg pe o estimare de creştere de 2,5-3%“, spune preşedintele CFA România.

Şi fundamentele se şubrezesc. Analiştii financiari cred în majoritate că leul - care a fost foarte stabil în ultimii doi ani - va pierde teren în faţa euro. 87% dintre participanţii la sondajul CFA  anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală).

Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7885, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8462 – o depreciere, prin urmare, de aproape 2%.

De asemenea, analiştii financiari estimează o rată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (martie 2020 / martie 2019) de 3,72%, puţin sub valoarea de 3,8% înregistrată în februarie şi peste ţinta BNR de 2,5% plus/minus un punct pocentual estimată pentru acest an.

Aceste anticipaţii sunt însă mai bune decât în ianuarie.

Totuşi, 71% dintre repondenţii la sondaj cred că condiţiile de business vor fi în următoarele luni mai rele, în vreme ce 25,6% cred că ele vor rămâne la fel.

„Acest lucru se întâmplă pentru că suntem într-un an cu alegeri. Bugetul are nevoie de bani, dar cum suntem în an electoral, guvernul nu va lua bani de la populaţiei. Iar analiştii se tem că cele care vor plăti sunt companiile, de aceea sentimentul economic este ceva mai întunecat“, arată preşedintele CFA România.

Indicatorul CFA Romania de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catre CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia asociatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an. 

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, marţi, un curs de referinţă de 4,7564 lei/euro, o creştere de 0,05% faţă de nivelul atins luni. Francul elveţian a crescut până la cel mai ridicat nivel din iunie 2017 până în prezent.

Luni, euro a urcat la 4,7538 lei.

Marţi, euro a crescut la 4,7564 lei.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4,2284 lei la 4,2296 lei. Acesta este cel mai crescut nivel din 21 iunie 2017, când a fost 4,2371 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4,2013 lei la 4,2005 lei.

Lira sterlină a crescut de la 5,5344 lei la 5,5575 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut de la 177,8945 lei la 177,5598 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,23%, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Luni, indicele a crescut de la 3,16% la 3,23%.

Marţi, acesta a stagnat.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a stagnat la 3,32%.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în depreciere la 3,52% de la 3,57%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a coborât la 3,20% de la 3,26%, valoarea din şedinţa precedentă.

Postări Facebook

Ziua de Cluj: https://www.facebook.com/337159212964962/posts/2593682070645987

Tasuleasa Social: https://www.facebook.com/tasuleasasocial/videos/vb.239796254764/312191786109611

Ariel Constaninof: https://www.facebook.com/ariel.constantinof/posts/10219208510789453

Andrei Dăscălescu: https://www.facebook.com/andrei.dascalescu/posts/10157045966437808

Postări Twitter

Ziua de Cluj: https://twitter.com/ziuadecj/status/1110480573561274368