La prima acțiune de împădurire organizată de fanii Universității Cluj au participat mai mulți sportivi, care au pus umărul la plantarea arborilor pentru a sărbători centenarul clubului clujean.

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de Universitatea Cluj, Asociația Peluza Șepcile Roșii, alături de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV), dar și de Asociația Inima Ardealului și-au propus plantarea a 12.000 de arbori. Acțiunea a început la finalul săptămânii trecute și va avea alte trei etape.

Vor fi plantați puieți, din șapte specii, respectiv pin negru, salcâm, lemn câinesc, corn, păducel, măceș cătină și mălin, într-un hexagon cu circumferința de 460 m care va încadra o inimă de 288 m, în interiorul căreia se va afla simbolul “U”. Terenul pentru plantare a fost pus la dispoziție de USAMV.

Alături de suporteri, la prima acțiune de împădurire au participat și baschetbaliști de la U-BT, dar și nume importante din echipa de fotbal a Universității Cluj, precum George Florescu, Cristian Gavra, dar și managerul sportiv al echipei, Ioan Ovidiu Sabău.

“Proiectul reprezintă, simbolic, continuitatea celor 100 de ani ai Universității Cluj. Pădurea, la rândul ei reprezintă viață, ceva ce lași în urmă. Ne bucurăm că au participat atât de mulți oameni; acesta este un proiect al comunității. A fost prima etapă, vor urma trei duminici consecutive de plantare, dorim să ajungem undeva la 12.000 de arbori plantați”, a declarat Bogdan Blaga, unul dintre organizatori.

Textul vorbește despre importanța inteligenței artificiale (AI) în viața omului modern, prin viziunea celor de la Microsoft. Printre aplicațiile AI în lumea de azi, este amintită inovația în business:

Mergând mai departe în zona de inovație în cadrul organizațiilor de business, statisticile globale indicând o dorință de 85% a companiilor de a merge în direcția dezvoltării prin AI, în timp ce în mod real, doar 25% fac acest lucru în prezent (...)

Banca Transilvania este dată drept exemplu în utilizarea AI în sectorul financiar-bancar:

Un alt exemplu dat este de la Banca Transilvania, partener Microsoft, care a luat decizia de utilizare a boților implementați pentru clienți, în cadrul departamentelor interne ale companiei, pentru marketing, pentru finanțe, pentru căutarea ușoară a documentelor și optimizarea proceselor, fiind un proiect ce are succes, eficientizând întreg aparatul intern al băncii, introducând AI în sistemele existente și în serviciul angajaților existenți.

În contextul unei zile marcate de aversiune la risc pe piețele financiare internaționale, indicii principali de la BVB au pierdut aproape jumătate de procent. Impactul șocului extern s-a regăsit, însă, mai degrabă la nivelul volumelor.

Piețele de acțiuni din Europa au deschis săptămâna de tranzacționare în linia tendinței de vânzare care a caracterizat sesiunea de vineri pe bursele mature. Indicii principali și regionali au avut închideri „pe roșu”: -0,16% pentru indicele Euro Stoxx 50, -0,42% pentru indicele FTSE100 de la Londra, -0,18% pentru indicele CAC40 de la Paris, -0,15% pentru indicele DAX de la Frankfurt, -0,27% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, -0,78% pentru indicele BUX de la Budapesta și -0,28% pentru indicele PX de la Praga.

Unda de șoc a venit cu întârziere la București, unde impactul a fost marginal la sfârșitul săptămânii trecute. Ca și vineri, investitorii nu s-au repezit, totuși, la vânzare, iar acest lucru s-a răsfrânt asupra volumelor. Rulajul pieței de acțiuni a fost de 29,59 milioane lei (6,22 milioane euro), cu peste o treime mai mic decât activitatea medie de tranzacționare zilnică de anul trecut.

Piața a importat tendința de depreciere din piețele mature, după ce picajul de la cumpăna dintre ani a fost catalizat de factori interni. În mod particular, conferința de presă de prezentare a așa-numitei „taxe pe lăcomie” din decembrie susținută de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, și consilierul guvernamental Darius Vâlcov a produs o cădere a cotațiilor caracterizată de un investitor experimentat cu denumirea operațiunii de bombardare a Irak-ului din anul 2003, „Șoc și Groază”.

Indicele compozit BET Plus a coborât cu 0,93%, iar indicele reprezentativ BET s-au depreciat cu 0,96%, până la nivelul de 7.954,29 de puncte. Din punct de vedere tehnic, totuși, sesiunea bursieră de astăzi nu a schimbat nimic. Secvența pe termen scurt cu maxime și minime din ce în ce mai ridicate, care definește trendul pozitiv conform teopriei lui Dow rămâne intactă, iar cotația are un suport dinamic în media mobilă exponențială de 21 de zile (EMA21).

Tonul declinului de la BVB a fost dat de acțiunile bancare, preferate în ultimii ani de investitorii instituționali nerezidenți care vor să ia expunere pe România. Astfel, titlurile BRD Groupe Société Générale (BRD) au coborât cu 1,25%, până la prețul de 12,66 lei/acțiune, pe tranzacții de 5,81 milioane lei. La acest nivel, dividendul brut de 1,64 lei/acțiune propus acționarilor are un randament net de 12,31%.

Cealaltă acțiune bancară lichidă de la cota BVB, cea a Băncii Transilvania (TLV), s-au corectat cu 2,13%, până la prețul de 2,0700 lei/acțiune, pe transferuri de 3,57 milioane lei după mișcarea puternic ascendentă accelerată de propunerea de repartizare de câștig care presupune o remunerare a acționarilor cu o sumă aproximativ în echivalent cu întreg profitul net de 1,21 miliarde lei al instituției de credit.

Tot în corecție după un impuls în contextul propunerii de dividend sunt și titlurile Nuclearelectrica (SNN), care astăzi au închis cu 0,31% sub referință, la prețul de 9,71 lei/acțiune, într-o sesiune în care acestea au adunat schimburi de 5,63 milioane lei.

Pe contrasens, pe același segment energetic, al cărui indice sectorial BET-NG a scăzut cu 0,69%, titlurile titlurile Electrica București (EL) au urcat cu 1,54%, până la prețul de 10,56 lei/acțiune pe volume echivalente cu 1,14 milioane lei, iar titlurile Romgaz Mediaș (SNG) au avansat cu 0,31%, până la prețul de 32,00 lei/acțiune, nivel la care dividendul brut de 4,17 lei/acțiune propus astăzi de conducerea companiei conferă acționarilor un randament net de 12,38%.

Deprecieri și pe acțiunile Fondul Proprietatea și SIF

Interes a existat și pe segmentul fondurilor închise de investiții, al cărui indice BET-FI a subperformat pieței, cu un declin de 1,20%, până la nivelul de 35.271,00 de puncte. Cel mai important titlu din structura sa, cel al Fondului Proprietatea (FP), a suferit un recul de 0,34%, până la prețul de 0,8920 lei/acțiune, pe al 3-lea rulaj al pieței, de 5,60 milioane lei. Emitentul a anunțat astăzi că săptămâna trecută a achiziționat un număr de 3,68 milioane acțiuni proprii pentru care a plătit 3,29 milioane lei, în cadrul programului de răscumpărare aprobat de acționari.

O depreciere de o amplitudine mai importantă, -1,43%, l-au avut titlurile SIF Oltenia (SIF5), care au închis la prețul de 2,0700 lei/acțiune, pe fondul unor tranzacții de 1,34 milioane lei. Emitentul este mai sensibil la evoluția acțiunilor bancare listate în contextul în care la cumpăna dintre ani peședintele Tudor Ciurezu a majorat deținerile la BRD la un nivel de 3,80% din titluri și la Banca Transilvania până la 3,49% din capitalul social.

Federaţia Română de Baschet a anunţat, luni, gazda All Star Game 2019 şi a Turneului Final Four al Cupei României la masculin, cele două evenimente urmând a se desfăşura, între 17-19 aprilie, la BT Arena din Cluj-Napoca.

În 17 aprilie se vor desfăşura semifinalele Cupei României, între CSU Sibiu şi Dinamo Bucureşti, respectiv CSM Oradea – U Banca Transilvania Cluj, iar o zi mai târziu este programată finala pentru trofeu. Semifinalele au fost stabilite, luni, prinn tragere la sorţi, la sediul FR Baschet.

All Star Game va avea loc în 19 aprilie, de asemenea la BT Arena, şi va fi prima ediţie în noua sală clujeană. Evenimentul a mai fost găzduit în 2014 de sala ”Horia Demian” din oraş.

Deţinătoarea Cupei României este echipa U Banca Transilvania Cluj, care s-a impus şi la ediţiile din 2016 şi 2017 ale competiţiei.

East European Comic Con, amplu eveniment din centrul şi estul Europei, se extinde anul acesta pentru prima dată cu o ediţie în afara Capitalei, Transylvania Comic Con, care va avea loc în perioada 18-20 octombrie, la Sala Polivalentă - BT Arena din Cluj-Napoca, anunţă organizatorii.

Transylvania Comic Con va însemna o nouă desăşurare de forţe dedicată pasionaţilor de filme, seriale, jocuri, benzi desenate, cosplay.

Fanii vor avea astfel şansa de a se întâlni cu cel puţin patru actori de la Hollywood care vor sta de vorba cu ei în cadrul sesiunilor de Q&A (panel-uri), vor face fotografii şi vor oferi autografe personalizate.

Surse din mediul bancar susţin că viitoarea ordonanţă care va modifica OUG 114/2018 ar putea exclude de la taxare (din total active) creditele în valută. Nu pentru că Executivul şi-ar dori stimularea creditării în valută (în dauna programelor BNR), ci pentru că nu ştie cum poate identifica împrumuturile acordate de bănci din surse de finanţare externe de genul BERD sau BEI.

"Unele clase de active, cum sunt creditele din programe guvernamentale de genul Prima Casă și împrumuturile acordate de bănci din finanțări obținute în România de la BEI și BERD ar putea fi excluse de la aplicarea taxei pe activele bancare", declara ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, la sfârşitul lunii februarie într-o conferință de presă comună cu vicepreședintele BEI, Andrew McDowell. Ministrul a transmis că taxa pe activele bancare trebuie aplicată în așa fel încât să stimuleze, nu să îngreuneze activitatea economiei.

"Masa activelor financiare la care se va aplica taxa va fi dimensionată pentru a stimula activitatea economică", a afirmat ministrul. BEI și BERD sunt două dintre instituțiile financiare internaționale foarte active în susținerea unor sectoare importante ale economiei din România, cum este, de exemplu, cel al IMM-urilor. "Este important să înţelegem ce finanţează BEI şi garanţiile acordate de BEI prin intermediul băncilor comerciale. Nu de multe ori importantă nu este rata dobâbnzii, ci durata creditului sau garanțiile solicitate", a declarat vicepreședintele BEI, Andrew McDowell.

De la acele declaraţii şi până în prezent, ministrul Finanţelor a constatat că este foarte greu să separi creditele date de bănci către terţe companii din împrumuturile contractate de ele de la instituţiile internaţionale de credit. În multe cazuri, doar un procent dintr-un credit pentru IMM-uri provine din linia de finanţare externă, nu întreg creditul. În acest context, este foarte greu de stabilit cât la sută din creditele în valută sunt date pe finanţare BERD sau BEI şi cât la sută pe finanţare proprie a băncii. Practic, Finanţele au dificultăți operaționale în a identifica acele credite date din surse BERD, BEI, etc.

Context în care, susţin surse din mediul bancar, Ministerul Finanţelor s-a gândit la exceptarea creditelor în valută de la constituirea taxei pe activele bancare, cu atât mai mult cu cât foarte multe credite ipotecare şi credite de investiţii ale companiilor, în special cele din zona corporate sunt în valută. Băncile par încântate de această idee, Banca Centrală consideră că această prevedere a viitoarei ordonanţe ar putea încuraja creditul în valută, credit căruia BNR i-a pus cu greu frâu prin diferite norme de creditare.

La sfârşitul lunii februarie 2019, conform statisticilor BNR, 64,92 miliarde lei era totalul creditelor neguvernamentale în lei, în timp ce totalul celor în euro în echivalent lei era de 43,49 miliarde lei, iar cel în alte valute de 3,23 miliarde.

Varianta modificată a OUG 114 va fi prezentată în şedinţa de Guvern de joi, dar trebuie să fie varianta corectă şi cea mai transparentă, şi agreată de toate părţile, a declarat luni ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, la finalul discuţiilor privind Pilonul II.

"Se va intra joi cu o variantă în şedinţa de Guvern, dar trebuie să avem varianta corectă şi cea mai transparentă. Varianta cea mai bună va fi cea agreată de toate părţile", a spus Budăi.

Acesta a precizat că deocamdată nu există o variantă finală, doar câteva concluzii, iar discuţiile vor continua luni seara.

"Nu avem o variantă finală. Suntem în interiorul discuţiilor. Avem câteva concluzii, dar am să vă rog şi pe dumneavoastră şi pe cei din piaţă să înţeleagă faptul că acum nu vreau să lansez nicio idee în piaţă exact din respect pentru piaţă, pentru a nu zăpăci în niciun fel piaţa şi a nu arunca frânturi de informaţii în piaţă. Suntem în interiorul discuţiilor. Diseară le continuăm, sperăm în termenul cel mai scurt să avem o concluzie pe acest aspect privitor la OUG 114. Se fac calcule. Nu o să spun pe ce facem calcule. Se fac simulări. Avem cifre pe masă, le discutăm, le punem în tabel, le-am dat din nou în lucru, iar revenim la ele, dar trebuie să avem o variantă corectă şi transparentă, ulterior rediscutată cu piaţa şi abia după aceea să o punem în spaţiul public", a spus ministrul Muncii.

El a subliniat că luni seara este posibil să aibă loc o nouă discuţie între specialişti pe tot ce înseamnă modificarea OUG 114.

"Se discută despre tot ce înseamnă modificare pe OUG 114. Fiecare minister de linie discută pe cerinţele pe care le-a avut un moment de la piaţă, armonizează cerinţele pieţei cu cerinţele Guvernului, facem o poziţie comună, tragem concluzia finală şi abia după aceea comunicăm strict pe ce am discutat. Se discută pe toate aspectele. A venit şi domnul Petrescu (Alexandru Petrescu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale) cu o variantă. Încercăm să le omogenizăm, încercăm să tragem concluzia finală, să o prezentăm Coaliţiei, Coaliţia să ia decizia, pentru că decizia este şi una politică. O punem după aceea în faţa pieţei, luăm decizia finală", a mai afirmat ministrul Muncii.

Autorităţile poartă discuţii cu actorii implicaţi pentru modificarea OUG 114 pe aspectele legate de sectorul bancar, energie, comunicaţii, Pilonul II etc.

La începutul lunii martie, acţionarii administratorilor de Pilon II afirmau că noile cerinţe de capital pentru fondurile de pensii pe Pilonul II, de circa 800 de milioane de euro, pun o povară imensă, nejustificată şi nesustenabilă asupra industriei şi solicitau autorităţilor de la Bucureşti reconsiderarea, pe baza economice sustenabile, a acestora.

Potrivit Ordonanţei 114/2018, comisionul de administrare la Pilonul II de pensii a fost redus de la 2,5% la 1%. Pentru fondurile pe Pilonul II actul normativ prevede şi cerinţe suplimentare de capital, astfel: dacă administrează fonduri de până la 100 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie 5% din valoarea contribuţiilor, dacă administrează fonduri între 100 de milioane de euro şi 500 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie de 7%, iar peste 500 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie de 10%.

Purtătorul de cuvânt al PNL Ionel Dancă a declarat, luni, că ministrul de Finanţe continuă bătaia de joc la adresa mediului de afaceri prin anunţul adoptării unei ordonanţe de urgenţă care să modifice OUG 114 fiscală, precizând că acest „cocktail Molotov” Teodorovici-Vâlcov trebuie să înceteze.

„Circul Orlando de la Finanţe cu OUG114 continuă! Teodorovici ne anunţă cu o nonşalanţă ostentativă că în această săptămână va scoate din joben o nouă ordonanţă care va modifica Ordonanţa de Urgenţă 114. Mai bine de trei luni, toată economia a fost nevoită să facă exerciţii de echilibristică între măsurile de supra-taxare a unor sectoare economice adoptate prin OUG 114, fără nicio dezbatere publică şi fără niciun studiu de impact”, a scris Ionel Dancă, luni, pe Facebook.

Acesta a mai spus că „bufonul finanţist” vine din nou să îşi bată joc de mediul de afaceri anunţând modificări prin acte normative ale Guvernului care nu sunt puse în transparenţă sau în dezbatere publică.

„Iar acum, vine acelaşi «bufon» finanţist, care se lăuda cu acest act normativ «curajos şi nebunesc», şi ne spune cu câteva zile înainte că Ordonanţa 114 va fi modificată tot prin Ordonanţă de Urgenţă în această săptămână, din nou făra transparenţă şi fără dezbateri publice. Câtă bătaie de joc pentru mediul de afaceri din partea acestor sinecurişti ai statului care nu au lucrat nicio zi în economia privată şi care nu şi-au bătut niciodată capul cu realizarea unui plan de afaceri?!”, a completat liberalul.

Dancă precizează că singura soluţie viabilă este abrogarea OUG 114.

„Cuplul Teodorovici - Vâlcov, acest cocktail Molotov de incompetenţă şi inconştienţă pentru economie, trebuie să înceteze joaca cu nervii românilor şi să înţeleagă că nu există decât o singură soluţie la actul lor «curajos şi nebunesc»: abrogarea OUG114!”, a conchis purtătorul de cuvânt al PNL.

Reacţia liberalului vine după ce ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a anunţat, duminică la Braşov, că OUG 114 se va modifica saptamana viitoare, după ce proiectul va fi pus în dezbatere publică luni.

Printre modificările OUG 114 făcute publice se numără decuplarea ROBOR de partea de taxă pe activele financiare ale băncilor, eliminarea unor active financiare din masa de impozitare, precum şi impozitarea băncilor în funcţie de cota de piaţă a acestora, taxa urmând să fie de 0,2% pentru băncile cu cota de piaţă sub 1% şi 0,4% pentru cota de piaţă de peste 1%.

Într-o scrisoare adresată ministrului Finanţelor, în februarie, Banca Centrală Europeană a amintit autorităţilor române că ar fi trebuit consultată înaintea adoptării OUG 114/2018 care prevede intoducerea taxei pe activele bancare, într-o scrisoare.

Instituţia europeană a remarcat şi faptul că OUG nr. 114/2018 nu a fost însoţită de nicio evaluare a impactului de către asupra sectorului bancar, iar în absenţa unui astfel de document, riscul ca taxa să aibă un impact semnificativ asupra stabilităţii sistemului bancar nu poate fi exclus.

Amnistie fiscală cu dedicație! Pentru cine? Companiile private nu au cerut-o și nici nu o consideră necesară. Mai mult, acestea sunt de părere că o amnistie fiscală, în special una anunțată cu surle și trâmbire, va instiga mai mulți contribuabili să nu își plătească taxele, în așteptarea ștergerii datoriilor. În plus, ideea este atât de vehiculată în ultimul an, încât nu se mai înțelege dacă reperzinta o intenție clară sau doar o diversiune.

Piața românească este tot mai distorsionată de intervenția statului în economie, prin înființarea unor noi companii de stat, păsuirea celor vechi cu datorii uriașe la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale și aprobarea unor salarii cu mult peste cele din sectorul privat, fără legătură cu performanța financiară a companiei respective (multe sunt pe pierdere sau au datorii imense la stat).

Concurența neloială a statului zdrobește firmele private

În aceste condiții, firmele private se confruntă cu o concurență neloială din partea celor de stat atât pe piața muncii (nu pot oferi salarii atât de mari, care nu au nici o legătură cu productivitatea) cât și din punct de vedere financiar (nu beneficiază de aceeași clementă la plata taxelor și nici de contracte preferențiale).

Revenind la amnistia fiscală, cui i se adresează mai exact? Reprezentanții IMM-urilor susțin că nu au cerut o amnistie fiscală și, mai mult, consideră că nu este oportună o astfel de măsură, având în vedere că majoritatea și-au plătit taxele.

În schimb, companiile de stat înregistrează datorii totale de 89,1 MILIARDE DE LEI.

“Companiile de stat plătesc salarii mai mari decât cele din companiile cu capital privat românesc, DAR au și cea mai mică productivitate din economie. Aici vorbim de companii, productivitatea în administrația publică... nu există. Acum, companiile de stat mai primesc un cadou - amnistia fiscală. În acest moment companiile publice financiare și nefinanciare au datorii totale de 89,1 miliarde de lei. Acești bani nu au fost plătiți, iar impactul în economie a fost devastator”, scrie senatorul Florin Cîtu pe pagina sa de Facebook.

De altfel, și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, recunoștea, vara trecură, că amnistia fiscală vizează companiile de stat, care au datorii mari din cauza managementului defectuos, tolerat, însă, de decenii.

Marii datornici, menținuți în viață pentru noi rente?

Din această cauză, susține Cîtu, o mulțime de companii private au intrat în faliment, iar “gaura” a fost acoperită de taxe mai mari și mai multe plătite de sectorul privat și din împrumuturi cu cele mai mari dobânzi din UE. “Mai simplu, gaura este plătită de sectorul privat astăzi și de sectorul privat din viitor (dacă va mai exista)”, a subliniat Cîtu.

Acesta este motivul, mai spune senatorul citat, pentru care actuala coaliție de guvernare nu vrea să vândă companiile de stat cu datorii sau să le închidă, ci vrea să le șteargă datoriile iar după aceea să le permită să facă ceea ce știu mai bine, respectiv datorii și pierderi, atât timp cât au posturi pentru sinecuriștii de partid.

În plus, aceste companii sunt și scutite de controale de la ANAF, în timp ce sectorul privat este tot timpul sub “asediul” fiscului.

“ANAF de ce nu a recuperat aceste datorii? Teodorovici trebuie să prezinte public acțiunile întreprinse de ANAF pentru recuperarea datoriior companiilor de stat și ce sancțiuni au fost aplicate. Sau ANAF atacă doar investitorii privați și persoanele fizice?”, punctează Cîtu.

De ce nu se justifică o amnistie acum?

Întreprinzătorii privați susțin chiar că o amnistie fiscală ar dezechilibra și mai mult mediul de business, cu atât mai mult cu cât, în acest moment, nu se justifică, pentru că nu există o problemă care să afecteze toate companiile și pentru care să nu existe o altfel de rezolvare. Sunt doar câteva companii rău-platnice, iar scutirea lor de datorii ar fi total incorectă față de cei care își achită la timp dările.

Cu toate acestea, ideea amnistiei fiscale revine periodic în spațiul public, prezentată de ministrul Finanțelor Publice ca fiind o mare facilitate acordată mediului de afaceri.

Președintele Consiliului pentru IMM-uri, Florin Jianu, a remarcat, recent, ca amnistia fiscală, pe care ministrul Finanțelor se concentrează excesiv, cel puțin la nivel declarativ, nu este nici măcar cuprinsă în programul de guvernare. În schimb, alte măsuri cerute intens de mediul de afaceri, trecute în programul de guvernare, sunt ignorate complet de autorități (Codul economic, care ar fi trebuit să reducă numărul de taxe la 50 în total pentru persoane fizice și juridice, plata online a taxelor și impozitelor, reducerea TVA la 18%, măsuri de simplificare a legislației, transparentă, stabilitate, credibilitate, RESPECT etc.).

În plus, nu sunt întrunite condițiile de bază pentru aplicarea unei astfel de măsuri. “Amnistia fiscală are două componente majore - în primul rând trebuie să existe o problemă creată în societate, cu sau fără concursul statului, pentru o masă mare de întreprinzători și, în al doilea rând, acest tip de problemă nu și-a găsit un alt tip de rezolvare, sau rezolvarea ei pentru plățile acestor componente fiscale ar aduce mai multe încurcături și mediului privat dar și Ministerului Finanțelor, respectiv ANAF. Aceste două componente trebuie să se regăsească atunci când are loc o amnistie fiscală, ori, în acest moment, această temă a amnistiei fiscale nu se regăsește pe agenda întreprinzătorilor, nimeni nu a cerut acest lucru”, a explicat Florin Jianu.

Antreprenor: "de ce să mai plătesc taxele, dacă vine amnistia?

Totodată, și el a atras atenția asupra faptului că o simplă discuție referiotoare la amnistia fiscală este periculoasă pentru că induce în piață un comportament incorect. “Oamenii, poate pe bună dreptate, se pot gândi “dacă urmează o amnistie fiscală, atunci hai să nu mai plătesc taxele și impozitele, pentru că la un moment dat s-ar putea să vină această amnistie să îmi rezolve problema””, a mai spus Jianu.

Președintele CNIPMMR a prezentat, totodată, rezultatele sondajelor pe care Consiliul l-a derulat în rândul membrilor săi (în perioada 23.07-29.07.2018) pe această temă. Astfel, deși 44,4% din respondenți declară că ar putea fi interesați personal de amnistia fiscală (să li se reducă măcar penalitățile datorate), 76,2% din ei nu susțin adoptarea acestei măsuri și tot 76,2% consideră că măsura este una controversată, cu efecte multiple, sau cu efecte negative.

A doua concluzie este evidențierea efectelor controversate și negative ale măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenților atrăgând atenția asupra acestora. În ceea ce privește efectele negative considerate că ar fi generate de adoptarea măsurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondenților au evidențiat încurajarea neachitării debitelor bugetare, alimentarea unei înclinații și mai pronunțată spre evaziune fiscală, încălcarea principiilor de bază ale fiscalității, efectele negative asupra bugetului de stat și creșterea riscului infracțional

“În locul unei măsuri controversate de amnistie fiscală, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje și inechitați față de contribuabilii onești, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării benevole și de bonificare a întreprinzătorilor care și-au plătit la timp și în bune condiții taxele și impozitele, precum și măsuri de îmbunătățire a cadrului legal fiscal, vizând în principal așezarea justă a sarcinilor fiscale potrivit principiului constituțional care reprezintă o garanție a principiului egalității în materie fiscală (exp. eliminarea obligațiilor de a plăti contribuții mai mari decât înseși veniturile realizate pentru contractele cu timp parțial care afectează cca 1 milion de salariați), precum și reducerea penalităților foarte ridicate din prezent și combaterea plăților întârziate ale autorităților publice față de întreprinzători”, a adăugat Florin Jianu.

Biroul permanent al Senatului a decis luni să trimită o scrisoare guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, pentru a-i solicita să le permită directorilor din BNR Nicolae Cinteză şi Şerban Matei să vină la Comisia economică, pentru a fi audiaţi în ancheta care vizează modul în care Consiliul Concurenţei a închis o investigaţie privind manipularea ROBOR în anul 2013.

"Biroul permanent al Senatului a decis să trimită o scrisoare către guvernatorul BNR, domnul Mugur Isărescu, prin care să ceară să permită ca cei doi angajaţi ai Băncii Naţionale - este vorba de domnul director Cinteză şi domnul Şerban Matei - să vină la audieri la Comisia economică, potrivit obligaţiei pe care o au, aceea de a se prezenta la audieri", a anunţat senatorul Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei economice.

El a adăugat că a făcut această solicitare întrucât este pentru a treia oară când şeful Direcţiei supraveghere, Nicolae Cinteză, şi şeful Direcţiei relaţii internaţionale, Şerban Matei, nu au răspuns celorlalte două invitaţii anterioare de a se prezenta la audierile din Comisia economică.

"Este a treia oară în care i-am invitat pe cei doi, am ajuns să solicit Biroului permanent al Senatului întrucât până acum nu am primit niciun răspuns din partea celor doi, convingerea mea este că nu le este permis accesul la Comisia economică a Senatului. Acesta este şi motivul pentru care am solicitat ca preşedintele Senatului, Biroul permanent al Senatului să trimită o scrisoare domnului guvernator prin care să-l înştiinţeze că are obligaţia să le permită celor doi angajaţi ai Băncii Naţionale să vină la audierile de la Comisia economică", a precizat Zamfir.

Plenul Senatului a adoptat pe 11 februarie un proiect de hotărâre prin care a acordat un termen de 60 de zile Comisiei economice să deruleze o anchetă care vizează modul în care Consiliul Concurenţei a închis o investigaţie privind manipularea ROBOR în anul 2013.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat o informare referitoare la procesul de Brexit, adică ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Ca urmare a notificării din data de 29 martie 2017 privind retragerea din Uniunea Europeană, începând cu data de 30 martie 2019, cu excepţia cazului în care se va conveni asupra unei date diferite, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (UK) va deveni o ţară terţă“, spune ASF.

ASF aminteşte de acordul de retragere agreat de ambele părţi în luna noiembrie 2018, conform căruia va exista o perioadă de tranziţie până la data de 31 decembrie 2020, cu posibilitatea unei eventuale prelungiri cu încă un an sau doi. În această perioadă, UK va avea în continuare acces la piaţa unică a UE (ca şi cum ar fi fost un stat membru al UE), dar nu va mai putea participa la procesul decizional al UE sau la activităţile instituţiilor UE. „Având în vedere că Parlamentul Marii Britanii, în 14 martie 2019, a respins proiectul de Acord şi a votat în favoarea unei amânării a datei retragerii, gradul de incertitudine cu privire la posibilele scenarii viitoare este la fel de ridicat ca şi până acum. În cazul în care UK va părăsi UE fără un acord (hard Brexit), relaţia comercială dintre UE şi UK va fi guvernată doar de prevederile acordurilor comerciale multilaterale şi de acordurile încheiate  punctual pe anumite domenii între autorităţile europene, autorităţile naţionale şi cele din UK“.

Referitor la entităţile britanice care operează pe pieţele financiare non-bancare, ASF arată că acestea vor avea statutul de entitate dintr-o ţară terţă şi nu  vor mai fi autorizate să desfăşoare activităţi în alte state membre ale UE  în baza libertăţii de a furniza servicii sau dreptul de stabilire (prin intermediul sucursalelor).

„Aceste entităţi ar putea să opereze pe teritoriul României numai în condiţiile îndeplinirii procedurilor de autorizare prevăzute de lege pentru entităţile din statele terţe, urmând a fi supravegheate de ASF conform prevederilor legale. În vederea evitării unor perturbări în perspectiva unui hard Brexit, toate entităţile ce operează pe piaţa financiara nebancară care vor fi afectate de noul statut al UK, trebuie să  efectueze demersurile necesare, inclusiv din punct de vedere administrativ pentru a asigura continuitatea serviciilor şi protecţia drepturilor consumatorilor. În acest context, ASF recomandă acestor entităţi să asigure furnizarea la timp de informaţii clare către clienţii ale căror contracte ar putea fi afectate, menţionând cel puţin: impactul retragerii din UE asupra respectivului contract, acţiunile pe care le va întreprinde entitatea respectivă pentru a minimiza un eventual impact negativ riscurile, drepturile contractuale ale consumatorului şi adrese de contact pentru informaţii suplimentare”, potrivit ASF.

Autoritatea de Supraveghere Financiară face trimitere către declaraţiile publicate de autorităţile de supraveghere europene, şi anume Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) şi Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA).

• Cu o creştere economică prognozată de 4,1%, România s-a situat în 2018 pe locul al şaptelea în UE la evoluţia PIB, faţă de a doua poziţie pe care o ocupase în 2017 (creştere de 6,9%).

• Pentru acest an guvernul PSD mizează pe un avans al PIB de 5,5%, dar alţi economişti duc prognozele în jos: 3% creştere economică în 2019, spun economiştii de la UniCredit Bank, faţă de o prognoză de 3,3% cât avansau ei în decembrie trecut.

România s-a situat în 2017 pe locul al doilea în UE în privinţa creşterii economice, după Irlanda (creştere de 7,2%). Reducerile de taxe şi creşterea salariilor şi-au arătat valenţele pozitive, chiar dacă în balanţă preţul plătit a fost acela al umflării deficitelor şi al unei inflaţii în creştere. Anul trecut însă creşterea s-a temperat la 4%, iar ţări precum Polonia, Ungaria sau Slovenia au înregistrat creşteri peste România – 5,1% Polonia, 4,9% Ungaria sau 4,5% Slovenia.

Pentru anul acesta guvernul mizează pe o creştere economică de 5,5%, însă economiştii duc prognozele din ce în ce mai jos, în ciuda faptului că, în continuare, salariile cresc, cel puţin „la stat“, ceea ce înseamnă un impuls solid pentru consum, un consum care, este adevărat, pune şi probleme pentru că el se vede în importuri din ce în ce mai mari (un deficit comercial în prima lună din an în creştere cu 62% comparativ cu aceeaşi lună a lui 2017).

UniCredit Bank îşi duce prognozele în jos

UniCredit Bank, a patra bancă din România  ca active, vede o creştere economică a României de doar 3 procente pentru 2019, cu 2,5 puncte procentuale mai mică decât previziunea de creştere economică a guvernului pe care se bazează şi bugetul din 2019. Faţă de analiza macroeconomică a UniCredit din decembrie, prognoza de creştere economică pentru România a scăzut de la 3,3% pentru anul 2019.

Pentru anul 2020, Comisia Naţională de Prognoză are o previziune de creştere economică a României de 5,7%, cu mult mai mare decât prognoza analiştilor de la UniCredit, care sunt de părere că economia României va creşte în mod real cu doar 2,1%. De asemenea, economiştii de la UniCredit mai văd o încetinire bruscă a creşeterilor salariale, de la plus 29,7% în 2018, la creşteri salariale medii de 6,2% în 2019 şi 3,6% în 2020.

Nici pentru alte segmente prognozele nu sunt prea strălucite. După ce în 2018 exporturile României au crescut cu 4,7% faţă de 10% în 2017, analiştii de la UniCredit se aşteaptă ca în 2018 exporturile să crească într-un ritm şi mai lent, cu 4,2%. Dinamica importurilor va fi de asemenea mai temperată, valoarea acestora crescând cu 4,9% în 2019, faţă de 8,6% în 2018, potrivit prognozei UniCredit.

România, creştere economică bazată pe consum, Ungaria creşte din investiţii

În timp ce România înregistrează în 2018 o creştere economică cu o treime mai mică decât anul precedent, Ungaria cunoaşte cea mai mare creştere reală a PIB-ului din 2004 încoace. Analiştii de la ING Bank notează că se observă dezechilibre în cheltuielile Ungariei, însă se vede o stabilitate în producţie. Consumul final a contribuit la creşterea PIB din Ungaria cu 2,6 puncte procentuale, însă investiţiile, în creştere cu 17,2% faţă de 2018, au contribuit la creşterea economiei maghiare cu 4,1 puncte procentuale. Exporturile nete au avut o contribuţie negativă în creşterea PIB a Ungariei, de -1,7 puncte procentuale. Creşterea economică a Poloniei de 5,1% în 2018 s-a realizat pe fondul consumului, dar şi datorită investiţiilor ce au avut loc în Polonia în anul precedent.

Exporturile nete au avut de asemenea o contribuţie de 0,2 puncte procentuale al creşterea economică a Poloniei din 2018, scriu analiştii ING. Aceştia mai notează faptul că, în condiţiile în care consumul s-a mai temperat în Polonia în trimestrul al patrulea, este de aşteptat ca acesta să crească pe fondul impulsurilor fiscale. Analiştii mai subliniază că, deşi au accelerat foarte mult investiţiile publice (+24%), investiţiile private estimate au crescut cu numai 3,5%.

În privinţa Cehiei, care a avut o creştere economică de 3%, avansul s-a bazat pe investiţii şi exporturi mai puternice în 2018.

Ponderea în PIB a creditelor acordate de bănci companiilor a oscilat în ultimii doi ani în jurul nivelului de 12%, finanţările corporate fiind mai scăzute faţă de creditele direcţionate către populaţie. Atât ponderea creditelor corporate în PIB, cât şi ponderea împrumuturilor pentru populaţie în PIB au coborât în ultimii ani la cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu. Cele mai mari valori al raportului credite corporate în PIB, de peste 20%, s-au înregistrat în anii 2011-2012, iar de atunci tendinţa a fost predominant descendentă, în timp ce economia a fost în ultimii ani în ascensiune.

La sfârşitul anului trecut, creditele pentru companii, în lei şi valută, totalizau 118 mld. lei, reprezentând 47% din împrumuturile acordate sectorului privat. Aproape 60% din creditele corporate sunt în lei. Companiile aveau în sold anul trecut credite în lei de aproape 70 mld. lei, peste nivelul împrumuturilor corporate în valută, de circa 48 mld. lei.

Ponderea împrumuturilor private în PIB, cumulat pentru companii şi populaţie, a coborât în ultimii ani sub 30%, la nivelurile de dinainte de aderarea României la Uniunea Europeană (UE), ducând băncile româneşti la coada clasamentului european.

Decalajul de intermediere financiară dintre România şi statele UE s-a menţinut în ultimii ani, în condiţiile în care, totuşi, s-au înregistrat creşteri ale creditului acordat sectorului privat de peste 6%. În decembrie 2018, creditarea totală privată pentru populaţie şi companii a ajuns la un ritm anual de creştere de 7,9% faţă de aceeaşi lună din 2017. Ritmul mediu de creştere a creditării private a depăşit 6,6% pe tot anul 2018, cea mai bună evoluţie din ultimii şase ani. Însă creşterea economică a fost mai alertă în ultimii ani.

Anul 2018, a venit cu o schimbare de paradigmă în cazul creditelor corporate. Companiile au început să prefere din nou creditele în valută, în special în euro, după aproximativ şapte ani de scăderi, perioadă în care împrumuturile în moneda naţională au dominat peisajul creditării în contextul scăderii dobânzilor.

Ritmul anual de creştere al împrumuturilor corporate în valută a ajuns la sfârşitul anului 2018 la 7,1%, depăşind avansul creditelor corporate în lei, de 6,2%, volumul cel mai mare rămânând în continuare pe palierul finanţărilor în moneda naţională.

începând din 2018, costul finanţării în moneda naţională a revenit pe o pantă ascendentă, odată cu creşterea dobânzilor ROBOR pe piaţa interbancară, în timp ce costul finanţărilor în euro a rămas la niveluri scăzute. Astfel, dobânzile au ajuns să duble în cazul finanţărilor în lei faţă de cele în euro.

Dacă în anii de boom economic 2007-2008, care au precedat criza financiară, creditele pentru companii în valută creşteau cu ritmuri de peste 30%, mai rapid decât împrumuturile în lei, din 2012 creditele în valută pentru companii au frânat, iar spre finalul lui 2012 au intrat pe o pantă de scădere care a continuat până anul trecut.

Firmele preferă mai mult împrumuturi de la acţionari şi creditele externe şi comerciale, în detrimentul creditelor bancare interne, potrivit datelor BNR. Creditele externe luate de companii de la instituţii financiare străine şi de la firmele-mamă s-au majorat cu 40% în ultimul deceniu, la 36,7 mld. euro.

Datoria externă a companiilor ar putea fi o sursă potenţială de credit, respectiv oferirea de împrumuturi interne în locul creditelor contractate de companiile româneşti de la instituţiile financiare din străinătate, în viziunea BNR.

Astfel, creditarea companiilor nefinanciare de către băncile din România la o valoare similară finanţării atrase de firme de la instituţiile nerezidente ar determina o majorare a raportului dintre îndatorarea bancară a firmelor şi PIB, de la circa 12% până la aproximativ 18%, respectiv o creştere a indicatorului ponderea creditului bancar acordat companiilor nefinanciare şi populaţiei în PIB, de la 26,4% la 32,2%, apreciază specialiştii de la banca centrală.

Raportul dintre creditele acordate populaţiei şi companiilor şi PIB era cuprins în anii í90, la începutul tranziţiei, între 40 şi 50%. însă, la începutul anilor 2000, ponderea creditului privat în PIB s-a prăbuşit la 10%, pentru ca până în 2008 să se majoreze de circa 4 ori, la 38% din PIB, odată cu accelerarea privatizării băncilor de pe piaţa locală şi creşterea fluxurilor de capital străin. Iar în 2010-2012 ponderea a fost preponderent în intervalul 39-40% din PIB, potrivit datelor BNR.

BCR, a doua cea mai mare bancă locală după active, vrea să acorde acţionarilor dividende în valoare de de 485,2 milioane de lei din profitul net pe anul trecut, adică o rată de distribuire a câştigului de circa 50%. Propunerea de dividend ar urma să fie votată în adunarea acţionarilor din 24 aprilie 2019.

Principalul destinatar al dividendelor pe care BCR urmează să le acorde în 2019 este grupul austriac Erste, în condiţiile în care acesta deţine 99,87% din acţiunile BCR. Erste şi-a majorat deţinerea la BCR în 2018, odată cu achiziţia pachetului de 6,29% din acţiunile băncii deţinut de SIF Oltenia pentru suma de 140 milioane de euro.

La preţul acestei tranzacţii BCR este evaluată la 2,2 miliarde de euro, de circa trei ori mai puţin decât în 2005, când BCR a intrat în portofoliul Erste.

BCR a înregistrat în 2018 un profit net de 970,4 milioane de lei, în creştere cu 70% faţă de 2017. Creşterea profitului a fost susţinută şi de vânzarea acţiunilor deţinute de Visa şi Mastercard pentru suma de 196,3 milioane de lei.

La nivel de grup, BCR a închis anul 2018 cu un câştig net de 1,2 miliarde de lei, acesta fiind cel mai bun rezultat financiar raportat în ultimii zece ani.

Îmbunătăţirea profitabilităţii nete este rezultatul creşterii profitului operaţional, dar şi al faptului că nu au mai fost constituite provizioane.

La nivel operaţional, grupul BCR a înregistrat un profit de 1,6 milarde lei, ceea ce corespunde unui avans de circa 22%. Îmbunătăţirea activităţii operaţionale a venit pe fondul unor încasări mai mari din dobânzi, comisioane, dar şi din tranzacţionare.

Creşterea dobânzilor din piaţă, dar şi a creditelor acordate a dus la o majorare cu 16% a veniturilor nete din dobânzi ale BCR, până la 2 miliarde de lei. Spre compraţie, în 2017 veniturile din dobânzi la nivelul BCR au scăzut cu 1,3%. De altfel, 2018 este primul an după o pauză de şapte ani în care BCR raportează din nou creşterea veniturilor din dobânzi.

Veniturile din dobânzi reprezintă cea mai importantă sursă de încasări pentru o bancă, iar în cazul BCR acestea reprezintă 62% din totalul veniturilor.

BCR a pierdut în 2018 titlulatura de cea mai mare bancă locală după active în favoarea Băncii Transilvania.

Banca Transilvania a raportat active totale în valoare de 74,1 miliarde de lei în 2018, în timp ce BCR, care a deţinut supremaţia în ultimii 19 ani, a înregistrat pe tot grupul active de 71,5 miliarde de lei.

Zece start-up-uri de tehnologie cu afaceri cuprinse între 100.000 de euro şi 1 milion de euro au fost selectate să intre în acceleratorul de business derulat de BCR, a doua cea mai mare bancă locală, împreună cu InnovX. Intrarea în accelerator va da acces start-up-urilor la programe de mentorat şi cursuri prin platforma EdX.org fondată de universităţile MIT şi Harvard. Totodată, start-up-urile vor învăţa să acceseze de la Bruxelles granturi de inovare cu valori de 50.000 de euro şi vor putea să-şi susţină prezentările în cadrul conferinţei Startup Grind  de la Londra. De asemenea, BCR îi va susţine cu burse.

„Eu cred că tot ce înseamnă servicii financiare trebuie să se împrietenească cu viitorul, iar start-up-urile din acest accelerator sunt viitorul. Pe noi ne interesează ce se întâmplă în noua economie reală a României, ne interesează să înţelegem cum putem beneficia de pe urma acestor idei şi cum putem înmulţi cu 10 sau 100 impactul acestor idei. Antreprenorii selectaţi în acceleratorul BCR-InnovX ne dau încredere că vom vedea tot mai multe companii de tehnologie lansate de români, cu succes internaţional. Credem că «Imaginat de România», «Codat de România» sau «Creat de România» poate deveni un brand de ţară. Mă aştept totodată să accelerăm noi înşine ca business, prin înglobarea unor soluţii fintech selectate în accelerator şi prin inovarea instrumentelor financiare de investiţii în start-up-uri“, spune Sergiu Manea, CEO al BCR.

Cele 10 companii selectate de juriu sunt AlphaBlock (block­chain), BOX2M (tehnologii IoT), KFactory (tehnologii IoT şi machine learning), KPEYE (platformă dedicată IMM-urilor), Maillon (platformă de finanţare), Modex (block­chain), Mo’Real Uni­verse (platformă pentru experienţe de realitate augmentată), Product Lead (soluţie e-commerce), Sigtree (servicii integrate de smart home) şi Wise Voice (dezvoltator de chatbot şi asistent vocal).

Bogdan Mănoiu, fondatorul InnovX, spune că în prezent inovaţia este cheia succesului în business.

„Imediat ce ai creat un produs, un serviciu, o tehnologie sau software, vor apărea alţii care vor face acelaşi lucru. Cred că sucessul stă în viteza cu care pleci din acel punct, trebue să continui să alergi, să inovezi. În clipa în care te opreşti, o să se umple de alţi oameni care îţi vor crea competiţie, de aceea cred că ingredientul principal în business, în societatea în care trăim, este inovaţia. Singurul lucru pe care îl poţi face pentru a te diferenţia este să continui să inovezi şi să alergi mai repede decât ceilalţi“, afirmă Bogdan Mănoiu.

Acceleratorul BCR-InnovX este un proiect realizat în parteneriat cu Uipath, Startup Grind in partnership with Google for Startups, Mindspace şi European Center for Services Investments and Financing (ECSIF).

Programul este structurat în trei etape, respectiv Start-ups, unde vor fi selectate 10 microîntreprinderi care au avut în 2018 o cifră de afaceri între 100.000 de euro şi 1 mil. euro şi/sau care au atras o finanţare cuprinsă între 100.000 de euro şi 1 mil. euro în ultimul an, Grinders, unde vor fi selectaţi 10 studenţi şi/sau tineri antreprenori la început de drum şi Scale-ups, unde vor fi selectate 5 companii dezvoltate (IMM-uri), care au înregistrat în 2018 o cifră de afaceri între 1 milion de euro şi 2,6 milioane de euro. 

BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile şi costurile logistice.

Keez, un start-up românesc care oferă servicii de contabilitate online pentru IMM-uri, se alătură BCR în cadrul programului StartUp Nation prin care afacerile la început de drum beneficiază de gratuități la produse, aplicații și servicii dedicate. În urma acestui parteneriat, antreprenorii care accesează pachetul StartUp Gratuit de la BCR vor avea acces la toate documentele contabile - facturile, chitanțele, rapoartele, bilanțurile sau jurnalele prin intermediul aplicației Keez, disponibilă și pe mobile.

“Sunt fericit ca BCR a ales Keez să facă parte din acest program în care se încurajează și se sprijină firmele mici cu idei mari, un parteneriat în care responsabilitatea, încrederea și etica sunt valori prețuite. Implicarea în susținerea firmelor tip “start up” este o prioritate și pentru Keez. Deși suntem o firmă de contabilitate online, noi ne implicăm și în educația financiară și de business a clienților noștri. Consultanța nelimitată din partea experților CECCAR parteneri KEEZ face din pachetul de beneficii pe care start up-urile le au incluse", a declarat Daniel Mateescu, CEO Keez.

Indiferent de abonamentul lunar de contabilitate online Keez pe care l-au ales, antreprenorii aflați la început de drum au 6 luni gratuite la pachetul Mini și o paletă de beneficii dedicate:

• Transmitere online a documentelor pentru realizare activități contabile;

• Acces on-line 24/7 la toate documentele financiare plus modul facturare;

• Raportări complexe și simplificate disponibile în timp real pe desktop și mobil;

• Pontaj în timp real și generare automată contracte de muncă pentru salariați;

• Întocmire contabilitate financiară, jurnal TVA, balanța, registre contabile obligatorii, realizare bilanț;

• Depunere declarații taxe și impozite, realizare documente salarizare și ITM.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) organizează în cadrul Global Money Week, în perioada 25 - 31 martie 2019, o serie de acţiuni dedicate promovării educaţiei financiare în rândul copiilor şi tinerilor, conform unui comunicat de presă al instituţiei. Primul eveniment din săptămâna GMW a reunit luni, la Bursa de Valori Bucureşti, mai mulţi elevi care au participat la deschiderea şedinţei de tranzacţionare. De asemenea, elevii prezenţi la Bursa de Valori Bucureşti au participat la o activitate educativă, desfăşurată sub forma unui joc, având ca scop înţelegerea noţiunilor privind bursa, a unor situaţii economice ale societăţilor şi efectele acestora asupra evoluţiei preţului acţiunilor.

'Educaţia financiară a devenit un punct de reper important în activitatea ASF şi sunt încrezător că în timp programele noastre vor avea efecte benefice asupra elevilor şi studenţilor. Educaţia timpurie înseamnă consumatori bine informaţi. Totodată, acest demers creează premise excelente pentru dezvoltarea sănătoasă a pieţelor financiare', a declarat preşedintele ASF, Leonardo Badea.

Obiectivele ASF pentru evenimentele care vor fi organizate în cadrul GMW vizează în principal creşterea nivelului de conştientizare cu privire la importanţa educaţiei financiare şi rolul acesteia în dezvoltarea economică a ţării, îmbunătăţirea accesului copiilor şi tinerilor la noţiuni de educaţie financiară şi la informaţii (creşterea nivelului de incluziune financiară), familiarizarea copiilor şi tinerilor cu activităţi reale, specifice pieţei financiare şi stabilirea unei relaţionări cu profesioniştii din piaţa financiară (job shadow), precum şi implicarea efectivă a asociaţiilor pieţei şi asociaţiilor de protecţie a consumatorilor în activitatea de promovare a educaţiei financiare şi a necesităţii acesteia.

Proiectele de educaţie financiară derulate la nivel naţional de Autoritatea de Supraveghere Financiară, Banca Naţională a României şi Ministerul Educaţiei Naţionale au avut o contribuţie importantă la obţinerea premiului Country Award pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, câştigat de România în anul 2017. Distincţia a fost acordată la Berlin de către Child & Youth Finance International (CYFI), organizatorul GMW şi una dintre cele mai importante organizaţii non-guvernamentale din lume.

Programul de educaţie financiară al ASF, pentru anul şcolar 2018-2019, include 140 de unităţi de învăţământ din 31 de judeţe şi Municipiul Bucureşti. Numărul estimat al elevilor care vor participa la acest program se ridică la peste 18.000. Totodată, în cadrul Laboratorului Academic, programul ASF destinat dezvoltării educaţiei financiare în învăţământul universitar, vor participa peste 10 centre universitare din întreaga ţară.

Global Money Week este un eveniment internaţional în cadrul căruia comunităţi întregi îşi unesc eforturile pentru a stimula o mai bună cunoaştere a mediului financiar, pentru înlăturarea politicilor financiare depăşite şi pentru a oferi tinerilor instrumentele şi inspiraţia necesare pentru a-şi modela propriul viitor. Această iniţiativă a reunit organizaţii din 169 de ţări şi a implicat peste 32 milioane de copii şi tineri.

ASF menţionează, în comunicat, evenimentele pe care le va organiza în săptămâna GMW. Astfel, în perioada 25 - 31 martie 2019 va avea loc Săptămâna porţilor deschise - acţiune ce va promova în rândul elevilor importanţa educaţiei financiare. Este o acţiune naţională de amploare ce reuneşte toate cele trei pieţe supravegheate de ASF.

Pe data de 25 martie 2019 are loc Traseul educaţional Bucureşti - acţiune în cadrul căreia elevi din mai multe licee bucureştene vor parcurge cu un autobuz un traseu în care vor fi incluse obiective socio-culturale, precum şi importante clădiri ale vieţii financiare din Capitală. Pe parcursul traseului, liceenilor le vor fi susţinute prezentări de către reprezentanţii ASF. Elevii vor primi materiale care să-i ajute la îmbunătăţirea gradului de educaţie financiară.

În data de 26 martie 2019 are loc Ne jucăm şi învăţăm! - activităţi în aer liber la care participă copii de vârstă preşcolară sau de şcoală primară. Copiilor li se vor prezenta noţiuni simple de educaţie financiară. Totodată, va avea loc întâlnire cu profesori din alte state sosiţi în România prin programul Erasmus - activitatea se înscrie în sfera acţiunilor de educaţie financiară şi va fi derulată prin intermediul Şcolii Superioare Comerciale 'Nicolae Kretzulescu' din Bucureşti. Tot la data menţionată are loc Concurs de dezbateri pe teme financiare non-bancare pentru liceeni. Competiţia se desfăşoară sub coordonarea Asociaţiei Române de Dezbateri, Oratorie şi Retorică (ARDOR), iar etapa finală va avea loc la Şcoala Superioară Comercială 'Nicolae Kretzulescu' din Bucureşti.

Pe data de 27 martie 2019 instituţia organizează Ne jucăm şi învăţăm! - activităţi în aer liber la care participă copii de vârstă preşcolară sau de şcoală primară, precum şi un workshop dedicat profesorilor din învăţământul preuniversitar - acţiune ce presupune transmiterea de informaţii aferente pieţei financiare, utile în dezvoltarea personală şi a carierei.

Instituţia menţionează că pe data de 28 martie 2019 are loc Gala EduFin - eveniment aflat la cea de-a treia ediţie, care are ca obiective popularizarea importanţei educaţiei financiare şi recunoaşterea dezvoltării de proiecte de educaţie financiară la nivel naţional. La acest eveniment participă reprezentanţi ai entităţilor reglementate, ai asociaţiilor de profesionişti şi asociaţiilor de consumatori, precum şi reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, alte instituţii cu rol important în domeniu din România, ambasade, organisme internaţionale ş.a.

De asemenea, pe data de 29 martie 2019 se va organiza Săptămâna porţilor deschise la ASF - eveniment în cadrul căruia elevii vor vizita sediul ASF şi li se vor prezenta informaţii cu privire la rolul şi activitatea Autorităţii.

Noi, singuri, trebuie să ne facem propria pensie privată, investind cu cap, nu păstrând banii în conturi de salarii sau de economii, care au o dobândă sub inflaţie, a declarat, luni, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Lucian Anghel, într-un eveniment de educaţie financiară adresat elevilor.

"Vă imaginaţi că mâine împliniţi 65 de ani şi vă pensionaţi. Imaginaţi-vă câţi euro aţi avea nevoie pe lună ca pensie privată în plus faţă de pensia de stat - Pilonul I. Fiecare îşi pune în minte o sumă, în euro, pe lună. Am să vă dau un exemplu: să zicem că eu mi-aş propune, pentru exemplu didactic, 100 de euro. La 100 de euro pe lună, înmulţim cu 12 ca să vedem câţi euro avem într-un an de zile. La 100 de euro ori 12, reiese că am nevoie de 1.200 de euro, într-un an. Această sumă de 1.200 de euro o înmulţim cu 20 şi în cazul meu îmi dă o sumă de 24.000 de euro, pentru 100 de euro, pensie privată în plus faţă de ce îmi dă statul. Cam asta e suma de bani pe care voi ar trebui să o strângeţi, la suma pe care voi v-aţi propus-o să o aveţi ca pensie privată, în momentul în care vă pensionaţi. Einstein spunea: "Cine înţelege puterea dobânzii compuse o încasează, cine nu o înţelege, plăteşte". Ar fi bine să o înţelegeţi. Nu există elev de liceu din Marea Britanie care să nu cunoască această regulă. Este o regulă pe care o învaţă, de fapt, în şcoala generală", a afirmat Anghel.

Preşedintele BVB a punctat, totodată, că pentru a economisi o sumă de bani, pe lună, este nevoie de respectarea unor reguli de bază şi de o optimizare a cheltuielilor.

"Faptul că e o sumă mare, trebuie să vă dea de gândit că această sumă o puteţi obţine numai pe perioade lungi de timp. Deja când veţi avea primul salariu, ar fi bine să vă gândiţi dacă trebuie să puneţi ceva deoparte. Regula lui 20 mai spune că, în mod normal, ar trebui să economisiţi 20% din veniturile voastre, pe care le încasaţi lună de lună. Nu puteţi face asta? Trebuie să optimizaţi cheltuielile. Sunt nişte reguli de bază, nu sunt complicate, nici nu trebuie să avem aşteptări false şi cred că este esenţial, din ce în ce mai mult, să ne bazăm pe noi, nu pe altcineva că ne va ajuta când ne vom pensiona. Noi singuri trebuie să ne facem propria pensie privată, din propriile investiţii, investind cu cap, nu păstrând banii în conturi de salarii sau de economii, care au o dobândă sub inflaţie. În America, unde există o piaţă de capital mult mai dezvoltată, există regula "100 minus vârsta". Deci, dacă voi aveţi 20 de ani, 100 minus 20 de ani înseamnă că 80% din plasamentele mele, din ce aş putea eu să investesc, ar trebui să investesc pe bursă, în acţiuni, nu în depozite bancare, nu carduri de salarii, nu conturi de economii. Pentru un american, aşa este regula", a menţionat Lucian Anghel.

Românii nu sunt, în general, educaţi financiar, pentru că, în România, învăţăm în şcoală cantitatea de precipitaţii din Sahara, poate câte soţii a avut Henric al V-lea, dar mai puţin să ne gestionăm proprii bani sau să rezolvăm probleme financiare, a declarat, luni, într-un eveniment de educaţie financiară adresat elevilor, Lucian Anghel, preşedintele Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

"Ce mai bună investiţie pe care o puteţi face în voi este educaţia financiară. Nici nu ştiţi cât de mult înseamnă să fii deştept financiar. Învăţăm în şcoală cantitatea de precipitaţii din Sahara, poate câte soţii a avut Henric al V-lea, dar mai puţin să ne gestionăm proprii bani sau să rezolvăm probleme financiare. În viaţă vom avea foarte multe probleme financiare pe care va trebui să le rezolvăm. Dacă nu ştim să le rezolvăm ne va costa foarte mult. A auzit cineva de dobânda compusă? Dacă aţi investi 50 de lei pe zi, la un randament de 2%, ceea ce nu este extrem de mult, conservator la ipoteză, în 40 de ani, de la 25 de ani până la 65 de ani, depăşiţi 1 milion de lei, deveniţi milionar, şi ca urmare a dobânzii compuse care înseamnă dobândă la dobândă. Credem cu tărie, şi de aceea Bursa de Valori Bucureşti se implică în foarte multe evenimente de educaţie financiară, că dacă noi toţi vom fi educaţi financiar mai bine, vom trăi cu toţii mai bine", a spus Anghel.

Acesta adăugat că în domeniul financiar "nu prea există masă gratis", iar orice reclamă mai mult sau mai puţin corectă poate să inducă un comportament financiar greşit din partea consumatorului.

"Cine crede că poate să existe credit cu dobândă zero, fără costuri? În domeniul financiar nu prea există masă gratis şi atunci orice reclamă mai mult sau mai puţin corectă poate să vă inducă un comportament financiar şi apoi practic să descoperiţi costurile în timp, iar acest lucru va fi extrem de usturător pentru bugetul familiei voastre. Românii nu sunt, în general, educaţi financiar. Conform SNP, la nivelul Uniunii Europene, România s-a clasat pe ultimul loc ca rată de răspuns corect la cinci întrebări simple. Una dintre întrebări este următoarea: "Dacă ar fi să vă împrumutaţi cu 100 de euro, ce ar fi mai bine pentru voi să rambursaţi: 103 euro sau 100 de euro, plus 5%?". Răspunsul corect este 103 euro, fiindcă 100 plus 5% înseamnă 105 euro, deci trebuie să rambursez mai mult. Astfel de întrebări au fost puse şi la astfel de întrebări simple, care au legătură cu educaţie financiară şi cu matematica, 1 din 5 români a răspuns corect, faţă de 1 din 3 polonezi, 1 din 3 bulgari, 1 din 2 francezi sau austrieci, 2 din 3 britanici. Asta înseamnă că trebuie să ne educăm financiar şi să încercăm să răspundem la astfel de întrebări", a subliniat preşedintele BVB.

Investiţiile în valorile mobilare sunt cea mai bună metodă de economisire, iar tinerii ar trebui să facă acest lucru încă de la finalizarea studiilor, a declarat, luni, Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), cu ocazia unui eveniment pe tema educaţiei financiare, în cadrul Global Money Week.

"Principalul loc în care trebuie să stea banii dumneavoastră sunt valorile mobilare, respectiv acţiunile şi obligaţiunile listate la orice bursă, nu mă refer doar la Bursa de Valori Bucureşti. Acest lucru trebuie să-l faceţi încă de la început, de când intraţi ca forţă de muncă, de la vârste foarte fragede", a spus Tănase.

Aceasta deoarece valorilor mobiliare le trebuie timp ca să întoarcă randamente superioare depozitelor bancare, a precizat el.

"Dacă credeţi că acest gest trebuie să-l faceţi de la 35 sau 40 de ani este greşit. Acest gest de economisire trebuie făcut de îndată ce aţi terminat studiile", a adăugat oficialul bursei.

Bursă de Valori Bucureşti (BVB) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) au organizat, luni, deschiderea oficială a şedinţei de tranzacţionare adresată elevilor care vor să afle cum funcţionează o bursă şi piaţă de capital din România.

Global Money Week (GMW) este un eveniment organizat la nivel mondial care anul acesta are loc în perioada 25 - 31 martie. GMW este iniţiată şi coordonată de Child & Youth Finance Internaţional şi implică organizarea de evenimente şi diverse activităţi al căror scop este de a inspiră copii şi tinerii să înveţe despre bani, economisire, despre posibilităţile de angajare şi cum să devii antreprenor.

În fiecare an, comunităţi întregi îşi unesc eforturile pentru îmbunătăţirea percepţiei asupra banilor, înlăturarea politicilor financiare învechite şi pentru a le oferi tinerilor instrumentele necesare pentru a-şi modela propriul viitor.

Deschiderea şedinţei de tranzacţionare a BVB, organizată în parteneriat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, este unul dintre evenimentele care marchează debutul GMW în România.

Totalul conversaţiilor în jurul plăţilor electronice a crescut cu 20% faţă de anul 2017, potrivit rezultatelor raportului Mastercard Digital Payments Study din acest an, se arată într-un comunicat al companiei.

Plăţile mobile au reprezentat un subiect de interes în peste 27% din totalul conversaţiilor din social media despre plăţi, cu un procent cu 20% mai mare faţă de anul 2017. Mai mult decât atât, menţiunile despre portofelele digitale s-au dublat din 2017.

Ajuns la cea de-a şasea ediţie, studiul Mastercard, dezvoltat în parteneriat cu PRIME Research, a analizat mai mult de 3,3 milioane de conversaţii din ultimul an, care au avut loc pe mai multe canale de social media, inclusiv Facebook, Twitter, Instagram şi Weibo.

"Rezultatele studiului din acest an ne arată că interesul şi cererea pentru soluţiile de plată rapide şi sigure sunt în continuă creştere şi deja îmbrăţişate pe toate pieţele. Consumatorii sunt deschişi la acceptarea noilor tehnologii pentru mai multe tipuri de plăţi şi afirmă faptul că avansul tehnologic le dă mai multă încredere în plăţile efectuate cu telefonul mobil sau prin intermediul portofelelor digitale. Vom continua să asistăm la o creştere a ratei de adopţie a acestor modalităţi de plată şi pe teritoriul României, unde plăţile contactless au avut o creştere spectaculoasă în ultimii ani. Conform rezultatelor unor studii din anul trecut, România se clasează pe locul 5 în Europa şi locul 10 la nivel global, în ceea ce priveşte numărul tranzacţiilor contactless înregistrate din totalul tranzacţiilor realizate la comercianţi", a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard pentru România.

Potrivit comunicatului, aproape 20% din totalul conversaţiilor privind plăţile din comerţul mobil se concentrează pe subiectul plăţilor contactless şi pe cel referitor la aplicaţiile de tip portofel digital. Dincolo de aceste subiecte principale de interes, consumatorii sunt interesaţi de modul în care inteligenţa artificială, plăţile QR şi dispozitivele de tip wearable pentru plăţi - precum inele, ceasuri şi alte accesorii care includ sau cărora li se pot ataşa cipuri şi funcţii de plată, le vor îmbunătăţi viaţa.

În general, consumatorii sunt din ce în ce mai deschişi faţă de noile tehnologii. Aproape toate conversaţiile (95%) legate de portofelele digitale au avut un ton pozitiv, iar 30% dintre postările din social media au apreciat viteza, eficienţa şi simplitatea produselor actuale. În cadrul conversaţiilor analizate, rezultatele studiului evidenţiază faptul că oamenii consideră securitatea banilor şi a datelor lor personale o măsură fundamentală şi continuă să fie un topic de interes în conversaţiile lor. În postările lor, studiul a constatat faptul că oamenii sunt în pas cu avansul tehnologic şi cunosc implicarea noilor tehnologii în ceea ce priveşte siguranţa plăţilor mobile.

Adoptarea plăţilor de pe dispozitivul mobil poate fi observată şi în cadrul pieţelor din Asia şi Africa. Piaţa din India a fost dominantă în ceea ce priveşte discuţiile despre utilizarea şi potenţialul aplicaţiilor de tip portofel digital, în special cu referire la tranzitul public şi utilizarea plăţilor bazate pe cod QR, referinţele specifice la MasterpassQR şi PaytmQR. SUA s-a clasat pe cea de-a doua poziţie în discuţiile consumatorilor cu privire la portofelele digitale, la o distanţă considerabilă.

Conform comunicatului, conversaţiile despre sistemele biometrice au atins o potenţială audienţă de 111 milioane de persoane, determinată în principal de interesul pentru plăţile vocale şi pentru cele cu amprentă. Tokenizarea, tehnologia care presupune înlocuirea datelor de identificare ale unui card bancar cu o serie unică de cifre (token) în timpul procesului de autorizare a unei plăţi - şi rolul său esenţial în susţinerea şi protejarea plăţilor de orice tip - a fost prezentă în conversaţii care au atins o potenţială audienţă de 11 milioane de spectatori. În timp ce ultimele ştiri despre încălcarea securităţii datelor cu caracter personal au însumat o cincime dintre conversaţiile despre siguranţa acestor tipuri de date în online, un procent de 13% dintre conversaţii au remarcat potenţialul tehnologiilor digitale în cazul plăţilor electronice, inclusiv blockchain-ul, tehnologie de tokenizare şi sistemele biometrice, de a fi sisteme sigure.

Mastercard, în parteneriat cu PRIME Research, a desfăşurat ediţia cu numărul 6 a Digital Payments Study, conceput pentru a identifica conversaţiile în curs din social media, cu privire la noile modalităţi de plată. Mai mult de 3,3 milioane de postări publice din social media au fost analizate pe o perioadă de 12 luni (ianuarie-decembrie 2018). Aceste postări au fost făcute pe Twitter, Facebook, Instagram, forum-uri, Google+, YouTube, Vkontakte şi Weibo, pe aproape 190 de pieţe la nivel global. Raportul rezultat reflectă evoluţia noilor tendinţe de produse şi categorii de plăţi mobile în cadrul mai multor regiuni şi ţări.

Mastercard, https://www.mastercard.ro, este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi. Operăm cea mai rapidă reţea de procesare a plăţilor din lume, oferind un liant între consumatori, instituţii financiare, comercianţi, autorităţi şi companii din peste 210 ţări şi teritorii.

Articol de opinie semnat de Sorin Pîslaru, redactorul-șef al ”Ziarului Financiar”. Textul integral:

Deşi ar fi fost de aşteptat ca majorarea puternică a consumului populaţiei din ultimii cinci ani, ca urmare a creşterii salariale, să se regăsească în creşterea producţiei locale, datele arată că, în cazul industriei alimentare de exemplu, dinamica producţiei este de trei ori mai redusă decât cea a retailului.

Astfel, cifra de afaceri a întreprinderilor din industria alimentară a crescut cu doar 13% în perioada 2014-2017, de la 39 de miliarde de lei la 44 miliarde de lei, în timp ce în aceeaşi perioadă comerţul cu amănuntul a crescut cu 36%, de la

147 de miliarde de lei la 200 de miliarde de lei, arată datele din  analiza „Capitalul privat românesc“, ediţia a IV-a, publicată recent de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM.

În aceeaşi perioadă, între 2014 şi 2017, cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor din economia românească a crescut cu 25%, până la 1.359 de miliarde de lei.

Deci retailul, întreprinderile care au CAEN principal comerţul cu amănuntul, şi-au majorat afacerile cu 36%, având practic o viteză de creştere cu 50% mai mare decât cea a întregii economii, însă industria alimentară nu a ţinut pasul cu cererea nou creată, astfel încât ritmul său de creştere a fost la jumătate faţă de cel al întregii economii.

Acest diferenţial de creştere de 1 la 3 între producţie şi comerţ, adică cerere internă, este cea mai puternică expresie a incapacităţii economiei româneşti de a folosi cererea suplimentară pentru a-şi majora capacităţile de producţie. Practic, aşa cum de altfel se vede şi din evoluţia deficitului comercial extern din ultimii patru ani, cererea suplimentară determinată de majorăriile salariale din sectorul public şi privat se duce în consum din import, în ceea ce priveşte produsele alimentare. Însă situaţia este valabilă şi pentru electrocasnice, tractoare, maşini agricole, autobuze, camioane, medicamente sau îngrăşăminte chimice.

Însă pentru industria alimentară, unde se presupune că România ar trebui să aibă un atu, determinat de resursele naturale abundente, situaţia este dramatică.

Degeaba a ajuns România în 2018 pe locul I la producţia de porumb şi floarea-soarelui şi este în top III din Uniunea Europeană la producţia de grâu în ultimii cinci ani, dacă acestea nu se transformă în produse agroalimentare, dacă nu se pune valoare adăugată pe lanţul agroalimentar, astfel încât să fie satisfăcută cererea internă.

Nici măcar nu se mai pune problema exportului, fiind evident că producătorii români nici măcar nu pot face faţă cererii suplimentare autohtone de produse alimentare. Este astfel de înţeles dezbaterea despre (dez)implicarea băncilor în economie, în finanţarea investiţiilor pentru capacităţi de producţie.

Cum pot spune băncile că nu au întreprinderi pe care să le finanţeze, când este vizibilă lipsa de capacităţi de producţie din industria alimentară? Cum de ajunge spre exemplu o companie de procesare de carne, precum Ana şi Cornel din Mizil, judeţul Prahova, cu afaceri de 44 de milioane de euro, să declare că nu a luat niciodată un credit şi că toate investiţiile se fac din profitul companiei?

Cum de o firmă care are afaceri în creştere medie anuală de 20% în ultimii cinci ani nu este bancabilă şi băncile nu stau la coadă să o finanţeze în condiţii cât mai bune?

Privind „de sus“, de la nivel macro, unde se vede că producţia alimentară nu ţine pasul cu vânzările comercianţilor, ar trebui ca băncile să aibă ca ţintă numărul unu producătorii de alimente locale, pentru că au piaţă sigură. De jos însă, de la firul ierbii, iată că Ana şi Cornel, şi mii de alte firme de profil, îşi limitează investiţiile la capacitatea proprie de finanţare.

Nu este cazul de acuze şi nici de scos vinovaţi, însă ce este cert este că pe undeva există un blocaj şi chiar o lipsă de angajament.

Pentru că dacă va înainta în această matrice  - cu o dinamică a consumului mereu mereu dublă sau triplă faţă de cea a producţiei -  economia românească în niciun caz nu va trece la nivelul următor şi va sfârşi să fie sufocată de crize ciclice.

Este pur şi simplu o eroare de design să înaintezi de trei ori mai repede în consum decât în producţie. Cine a reuşit să iasă din statutul de ţară subdezvoltată în ultimii

50-70 de ani a reuşit invers, producând mai mult decât consumând, şi sprijinindu-se pe cererea externă.

Nici nu mai contează că industria alimentară este singura, împreună cu mobila, dintre industriile locale unde românii sunt majoritari. Oricum ar fi, cu capital străin sau românesc, producătorii care nu reuşesc să ţină pasul cu cererea locală nu pot deveni locomotivă, ci sunt vagonul unui tren condus de consumul din import.

Raiffeisen Bank România vrea să emită obligațiuni de până la 1 miliard de euro sau echivalent în lei cu scadența maximă de până la 10 ani. În luna mai, Raiffeisen trebuie să ramburseze obligațiuni de 500 de milioane de lei. Noile obligațiuni emise vor putea fi de diverse tipuri, inclusiv obligațiuni ipotecare, instrumente ce n-au fost folosite până acum pe piața din România, deși se discută de mai bine de un deceniu despre această formă de finanțare.

Raiffeisen caută să rostogolească emisiunea din 7 mai 2014, care ajunge la scadența de 5 ani. Atunci, banca cu capital austriac a împrumutat 500 de milioane de lei la o dobândă fixă de 5,35% pe an. Titlurile au fost listate la Bursa de la București.

Noile obligațiuni despre care discută Raiffeisen pot fi de diverse tipuri, între care cel puțin: obligațiuni ipotecare, obligațiuni negarantate nesubordonate, obligațiuni negarantate subordonate, inclusiv instrumente de datorie eligibile conform cerinței minime privind fondurile proprii, așa cum sunt definite de noua legislație în vigoare.

Banca va putea realiza mai multe emisiuni, cu rata fixă sau variabilă a dobânzii, cu o scadență maximă de 10 ani, cu excepția celor calculate la solvabilitate, care sunt perpetue.

Obligațiunile emise vor fi listate la Bursa de Valori de la București sau la o altă piață de capital europeană.

Acționarii vor vota planul de împuternicire a conducerii băncii de a lua noi împrumuturi în Adunarea Generală a Acționarilor din 23 aprilie.

Raiffeisen a mai împrumutat bani din piața de obligațiuni și în 2013, pe o perioadă de 3 ani, printr-o emisiune de 225 de milioane de lei.

Obligațiunile reprezintă o formă de finanțare pe termen mediu și lung care permite băncilor să gestioneze mai bine lichiditatea și mismatch-ul de maturitate, în timp ce cumpărătorii de datorie obțin randamente mai ridicate în comparație cu un depozit bancar, la un risc relativ redus.

Interesant este că Raiffeisen discută posibilitatea emiteri și a unor obligațiuni ipotecare – obligațiuni garantate cu ipotecile din portofoliu împachetate. Despre astfel de produse de finanțare bancară se discuta încă de dinainte de criza financiară și economică izbucnită în 2008, însă nicio bancă nu le-a scos pe piață, invocând legislația deficitară în domeniu.

Legislația privind obligațiunile ipotecare a fost modificată în 2015, însă băncile au acuzat ulterior inițiative precum Legea privind darea în plată, care ar fi pus în pericol siguranța juridică a contractelor.

La finele anului trecut Alpha Bank adopta un plan intern pentru emisiunea unor obligațiuni ipotecare în sumă de până la 1 miliard de euro pe o perioadă de până la 20 de ani, însă acesta nu s-a concretizat până acum.

Raiffeisen Bank a încheiat anul trecut cu un profit net record de 881 de milioane de lei, în creștere cu 79% față de 2017. Banca a crescut puternic pe partea de creditare, cu un plus al soldului de 19% față de 2017, de mai bine de două ori peste media pieței.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, ieri, de la bănci, prin obligaţiuni de stat tip benchmark, 214 milioane de lei, în condiţiile în care valoarea nominală a ofertelor primite a fost de 545,5 milioane de lei, iar valoarea programată a emisiunii a fost de 200 de milioane de lei. 

Aceste obligaţiuni au scadenţa peste 12 ani şi 6 luni, la o dobândă de 5,17%. De asemenea, emisiunea de ieri reprezintă o refinanţare pentru emisiunea de titluri de stat din 10 octombrie 2016. Ofertele de cumpărare  au fost transmise de un număr de 7 dealeri primari, potrivit anunţul Finanţelor.

Din valoarea nominală adjudecată, de 214 milioane de lei, 164 de milioane de lei au fost ofertele făcute în numele băncilor şi 50 de milioane de lei au fost ofertele necompetitive.

Încă de la intrarea în UE, în 2007, România s-a plasat pe ultimul loc în ceea ce priveşte gradul de intermediere financiară. Chiar şi aşa, reuşisem treptat să creştem până la un aproximativ decent 40% din PIB. Astăzi, valoarea creditului privat nu mai sare de 26%, mult chiar şi sub Bulgaria.

Firmele şi populaţia din România au cel mai scăzut nivel de creditare raportat la Produsul Intern Brut, iar aceasta nu este deloc o veste bună într-o ţară cu economie dependentă de capitalurile străine. Creditele acordate de bănci firmelor şi populaţiei din România reprezintă doar 26% din Produsul Intern Brut, iar acesta este cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană.

Preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB),Sergiu Oprescu, apreciază că în acest context ar fi cazul ca autorităţile să elaboreze o strategie centrată pe creşterea gradului de intermediere.

'După cum se ştie, noi suntem la cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană, în momentul de faţă cu 26% intermediere financiară. Apropo, intermedierea financiară este definită ca raportul dintre creditul neguvernamental şi produsul intern brut. Ca să ştim despre ce vorbim. Cu 26% în clipa de faţă, România, din păcate, se găseşte în coada listei de intermediere financiară', a afirmat Sergiu Oprescu.

Există viaţă bună fără credit? El a spus că există o legătură directă între intermedierea financiară şi bunăstarea economică dintr-o societate.

Sergiu Oprescu a declarat că în orice formă am discuta despre intermedierea financiară două resurse sunt vitale pentru a asigura creşterea intermedierii financiare în România. O primă resursă este lichiditatea din sistem, iar o altă resursă este capitalul băncii.

”După cum ştim, suntem într-un mediu extrem de reglementat. în clipa de faţă, reglementarea la nivelul sistemului bancar este la cote extrem de ridicate. Ca atare, această resursă, capitalul bancar, este o resursă necesară, nu întotdeauna suficientă pentru că avem nevoie şi de lichiditate, dar este o resursă absolut necesară pentru ca pe baza acesteia să putem să construim o tactică sau o strategie de creştere a intermedierii financiare”, a precizat Sergiu Oprescu.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, luni, un curs de referinţă de 4,7538 lei/euro, o creştere de 0,06% faţă de nivelul atins vineri. Francul elveţian a urcat până la cel mai ridicat nivel din iunie 2017 până în prezent.

Vineri, euro a coborât la 4,7509 lei.

Luni, euro a urcat la 4,7538 lei.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4,2187 lei la 4,2284 lei. Acesta este cel mai crescut nivel din 21 iunie 2017, când a fost 4,2371 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a urcat de la 4,1988 lei la 4,2013 lei.

Lira sterlină a crescut de la 5,5172 lei la 5,5344 lei.

Preţul gramului de aur a urcat de la 177,1757 lei la 177,8945 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,23%, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Vineri, indicele a urcat la 3,16%.

Luni, acesta a crescut la 3,23%.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a scăzut de la 3,33% la 3,32%.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în creştere la 3,57% de la 1,81%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a crescut la 3,26% de la 1,48%, valoarea din şedinţa precedentă.

Postări Facebook

U-BT Cluj: https://www.facebook.com/UBTCluj/posts/2300286213367849

SMART Sud Project: https://www.facebook.com/smartsudproject/posts/393875144741952

Postări Twitter

Alex Ciocan: https://twitter.com/AlexCiocanWeb/status/1110274681498755072

ResearchPool: https://twitter.com/ResearchPool/status/1110174283626508288