Aproape 1500 de voluntari au participat la o nouă acțiune de plantare de puieți, desfășurată în comuna Sânmihaiu de Câmpie din județul Bistrița-Năsăud.

Desfășurată sub sloganul „Pădurea Transilvania 5.0 – pădurea ne cheamă!”, acțiunea a fost sprijinită de Banca Transilvania, partenerul  de cursă lungă în acțiuni de împădurire al Tășulesei Special.

Locul activității a fost unul cunoscut deja veteranilor de plantare cu Tășu, și anume Sânmihaiu de Câmpie, unde voluntarii motivați și cu dor de plantat, au schimbat fața unui deal de peste 10 hectare.

Cătălin Jaloba, head of real estate finance la BCR, spune că proiectele construite până în 2015 vor înregistra în perioada următoare o devalorizare, pe măsură ce oferta din piaţă va fi completată cu proiecte de o calitate tot mai bună.

„Multe proiecte imobiliare nu sunt finan­ţa­bile deoarece sunt construite peste noapte, nu au actele necesare şi au probleme tehnice. Clădirile noi se depreciază mai repede decât cele de dinainte de 1990, iar pe măsură ce vor apărea clădiri noi de calitate, cele construite până în 2015 vor scădea drastic“, a spus Cătălin Jaloba în cadrul evenimentului organizat de Imobiliare.ro şi Anevar „Analiza pieţei imobiliare, evaluare şi stabilitate financiară“. Din punctul de vedere al pieţei rezidenţiale, acum începe să se maturizeze piaţa, apar clădiri de calitate, cu soluţii inteligente în interior şi la preţuri de 1.200-1.800 de euro/mp. Spre exemplu, se pune tot mai mult accent pe microclimat, spaţii verzi, locuri de joacă, proiecte realizate în proximitatea centrelor de interes. Trendul este ca marii dezvoltatori să intre în piaţă şi să dezvolte proiecte în mai multe faze, pe 5-10 ani, dezvoltatori care întâi construiesc infrastructura şi după care construiesc clădirile.

„Acest microclimat va aduce o migraţie de la noi la şi mai noi, iar acum am ajuns în punctul în care chiar dacă vine o criză, piaţa este una matură, iar proiectele bune vor înregistra oricum vânzări“, a subliniat Jaloba. El a spus că următorul trend pe rezidenţial vor fi proiectele gândite de la început pentru închirieri de apartamente, alături de birouri pentru co-working. În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, acestea au crescut, însă nu în ritm cu veniturile.

„Salariile au crescut în ultimii cinci ani cu o medie anuală de 10%, iar pe piaţa imobiliară creşterea reală este, în medie, de 3,3%. Creşterea veniturilor populaţiei reprezintă un driver, dar nu este singurul. Şi pe măsură ce costul real al finanţării a scăzut, preţurile au urcat“, a spus Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.

Potrivit datelor Imobiliare.ro, nivelul actual al preţurilor este cu doar 3% mai mare decât în urmă cu un an. 

În a doua lună din 2019, preţurile locuințelor au consemnat creşteri în majoritatea marilor oraşe monitorizate de Imobiliare.ro - cu toate acestea, nivelul actual al preţurilor nu este, per ansamblu, cu mult mai mare decât cel consemnat în perioada similară a anului trecut. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, suma medie solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel naţional (noi şi vechi) s-a majorat cu 0,3% în februarie, de la 1.229 de euro pe metru pătrat util (la finele lui ianuarie), până la 1.233 de euro pe metru pătrat util. Faţă de aceeaşi perioadă din 2018, când o unitate locativă se vindea cu 1.197 de euro pe metru pătrat util, valoarea actuală este cu doar 3% mai mare. Această diferenţă redusă confirmă menţinerea tendinţei de stabilizare a pieţei, resimţită şi la nivelul preţurilor.

Pe parcursul lui februarie, pretenţiile vânzătorilor de apartamente din Capitală s-au diminuat, per ansamblu, cu 0,1%, de la 1.323 la 1.322 de euro pe metru pătrat util. Faţă de perioada similară a anului trecut, când o asemenea locuinţă costa, în medie, 1.302  euro pe metru pătrat util, cea din urmă valoare este cu doar 1,5% mai mare. Luna trecută, apartamentele vechi din Bucureşti s-au ieftinit cu 0,8% (de la 1.229 la 1.219 euro pe metru pătrat util), în vreme ce acelea nou-construite s-au apreciat cu 0,6% (de la 1.392 la 1.400 de euro pe metru pătrat util).

U-Banca Transilvania a obținut un nou succes în Liga Națională. Formația pregătită de Mihai Silvășan a depășit-o pe Baschet SCM Timișoara, cu scorul de 95-86.

Mihai Silvășan, antrenor principal U-Banca Transilvania: ”Sunt foarte mulțumit de mare parte a meciului, sunt puțin nemulțumit de relaxarea de pe final, când am băgat pe toată lumea și nu am mai avut concentrarea de care aveam nevoie, însă per total am avut momente foarte bune de joc, mai ales în sfertul al treilea, când ne-am dus la 20 și ceva de puncte diferență. Am jucat un baschet bun și până la urmă asta ne-a asigurat victoria”

Tradiţional, Cupa Primăverii este prima competiţie outdoor de tir cu arcul, în fiecare an. Desfăşurat la Bucureşti, pe stadionul Olimpia, concursul a adunat circa 80 de trăgători din ţară, la mai multe categorii şi divizii. Cu un singur sportiv în concurs, C.S. Redpoint Oradea a reuşit un loc doi la cadeţi olimpic şi locul şapte în clasamentul general pe cluburi.

La divizia de arc olimpic, cadetul Eugenio Leabu s-a clasat pe locul II, cu 560 de puncte, obţinând medalia de argint. Pe locul I, cu 580 de puncte, s-a situat Vlad Ciocan, de la Black Arrow Belceşti (jud. Iaşi), iar pe locul III, cu 486 de puncte, Răzvan Tănasă, de la acelaşi club. Eugenio Leabu este din Făgăraş, dar este legitimat la C.S. Redpoint Oradea şi este un tânăr talentat, care poate aduce multe surprize plăcute în acest sport. Rezultatele clubului orădean se datorează şi prijinului Liceului Sanitar, Rivolto Cons, Darer, Vitrerom, Turism Felix, Banca Transilvania şi Universitatea din Oradea.

Următoarele competiţii la care arcaşii bihoreni şi-au propus să participe sunt cele din Campionatul Judeţean (Asociaţia Judeţeană de Tir cu Arcul este singura de acest fel din România care organizează un campionat judeţean), Cupa Federaţiei, Campionatele Naţionale outdoor şi Cupa României.

Transelectrica, MedLife şi Electrica sunt companiile din structura indicelui principal BET care au înregistrat cea mai bună dinamică a profitabilităţii în 2018 comparativ cu anul precedent, în timp ce la polul opus se găsesc Digi Communications, Bursa de Valori Bucureşti şi Fondul Proprietatea, potrivit datelor agregate de ZF.

Chiar dacă profitul net al Transelectrica a urcat cu 216% în 2018 faţă de 2017, la circa 90 mil. lei, brokerii consideră că emitentul de stat a pornit de la o raportare foarte joasă şi în consecinţă rezultatele companiei de stat sunt departe de cele din 2015 şi 2016 şi sunt în continuare slabe.

Pe următoarele locuri în topul celor mai mari creşteri ale rezultatului net în 2018 se găsesc MedLife (197%) şi Electrica (80%). Pe de altă parte rezultatul net al Digi s-a prăbuşit cu 65%, la 100 mil. lei, dinamică determinată de creşterea cheltuielilor operaţionale precum şi de costurile mai mari cu impozitul pe profit. Însă Digi intenţionează să-şi remunereze investitorii cu dividende, pe când Transelectrica zice pas.

„Dinamica profitabilităţii este unul dintre cele mai importante aspecte pentru un in­vestitor. Totuşi, aceasta dinamică trebuie pusă şi într-un anume context: în cazul Transelectrica (TEL) problema este că are o bază de raportare foarte slabă, în sensul că această creştere a profitului vine după ce cu un an înainte profitul a scăzut cu aproape 90%. Ca atare, creşterea pro­fitului din 2018, chiar dacă este impresionantă ca valoare (+216%), nu este suficientă pentru a schimba traiectoria rezultatelor din ultimii trei ani“, spune Simion Tihon, broker la Prime Tran­saction. 

Transelectrica a înregistrat un profit net de 89 mil. lei în 2018 şi venituri în scădere cu 11%, la 2,7 mld. lei. Compania a publicat săptămâna trecută convocatorul acţionarilor, în care arată că intenţia consiliului de administraţie este ca rezultatul net să meargă spre rezerve, ceea ce înseamnă că investitorii ar putea rămâne fără dividende de la această companie. Ultimul cuvânt de spus îl va avea statul, prin Ministerul Economiei, în calitate de acţionar majoritar.

„Rezultatele companiei sunt departe de ceea ce a realizat Transelectrica în 2015 şi 2016 (an care a marcat startul declinului). În plus, conform comunicatului TEL ulterior publicării rezultatelor pentru 2017, Transelectrica a avut o pierdere contabilă de aproape 48 milioane lei, astfel încât anul acesta putem spune că de fapt a trecut de la pierdere la profit. Totuşi, rezultatul este în continuare slab şi nu poate asigura încă un dividend competitiv. De altfel, compania nici nu şi-a propus să acorde dividende din rezultatul pe 2018“, spune Simion Tihon.

El concluzionează faptul că dinamica profitabilităţii unei companii este foarte importantă pentru strategia unui investitor la bursă, dar dacă o companie a avut fluctuaţii mari în rezultatele financiare anterioare, relevanţa acesteia scade. „Totodată, în cazul companiilor care au o lungă periodă în care dinamica a fost una constant pozitivă, dar compania nu a acordat dividende, evolutia profitabilitaţii are un efect scăzut în preţul de tranzacţionare“.

Cele 15 companii ale căror acţiuni intră în structura indicelui principal BET (cu excepţia Alro Slatina care a intrat în BET în martie 2019) au raportat pentru 2018 afaceri de aproape 55 miliarde de lei, plus 11% faţă de anul precedent, în timp ce profitul net cumulat a urcat cu 10% la 10,7 miliarde de lei, potrivit datelor agregate de BT Equity Research.

Propunerile privind repartizarea profitului obţinut anul trecut de principalele companii listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) oferă şi în acest an tabloul unei pieţe cu dividende generoase, confirmând o caracteristică importantă a bursei noastre care s-a evidenţiat, în ultimul timp, prin randamente mari ale dividendelor, printre cele mai mari din lume, conform unui raport al analiştilor de la Prime Transaction, publicat la începutul lunii decembrie 2018.

Practic, la nivelul actual al cotaţiilor, este posibil ca cel puţin trei companii (Nuclearelectrica, BRD - Groupe Societe Generale şi Fondul Proprietatea) să ofere randamente de peste 10% cărora, probabil, li se va alătura Romgaz (SNG) care încă nu a înaintat o propunere concretă în acest sens, dar care a convocat acţionarii, cu trei puncte pe ordinea de zi privind acordarea de dividende.

În acest context, Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare în cadrul casei de brokeraj Goldring, a declarat: "Privite prin prisma randamentului, în ansamblu, dividendele sunt mai atractive decât cele de anul trecut, pentru că preţurile acţiunilor sunt mai scăzute ca urmare a măsurilor din Ordonanţa 114/ 2018. În unele cazuri, chiar şi dividendul cash este mai mare decât cel din 2018, de exemplu la Banca Transilvania (TLV), Fondul Proprietatea (FP) sau OMV Petrom (SNP). Precum în anii trecuţi, Transgaz (TGN) insistă să acorde doar 50% din profit, iar la Transelectrica (TEL) chiar am asistat la o surpriză pentru că societatea nu propune acordarea de dividende. Îmi este greu să cred că vor scăpa aşa, fiindcă statul are nevoie de bani. Consider că toate companiile ce au statul drept acţionar majoritar vor repartiza cel puţin 90% din profitul anului trecut, ca dividende".  

Potrivit estimărilor directorului de la Goldring, Romgaz va distribui un dividend de cel puţin 3,3 - 3,4 lei/acţiune, ceea ce, la cotaţia actuală din piaţă, livrează un randament de circa 10%.   

"Inclusiv Digi a fost surpriză, pentru că iniţial (n.r. la listare) anunţaseră că nu vor da dividende. Au acordat şi anul trecut, cu un randament de 1%, iar acum cu randament de 2%", a mai remarcat Dragoş Mesaroş.  

Prime Transaction: "Dacă cumulăm operaţiunile de distribuţie de acţiuni gratuite şi dividende, Banca Transilvania se plasează detaşat pe primul loc în topul randamentelor oferite investitorilor"

Banca Transilvania, vedeta Bursei de Valori Bucureşti (BVB), continuă tradiţia anilor anteriori şi răsplăteşte investitorii atât cu dividende, cât şi cu acţiuni gratuite, conducerea instituţiei înaintând în acest sens propunerea de a aloca o acţiune gratuită la douăsprezece deţinute şi un dividend de 0,17 lei/titlu care, raportat la cotaţia actuală, oferă un randament de 8,04%.

"Randamentul dividendului nu situează compania în top însă, dacă ţinem cont şi că se vor acorda 8,3% acţiuni gratuite, cumulat, cele două operaţiuni corporative ar plasa detaşat Banca Transilvania pe primul loc în topul randamentelor oferite investitorilor", spun analiştii de la Prime Transaction.

Nuclearelectrica (SNN) doreşte să repartizeze către acţionari 97% din profitul anului 2018, echivalentul unui dividend pe acţiune de 1,2567 lei care, la cotaţiile actuale din piaţă, oferă un randament brut de 12,9%.

Astfel, cel puţin până acum, se conturează un nou an bun pentru investitorii care au mizat pe acţiunile producătorului de energie nucleară după ce, în 2017 şi 2018, titurile SNN au fost liderul câştigurilor din indicele BET, ţinând cont atât de evoluţia preţului acţiunilor, cât şi de dividendele acordate.

"Fondul Proprietatea surprinde anul acesta cu cel mai mare dividend (n.r. 0,0903 lei/acţiune) de la listare şi până acum. Doar în 2017 a fost depăşit acest nivel, însă atunci a fost vorba despre o diminuare de capital social şi nu de distribuţia clasică de dividende", spun brokerii de la Prime Transaction.

Practic, este pentru al doilea an la rând când Fondul propune acţionarilor distribuirea de dividende după ce, în perioada 2012 - 2017 s-a optat pentru returnări de bani din capitalul social.

Din cadrul indicelui BET mai ies în evidenţă BRD - Groupe Societe Generale (BRD), care alocă un divdend identic cu cel de anul trecut, echivalentul unui randament de 12,79% şi Conpet (COTE), care propune distribuţii atât din rezultatul net, cât şi din rezerve, cu un randament de 9,23%.

Dragoş Mesaroş, Goldring: "Cred că sunt şanse mici ca BET să depăşească pragul de 8.100 de puncte, până la anunţarea formei finale a Ordonanţei 114"

Pe lângă aprecierile privind propunerile de dividende ale companiilor, Dragoş Mesaroş ne-a oferit şi perspectiva sa asupra situaţiei în care se află indicele principal al BVB şi al parcursului său probabil pe termen scurt.

Brokerul de la Goldring ne-a trans­mis: "Revenirea după căderea de la finalul lui 2018 a fost destul de rapidă şi, în momentul de faţă, BET trebuie să mai urce cam cu 5% pentru a ajunge la nivelul dinaintea anunţării Ordonanţei 114. 

Totuşi, personal, nu mă aştept la mişcări mari ale cotaţiei indicelui până când nu va apărea forma finală a OUG 114, la finele săptămânii viitoare (n.r. acestei săptămâni). Atunci cu toţii ne vom putea face calcule, pentru a vedea cu cât va fi afectat profitul fiecărei companii, de măsurile din Ordonanţă".  

Evaluat din perspectiva analizei tehnice, BET se găseşte la retragerea Fibonacci de 61,8% (n.r. trasată de la maximul lunii decembrie 2018 de aproape 8.790 de puncte şi suportul de la 6.900 de puncte), iar indicatorul Stochastic (n.r. oscilator ce cuantifică impulsul pieţei sau altfel spus gradul de accelerare/decelerare a tendinţei cotaţiei) se află la nivelul de 90, în zona de supracumpărare (n.r. situaţie în care cotaţia vine după un avans sus­ţinut şi pentru care analiza tehnică indică o probabilitate importantă de corecţie), a adăugat Dragoş Mesaroş, care a conchis: "Astfel, cred că sunt şanse mici ca BET-ul să depăşească pragul de 8.100 de puncte, până la anunţarea formei finale a Ordonanţei". 

În plus faţă de indiciile date de directorul de la Goldring privind şansele reduse ca BET să îşi continue semnificativ avansul pe termen scurt, indicatorul Stochastic a dezvoltat o divergenţă negativă triplă (imagine în care indicele face o serie de maxime în creştere în timp ce Stochastic dezvoltă o serie de maxime în scădere, ilustrând slăbiciunea impulsului ascendent), ceea ce indică faptul că, cel puţin pe termen scurt, există o probabilitate mai ridicată ­ca indicele să stagneze sau chiar să coboare.

Vineri, 22 martie, BET a încheiat săptămâna de tranzacţionare la 8.031,5 puncte, cu 0,2% sub referinţa din şedinţa anterioară.

Indicii principali de la Bursa de Valori au coborât cu 0,20%, într-un context de aversiune la risc în piețele financiare internaționale. Chiar și impulsul pozitiv pe acțiunile Băncii Transilvania antrenat de repartizările de câștiguri excepționale s-a opintit într-un climat nefaforabil în care bursele europene au pierdut aproximativ 2 procente.

O așteptată amplă revizuire a așa-numitei „taxe pe lăcomie” care a declanșat cutremurul bursier de la cumpăna dintre ani și convocatoare de AGA cu repartizări consistente din profituri au alimentat raliul bursier început încă din februarie. Ultima ședință de la Bursa de Valori București a început în aceeași notă, cu cea mai mare parte a cotațiilor peste referință.

În ultimele 2 ore de tranzacționare, cumpărătorii au capitulat, iar indicii au alunecat sub nivelurile de închidere ale ședinței precedente. Este rezultatul unui impuls descendent pe bursele lumii antrenat de temeri în creștere fațâ de o frânare a economiei globale. În Europa, tabloul a fost de un „roșu” aprins: -1,83% pentru indicele Euro Stoxx 50, -2,01% pentru indicele FTSE100 de la Londra, -2,03% pentru indicele CAC40 de la Paris, -1,61% pentru indicele DAX de la Frankfurt, -1,69% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, -0,06% pentru indicele BUX de la Budapesta și +0,09% pentru indicele PX de la Praga.

Impactul a fost mult mai atenuat la București. Indicii BET Plus și BET au coborât deopotrivă cu 0,20%, ultimul închizând la nivelul de 8.031,50 de puncte.

Peste jumătate din rulajul de 40,13 milioane lei (8,45 milioane euro) al pieței de acțiuni a fost asigurat de acțiunile bancare. Titlurile Băncii Transilvania (TLV) s-au corectat cu 0,70%, până la prețul de 2,1150 lei/acțiune, după avansul semnificativ din ultimele sesiuni, susținut de propunerea din convocatorul pentru AGA care include o distribuție de cash echivalentă aproximativ cu întregul câștig net de 1,22 miliarde lei anul trecut. În piața reglementată, titlurile Băncii Transilvania au adunat schimburi de 10,47 milioane lei, iar pe piața deal s-a realizat un transfer cu 1,50 milioane titluri ale băncii, cu o valoare de 3,19 milioane lei.

Cealaltă acțiune bancară lichidă de la cota BVB, cea a BRD Groupe Société Générale (BRD), a staționat la prețul de 12,82 lei/acțiune, pe fondul unor transferuri de aproximativ 919.000 de lei. Pe același emitent s-au realizat cele mai mari tranzacții speciale din piața deal însumând 6,45 milioane lei.

Tot pe segmentul financiar, titlurile Fondul Proprietatea (FP) au coborât cu 1,00%, până la prețul de 0,8950 lei/acțiune, pe al 2-lea rulaj al zilei din piața reglementată, de 7,73 milioane lei, ceea ce a tras în jos indicele fondurilor închise de investiții BET-FI care s-a depreciat cu 0,53%, până la nivelul de 35.697,86 de puncte.

Prin contrast, indicele energetic BET-NG a supraperformat pieței, cu un avans de 0,65%, favorizat și de creșterea cu 2,08% a titlurilor Romgaz Mediaș (SNG), care au închis la prețul de 31,90 lei/acțiune, pe tranzacții de 2,66 milioane lei.

Transferuri peste media obișnuită a respectivilor emitenți am consemnat pe 2 acțiuni cu evoluții în oglindă. Astfel, titlurile Sphera Franchise Group (SFG), compania care deține lanțurile de restaurante Pizza Hut și KFC, au scăzut cu 5,26%, până la prețul de 18,00 lei/acțiune. Prin contrast, susținute de propunerea de dividend, titlurile Turbomecanica (TBM) au crescut cu 4,09%, până la prețul de 0,2930 lei/acțiune, pe volume echivalente cu aproximativ 981.000 de lei.

Capitalizarea bursieră a urcat la 159,34 miliarde de lei în săptămâna 18 - 22 martie, de la 157,99 miliarde de lei în săptămâna precedentă, însă valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni a scăzut de la 212,75 milioane de lei la 184,57 milioane de lei, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Bursei de la Bucureşti.

În această săptămână au fost consemnate 9.594 schimburi cu acţiuni, faţă de 7.265 tranzacţii în perioada 11 -15 martie 2019. Cea mai bună zi de tranzacţionare a fost joi, 21 martie, când s-au înregistrat 2.201 tranzacţii cu acţiuni în valoare totală de 44,84 milioane de lei.

Acţiunile Fondului Proprietatea au fost cele mai tranzacţionate, schimburile pe aceste titluri fiind de 44,04 milioane de lei, urmate de Banca Transilvania (39,21 milioane de lei) şi BRD - Groupe Societe Generale (38,26 milioane de lei), Romgaz (17,64 milioane de lei) şi OMV Petrom (14,62 milioane de lei).

Cele mai importante aprecieri ale cotaţiilor, pe segmentul principal al Bursei de Valori Bucureşti, le-au consemnat acţiunile Transilvania Construcţii, cu o creştere de 14,29%, Grupul Industrial Electrocontact (plus 13,89%) şi Bermas (plus 11,91%).

Pe de altă parte, cele mai importante deprecieri au fost înregistrate de titlurile Prodplast, care au pierdut 12% din valoare, VES SA (minus 9,77%), şi Oltchim (minus 7,65%).

În ceea ce priveşte sistemul alternativ de tranzacţionare, în această săptămână s-a înregistrat un rulaj de 5,34 milioane de lei, în creştere de la 1,63 milioane de lei în perioada 11-15 martie 2019. Numărul total al schimburilor a fost de 798, faţă de 519 cu o săptămână în urmă. Capitalizarea companiilor de pe ATS a urcat la 7,096 miliarde de lei.

De la începutul acestui an, pe Bursa de la Bucureşti au fost realizate 128.537 tranzacţii în valoare totală de 2,53 miliarde de lei, media zilnică de tranzacţionare fiind de 45,22 milioane de lei. În acest an, pe BVB sunt 85 de societăţi emitente şi 29 de intermediari.

Ministerul Finanțelor a acceptat o singură propunere relativ importantă dintre cele făcute de bănci în discuțiile privind modificarea taxei pe activele bancare introdusă prin OUG 114/2018, anume eliminarea penalităților în cazul scăderii creditării și/sau a creșterii marjei nete, au declarat pentru Profit.ro surse din piață. Solicitări de un impact mai ridicat, precum limitarea taxei la un nivel egal cu cel al impozitului pe profit sau păstrarea referințelor ROBOR în cazul contractelor în lei în derulare, nu fuseseră acceptate de Finanțe la finalul discuției.

Băncile s-au întâlnit de trei ori cu Finanțele să discute pe tema taxei bancare. Prima oară, la finele lunii februarie, li s-a cerut observații. A urmat apoi o perioadă de tăcere din partea Guvernului, până în această săptămână. Miercuri, bancherilor le-a fost pus în față draftul de modificare a OUG 114. Ministerul le-a cerut iar observații, însă doar două au fost acceptate la întâlnirea de vineri, ultima pe acest subiect.

Taxa ar urma să fie redusă de la 1,2% pe an din activele financiare la 0,2% pentru băncile cu o cotă de piață de sub 1% și la 0,4% pentru cele cu o cotă de piață de peste 1%, la ultimele fiind concentrate aproape toate activele din sistem.

La un nivel de taxare al activelor de 0,4%, taxa ar fi printre cele mai ridicate din Europa, la un nivel similar celui din Polonia. Totodată, este și aproape de media rentabilității activelor din ultimii 10 ani - doar în ultimii trei ani profitabilitatea sectorului bancar s-a îmbunătățit la 1,2-1,6%.

Băncile solicitaseră ca nivelul taxei să nu depășească pe cel al impozitului pe profit de 16%, ceea ce ar fi reprezentat, practic, o taxarea a profitului cu maximum 32%. În varianta amendată a OUG băncile profitabile vor putea fi puse în situația în care să vireze întreg profitul către stat, care nu le va trimite, însă, pe pierdere, taxa fiind limitată la 100% din profit. Totodată, băncile pe pierdere nu vor plăti taxa.

Bancherii au solicitat și ca birul să fie calculat și plătit anual, nu semestrial, unul dintre motive fiind costurile operaționale ridicate cu raportările fiscale multianuale, însă propunerea a fost respinsă. În situația curentă, taxa va fi plătită integral la finele primului semestru, eventualele ajustări de datorii sau rambursări de la Fisc urmând să se facă după finele anului. Astfel, băncile vor fi chemate de două ori pe an să dea raportul.

Din baza de calcul a taxei vor fi excluse active precum: numerarul, soldurile de numerar la banca centrală, creditele neperformante nete de provizioane, titlurile de stat și creditele acordate administrației publice, creditele cu garanții guvernamentale (în principal Prima Casă), creditele și depozitele interbancare. Totodată, la solicitarea băncilor au fost scoase din bază taxabilă și banii din operațiuni repo și reverse-repo.

Chiar dacă baza de calcul scade la jumătate, în fapt va fi taxată doar creditarea privată, ceea ce se bate cap în cap cu intenția declarată a Guvernului de a crește intermedierea financiară în România, aflată la cel mai redus nivel din Uniunea Europeană. Băncile, dar și BNR, solicitaseră să fie excluse suplimentar din baza impozabilă măcar creditele acordate companiilor, pentru a nu fi influențată negativ finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Țintă de la Guvern pentru creșterea creditării și scăderea marjelor

Taxa pe fiecare bancă poate scădea cu jumătate în cazul în care soldul creditelor crește peste o anumită țintă, stabilită anual de Guvern prin hotărâre, la propunerea Ministerului Finanțelor, cu recomandarea Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială (din care face parte și BNR, alături de Finanțe, dar vorbim doar de o recomandare). Ținta pentru 2018 de creștere a creditării este de 8% (aproape egală cu creșterea medie a creditării pe 2017).

Dacă dinamica creditării este mai redusă, atunci cota de impozitare scade cu mai puțin, după formula: (creșterea soldului creditelor / ținta de creștere a creditării) * 50%. Astfel, spre exemplu, la o creștere a creditului cu 6%, taxa de 0,4% s-ar reduce cu 37,5% la 0,25% pe an.

Același sistem de reducere a taxei cu jumătate se aplică și în cazul în care marja de dobândă scade cu un anumit procent sau sub o anumită țintă, stabilită de Guvern.  Marja este calculată ca diferență între dobânda ponderată la credite și cea la depozite (în lei), iar ținta de scădere pentru 2018 este 8% (spre exemplu de la 5 la 4,6 puncte procentuale), respectiv dacă este sub 4 puncte procentuale.

Similar ca în cazul bonificației pentru creșterea creditului, și în acest caz se aplică un anumit procent de reducere a taxei în cazul în care marja scade cu mai puțin decât ținta pusă de la Guvern, după formula: (diminuarea marjei de dobândă / ținta de diminuare a marjei de dobândă) * 50%.

Teoretic, băncile ar putea ajunge în situația în care să nu mai plătească nicio taxă, dacă îndeplinesc simultan condițiile de mai sus, însă acest lucru este dificil de făcut, mai ales în privința marjei de dobândă, care reprezintă, în fapt, venitul operațional principal al băncilor. Cu alte cuvinte, băncile ar trebui să renunțe la un venit (prin ieftinirea creditelor și/sau creșterea dobânzilor la depozite) doar ca să nu plătească o taxă, lucru greu de justificat în termeni de business.

Mai mult, impactul în dinamică al reducerii marjei ar fi relativ redus asupra stocului, astfel că trebuie să treacă mult timp până la a ajunge la ținta propusă de guvern, chiar dacă băncile și-ar propune să funcționeze cu marje mai mici.

Totodată, băncile operează cu modele diferite – cele care au multe credite ipotecare în stoc au o marjă netă mai mică decât cele care se concentrează pe credite de consum sau carduri de credit.

Ministerul Finanțelor formulase și un sistem de penalizare al băncilor care reduc soldul creditelor sau cresc marjele, calculat după formula: procentul de diminuare, respectiv cel de creștere al marjei * 50%. Procentul rezultat s-ar fi adăugat taxei – spre exemplu, la o diminuare a creditului de 10%, taxa ar fi crescut cu 5% la 0,42% (+0,02 puncte procentuale).

La solicitarea băncilor, acesta a fost singurul aspect relativ important modificat – îndepărtarea penalizărilor -, față de draftul care le-a fost prezentat miercuri.

Impactul taxei ar urma să scadă de la circa 5,4 miliarde de lei, cât calculase anterior BNR, la circa 1 miliard de lei. Ministrul Finanțelor preciza astăzi că impactul va fi de sub 1 miliard.

ROBOR din contracte nu mai e ROBOR

Al doilea punct important al ordonanței ar modifica OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori și OUG 52/2016 privind creditele ipotecare și schimă articolele referitoare la modul de calcul al dobânzilor variabile în lei. Astfel, pentru creditele în valută, rămâne obligația de raportare la EURIBOR/LIBOR, însă pentru cele în lei dispare cea privind raportarea la ROBOR.

Creditele în monedă națională se vor raporta la un indice de referință calculat exclusiv pe baza cotațiilor interbancare la o anumită perioadă, publicat de BNR, care reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. Acest indice de referință se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor zilnice, urmând a se aplica de fiecare bancă pentru trimestrul următor.

Chiar dacă ministrul Eugen Teodorovici a zis, în mai multe rânduri, că se modifică modul de calcul al ROBOR, în fapt se schimbă referința – de altfel, Guvernul nici nu are cum să schimbe felul în care se calculează ROBOR, pentru că acest indicator e reglementat de BNR.

Vor plăti românii rate mai mici?

Ce înseamnă acest lucru? Că raportarea la ROBOR – adică la dobânda la depozitele plasate, stabilită în procedura de fixing la ora 11 în fiecare zi, pe baza cotațiilor oferite de panelul de 10 bănci – dispare din contractele cu persoanele fizice consumatori, fiind înlocuită de dobânda medie interbancară – media efectivă a tranzacțiilor realizate de toate instituțiile de credit.

Băncile au utilizat în special referințele ROBOR la 3 și 6 luni în contractele de credit, adică scadențe mai lungi, care includ o componentă de timp, de inflație și de așteptări privind politica monetară, iar tranzacțiile efective se realizează pe scadențe mult mai scurte, în principal overnight, astfel că există o diferență între cele două referințe.

Mai mult, ROBOR e un indicator pentru prețul cerut (ASK) în timp ce tranzacțiile în piață se fac între BID și ASK.

Astfel, chiar dacă, istoric, rata de dobândă purtată de noul indicator de referință este sub ROBOR la 3 și 6 luni, acest lucru nu înseamnă că debitorii vor beneficia și de o reducere a ratelor lunare.

Guvernul intenționează să oblige băncile să modifice și contractele în derulare, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, însă din modificare trebuie să rezulte aceeași valoare a ratei creditelor. Adică dobânzile contractuale curente vor fi menținute și vor fi crescute marjele.

Modificarea adusă de Guvern nu face, astfel, decât să genereze costuri birocratice pentru bănci, care trebuie să emită noi acte adiționale și să trimită scrisori către clienți. Dacă debitorii nu vor semna, actele adiționale vor fi considerate acceptate tacit. Singurul scenariu în care ratele ar scădea ca urmare a modificării legislației ar fi acela în care băncile ar accepta să reducă dobânzile contractuale, deci sumele pe care le încasează de la clienții în portofoliu.

Bancherii solicitaseră ca Finanțele să renunțe la modificarea contractelor existente, însă acest lucru nu a fost acceptat în timpul discuțiilor și declarațiile ulterioare ale ministrului Teodorovici indicau că nici nu va fi însușit de Guvern.

Nu este exclus ca unele dintre propunerile băncilor să se regăsească în textul de ordonanței de modificare a OUG 114/2018. Până la această oră publicării acestui material, Finanțele nu au publicat în dezbatere publică draftul noii ordonanțe.

Există și scenarii în care trecerea de la ROBOR la tranzacțiile efective ar putea avea efecte nefavorabile asupra consumatorilor. Fiind vorba de o compensare a marjei, atunci este important ca trecerea la noul indicator să se facă într-un moment în care diferența dintre tranzacțiile din piață și cea la ROBOR 3 și 6 luni să fie cât mai mică.

Spre exemplu, dacă în trimestrul 4 din 2010, trecea un credit cu o marjă de 3% de la ROBOR la 3 luni (6,51%), deci o dobândă curentă de 9,51%, la media tranzacțiilor (3,43%), atunci marja creștea la 6,08%. În T4 2012, rata curentă a creditului ar fi ajuns la 8,87%, dacă se păstra referința ROBOR 3M (aflată la 5,87%), față de o dobândă curentă de 11,46%, dacă ar fi fost utilizată noua marjă raportată la dobânda medie interbancară (5,38%).

Invers, dacă în T2 2018 se trecea un credit cu o dobândă curentă de 5,63% (marjă de 3 pp + 2,63% ROBOR 3M), la indicatorul mediu al tranzacțiilor (2,34%), ar fi rezultat o nouă marjă de 3,29%. În T4 2018 am fi avut o dobândă de 6,17%, în condițiile indexării creditului la ROBOR 3M și de 5,65% în cazul indexării la tranzacțiile medii din piață.

Guvernul va modifica săptămâna viitoare OUG 114/2018 printr-o nouă ordonanţă de urgenţă, iar una din principalele modificări va fi stabilirea ROBOR în funcţie de tranzacţiile interbancare şi zilnice pe trimestrul anterior, a declarat, vineri, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

"De-abia aştept să termin cu ordonanţa asta", a răspuns Teodorovici, în primă fază.

Ministrul a subliniat că, săptămâna viitoare, actul normativ va fi modificat în Guvern, însă discuţiile nu sunt finalizate.

"După cum ştiţi, ieri am avut discuţii la Ministerul Finanţelor cu Asociaţia Română a Băncilor şi vom avea şi astăzi o discuţie pentru a discuta pe forma finală a textului de ordonanţă care să modifice OUG 114. Am avut discuţie, desigur, şi cu BNR, am trimis şi o informare la Banca Centrală Europeană, arătăm care sunt modificările pe care le aducem şi pregătim o ordonanţă de urgenţă care va fi aprobată săptămâna viitoare în Guvern. În principal, este vorba despre decuplarea ROBOR-ului de partea de taxă pe activele financiare. Acest ROBOR nou va fi calculat la tranzacţiile interbancare şi zilnice pe trimestrul anterior, e o medie aritmetică care se aplică pe trimestrul următor", a mai spus Teodorovici.

Potrivit acestuia, modificările vizează scăderea ratelor românilor.

"Acestea sunt calcule venite din partea BNR. Intenţia noastră este de a duce mai jos costul finanţării românilor şi este clar că este o diferenţă între ROBOR-ul bazat pe cotaţii şi cel pe tranzacţii, cum este cel propus în proiectul de act normativ pe care discutăm şi anume o scădere, nu pot să spun cât, pentru că este o variaţie, ştiţi foarte bine, zilnică, este o medie aritmetică, dar clar se scade, acesta este scopul nostru final", a completat şeful de la Finanţe.

El a susţinut că nu ştie cu cât vor scădea ratele, însă este clar că noua formă a ROBOR este mai bună decât cea actuală.

Întrebat de jurnalişti dacă îşi va da demisia în cazul în care ratele nu vor scădea, el a răspuns: "Bun".

O altă modificare anunţată de ministrul Finanţelor este legată de masa de active financiare impozabile ale băncile, de unde au fost scoase cele legate de titlurile de stat, împrumuturi pentru autorităţile locale, programele guvernamentale.

În ceea ce priveşte prevederile din OUG 114 legate de energie, respectiv plafonarea preţului gazelor şi contribuţia de 2% din cifra de afaceri, Teodorovici a arătat că încă există discuţii privind aplicarea sau nu de la 1 aprilie şi că, dacă toţi actorii sunt de acord, şi aceste prevederi s-ar putea modifica săptămâna viitoare.

"Am avut o discuţie cu cei din ALDE legat de partea de energie, am văzut o scrisoare venită din partea Comisiei Europene, au fost discuţii şi trebuie să fie discuţii cu toţi partenerii din piaţă şi desigur cu cei din Comisia Europeană pe acest subiect. Deci dacă lucrurile sunt clare şi în zona de gaze, aceste prevederi se vor alipi ordonanţei de săptămâna viitoare. La fel şi la comunicaţii", a continuat ministrul.

În privinţa Pilonului II, el a arătat că termenul de aplicare ar putea fi prorogat.

"În ceea ce priveşte fondurile de pensii, am avut ieri o discuţii cu administratorii fondurilor de pensii şi a rămas că trimit azi o scrisoare către noi ca răspuns la ceea ce am discutat ieri. În cazul în care ceea ce s-a discutat este convenit, atunci clar va fi în ordonanţă. Trebuie să luăm o decizie până la final de martie, pentru că altfel efectul se produce şi atunci sigur va fi o modificare legată de Pilonul II de pensii în această ordonanţă, dar în sensul poate de a întinde termenul de aplicabilitate a OUG 114, o prorogare pe termen foarte scurt, pentru a fi mai mult timp pentru discuţii de ordin tehnic", a arătat Teodorovici.

Ministrul a fost întrebat dacă aceia care administrează fonduri private ar putea veni cu un aport mai mic la creşterea capitalului social dacă investesc în proiectele statului.

"Ei au fost interesaţi de acest aspect şi au trimis câteva documente. Ar fi dispuşi să investească în orice proiect pe care statul îl lansează, de la infrastructură de transport, spitalicească, orice este de interes şi sigur pentru aceste fonduri de investiţii. Proiectele statului sunt cu siguranţă proiecte sigure, care să aducă şi profit", a susţinut şeful Finanţelor.

Teodorovici a mai spus că proiectul noii ordonanţe, care va modifica OUG 114, ar putea fi lansat în dezbatere publică în cursul zilei de vineri.

OUG 114/2018 a atins foarte multe interese şi s-au plimbat foarte multe scrisori în această perioadă, a afirmat, vineri, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, precizând că nu a văzut o astfel de rezistenţă din anii 90 până în prezent.

"Sunt grupuri ţintă care îşi susţin interesele şi s-au plimbat foarte multe scrisori în această perioadă. Interesele diferă de la caz la caz. Comisia Europeană a trimis o scrisoare, dar cred că cei doi comisari nici nu au citit scrisoarea pe care au semnat-o şi oricum subiectul pe care dânşii trebuia să îl ridice, ca doi comisari foarte importanţi la nivel european, cred că aveau o listă mare de alte subiecte de interes pentru întreaga Europă. De la modul în care se aplică regulile la nivel european, încălcarea regulilor de bună concurenţă la nivel european, modul în care sunt tratate companiile din România la nivel european şi multe alte subiecte", a spus ministrul.

El a precizat că OUG 114 a deranjat multe interese.

"În cazul OUG 114, având în vedere rezistenţa puternică, trebuie să recunosc că nu am văzut o astfel de rezistenţă din anii 90 până în prezent cu privire la o astfel de modificare, au fost foarte multe interese atinse. Noi am avut un singur scop, respectiv să aducem pentru cei din România, firme sau persoane fizice, un cost mai mic de finanţare, nimic altceva, dar sigur că atunci când diminuezi un profit, n-o să fie nimeni mulţumit" a subliniat Teodorovici.

El anunţase, anterior, că săptămâna viitoare va fi modificată OUG 114/2018 în Guvern, iar ROBOR va fi calculat la tranzacţiile interbancare pe trimestrul anterior.

"Haideţi să vedem ce iese în forma finală a acestei ordonanţe, după discuţiile pe care le-am avut pe diferite sectoare şi facem comparaţie ce era şi forma finală şi o să vedeţi că românii au de câştigat", a susţinut ministrul.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat duminică, la Braşov, că un proiect de modificare a OUG 114/2018 se va afla pe masa Guvernului săptămâna viitoare, în ceea ce priveşte sectorul bancar propunerea fiind una de substanţă, cu "calcule foarte bine fundamentate", bazate pe datele Băncii Centrale. "Ordonanţa 114 se va modifica săptămâna viitoare. Va fi o propunere de ordonanţă joi. Ce este foarte clar şi agreat cu toţi actorii din piaţă se va regăsi pe masa Guvernului pentru a se modifica această ordonanţă. Pe zona bancară este un accept", a subliniat ministrul Finanţelor într-o conferinţă de presă.

Teodorovici a adăugat că "nu va fi un document care să-i mulţumească pe toţi cei implicaţi direct".

"Categoric, nu o să fie un document care să-i mulţumească pe toţi, ca să zic aşa, cei direct interesaţi. Pe noi ne interesează foarte mult să mulţumim ceea ce înseamnă cetăţenii României, costuri mai mici la ce înseamnă împrumuturile în lei şi, desigur, pentru mediul de afaceri, finanţarea economiei reale. Asta a fost ceea ce noi am urmărit prin Ordonanţa 114 şi întărim prin aceste modificări pe care le vom face săptămâna viitoare", a spus ministrul.

Conform lui Teodorovici, propunerile din noul text legislativ au la bază datele comunicate de Banca Centrală şi au fost transmise Băncii Central Europene.

"Sunt calcule foarte bine fundamentate, sunt doar datele primite de la Banca Centrală, pentru că dânşii deţin absolut toate datele legate de aceste dobânzi, media dobânzilor interbancare la toate intervalele de timp, deci este o propunere care efectiv are la bază elemente şi multe ca număr, ca substanţă, deci sunt propuneri fundamentate", a precizat ministrul Finanţelor.

Românii ar putea avea dobânzi mai mici la credite, în medie cu 1-1,5%, după aplicarea OUG 114/2018, susţine ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu.

"Exista o anumită percepţie că în componentele ce ţin de construcţia dobânzii există un element speculativ, o zonă de transparenţă redusă, de aici a rezultat cuvântul neîncredere. OUG 114, chiar din această aparentă neîncredere a pornit, şi de aceea se gândesc noi metode de calculaţie: să se treacă de la dobânda anticipativă, aşa cum se preconiza de către bănci, către dobânda pe tranzacţii efective. Estimarea mea cel puţin, oarecum din afara laboratorului intern al negocierilor pe acest sector, este că vom avea dobânzi mai mici, poate cu 1-1,5% în medie. Tot demersul în sine şi scopul şi spiritul în care a fost gândită 114 este de a aduce predictibilitate şi de a reduce aceste dobânzi, precum şi o reducere a plafonului ce poate părea speculativ. Şi asta se face doar prin transparenţă", a declarat, sâmbătă, la Antena 3, Alexandru Petrescu.

Ministrul Comunicaţiilor a menţionat că există o tendinţă de a arunca o anatemă asupra băncilor, însă el nu se află în rândul celor care fac acest lucru, deoarece "banca, incluziunea financiară şi creditarea sunt componente esenţiale ale economiei".

"Banca, incluziunea financiară, creditarea sunt componente esenţiale ale economiei. Şi dacă ne dorim o economie care creşte, banca trebuie să ocupe un loc central în viaţa noastră. Banca este în natura ei o societate comercială care trebuie să producă profit, ţine de stat să reglementăm activitatea bancară într-un mod în care putem controla ceea ce se întâmplă în piaţa bancară", a subliniat Petrescu.

Întrebat de unde a apărut această schimbare de filosofie, respectiv de la taxa pe lăcomie, la stimulentul pe hărnicie, şeful MCSI a menţionat că tot ceea ce ţine de OUG 114 este la ora actuală greşit perceput că ar fi o metodă de creştere a veniturilor la buget.

"Din punctul meu de vedere, tot ceea ce ţine de OUG 114, şi nu numai al meu, este greşit perceput că ar fi o metodă de creştere a veniturilor la buget. Vă spun pe zona telecom, care îmi este deosebit de familiară fiindcă lucrez şi negociez cu piaţa de telecom, dar cunoscând şi bancheri şi zona financiară, ţine de o disciplinare foarte mult, ţine de o transparentizare, ţine de a duce undeva într-o matcă de reglementare, mă feresc de cuvântul legal, multe dintre activităţile care astăzi se întâmplă, fie în piaţa de telecom, fie în piaţa bancară", a explicat Petrescu.

El a subliniat că nimeni, niciodată nu a susţinut altceva decât că băncile trebuie să ocupe un loc central în viaţa economică a unei societăţi, a unei ţări, însă a adăugat că "ţine de noi ca Guvern să aducem un grad de reglementare care să ne permită să ştim ce se întâmplă cu românii, clienţii băncilor, cetăţenii acestei ţări".

Bancherii trebuie să trimită cât mai repede noi propuneri pe marginea OUG 114, deoarece, în urma discuţiilor, s-a simţit nevoia creării unui nou document de propuneri, a declarat vineri preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu.

"Propunerile noastre au fost, în trecut, făcute. Azi, în urma discuţiilor, s-a făcut resimţită nevoia creării unui nou document de propuneri. Până nu vom vedea răspunsul la aceste propuneri nu am cum să declar mai multe, pentru că nu am propria concluzie. Nu s-a purtat discuţia în termeni de cu ce ai fost de acord şi cu ce nu ai fost de acord. Tocmai pentru că timpul este extrem de strâns vom face cum am făcut şi cu două zile în urmă şi ne vom duce să scriem aceste propuneri, să le trimitem cât mai repede. În termen de ore", a spus Dănescu după întâlnirea cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

Întrebat dacă băncile au cerut o prorogare, preşedintele ARB a răspuns că, în timp, a fost propusă şi această soluţie.

La sfârşitul anului trecut, Guvernul a decis, prin Ordonanţa de Urgenţă 114, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi "taxă pe lăcomie".

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat vineri că Guvernul va modifica săptămâna viitoare OUG 114/2018 printr-o nouă ordonanţă de urgenţă, iar una din principalele modificări va fi stabilirea ROBOR în funcţie de tranzacţiile interbancare şi zilnice pe trimestrul anterior.

"După cum ştiţi, ieri am avut discuţii la Ministerul Finanţelor cu Asociaţia Română a Băncilor şi vom avea şi astăzi o discuţie pentru a discuta pe forma finală a textului de ordonanţă care să modifice OUG 114. Am avut discuţie, desigur, şi cu BNR, am trimis şi o informare la Banca Centrală Europeană, arătăm care sunt modificările pe care le aducem şi pregătim o ordonanţă de urgenţă care va fi aprobată săptămâna viitoare în Guvern. În principal, este vorba despre decuplarea ROBOR-ului de partea de taxă pe activele financiare. Acest ROBOR nou va fi calculat la tranzacţiile interbancare şi zilnice pe trimestrul anterior, e o medie aritmetică care se aplică pe trimestrul următor", a mai spus Teodorovici.

Potrivit acestuia, modificările vizează scăderea ratelor românilor.

"Acestea sunt calcule venite din partea BNR. Intenţia noastră este de a duce mai jos costul finanţării românilor şi este clar că este o diferenţă între ROBOR-ul bazat pe cotaţii şi cel pe tranzacţii, cum este cel propus în proiectul de act normativ pe care discutăm şi anume o scădere, nu pot să spun cât, pentru că este o variaţie, ştiţi foarte bine, zilnică, este o medie aritmetică, dar clar se scade, acesta este scopul nostru final", a completat şeful de la Finanţe.

O altă modificare anunţată de ministrul Finanţelor este legată de masa de active financiare impozabile ale băncile, de unde au fost scoase cele legate de titlurile de stat, împrumuturi pentru autorităţile locale, programele guvernamentale.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a evitat, vineri, să spună care este valoarea creditelor contractate de acesta la bănci, în contextul în care Guvernul poartă în prezent discuții pentru modificarea taxelor impuse băncilor prin OUG 114, cu scopul declarat de a scădea costurile finanțării pentru cetățeni și companii. Teodorovici a invocat secretul fiscal, a precizat că are un credit imobiliar și unul de nevoi personale, dar nu a indicat vreo sumă, spunând că nu vrea să încurce ”zecimalele”. Întrebat care e valoarea ratelor sale la bănci, ministrul Finanțelor a ridicat problema ”secretului fiscal”, indicând că astfel de informații ar fi private, dar apoi a precizat că e vorba de un credit imobiliar și de unul de nevoi personale.

Teodorovici a arătat că va verifica în cele din urmă exact ambele rate și va prezenta atât suma totală a acestora, cât și sursa veniturilor din care sunt plătite.

”Apostrofat” de jurnaliști că ar putea fi singurul român care nu știe cât are de plătit la bănci, ministrul Finanțelor a invocat în cele din urmă rigoarea matematică.  

”Eu sunt un om al cifrelor și vreau să vă spun exact la zecimală și asta mă împiedică să vă spun exact acum cifra, pentru că nu vreau să mă încurc la zecimale”, a susținut Eugen Teodorovici. 

Conform celei mai recente declarații de avere, din urmă cu un an, de la instalarea în funcție, ministrul are un credit ipotecar în valoare de 352.230 euro la BCR și un alt credit de nevoi, la aceeași bancă, în valoare de 221.317 euro. Ambele credite au fost contractate în 2007 și sunt scadente în 2045.

Eugen Teodorovici mai are contractat din 2008 un credit ipotecar în valoare de 121.823 euro, scadent în 2033, la Credit Europe.

Totodată, ministrul Finanțelor a împrumutat în 2011 suma de 100.000 euro, iar în 2016 a mai împrumutat 75.000 lei din surse pe care nu le precizează. Ambele sume va trebui să le ramburseze însă până în 2021.

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a admis vineri, într-un discurs extrem de critic adus Comisiei Europene, că OUG 114, prin care au fost impuse noi taxe în domeniile bancar, energetic și de telecomunicații, precum și noi cerințe de capitalizare fondurilor private de pensii, nu ar mai fi existat dacă Guvernul ar fi urmat o cale normală de dialog și consultări cu Comisia Europeană. Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu i-a dat dreptate ministrului și arătat că dialogul și consultarea în pregătirea ordonanței, nu după adoptarea acesteia, ar fi fost mai potrivite pentru toată lumea.

Prezent, alături de comisarul Corina Crețu, la o dezbatere organizată de reprezentanța Comisiei Europene la București pe tema ultimului raport de țară al Comisiei Europene privind România - care arată că noua taxă pe activele bancare va limita implementarea politicii monetare și creditarea și va crea presiuni la adresa stabilității financiare, ministrul finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a avut de la bun început o atitudine extrem de critică la adresa Comisiei Europene.

”Dialog - ăsta este termen european, dar pe fond este tot confruntare”, a declarat la începutul discursului său Teodorovici, care, după ce a respins concluziile raportului de țară al Comisiei Europene, a acuzat forul european de dublu standard în raport cu România. 

Pentru a-și susține afirmația a invocat faptul că până în prezent Bruxelles-ul nu a delegat atribuții statelor membre pentru sancționarea produselor de calitate inferioară vândute în țări est-europene și a reiterat opinia sa că prognozele pesimiste de creștere economică ale Comisiei au fost infirmate în cazul României, fără a menționa că și prognozele optimiste ale Guvernului au fost infirmate la marje mai mari decât ale Comisiei Europene.

Teodorovici a acuzat-o și pe Corina Crețu că, în calitate de comisar european, își face campanie electorală pentru Parlamentul European, iar apoi, când a fost întrebat, de fostul ambasador al României la Comisia Europeană Lazăr Comănescu, de ce Guvernul nu a consultat Bruxelles-ul înainte de adoptarea OUG 114, ministrul a acuzat atât conducerea Băncii Centrale, cât și Comisia Europeană - care i-au transmis scrisori critice pe această temă - de faptul că nici nu citesc astfel de adrese către București, iar acestea sunt de fapt scrise chiar la București.

Ulterior Teodorovici a precizat că s-a referit doar la Banca Centrală Europeană.

Dialog între ministrul Eugen Teodorovici și comisarul european Corina Crețu

Teodorovici: Scrisoarea Băncii Centrale Europene, scrisoarea de la Comisie, sincer să fiu am citit-o din respect pentru strcturile europene, dar pe diagonală. Știam cum va arăta scrisoarea, a fost făcută din România, trimisă în draft acolo și doar semnată....

Crețu: Haideți, domnul ministru!

Teodorovici: Doama comisar, credeți-mă că voi scrie o carte foarte interesantă!

Crețu: Scrisorile noastre, ale Comisiei, sunt scrise în România?! 

Teodorovici: Eu am spus de Banca Central Europeană aicea, vorbeam de altceva, dar ar fi fost bine ca scrisorile din partea Comisiei căre România să fi fost din România făcute, că ar fi fost mult mai bine făcute!

În privința lipsei de consultare cu Comisia Europeană pe taxele impuse prin OUG 114, Teodorovici a recunoscut că dialogul cu Bruxelles-ul ar fi obligat poate Guvernul să nu mai adopte ordonanța.

”Dialogul pe 114 cu Comisia Europeană nu știu la ce ar fi ajutat. Strategia de a avea o asfel de ordonanță, astfel de prevederi în vigoare, zic eu că a fost cea corectă. Toți și-ar fi dorit un dialog mult mai extins și mai aprofundat pe subiectele ordonanței 114, categoric. Numai că dacă am fi urmat o astfel de cale normală de dialog, n-ar fi apărut 114”, a declarat ministrul Finanțelor.

El a fost contrazis de comisarul european Corina Crețu, care a declarat că dialogul cu Comisia ar fi un rezultat mai bun pentru toți.

”În privința acestei ordonanțe eu n-aș intra în problemele economice, dimensiunile economice ale subiectului, au făcut-o alții mai competenți decât mine în acest domeniu. Tot ceea ce vreau să vă spun e că, într-adevăr, dacă ar fi existat un dialog și consultări în pregătirea acesteia înainte de decizie, și nu după, ar fi fost mult mai bine pentru noi toți”, a spus Corina Crețu.

Ulterior, Teodorivici a susținut că OUG 114 este criticată deoarece a atins interesele și profitul multora, dar scopul Guvernului a fost de a îmbunătăți condițiile de finanțare pentru cetățeni și firme.

”În cazul ordonanței 114, având în vedere rezistnața puterncă, pentru că, trebuie să recunosc, nu am văzut o astfel de rezistență din anii 90 și până în prezent asupra unei astfel de modificări, au fost foarte multe interese atinse, noi am avut un singur scop: acela de aduce pentru cei din România, firme sau persoane fizice, un cost mai mic de finanțare și o finanțare adecvată pentru ceea ce noi avem nevoie, nimic altceva. Doar că atunci când diminuezi un profit, nu o să fie nimeni mulțumit”, a explicat Teodorovici.

Înrebat de jurnaliști la finalul evenimentului de ce are un astfel de mesaj anti-european, Teodorovici a arătat că este vorba de o atitudine critică, nu de un mesaj anti-european.

”Să fie foarte clar: nu am un mesaj anti-european, sunt o persoană pro Uniunea Europeană, pentru că asta am lucrat toată viața mea, pentru asta am făcut, am fost implicat și în negocierile de aderare la Uniunea Europeană și în gestiunea fondurilor europene, deci, nu pot fi etichetat ca fiind cu un mesaj anti-european. Critic? Voi critica pe oricine care are o altă abordare sau, în fine, o abordare incorectă față de țara mea. Dacă acesta este un mesaj anti-european, atunci accept”, a explicat ministrul.

România ţinteşte aderarea la Zona Euro, dar în acest scop sunt necesare reforme structurale care să sprijine convergenţa reală şi o consolidare bugetară solidă, se arată în studiul "Cadrul Financiar Multianual post-2020: riscuri şi oportunităţi pentru România". 

"România ţinteşte aderarea la ZE. În acest scop sunt necesare reforme structurale care să sprijine convergenţa reală, o consolidare bugetară solidă. Sunt de menţionat în acest sens următoarele: veniturile fiscale sunt extrem de mici, sub 26% din PIB, insuficiente pentru a finanţa bunuri publice de bază; trebuie să ajungem cu aceste venituri la cel puţin 30% din PIB, care ne-ar asigura şi spaţiul fiscal necesar la nevoie (nota bene: în UE media veniturilor fiscale este de circa 40% din PIB); deficitul structural al bugetului public trebuie să ajungă la sub 1% din PIB la aderare (chiar la intrarea în Mecanismul Cursului de Schimb MCS2); balanţa externă trebuie să fie cât mai echilibrată şi să se bizuie cât mai puţin pe fonduri europene; competitivitatea producţiei este esenţială şi nu trebuie realizată prevalent prin salarii scăzute", se arată în studiul citat.

În ceea ce priveşte noile condiţii privind accesul la resurse europene, autorii studiului susţin că un regim de condiţionalităţi nu trebuie să amestece chestiunile politice cu problematica economică. Iar aceasta pentru că fondurile pentru dezvoltare nu sunt 'granturi' ale unor state pentru altele, ci intra în logica de creare a unui level playing field, de condiţii echitabile pe o piaţă unică caracterizată de asimetrii.

Conform studiului, piaţa unică nu creează condiţii egale de concurenţă dacă avem în vedere dotarea cu factori de producţie, puterea foarte diferită a firmelor şi statelor. Există o condiţionalitate lăuntrică în mecanismul accesării fondurilor UE în măsura în care, de pildă, OLAF verifică corectitudinea folosiri acestor resurse.

"Este adevărat că un regim de noi condiţii care ar lega accesul de modul în care un stat membru îndeplineşte Recomandările
Specifice de Ţară (RSŢ) are de ce să intre în discuţie. Trebuie subliniat totodată că statele membre ale UE trebuie să respecte valorile statului de drept, regulile de bază ale funcţionarii UE", se menţionează în document.

Studiul face parte din seria Studii de Strategie şi Politici SPOS 2018 realizată de Institutul European din România. Coordonator al studiului este Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, iar printre autori sunt enumeraţi Amalia Fugaru, Gabriela Mihailovici, Clara-Alexandra Volintiru.

Mediul de afaceri local susţine cooperarea dintre firmele cu capital privat românesc şi companiile cu capital străin, deoarece văd o dezvoltare mai rapidă în zonele în care cei doi actori lucrează împreună şi nu unul împotriva celuilalt, au spus reprezentanţi ai mediului de business în cadrul unei conferinţe de lansare a celei de-a patra ediţii a studiului Capitalul privat românesc realizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

A patra ediţie a studiului Capitalul privat românesc descrie evoluţia capitalului autohton în perioada 2014-2017. Studiul se bazează pe date de la Registrul Comerţului, Banca Naţională şi Institutul Naţional de Statistică şi descrie poziţia capitalului privat românesc în economie din punctul de vedere al cifrei de afaceri, al profitului, al productivităţii, al numărului de angajaţi, al salariilor, al activelor şi datoriilor, al ponderii în diverse sectoare din economie, în judeţe şi în exporturi.

Astfel, studiul arată că zonele în care se fac investiţii străine şi capitalul privat românesc îşi face loc pe piaţă şi creşte împreună cu capitalul străin. Spre exemplu, judeţul Alba a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 23 mld. lei, în creştere cu 37% faţă de 2016, unde 60% din cifra de afaceri sunt generate de companiile cu capital străin şi 38% de companii cu capital privat românesc.

În acelaşi timp, judeţul Vâlcea a înregistrat o cifră de afaceri de 12 mld. lei în 2017, în creştere cu 14% faţă de 2016, unde 66% din cifra de afaceri sunt generate de companii cu capital privat românesc şi 21% de companii cu capital străin.

„Acolo unde există capital străin înfloreşte şi capitalul românesc. Noi susţinem că trebuie o mult mai mare integrare a capitalului străin cu capitalul românesc şi a lanţurilor de valoare. Nu este vorba despre nicio diferenţiere, pur şi simplu încercăm să apărăm în continuare interesele capitalului privat românesc, în primul rând, în faţa instituţiilor autohtone. Pare paradoxal, dar principalul adversar al mediului de afaceri românesc este reprezentat de instituţiile autohtone“, a spus Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM, în cadrul conferinţei de lansare a studiului Capitalul privat românesc.

Potrivit studiului, firmele româneşti au pierdut 1% din ponderea lor în economie în 2017, ajungând până la 45%, în timp ce firmele străine şi-au majorat ponderea de la 50 la 51%.

Companiile străine au aproximativ 1,2 milioane de angajaţi, faţă de 2,5 milioane de angajaţi firmele străine şi  o productivitate a muncii de circa 500.000 de lei/an, dublu faţă de firmele private româneşti, care au o productivitate de 240.000 de lei pe an.

Astfel, Cristian Pârvan a susţinut că un element important care poate ajuta România să cunoască o dezvoltare economică mai rapidă este să se decidă dacă rămâne în zona de fabricare de produse sau în zona de inovare de produse originale, în condiţiile în care în zona de fabricare atât companiile cu capital privat românesc, cât şi firmele cu capital străin înregistrează aproximativ acelaşi nivel de productivitate, potrivit studiului Capitalul privat românesc. 

„Din studiile făcute cu ZF rezultă clar că dacă am o fabrică manufacturieră productivitatea este la fel şi pentru compania străină şi pentru cea românească. Noi avem o problemă de structură economică şi trebuie să ne decidem, ori rămânem pe exerciţii manufacturiere sau stimulăm partea de inovare, de lucruri originale, ceea ce nu facem şi este unul din motivele pentru care apărăm capitalul privat românesc.“

Pe de altă altă, preşedintele PIAROM a adăugat că economia românească a crescut „exclusiv datorită muncii companiilor româneşti şi a celor străine“, iar această creştere poate fi susţinută dacă se stimulează munca şi în sectorul public.

„România are creştere economică aproape exclusiv datorită muncii companiilor străine şi a companiilor româneşti, pentru că au fost puţine măsuri date de Guvern care să stimuleze dezvoltarea economiei. Trebuie să înţelegem că România nu poate să crească şi nu se poate construi decât dacă nu se munceşte peste tot cum se munceşte în sectorul privat «unde se munceşte 7 zile din 7 şi practic 24/24 acolo unde este cazul». România nu poate să crească durabil decât dacă stimulăm munca, iar dacă nu facem asta efectele nu vor putea fi cele aşteptate.“

Conform rezultatelor studiului, firmele străine domină 25 din 27 de sectoare industriale, doar in­dus­tria alimentară şi de mobilă fiind majoritare ro­mâneşti, dar în scădere. Astfel, companiile româneşti rămân lideri în comerţ en-gros şi retail, transporturi, sănătate, restaurante, publicitate, agricultură şi construcţii, dar scad. „Studiul nu şi-a propus să facă previziuni, ci să fotografieze evoluţia economiei româneşti. Prin acest studiu noi încercăm să facem ce simţim că lipseşte din punctul de vedere al mediului de afaceri. Pentru că susţinem capitalul românesc prin vorbe, dar în fapte mai puţin, combatem multinaţionalele în mod greşit, pentru că ele îşi fac strategiile lor şi nu au de ce să fie acuzate pentru că îşi urmează o strategie dacă tu ca ţară sau companie nu ai nicio strategie la care să le ajuţi să se cupleze. Pentru a veni cu propuneri avem nevoie de rezultate, de analize“, a adăugat Cristian Pârvan.

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM):

• Se pune problema de ce capital privat românesc, de ce această diferenţiere? Nu este vorba despre nicio diferenţiere, de nicio acţiune îndreptată împotriva cuiva. Pur şi simplu încercăm să apărăm în continuare interesele capitalului privat românesc în primul rând în faţa instituţiilor autohtone. Pare paradoxal, dar principalul adversar al mediului de afaceri românesc este reprezentat de instituţiile autohtone.

• Acolo unde există capital străin înfloreşte şi capitalul românesc, deci noi susţinem că trebuie o mult mai mare integrare a capitalului străin cu capitalul românesc şi a lanţurilor de valoare. Deci luaţi judeţul Timiş, cu 62 de miliarde de lei şi cu capital românesc aproape jumătate, faţă de Vaslui, unde capitalul este majoritar românesc dar sunt doar 6 miliarde de lei cifră de afaceri. Deci asta este ceea ce susţine Patronatul Investitorilor Autohtoni. Nu este o luptă contra capitalului străin, este o greşeală cine tratează problema aşa. Trebuie să creăm condiţii care să ducă investiţiile şi în acea zonă.

• Mediul de afaceri românesc va lupta să se dezvolte şi să facă profit indiferent câte greutăţi va înregistra din partea decidenţilor politici.

• Din studiile făcute cu ZF rezultă clar că dacă am o fabrică manufacturieră productivitatea este la fel şi pentru compania străină şi pentru cea românească. Noi avem o probelmă de structură economică şi trebuie să ne decidem, ori rămânem pe exerciţii manufacturiere sau stimulăm partea de inovare, de lucruri originale, ceea ce nu facem şi este unul din motivele pentru care apărăm capitalul privat românesc.

• România are creştere economică aproape exclusiv datorită muncii companiilor străine sau româneşti, puţine măsuri date de guvern au stimulat creşterea economiei. De doi ani şi jumătate ne luptăm cu tot felul de măsuri care nu au făcut decât să tragă înapoi.

• Trebuie să înţelegem că România nu poate să crească şi nu se poate construi decât cum se munceşte în sectorul privat, unde se munceşte 7 zile din 7 şi practic 24/24 acolo unde este cazul. Deci vorba asta cu „pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese“ a fost o ironie, dar din păcate se perpetuează şi astăzi. România nu poate să crească durabil decât dacă stimulăm munca, iar dacă nu facem asta efectele nu vor putea fi cele aşteptate. Ca urmare, încercăm ca pe bază de date să fundamentăm propunerile care noi considerăm că pot duce mai departe dezvoltarea României. Măsurile administrative ne-au nenorocit.

• Studiul nu şi-a propus să facă previziuni, ci să fotografieze evoluţia economiei româneşti. Prin acest studiu noi încercăm să facem ce simţim că lipseşte, din punctul de vedere al mediului de afaceri. Pentru că susţinem capitalul românesc prin vorbe, dar în fapte mai puţin, combatem multinaţionalele în mod greşit pentru că ele îşi fac strategiile lor şi nu au de ce să fie acuzate că îşi urmează o strategie dacă tu nu ai nicio strategie la care să le ajutăm să se cupleze. Pentru a veni cu propuneri avem nevoie de rezultate, de analize.

Paula Pîrvănescu, secretar de stat:

• În ceea priveşte partea de business şi mediul de afaceri, în ultima perioadă am pus în transparenţă şi lucrăm intens la tot ce înseamnă pachet legislativ pentru business angel, incubatoarele de afaceri şi acceleratoarele de corwdfounding. Sperăm ca până în toamna aceasta să venim şi noi cu pachetul legislativ aplicabil.

• Începând cu luna aprilie variantele de finanţare vor începe să primească proiecte până la finalul acestui an, în ideea în care exerciţiul financiar 2014-2020 se încheie şi vor fi proiecte de tip scale-up pentru finanţarea companiilor. Limita solicitată va fi până la 25 milioane de lei. Acest program este o variantă de finanţare la care pot apela companiile şi antreprenorii din întreaga Europă.

• Am reuşit să lansăm şi platforma Business România. Am reuşit să trecem de procedurile birocratice. Aşa că cei care nu aveţi un profil în cadrul acestei platforme puteţi să o faceţi acum. Acolo veţi găsi toate variantele de finanţare atât de la bugetul de stat, fonduri europene dezvoltate în România şi variantele de finanţare direct de la Comisia Europeană. Tot ce înseamnă pachet fiscal şi legislativ pentru fiscalitatea pentru antreprenori. În cadrul acestei platforme am creat o zonă în care oamenii de afaceri cu capital românesc, dar şi cu capital străin să poată să intre în contact.

• Tot în aprilie se va deschide şi programul de internaţionalizare care oferă accesul la 10.000 de lei pentru participarea în cadrul misiunilor economice şi 25.000 de lei în cadrul târgurilor sub brand propriu. Pentru celelalte târguri şi expoziţii lista este deja deschisă, iar pentru cealaltă jumătate de an lista va fi publică în luna mai.

Dragoş Petrescu, CEO al City Grill:

• România şi capitalul românesc pot progresa împreună cu capitalul străin. Nu suntem în antagonizare, suntem împreună, acolo unde capitalul străin îşi face loc, capitalul românesc înfloreşte şi de aceea ar trebui să profităm de know-how-ul şi de eficienţa capitalului străin.

• Vedem că eficienţa companiilor româneşti este la jumătate sau aproape de jumătate în comparaţie cu eficienţa companiilor străine, deci mai avem mult de învăţat cum să facem business, dar este normal.

• Mă bucur să creştem, m-aş bucura să creştem mai repede în eficienţă decât companiile străine, însă este important că suntem pe creştere.

• Am remarcat că ultimii patru ani au fost ani buni pentru economia românească, dacă atât cifra de afaceri, cât şi profitul au fost pe creştere consolidată - ceea ce arată că ţara are potenţial economic şi că structura în care ne-am desfăşurat activitatea a făcut posibilă creşterea.  Este important să nu stricăm acest drum pe care economia românească se află acum. Şi este important să avertizăm şi să sprijinim guvernul să nu strice acest echilibru  fragil care se poate strica foarte uşor şi economia să o ia în altă direcţie.

• Sectorul HoReCa este binecuvântat pentru că este o industrie cu un potenţial excepţional în România. Avem o ţară frumoasă cu un nivel de in-put de străini şi vizite încă foarte scăzut, adică avem de unde să creştem şi este important să dezvoltăm industria turismului şi cea de servicii, pentru că românii sunt din ce în ce mai educaţi, îşi doresc din ce în ce mai tare să iasă la restaurant, să aibă un stil de viaţă mai bun. Deci avem o fereastră de oportunitate de investiţii în această industrie şi mă bucur că suntem majoritari ca şi capital românesc şi am încredere în viitorul acestei industrii.

Cristian Logofătu, CFO al Bittnet Systems:

• Eu sunt aici să reprezint sectorul de tehnologie a informaţiei. Noi suntem o companie încă mică, nu ne considerăm atât de reprezentativi. Dar faptul că suntem o companie mică ne-a permis să înregistrăm creşteri mult peste cele arătate în studiu, de 46%. În acelaşi interval, 2014-2017, Bittnet Systems a crescut de cinci ori.

• Eu sunt în mod natural optimist în ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare a mediului de business românesc.

• În businessul de IT avem un avantaj, care uneori poate fi un dezavantaj. Faptul că automat concurezi pe o piaţă globală, că atât competiţia pentru resursele umane, dar şi pentru clienţi este la nivel mondial, te face să îţi construieşti businessul într-un anume fel şi dacă te adaptezi la tendinţele pieţei poţi fi mai bine pregătit pentru a supravieţui.

• Consider că businessul în industria de IT este favorizat în România. Singurul lucru care ne încurcă la nivel naţional este nivelul calităţii vieţii perceput de oameni aici în România, în sensul că majoritatea oamenilor din IT ar putea să câştige oarecum aceeaşi sumă oriunde în lume. Poate sunt aici salarii de 4.000 de euro şi în Germania de 6.000 de euro, dar dacă te uiţi la costurile de trai, sunt destul de mulţi oameni care ar prefera să lucreze în România pe un salariu de 4.000 de euro, decât să meargă în altă ţară unde au salarii de 6.000-7.000 de euro. Deci aici este avantajul pentru noi, care generează pentru ţară export, pentru că noi practic facem export în esenţă.

• Noi credem că este important ca reglementările şi instituţiile statului să lase mediul de afaceri în pace, pentru că oamenii vor să facă business, vor să producă, trebuie doar să nu fie încurcaţi.

• Piaţa de capital funcţionează şi după părerea mea este fix şansa de a avea o pondere mai mare sau un randament mai mare al capitalului românesc. Dacă ne uităm la povestea Bittnet, noi ne-am listat la bursă acum 4 ani. La acel moment eram o companie cu activităţi în educaţie şi tehnologie cu o cifră de afaceri de 8 milioane de lei. Dacă tragem linie după aceşti patru ani de zile am ridicat din piaţa de capital 12 milioane de euro ca împrumuturi şi majoritar a fost capital românesc, ceea ce ne-a permis ca anul trecut să terminăm cu venituri de aproape 60 de milioane de lei şi anul acesta estimăm venituri de 120 de milioane de lei. Acest lucru a fost posibil exlusiv datorită accesului la piaţa de capital, unde vorbim de capital autohton. Dacă în 2014 eram trei acţionari, acum suntem peste 600 de acţionari, din care circa 590 sunt români.

• Cred că domeniile care prezintă un interes mai ridicat împreună cu piaţa de capital sunt cheia pentru continuarea unei dezvoltări mai puternice a capitalului românesc.

Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România:

• Cred că orice decizii ar trebui să plece de la analiza unui astfel de studiu.

• Cred că trebuie remarcat faptul că industria turismului generează efecte multiplicatoare în economie. Adică fiecare 100 de euro adusă de turism generează încă 142 de euro în alte industrii complementare. Drept urmare, consumul de vin din Franţa se datorează şi celor 80 de milioane de turişti care merg în Franţa. Atunci, sigur că investiţiile în turism, indiferent că sunt făcute de capital privat românesc sau de capital străin, sunt bine-venite pentru a ne situa pe harta mondială a turismului, unde suntem încă foarte departe, undeva la 2,7 milioane de turişti vin în România, când avem un potenţial estimat de 10 milioane. Valorificarea acestui număr poate fi făcută prin investiţii care să vină în urma unui sentiment de încredere.

• Mă bucură să văd că investitorii români din turism au încredere în România, drept dovadă aproape 80% din antreprenorii din turism sunt cu capital privat românesc.

• Pe de altă parte, în prezent, turismul generează businessuri profitabile, este un domeniu oarecum stimulat din punct de vedere fiscal şi aşteptăm investiţii serioase. Astăzi vorbim de 25-30 de hoteluri care se vor deschide în următorii doi ani în România, lucru extrem de important pentru industriile care beneficiază de pe urma turismului.

• De altfel, turismul este un element strâns legat de identitatea naţională, care nu poate fi mutat, spre deosebire de alte industrii care pot migra. Turismul şi agricultura fiind legate de peisaje, tradiţii, nu poate fi mutat, nu poţi să faci investiţii în Transilvania şi să le muţi în Maroc, spre exemplu. Acesta cred că este un alt element care ar trebui să facă autorităţile să prioritizeze un sector care se leagă strâns de identitatea naţională.

• O altă sugestie, dacă aş fi astăzi decident în judeţul Mehedinţi, care are 3 miliarde de lei, ce decizii ar trebui să iau? Este un judeţ care are peisaje extraordinare, are vin, ar trebui ca autorităţile să prioritizeze un sector care are resurse şi potenţial.

Daniel Apostol, director editorial, Economistul:

• Suntem bombardaţi la nivelul întregii Europe de un curent puternic naţionalist, populist, protecţionist şi chiar nativist. Or, studiul la care a lucrat ZF ne arată că acolo unde avem capital străin dezvoltat înfloreşte şi capitalul românesc. Trebuie să ieşim din paradigma ideilor înguste şi să înţelegem că economia se dezvoltă mână în mână- capitalul autohton cu cel străin-, pentru că unii au anumite resurse şi alţii au alte tipuri de resurse.

• Este extrem de util faptul că acest studiu vine să certifice o stare de spirit prezentă, ce se întâmplă cu economia. Noi am intrat în Uniunea Europeană destul de „flămânzi“, cu o poftă enormă de a consuma orice, oricând, oricum. Ne-am temperat în 2008-2009-2010, apoi am revenit pe o creştere constantă care are meritele ei, dar şi neajunsuri. Radiografia acestei dinamici vine să certifice în continuare dorinţa noastră de „viaţă“ economică de dezvoltare, în contextul în care asta nu se poate face sub o privire îngustă.

• Principalul adversar al capitalului privat românesc nu este nicidecum capitalul străin, cu care trebuie să se interacţioneze pentru a se dezvolta relaţia economică, ci este statul român cu instituţiile sale.

Ramona Ioana Bruynseels, consilier de stat al prim-ministrului pentru mediul de afaceri:

• În ciuda tuturor neînţelegerilor, tensiunilor, Guvernul României îşi face datoria şi este bine intenţionat. Suntem mânaţi de bune intenţii de a dezvolta România, vrem să sprijinim capitalul autohton. Acest lucru este un deziderat care se află în programul de guvernare şi se află în topul priorităţilor.

• La baza tuturor actelor normative pe care le lansăm stau intenţii bune. Dacă există derapaje pe care diverşi actori din economia românească le fac în mod voit sau din greşeală, acestea trebuie corectate. Aceasta a fost şi raţiunea pentru care au apărut anumite acte normative care bineînţeles că au declanşat o tensiune şi un conflict între mediul de afaceri şi guvern.

• Categoric, trebuie să fim cât mai deschişi propunerilor venite din partea mediului de afaceri. IMM-urile reprezintă o prioritate pentru noi şi este clar sectorul viu al economiei în care trebuie să investim. Guvernul României a lansat StartUp Nation care continuă şi în acest an, prin care încercăm să susţinem şi să încurajăm şi tinerii antreprenori pentru că ei sunt ancoraţi în privinţa a ceea ce se întâmplă cu tehnologia din zilele noastre. Noi ne dorim o Românie din punct de vedere economic şi antreprenorial mai sofisticată, trebuie promovat mai mult sectorul IT şi tot ce înseamnă tehnologie. Încurajăm producţia, de aceea suntem interesaţi de tot ce înseamnă parteneriate de cooperare industrială. Apoi încercăm să sprijinim capitalul autohton să se internaţionalizeze pentru că internaliţonalizarea atrage după sine acces la know-how, atrage locuri de muncă noi şi specializarea oamenilor.

Intermedierea financiară, calculată ca raport între creditul acordat sectorului privat şi PIB, a ajuns la un nivel care poziţionează România pe ultimul loc din Europa, de doar 25,7% în 2018, iar dacă această rată ar creşte şi ar ajunge din nou aproape de nivelul de 40% din 2010, PIB-ul ar avea câştiguri substanţiale, explică Bogdan Belciu, partener al PwC România.

„Dacă intermedierea financiară ar creşte, am avea şi o creştere economică mai mare. Noi am făcut şi nişte estimări şi am zis că dacă am reveni la un nivel de 40% - care este cel mai mare din istoria României - revenind de la 26% la 40%, s-ar genera un surplus de valoare adăugat în economie de 167 mld. lei pe o perioadă de mai mulţi ani, adică undeva la 33 mld. lei surplus la PIB pe an“, a declarat Bogdan Belciu în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Scăderea intermedierii financiare a fost generată de un cumul de factori, cei mai importanţi fiind volatilitatea cadrului legislativ şi situaţia economică precară a IMM-urilor (capitaluri negative, profita­bilitate şi lichidi­tate în declin).

„Companiile mici şi mijlocii din România nu au alte fonduri. Capitalurile proprii sunt negative în multe cazuri, chiar am sesizat o pondere de 40% a companiilor cu capitaluri negative. Piaţa de capital nu este destul de bine dezvoltată, iar fondurile de tip equity sunt mai greu de obţinut. Creditarea poate rezolva această problemă.“

România nu arată bine nici în context regional, dar nici în context european, în condiţiile în care creditarea sectorului privat ca pondere în PIB este foarte scăzută în România cu nivelul de circa 26%, faţă de o medie europeană de 83%. Singura ţară din regiune cu un nivel apropiat care se situează pe penultimul loc din Europa este Ungaria cu un nivel de 33%. În rest, Slovenia este la 45%, Polonia la 52%, iar Slovacia la 60%, potrivit datelor din 2017.

Belciu a adus în discuţie deficitul de cerere pe partea de credite acordate către sectorul privat, un deficit care ar putea fi micşorat şi prin sprijinul statului.

„Băncile au nevoie şi de o clientelă pentru această creditare şi după părerea noastră nu cred că băncile sunt cele care stau împotriva creditării, ci mai degrabă este o dificultate în a găsi clienţii viabili pe care să îi finanţeze. Ne referim mai puţin la persoane fizice unde a crescut creditarea stimulată şi de Prima Casă sau mai nou Prima Maşină. Vorbim de IMM-uri. Acolo este un deficit de cerere. Pe de o parte, unele dintre aceste companii nu au identificat oportunităţi de dezvoltare potrivite şi de aceea nu s-au implicat în programe de investiţii. „În multe cazuri, nivelul de educaţie financiară este limitat în sensul că înţelegerea creditării şi capacitatea de a scrie un plan de afaceri finanţabil, de a face o aplicaţie de credit potrivită sunt lucruri care ar putea fi adresate“, menţionează reprezentantul PwC.

Belciu apreciază că nu doar sectorul bancar trebuie să îşi asume misiunea intermedierii financiare, ci şi statul prin sistemul educaţional şi prin diverse programe.

„Nu este vorba doar de bănci care trebuie să îşi asume intermedierea. Dar ar trebui intensificată această strategie de creştere, bazată pe îmbunătăţirea educaţiei financiare. Băncile au făcut eforturi, dar educaţia financiară ar trebui să facă parte din curricula şcolară ca oamenii să înţeleagă mai bine ce este un credit. Este nevoie în acelaşi timp de o mai bună digitalizare a economiei, care să permită mai uşor accesul la produsele bancare, şi să permită băncilor să îşi reducă costurile operaţionale. Este nevoie de o mai bună comunicare între bănci şi mediul de reglementare pentru a găsi un cadru legislativ care să faciliteze creditarea pentru a evita tot felul de elemente legislative care duc şi mai mult la creşterea costului“, conchide specialistul PwC România.

Un număr de 35.181 de persone fizice aveau sfârşitul anului 2018 depozite mai mari de 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de 36,8 miliarde de lei (circa 8 miliarde de euro), potrivit celor mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) aferente anului trecut, citate de Mediafax.

Comparativ cu anul 2017, numărul persoanelor fizice cu depozite peste plafonul de 100.000 de euro a crescut cu 6.104, în timp ce valoarea sumelor economisite s-a majorat cu 6,4 miliarde de lei, informează Ziarul Financiar.

În nouă ani, numărul conturilor care depăşesc acest prag de economisire s-a majorat de circa 2,8 ori, iar valoarea sumelor economisite s-a dubat. În 2010 erau 12.665 de români cu depozite de peste 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de 16,5 miliarde de lei.

Numărul deponenţilor se determină prin însumarea datelor consolidate raportate de fiecare bancă, astfel încât o persoană care are depozite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori.

Populaţia a depus la bănci în 2018 depozite noi cumulate, în lei şi euro, de 126,6 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul sumelor economisite în 2017. Depozitele noi ale populaţiei au revenit anul trecut pe creştere, atât pe componenta în lei, cât şi în euro, după mai mulţi ani de scăderi.

Ritmul anual de creştere al depozitelor noi ale populaţiei în euro a ajuns în 2018 la 14,2%, depăşind avansul anual al sumelor economisite în lei, de 7,6%, însă volumul cel mai mare se menţine pe componenta depozitelor în moneda naţională, reiese din datele BNR.

Raiffeisen Asset Management, al doilea cel mai mare administrator de fonduri mutuale din România, a cooptat-o în consiliul de administraţie ca membru independent pe Emilia Bunea, CEO al asigurătorului de viaţă Metropolitan Life în perioada 2014-2017. Emilia Bunea o înlocuieşte pe Alexandra Smedoiu, partener în cadrul firmei de consultanţă Deloitte, al cărei mandat în consiliul de administraţie al Raiffeisen Asset Management a expirat în vara anului 2018. Numirea Emilei Bunea este în curs de autorizare la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Din consiliul de administraţie al Raiffeisen Asset Management mai fac parte Răzvan Szilagyi, în calitate de preşedinte, şi Cătălin Munteanu, în calitate de membru. Răzvan Szilagyi este şi CEO al Raiffeisen Asset Management din ianuarie 2015.

Emilia Bunea a condus operaţiunile Metropolitan Life, al treilea cel mai mare asigurător de viaţă la nivel local, din 2014 până în 2017, când a decis să urmeze o carieră academică, plecând în Olanda. Bunea a rămas însă conectată la ce se întâmpla în mediul economic local, în condiţiile în care pe lângă funcţia de membru în consiliul de administraţie al Raiffeisen deţine şi poziţia de membru în consiliul de administraţie al retailerului Cora. Înainte de a prelua conducerea Metropolitan Life România, Emilia Bunea a lucrat pentru olandezii de la NN (fostul grup ING Asigurări). Bunea a fost timp de patru ani, în perioada 2010-2014, director financiar pe Europa al grupului NN, iar anterior ea a coordonat compania locală de pensii private a NN.

Raiffeisen Asset Management este al doilea cel mai mare administrator de fonduri mutuale din piaţa locală cu active nete de 5,8 miliarde de lei la finalul lunii decembrie 2018 şi o cotă de piaţă de circa 27%. Principalul competitor al Raiffeisen Asset Management este Erste Asset Management.

Un număr de 13 credite în valoare de aproximativ un milion de euro au fost acordate, până la sfârşitul lunii februarie 2019, prin intermediul Fondului European de Investiţii (FEI), se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmis vineri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, MADR şi FEI au semnat 'Acordul de finanţare pentru implementarea instrumentului financiar' în noiembrie 2017, iar în cursul anului 2018 Fondul a definitivat procesul de selecţie a intermediarilor financiari şi a încheiat Acorduri operaţionale cu cinci bănci: Banca Comercială Română, Libra Internet Bank, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank.

Băncile selectate în cadrul instrumentului financiar au acordat primele credite, fiind totodată implicate în permanenţă în pregătirea personalului şi adaptarea procedurilor interne la priorităţile de investiţii stabilite prin PNDR.

În data de 21 martie 2019, a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi cei ai Fondului European de Investiţii, sub coordonarea secretarului de stat, Teodora Gabriela Gheniu. Întâlnirea a avut ca scop evaluarea stadiului şi a progreselor realizate în implementarea instrumentului financiar de împrumut cu partajarea riscului finanţat din Programul National de Dezvoltare Rurală.

Pe durata discuţiilor, reprezentanţii FEI au menţionat că instituţiile financiare din piaţă au primit cu interes această facilitate de creditare care se adresează fermierilor şi afacerilor din mediul rural.

La rândul lor, reprezentanţii MADR şi-au exprimat disponibilitatea de a colabora cu reprezentanţii FEI şi cu cei ai instituţiilor financiare selectate pentru a facilita accesul potenţialilor beneficiari la produsele de creditare cofinanţate din FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Libra Internet Bank a încheiat recent două convenţii cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri în vederea îmbunătăţirii accesului fermierilor români la finanţare, prin care se finanţează achiziţia de terenuri agricole, alte investiţii sau desfăşurarea activităţii curente, cu garanţie de până la 80% din partea fondului de garantare. Potrivit unui comunicat al băncii, o convenţie similară există în vigoare între Libra Internet Bank şi Fondul de Garantare a Creditului Rural, încheiată în 2017.

De asemenea, Libra este una din cele cinci bănci din România care participă la măsurile de sprijinire a fermierilor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), prin convenţia de finanţare cu partajarea riscului, încheiata cu Fondul European de Investiţii (FEI). În cadrul acestei scheme de garantare, clienţii băncii care contractează un credit agri pot beneficia de dobânzi avantajoase şi garanţie de până la 70%, cu condiţia îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate din PNDR, pe următoarele sub-măsuri: 4.1 'Investiţii în exploataţii agricole'; 4.2 'Investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole'; 4.1.a' Investiţii în fermele de pomicultură'; 4.2.a' Investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole în sectorul pomicol'; 6.4 'Investiţii în crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici non-agricole'.

Libra Internet Bank are o colaborare de durată cu FEI, prin care este sprijinită creditarea fermierilor, atât pentru achiziţia de inputuri, cât şi pentru investiţii (în cadrul programelor de garantare EaSI, destinat microîntreprinderilor şi COSME, destinat IMM-urilor).

'Ne ocupăm intens de segmentul agri de peste 5 ani. Acum, a devenit una din cele mai importante linii de business pentru portofoliul nostru, creditele agri reprezentând 17% din totalul creditelor noi acordate de bancă în cursul anului trecut. Avem consultanţi bancari specializaţi în agricultură şi numeroase parteneriate prin care putem aduce soluţii adaptate nevoilor de dezvoltare a afacerii pentru fermierii din România', a declarat Emil Bituleanu, director general Libra Internet Bank.

Fondul European de Investiţii (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiţie. Misiunea sa principală este să susţină microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii din Europa, ajutându-le să obţină acces la finanţare. FEI proiectează şi dezvoltă capital de risc şi de creştere, garanţii şi instrumente de microfinanţare care se concentrează exact pe acest segment de piaţă. În această calitate, FEI favorizează obiectivele UE pentru susţinerea inovaţiei, cercetării şi dezvoltării, antreprenoriatului, creşterii şi ocupării forţei de muncă.

Libra Internet Bank, înfiinţată în 1996 şi operaţională din 1997, face parte din mai 2003 din grupul american de investiţii New Century Holdings (NCH), unul din cei mai importanţi investitori străini din România, cu investiţii de peste 3 miliarde de dolari în Europa Centrala şi de Est din care peste 300 milioane de dolari au fost investiţi în România. Banca are o reţea de 51 de sucursale.

Articol de opinie semnat de Cristian Dogaru. Textul integral:

Citeam la sfârşitul anului trecut că 100.000 de români au carduri Revolut. Am încercat să aflu mai multe despre acesta şi am ajuns la concluzia că n-are rival pe partea de costuri de conversie valutară. Este util când faci cumpărături în străinătate şi băncile noastre te ard de nu te vezi la comisioane (se practică un cu totul alt curs decât cel de la ghişeu) dar şi când ai de gând să faci tranzacţii pe internet (eBay de exemplu). Eu am comparat costurile generate de schimbul valutar la achiziţia biletelor de avion. Ei bine, pentru bilete de aproximativ 150 de euro achiziţionate de la Ryanair prin plata cu cardul ING am suportat suplimentar 25 de lei drept comision de conversie, dar am dat cu altă ocazie numai 3 lei în plus folosind cardul Revolut la o tranzacţie în valoare de peste 350 euro tot cu bilete Ryanair. Deci, incomparabil mai bine. La tranzacţii cu sume de peste 100 dolari/euro/lire de pe site-urile de afară (din China, SUA, Marea Britanie) merită să foloseşti Revolut cu contul de PayPal legat de acesta. Mai ales că nici nu e nevoie  să păstrezi permanent prea mulţi bani pe acesta (în spatele Revolut se află o  afacere lansată de un start-up din Marea Britanie). Dacă îţi legi cardul de debit uzual de cardul Revolut, alimentările de pe acesta pe Revolut se fac în câteva secunde. Aşa că cine se teme să îşi păstreze prea mulţi bani pe cardul în spatele căruia nu se află o bancă, ci un start-up de prin alte zări, nu are decât să facă alimentări doar în cazurile în care urmează să facă vreo achiziţie mai importantă în valută, fie din ţară prin mediul online, fie de afară, la magazinele offline. În plus, deschiderea unui cont Standard cu IBAN şi fără card fizic este gratis la Revolut, iar dacă vrei şi un card pentru plăţile la comercianţi acest lucru costă maxim 29 lei (spun "maxim" pentru că există periodic promoţii prin care cardul ajunge să îţi fie expediat prin poştă gratis). Nu există comision de administrare a contului curent ca la băncile noastre, cardul emis în 2019 e valabil 5 ani şi în plus, nu există nici comisioane de retragere numerar dacă nu depăşeşti 800 lei/lună (sau echivalent). Tranzacţiile cu cardul sunt monitorizate printr-o aplicaţie de mobil, aşa că ai instant şi extras de cont şi primeşti în permanenţă notificări în urma tranzacţiilor.

Nu toate cardurile care se promovea­ză pe net şi care nu au o bancă în spate sunt însă de recomandat. Dacă Revolut este un card de debit, avem şi carduri de credit alternative. Un astfel de card, destul de agresiv promovat pe net, este AXI Card. "Zero la sută dobândă timp de 30 de zile, sume acordate de până la 6.000 lei, fără comisioa­ne de administrare, emitere şi retragere de numerar. Başca notificări gratuite-ar trebui să sune bine, nu? Ei bine, nu prea. Pentru că după cele 30 de zile fără dobândă, în definitiv similar perioadei de graţie pe care o oferă băncile la cardurile de credit (uneori şi peste 30 de zile), te pocneşte în moalele capului dobânda lunară de 6% (DAE de 87% în exemplul oferit pe site-ul afacerii) şi 15% suma minimă de rambursat lunar. Adică un împrumut scump pe care trebuie să îl returnezi repede (băncile impun de regulă 5% drept sumă minimă de returnat pe cardurile lor de credit). Iar faptul că nu există comisioane şi avem rapiditate în acordare ("chiar şi celor cu un istoric nu foarte ofertant la Biroul de Credite") păleşte în faţa costurilor foarte piperate (şi amanetul este mai ieftin dacă ne raportăm la dobândă).

Morala? O interfaţă prietenoasă şi lipsa comisioanelor n-ar trebui să ne facă să ignorăm riscurile. Fie putem plăti dobânzi prea mari (AXI), fie ne asumăm din start inexistenţa unui fond de garantare pentru despăgubirea deponenţilor, cum există în cazul băncilor, şi încercăm să le minimizăm păstrând banii cât mai puţin pe cardul Revolut.

Banca Comercială Română (BCR) va organiza, în perioada 25-31 martie, cu ocazia Global Money Week, ateliere gratuite de educație financiară cu 24.500 de elevi, în 360 de școli din 50 de localități din România. La nivel național, 400 din cei 1.000 de angajați BCR vor fi implicați în această acțiune. Profesorii de educație financiară din BCR vor susține ateliere în 8 unități de învățământ clujene cu 500 de elevi. Tematica ediției din acest an este “Learn. Save. Earn” (Învaţă. Economiseşte. Câştigă)

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, vineri, un curs de referinţă de 4,7509 lei/euro, o scădere de 0,10% faţă de nivelul atins joi. Francul elveţian a urcat până la cel mai ridicat nivel din ultimele două luni.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Joi, euro a scăzut la 4,7558 lei.

Vineri, euro a coborât la 4,7509 lei.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4,2011 lei la 4,2187 lei. Acesta este cel mai crescut nivel din 25 ianuarie, când a fost 4,2213 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a urcat de la 4,1758 lei la 4,1988 lei.

Lira sterlină a crescut de la 5,4847 lei la 5,5172 lei.

Preţul gramului de aur a urcat de la 176,6628 lei la 177,1757 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,16%, potrivit datelor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Joi, indicele a crescut de la 3,13% la 3,14%.

Vineri, acesta a urcat la 3,16%.

Totodată, marţi, indicele ROBOR la şase luni a crescut de la 3,31% la 3,33%.

BNR a afişat, vineri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în creştere la 1,81%, de la 1,76%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a crescut la 1,48%, de la 1,46%, valoarea din şedinţa anterioară.

Postări Facebook

Creative Monkeys: https://www.facebook.com/102328759827454/posts/2276621779064797

Marian Hurducaș: https://www.facebook.com/marianhurducas/posts/10219324094356263

Marian Hurducaș: https://www.facebook.com/marianhurducas/posts/10219341075580783

Liviu Liviu: https://www.facebook.com/groups/Bitcoin.Romania.news.and.ICOs/permalink/2046915042072858/

Arman Noemi: https://www.facebook.com/photosbynoemi/photos/p.577016382775727/577016382775727

Ilan Laufer: https://www.facebook.com/IlanLauferOfficial/posts/1140037239497879

ANEVAR: https://www.facebook.com/1020277781327229/posts/2848971598457829

Postări Twitter

Stiri BUCuresti: https://twitter.com/StiriBUC/status/1108845241103237121

Iosif Buble: https://twitter.com/ioskap/status/1108845269720973314

Marius Zirbo: https://twitter.com/mariuszirbo/status/1109067961531330560

Antena3: https://twitter.com/antena3/status/1109366150595514368

ghionu: https://twitter.com/ghionu/status/1109560174480670720

FinTech Istanbul: https://twitter.com/FinTechIstanbul/status/1109477610843750400