Bursa de la București a revenit miercuri pe creștere, după declinul din sesiunea anterioară, într-o ședință în care peste jumătate din rulaj a fost asigurat de un singur emitent: Banca Transilvania.

Acționarii Transgaz au repetat istoria și au respins astăzi atât propunerea consiliului de administrație al companiei de stat de a repartiza 21,66 lei pe acțiune ca dividende, cât și propunerea ulterioară a acționarului majoritar - Ministerul Economiei, de 37,89 lei pe acțiune. Compania a solicitat o convocare în regim de urgență a unei noi ședințe a acționarilor pe acest subiect. 

Situația de la Transgaz este similară cu cea de anul trecut, când propunerile mai conservatoare ale conducerii transportatorului s-au bătut cap în cap cu cele ale acționarului majoritar, statul român, pentru o repartizare în acord cu politica promovată de Guvern începând cu 2017 pentru acordarea de dividende reprezentând până la 90% din profit. Până la urmă, anul trecut, Ministerul Economiei și-a impus propunerea de divend la a doua adunare a acționarilor pe această temă.

Indicele compozit BETPlus a urcat cu 0,12%%, iar indicele reprezentativ BET a crescut cu 0,14%, la nivelul de 8.370,14 puncte.

Indicele financiar BET-FI a urcat cu 0,45%, iar indicele sectorul energetic BET-NG, cu 0,32%.

Rulajul total la BVB a fost de 41,66 milioane de lei (8,76 milioane euro), rulajul cu acțiuni fiind de 41,12 milioane de lei.

Peste jumătate din rulajul cu acțiuni (21,9 milioane de lei) a fost realizat cu titluri Banca Transilvania (TLV), care a încheiat ședința în coborâre cu 0,46%.

Pe locul al doilea ca rulaj, cu 8,99 milioane de lei, s-a situat BRD-Groupe Societe Generale, ale cărei acțiuni au crescut cu 0,15%. A treia poziție în funcție de rulaj a fost ocupată de Transgaz (TGN), care a urcat cu 0,57%.

Majoritatea PSD-ALDE a adoptat, miercuri, prin vot final în Camera Deputaților, proiectul de lege, inițiat de președintele PSD Liviu Dragnea și senatorul PSD Șerban Nicolae, prin care Banca Națională a României este obligată să aducă în țară aproape toată rezerva de aur ținută în Londra, la Banca Angliei. Votul a fost dat cu câteva ore înainte ca și Guvernul să adopte actul prin care avertizează Parlamentul și liderul PSD că, pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să aibă acordul Băncii Centrale Europene (BCE). Anterior atât Consiliul Legislativ, cât și BNR au avertizat că o astfel de modificare a statului BNR are nevoie de avizul respectiv.

Proiectul de lege nu a fost votat de partidele de opoziție și nici de UDMR, care a reclamat că nu s-a ajuns la un consens cu privire la necesitatea unei astfel de măsuri. Reprezentanții ALDE au susținut că nu doreau să voteze proiectul, dar văzând atitudinea opoziției și a UDMR, s-au decis să susțină proiectul. 

Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie însă promulgat de președintele Iohannis.

Inițiativa legislativă modifică Legea 312/2004 privind statutul BNR, iar Guvernul Dăncilă urma să adopte chiar astăzi, în ședința de guvern, un avertisment clar pentru inițiatorii proiectului, liderul PSD Liviu Dragnea și senatorul PSD Șerban Nicolae.

Liberalii vor contesta la Curtea Constituţională a României (CCR) proiectul iniţiat de parlamentarii PSD Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care vizează limitarea rezervelor de aur ale ţării din străinătate, adoptat miercuri de Camera Deputaţilor.

"Vorbim despre un proiect de lege care are un populism aparte în aceste zile, pentru că suntem în campanie electorală şi folosiţi acest proiect de lege pentru a reduce la tăcere anumite voci care vă critică pentru modificările pe care le faceţi la Codurile penale, scandalurile cu care vă confruntaţi în plan politic. Este un proiect populist, dar pe de altă parte este un proiect care pare că în viitor ar putea deveni periculos pentru această ţară, aşa cum sunteţi cu toţii în această guvernare. Rezerva internaţională reprezintă credibilitatea acestei ţări, nu credibilitatea PSD-ului, a colegilor din Comisia de buget-finanţe sau a ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, şi în niciun caz credibilitatea celor doi iniţiatori ai acestui proiect de lege - Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae. Ca să treceţi acest proiect de lege trebuie să faceţi un lucru extrem de simplu - să obţineţi opinia Băncii Centrale Europene. Nu aţi făcut acest lucru, nu aveţi cum să treceţi acest proiect de lege, pentru că îl treceţi într-un mod ilegal şi îl vom contesta la Curte", a spus deputatul PNL Pavel Popescu, la dezbaterile din Camera Deputaţilor.

El a afirmat că Marea Britanie, unde se află 60% din rezerva internaţională de aur a României, are o credibilitate imensă pe piaţa internaţională şi a precizat că trei ţări şi-au repatriat în mod total rezerva de aur - Venezuela, Turcia şi Ungaria. "Din modul de comportament politic pe care îl practicaţi este perfect raţional să vă aliniaţi cu aceste trei ţări", a adăugat Popescu.

Acesta a solicitat amânarea acestui proiect de lege, însă cererea sa nu a fost luată în considerare.

Deputatul USR Claudiu Năsui a criticat şi el proiect.

"Un proiect de lege pus pe şest, care nu are nici acordul BNR, nici avizul Băncii Centrale Europene, deşi este nevoie de acest aviz conform tratatelor internaţionale din care România face parte. Nu mă pot gândi decât la două motive pentru care doriţi să aduceţi aurul în ţară: primul este că vă aşteptaţi cumva să vină nişte sancţiuni asupra României şi s-ar putea pune sechestru pe activele din afara graniţelor. Sper că PSD nu anticipează un astfel de scenariu şi nu anticipaţi să faceţi nişte lucruri atât de grave cât să necesite sancţiuni internaţionale împotriva României. Al doilea motiv ar fi să-l vindeţi pe şest", a arătat el, precizând că USR votează împotrivă.

Deputatul USR Cosette Chichirău a susţinut că proiectul va pica la CCR. "Acest proiect va pica la CCR pentru că încalcă tratatul de funcţionare a UE, articolul 130", a spus ea.

Şi liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, a anunţat că nu susţine proiectul. "Grupul UDMR nu va vota această lege. Credem că dezbaterile nu au conturat o abordare care să aducă aproape poziţia BNR şi a majorităţii parlamentare, sunt lucruri care se leagă şi de elemente raţionale cu privire la rezerva de aur, dar şi elemente simbolice. Grupul UDMR va vota împotrivă", a afirmat Attila Korodi.

Deputatul PMP Marius Paşcan a menţionat că rezerva de aur trebuie să rămână la Londra pentru că reprezintă o garanţie pentru ţară.

"Există un curent politic care bântuie astăzi Europa, implicit şi România, naţionalism-populismul, un curent cât se poate de periculos şi găunos pentru că nu are nicio legătură cu realitatea. Una e să fii naţionalist şi să te preocupe stabilitatea ţării tale, bunăstarea cetăţenilor săi, şi alta e să o şubrezeşti din temelii, adică să o distrugi economic, să o îndatorezi pe zeci de ani de acum încolo, să aduci inflaţie, să creezi o ţară absolut instabilă, în derivă şi care este în vizorul UE, care ar trebui într-un fel sau altul să ne gireze evoluţia democratică în continuare. Şi acest proiect se înscrie în această categorie populistă, fără niciun fel de legătură cu realitatea. Această rezervă a României în afara ţării are acest rol, care nu poate fi gândit emoţional, are rolul de a fi o ancoră de stabilitate, o garanţie în perioade de turbulenţe economice, de criză geopolitică, ea oricând poate fi convertită într-o valută de folos ţării, influenţează indiscutabil ratingul de ţară, este o garanţie pentru cei care ne monitorizează", a spus Paşcan.

Deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu a afirmat că orice stat are dreptul să îşi ţină în ţară averea.

"Fiecare stat încearcă să îşi ţină în ţară avuţiile. Din păcate pentru România, noi nici până la această dată nu ne-am recuperat tezaurul care se află în Rusia din perioada dinainte de război. Nu văd care e problema să aducem rezerva de aur în România. Din moment ce ne permitem să facem acest lucru, ne permitem să-l depozităm. Nu este neapărat de cât ne costă depozitarea la Londra, ci cred că este şi o chestiune de naţionalism să avem în ţară rezerva de aur", a menţionat Vasilescu.

Deputatul Alexandru Băişanu a precizat în timpul dezbaterilor că ALDE s-a răzgândit şi susţine iniţiativa legislativă.

"Discutam să ne abţinem de la acest vot, dar ne-am hotărât să votăm pentru că am văzut două partide care se opun, USR şi ştim clar că acolo există deputaţi care nu au nicio legătură cu interesul acestei ţări şi al acestui neam, ci al altora, şi al doilea partid, UDMR, reprezentat de deputaţii maghiari, care se opun. În momentul acesta, sunt hotărât să votez 'da' numai pentru aceasta. Dacă ei se opun înseamnă că ştiu ei de ce se opun. Dacă va pica la CCR e dreptul CCR să stabilească, dar BNR nu este stat în stat, Parlamentul este cel care hotărăşte şi destinele aurului românesc şi ale Băncii Naţionale şi celorlalte instituţii ale statului", a afirmat el.

Majoritatea PSD-ALDE a adoptat, miercuri, prin vot final în Camera Deputaților, proiectul de lege, inițiat de președintele PSD Liviu Dragnea și senatorul PSD Șerban Nicolae, prin care Banca Națională a României este obligată să aducă în țară aproape toată rezerva de aur ținută în Londra, la Banca Angliei. Votul a fost dat cu câteva ore înainte ca Guvernul să adopte un punct de vedere pe care îl redactase cu privire la proiect și prin care ar fi avertizat Parlamentul și liderul PSD că, pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să aibă acordul Băncii Centrale Europene (BCE). În urma adoptării proiectului, Executivul a decis să nu mai adopte punctul de vedere, deși o astfel de adresă este obligatorie pentru orice proiect legislativ.

Inițiativa legislativă modifică Legea 312/2004 privind statutul BNR, iar Guvernul Dăncilă urma să adopte chiar miercuri, în ședința de guvern, un avertisment clar pentru inițiatorii proiectului, liderul PSD Liviu Dragnea și senatorul PSD Șerban Nicolae.

Guvernul este obligat ca la fiecare propunere legislativă depusă la Parlament să emită un punct de vedere, în care să arate daca susșine sau nu proiectul respectiv.

Cu privire la inițiativa liderului PSD, Eexcutivul a fost sesizat la începutul lunii martie, iar Guvernul redactase și urma să aprobe miercuri punctul de vedere respectiv, în care atrăgea însă atenția că măsura are nevoie de acordul Băncii Centrale Europene.

”Ținând cont că proiectul de lege a fost adoptat, punctul de vedere a rămas fără obiect și nu s-a mai discutat de către Guvern”, a arătat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că este bucuros că a fost votat în Camera Deputaţilor proiectul pe care l-a susţinut privind limitarea rezervei de aur a României din străinătate, subliniind că nu l-a auzit niciodată pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu contestând acest proiect.

"Eu nu l-am auzit niciodată pe domnul Mugur Isărescu contestând acest proiect. Nu l-am auzit pe dumnealui. Sunt consilieri de la BNR care de-a lungul timpului au spus foarte multe prostii, foarte multe minciuni, propovăduiau că în România nu va funcţiona programul de guvernare al nostru şi s-au înşelat. Când eu o să văd o poziţie oficială a BNR, exprimată de guvernatorul BNR, atunci să mă întrebaţi. Până atunci, este un proiect de lege pe care l-am susţinut, îl susţin, sunt bucuros că s-a votat şi să fie promulgat", a afirmat Dragnea.

Întrebat în legătură cu faptul că punctul de vedere al Guvernului ar susţine că este neclar ce se întâmplă cu rezerva de aur atunci când ajunge în ţară, Dragnea a spus: "Vă rog să întrebaţi Guvernul, care este foarte prolific la puncte de vedere". "Este Săptămâna Mare, daţi-mi voie să urez să aveţi sărbători fericite şi dumneavoastră şi tuturor celor care ne urmăresc", a mai spus Dragnea.

La finele lui 2018, România se situa în rândul statelor membre UE cu un nivel redus al datoriei guvernamentale raportate la Produsul Intern Brut (35%), însă în trimestrul patru 2018 comparativ cu trimestrul trei 2018 România a avut cea mai mare creștere a acestui raport dintre toate statele membre UE, un avans de 0,8 puncte procentuale, de la 34,2% din PIB în T3 până la 35% din PIB în T4, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Conform acestor date, doar patru state membre UE au înregistrat o creștere a raportului datorie guvernamentală/PIB în ultimul trimestru al anului trecut comparativ cu trimestrul al treilea (Romania, Marea Britanie, Suedia și Finlanda) în timp ce, în 23 de state membre, acest raport a scăzut iar în Malta a rămas stabil, scrie Agerpres.

În ritm anual, trimestrul patru 2018 comparativ cu trimestrul patru 2017, datoria guvernamentală raportată la PIB a scăzut în 24 de state membre UE, inclusiv în România, de la 35,2% până la 35%, a crescut în alte trei state membre și a rămas stabilă în Franța.

​​A fost sau nu manipulat ROBOR? De ce nu s-a prezentat șeful Supravegherii din Banca Centrală la audierile comisiei economice? Îl va sancționa Guvernatorul, așa cum i-a cerut senatorul Zamfir? Răspunsurile la aceste întrebări nu le puteam afla decât stând de vorbă cu Nicolae Cinteză, omul care conduce Direcția de Supraveghere bancară din Banca Centrală. ”Nu Banca Națională a României a hotărât legarea dobânzii de Robor. Din câte știu eu OUG/50/2010 a fost validată de Parlament. Când a greșit dl. Zamfir?. Când a validat OUG 50 sau acum când condamnă modul de calcul al Roborului?”, se întreabă retoric evident, Nicolae Cinteză.

Reporter - Domnule director. Raportul dat publicității de Comisia economică din Senatul României are a concluzie deloc surprinzătoare - Roborul a fost manipulat.

N.C. - Domnule Popa problema noastră a românilor e că ne pricepem la toate. Oameni fără studii minime medicale ajung să facă operații, devin chirurgi, ingineri instalatori devin peste noapte specialiști în banking și câte și mai câte. Ca la fotbal: Toți se pricep. Mai grav e că astfel de lucruri se întâmplă la acest nivel. Câți bani și cât timp s-au priedut pentru aprobarea unor legi care în final au fost declarate neconstotuționale?. Și mă întreb cât mai continuă nebunia asta?. Oameni plătiți cu salarii mai mult decât generoase cheltuiesc timp și bani pentru a redacta și dezbate proiecte de legi fără să țină seama de lucruri elementare, de bun simț. Ce a rămas din toate legile mult trâmbițate?. NIMIC. Doar circ și o percepție crescândă a riscurilor pentru cei care ar dori să investească.

Raportul Comisiei e aberant. Nu s-a înțeles că ceea ce afișează băncile pe ecran sunt cotații ferme. Ai afișat o cotație, ești obligat să o execuți dacă există contrapartidă să o accepte. Aceste cotații nu sunt simple cifre afișate pe un ecran. Oricâte argumente s-ar fi adus, concluzia ar fi fost aceeași - Roborul a fost manipulat.

Reporter - Nu v-ați prezentat la Comisie...

N.C. - Experiența prin care am trecut atunci când am fost la dezbaterile pentru legea dării în plată a fost dezamăgitoare. Mi-a creat impresia că am fost chemat doar pentru a se bifa o etapă dintr-o procedură. Când spui ceea ce gândești și ceea ce e corect se reacționează într-un fel pe care eu nu-l înțeleg. Dacă nu spui ceea ce gândesc cei care te-au invitat, discuția va fi în mod automat condusă spre altceva, cu acuzații care nu au nici-o legătură cu subiectul. Nu se acceptă nici cele mai logice explicații sau reglementări deja existente. Îmi vine în minte reacția unui domn deputat când am spus că o astfel de lege (Legea dării în plată în forma ei inițială) poate genera o criză de sistem. "Noi hotărâm când e criză de sistem". Simplu. Ce puteam spune în plus Comisiei economice?. Dacă întreg Consiliul de administrație al BNR nu a putut să-l lumineze pe dl. Zamfir, credeți că reușeam eu?. Domnia sa ori nu are cunoștințele necesare să înțeleagă ori nu vrea să înțeleagă. Pare a repeta la nesfârșit cuvinte și fraze fără nici-o logică și dovadă.

Reporter - Și totuși ați dat telefoane în sistem în 2008...

N.C. - Dacă îmi aduc bine aminte am explicat acum ceva timp motivele. Am dat și voi continua să dau. E perfect legal. De asta sunt plătit. Să veghez că se respectă legea. Dacă azi o bancă ar afișa o cotație de 3,65 - 4,10 nu trebuie să aflu de ce vrea să se împrumute la o dobândă de 3,65 când poate lua de la BNR cu 3,50?. E asta presiune pe bănci sau manipulare?.

Reporter - Pe baza unor astfel de cotații se stabilește nivelul Roborului în funcție de care se platesc ratele la bănci.

N.C. - Piața funcționează după reguli precise. Regulamentul de fixing a fost și este publicat, inclusiv pe site-ul BNR. Robor a fost și este un indicator al pieței. Atunci când, printr-o ordonanță de urgență, dobanda la credite a fost legată de Robor nu s-a știut că acesta e stabilit pe baza cotațiilor?. Și atunci și acum regulamentul era public.

Când a fost corect și când s-a greșit?. Nu Banca Națională a României a hotărât legarea dobânzii de Robor. Din câte știu eu OUG/50/2010 a fost validată de Parlament. Când a greșit dl. Zamfir?. Când a validat OUG 50 sau acum când condamnă modul de calcul al Roborului?.

Reporter - Din câte știu, s-a propus sancționarea dvs.

N.C. - Am văzut. E încă o dovadă a necunoașterii legii. Ce bază legală are o asemenea propunere? Și pentru ce fapte?. Sunt surprins că un raport al Consiliului Concurenței confirmat de autorități competente de la Bruxel e infirmat de o comisie care n-a văzut nici măcar cum arată un ecran dintr-un dealing. Devenim ridicoli.

Reporter - Și totuși domnule Cinteză de ce dobânzile sunt mari în România?

N.C. - Dobanda e rezultatul unui complex de factori care reflectă condițiile în care operează băncile aici, în rîndul cărora inflația joacă un rol deosebit. Atât timp cât avem o inflație dublă față de media europeană, n-avem cum sa reducem dobânzile la jumătate. În plus, există și alte cauze. Un studiu recent prezentat de ARB arată că 50% din nivelul dobânzii la credite e reprezentat de costurile operaționale, 25% de costul riscului și 25% de costul finanțării și al capitalului, ambele în cote egale.

Atunci când nu câștigi din rulaj câștigi din preț, din dobândă. Cât durează un proces de insolvență în România? 3 - 4 ani. În tot acest timp expunerile respective te costă iar ele nu produc nimic. Cum să creditezi firme care au capitaluri negative sau nu îndeplinesc condiții minime prevăzute de legea lor de funcționare?. Sunt lucruri serioase asupra carora nu se apleacă nimeni. Vrem să corectăm efectele și nu cauza. E greșit.

• România a înregistrat în 2018 un deficit bugetar de 3% din PIB (ESA), în vreme ce datoria publică s-a situat la 35% din PIB.

• Sunt date care ar trebui să aduce ceva linişte din perspectiva stabilităţii macroeconomice.

• Doar că aceasta este partea plină a paharului.

• Pentru că din 2014, când a început relaxarea fiscală, şi până la finalul anului trecut, datoria publică nominală a crescut cu 68 mld. lei (15 mld. euro).

• Dobânzile la credite au crescut de la 10 mld. lei în anii din urmă, la 13 mld. lei în 2018.

România a avut anul trecut al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE de 3% din PIB calculat pe baza sistemului european de conturi (ESA) şi o datorie de 35% din PIB, potrivit datelor Eurostat, oficiul european de statistică. Dacă eliminăm Cipru, o ţară cu o economie de zece ori mai mică decât a României (PIB 20,7 mld. euro în 2018), România are cel mai mare deficit fiscal din UE în 2018 – 3% din PIB pe sistemul ESA care contabilizează nu doar cheltuielile efective, ci şi angajamentele de plată.

„Să nu ne înşelăm. Bună parte din măririle de salarii şi de pensii pe care le lăudăm sunt pe datorie“, comentează economistul Aurelian Dochia.

Eurostat a publicat în ultimele zile datele privind deficitele şi datoriile ţărilor din Uniune care subliniază că România merge împotriva curentului. În vreme ce toate celelalte ţări îşi reduc deficitele publice, România şi le majorează. În ciuda faptului că economia a crescut robust, plus 3,9% în 2016, plus 7% în 2017 şi plus 4% în 2018, în aceşti ani deficitele au continuat să crească, de la 0,7% din PIB în 2015, la 2,7% din PIB în 2016 şi 2017 şi 3% din PIB în 2018. De asemenea, chiar dacă datoria a scăzut ca pondere în PIB de la 38% în 2014 şi 2015 la 35% în 2018 (graţie creşterii economice), datoria nominală a avansat în această perioadă cu 68 de miliarde de lei (15 miliarde de euro). Or, înapoi trebuie înapoiaţi banii, nu procente din PIB. Astfel că dobânzile la credite plătite anual au crescut de la 10 miliarde de lei în 2015, 2016 şi 2017 la 13 miliarde de lei anul trecut.

„Bună parte din măririle de salarii şi de pensii sunt din împrumuturi. Iar riscul este că, oricând, piaţa se poate întoarce. Nu mereu poţi avea o piaţă binevoitoare care să te finanţeze la un cost acceptabil“, comentează economistul Aurelian Dochia.

De altfel, o înăsprire a condiţiilor de creditare se şi observă. În 2014 România se împrumuta pe piaţa internă la o dobândă de 3,7%, la titluri pe zece ani, iar astăzi se împrumută cu o dobândă de 4,7% pe acceaşi perioadă.

În 2018 jumătate din ţările UE au fost pe excedent şi doar şase ţări au avut un deficit mai mare de 2% din PIB. România şi Cipru sunt singurele ţări cu un deficit de 3% din PIB sau peste. România a avut un deficit de 3% din PIB, iar Cipru unul de 4,8% din PIB. Însă Ciprul este o economie minusculă.

„Celelalte ţări şi-au învăţat lecţia crizei şi au început să-şi pună deficitele şi datoria sub control. România nu a învăţat această lecţie şi de aceea este este extrem de vulnerabilă în faţa oricărei furtuni. Tot ce poate să spere este să nu vină o criză, oricât de mică“, comentează Aurelian Dochia.

În privinţa datoriei publice, ea este mică, dacă este socotită ca pondere în PIB. Nominal însă ea creşte substanţial, de vreme ce ţara face deficite la limita acceptată de Tratatul de la Maastricht, de 3% din PIB. Anul trecut datoria nominală a crescut cu 29 mld. lei, de la 301mld. lei în 2017 la 330 mld. lei.

Sunt însă ţări în UE cu o datorie şi mai mică, raportată la PIB. Cehia, de pildă, o economie mai mare cu câteva miliarde de euro decât a României (207 mld. euro Cehia şi 203 mld. euro România, în 2018) a avut anul trecut o datorie ca pondere în PIB de 32,7% înregistrând un excedent de 0,9% din PIB. De altminteri, majoritatea ţărilor din centrul şi estul Europei au profitat de această deja lungă perioadă de creştere. Bulgaria a avut un excedent de 2% din PIB, Cehia unul de 0,9% din PIB. Polonia a avut un deficit de 0,4% din PIB, Slovacia de 0,7% din PIB, iar Ungaria de 2,2% din PIB.

”Există trei forme de populism”, a explicat miercuri Dan Bucșa, economist-șef al UniCredit Londra, responsabil pentru Europa de Est, la o întâlnire cu ziariștii. Primul e populismul de tip românesc: creșteri de salarii și pensii promise pentru ani de zile de acum înainte și care crează așteptări care se văd în inflație. ”Există apoi populismul de tip maghiar. Cresc pensiile și salariile cu 3 luni înainte de alegeri, după care mă opresc. Dacă vă uitați la creșterea salariilor în Ungaria o să vedeți niște ”dâmburi” care reprezintă anii electorali. Și mai există apoi populismul polonez, unde măsurile sunt luate ca să nu afecteze inflația”, a mai explicat Bucșa.

Polonezii au mărit semnificativ alocațiile pentru copii la 500 de zloți (circa 120 de euro)/copil. În momentul în care au fost mărite, s-a văzut clar cum polonezii au folosit banii pentru a-și plăti din datorii. Dar nu s-a văzut în inflație. A doua cheltuială pe care o fac acum polonezii sunt niște transferuti către pensionari. Se dau o singură dată și atât. Și au mai tăiat din taxele pentru tineri, cele pe venit și taxele pentru companiile deținute de tineri. Aceste ultime măsuri se vor aplica din toamnă. Oricum, ele nu se vor vedea în inflație, mai spune Bucșa, adăugând că anul acesta bugetarii din Polonia vor primi cam 6% în plus la salarii (în termeni reali).

Munca este remunerată mai puțin în România din cauza structurii economiei. ”Ne bazăm mai mult decât alte țări pe firme mici cu valoare adăugată mică , având oameni cu o calificare redusă și care pot fi ușor înlocuiți. Una e să ai două fabrici auto, cum are Ungaria și unde oamenii trebuie să fie calificați ca să poată opera mașinile și alta e să te bazezi pe industrii cu valoare adăugată mică- gen textile sau lohn- cum facem noi”, mai arată Dan Bucșa.

Macroeconomistul UniCredit a mai dat exemplul Ungaria, care a luat la rând industriile și a făcut un clasament pe tipuri de industrii - cu valoare adăugată mică, medie și mare. ”Ei se duc țintit către industriile cu valoare adăugată mare. Pentru Ungaria, industria auto nu mai e una cu valoare adăugată mare, ci medie. Deși au multe fabrici auto și mai construiesc unele, ținta lor numărul una este industria tehnologiilor înalte. O altă țintă pentru ei e să crească valoarea produsă în Ungaria a unei mașini exportate. Acum au 30%, iar alte țări au 70%. Probabil că știți cum se produce un automobil în Europa- Foarte multe dintre componente trec de 3 ori granița -le trimiți într-o țară, se face motorul, îti vine înapoi, mai adaugi niste componente, iar îl trimiți înafară, iar într-un final pui caroseria și exporți mașina”, consideră Bucșa.

Ce a mai spus miercuri economistul șef pe regiunea noastră al UniCredit Londra:

• Avem fluctuații destul de mari în recuperarea decalajelor față de țările europene.

• Despre salarii. ”Am împărțit creșterile salariale pe decile. Prima decilă-cele mai mari 10% creșteri salariale samd. Nu doar în România, ci în țările din regiune. Cine sunt angajații din România cărora le cresc salariile mai repede decât în regiune. De la a treia decilă suntem relativ aliniați cu țările din regiune. Doar la primele două decile ne deosebim net. În prima decilă sunt toți angajații la Stat, inclusiv la firmele de stat, - cei din minerit, care au făcut pierderi de-a lungul istoriei. Dacă luăm activități ca învățământul sau ănătatea înțeleg de ce au crescut salariile. Peste tot în regiune pleacă medicii, e normal să le crești salariile. Dar cum crește productivitatea în România crescând salariile în administrația publică? Se mărește programul or de lucru, cumva? Nu. Nu se întâmplă nimic”

• Cu creșterile salariale asumate oficial, la sfârșitul lui 2020, salariații de la Stat vor avea salarii mai mari decât bancherii. Media, firește.

• Avem deficit de forță de muncă, dar e mult mai mic decât în țări ca Ungaria sau Cehia. La maghiari, 90% din companiile din industrie se plâng că nu găsesc forță de muncă. La cehi, în construcții, 85% din firme se plâng că nu găsesc oameni. La noi, cel mai mare deficit de forță de muncă e pe zona calificată din construcții- instalatori de pildă.

• Cele 3 consecințe ale creșterilor salariale vor fi: inflație, deficit extern și deficit bugetar.

• Anul trecut, cea mai mare parte din inflație a fost de natură fiscală. Inflația va rămâne undeva în jurul a 3.5 , pentru că anul trecut am avut o scădere puternică a prețului petrolului care a ajutat BNR să intre în țintă. Dacă anul acesta nu vom avea un șoc similar, nu știu cum va reuși Banca Centrală să intre în țintă. Suntem țara cu cel mai înalt nivel din regiune, după Turcia și Rusia, care vine după o creștere a TVA cu două puncte procentuale.

• Despre deficitul extern. ”Suntem singura țară din regiune care nu reușește să finanțeze acest deficit din fonduri europene și investiții străine. Suntem singurii care avem nevoie să atragem investiții de portofoliu care sunt volatile și scumpe. Cine atrage aceste investiții de portofoliu în acest moment? Guvernul! Din cauză că Guvernul are nevoie de acești bani, dobânzile plătite de Guvern sunt mai mari. Înafara României și a Turciei, toate celelalte țări se retrag de pe piețele externe din cauza riscului valutar. Dacă leul se depreciază, datoria României va crește în termeni nominali. De ce avem acest deficit extern? Pentru că importăm masiv și nu avem capacitatea de a exporta mai mult.

• România exportă de circa 10.000 de euro/angajat. Slovenia de 4 ori mai mult. Cehia și Slovacia exportă de 32-34.000 de euro/angajat. Nu că suntem noi mai puțin harnici, ci ține de faptul că nu avem destule firme exportatoare.

• Ministerul Finanțelor din Gemania ne cheama în fiecare trimestru să ne întrebe care sunt riscurile pentru exportatorii lor. Noi le spunem, ei își fac o listă de probleme pe care apoi le rezolvă. Asta este optica ce ar trebui să opereze și aici. Ministerul de Finanțe din România trebuie să existe pentru firmele românești, nu firmele românești există pentru Ministeru Finanțelor. O firmă nu există ca să plătească taxe, ci ca să aducă avuție în România.

• În 2019, la fel ca în anii precedenți, consumul va fi principalul factor determinant al creșterii PIB. Credem că investițiile nu vor contribui, nici anul acesta, la PIB-ul României, pentru că nu există potențial de investiții”, a declarat acesta.

• Incertitudinea fiscală va continua să împiedice investițiile masive, la nivelul sectorului privat, în timp ce rectificările bugetare din sectorul public vor determina atât reducerea investițiilor, cât și a finanțărilor prin fonduri europene. Cel mai mare risc pentru stabilitatea economică a României, consideră Dan Bucșa, este politica fiscală actuală.

• Relațiile României cu Uniunea Europeană se află, de asemenea, supuse unor riscuri ce ar putea determina alocări mai reduse de fonduri europene, marginalizarea statului și lipsa „oricărei influențe în deciziile viitoare”.

• Rămâne, totuși, prezent riscul unei recesiuni tehnice în România, în cea de a doua parte a anului curent sau la începutul anului viitor, afirmă economistul, „recesiune tehnică însemnând două trimestre consecutive de reducere a PIB”. „Prognozele noastre arată o încetinire a economiei în 2020, undeva foarte aproape de 2%. Suntem probabil țara în cadrul căreia, dacă s-ar îmbunătăți infrastructura, impactul pozitiv asupra PIB ar fi cel mai mare. O infrastructură minimă, care să lege principalele coridoare economice, ar putea adăuga cam 0,5% la creșterea economică, probabil timp de aproape un deceniu”

Anul 2019 aduce alegeri pentru echipa de conducere a BNR, iar investitorii străini întreabă cine va fi în viitorul board al băncii centrale, un risc fiind „să creadă cineva că reinventează politica monetară“, a declarat ieri Dan Bucşa economistul-şef al UniCredit pentru Europa Centrală şi de Est.

„Sunt alegeri pentru boardul BNR. Nu începem acum să spunem cine va fi, cum va fi. Nu ştim. Să vedem. Pot să vă spun că investitorii străini se uită şi întreabă: cine va fi în viitorul board al BNR. Care sunt riscurile? O schimbare drastică de strategie, să creadă cineva că reinventează politica monetară...“, a spus Bucşa.

Membrii Consiliului de Administraţie al băncii centrale urmează să treacă de votul Parlamentului. Cei nouă membri ai conducerii BNR, patru executivi şi cinci neexecutivi, sunt numiţi de Parlament, de obicei în luna mai, dar schimbarea efectivă de ştafetă se realizează în luna octombrie. Rămâne de văzut dacă Mugur Isărescu, guvernator al BNR din 1990, va opta pentru un nou mandat.

Dan Bucşa consideră că un nou CA al BNR care să încerce să taie dobânzile prea repede ar risca să ducă România în situaţia Turciei.

„România are deficite externe foarte mari. Costul: dobânzi ridicate şi depreciere graduală a leului. Iar riscul este ca un nou Consiliu de administraţie al BNR să încerce să taie dobânzile prea repede.“

Pentru a tempera inflaţia, BNR a iniţiat în 2018 ciclul de înăsprire a politicii monetare majorând dobânda-cheie de trei ori, după o pauză de un deceniu. Rata a urcat de la 1,75% până la 2,5%. În primele trei şedinţe de politică monetară din 2019, boardul băncii centrale a decis să menţină dobânda-cheie la 2,5%.

În condiţiile în care inflaţia este peste ţintă, BNR nu poate tăia ratele dobânzilor şi nici să ofere mai multă lichiditate, şi. în plus nivelul ridicat al deficitelor externe face ca România să aibă nevoie de capital volatile pentru a-şi acoperi achiziţiile din străinătate, iar leul rămâne sub presiune, după cum a explicat economistul-şef al UniCredit pentru regiune.

El susţine că se menţine riscul unei recesiuni tehnice în România, în cea de a doua parte a anului curent sau la începutul anului 2020.

România are deja deficite foarte mari și se află într-o poziție mai vulnerabilă decât toate țările din regiune, astfel încât noi măsuri de iresponsabilitate bugetară, precum majorările de pensii din noua lege, pot agrava și mai mult problemele, avertizează Dan Bucșa, economistul-șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit.

“Legea pensiilor nu poate fi implementată în forma actuală. Nu sunt bani!”, sintetizează problema Bucșa. Economistul roman stabilit la Londra spune că o creștere a cheltuielilor atât de mare precum cea presupusă de viitoarele majorări de pensii nu poate fi suportată decât dacă ar crește foarte mult colectarea sau dacă vor urca taxele, ultima variantă fiind cea mai probabilă.

Problema dezechilibrelor create de noile majorări de pensii poate deveni importantă și pentru agențiile de rating în momentul în care Comisia Europeană va semnala în viitorul raport că consideră important aspectul, spune Bucșa. Iar un downgrade la rating înseamnă încadrarea titlurilor românești în categoria non-investment grade (junk), cu consecințe în creșterea și mai amplă a costurilor de împrumut ale țării.

În opinia sa, cota unică a impozitului pe venit are zilele numărate: “Întrebarea nu este dacă va crește impozitul pe venit, ci când. Cota unică pe salarii va fi prima care va cădea,  poate chiar din 2020, pentru că Guvernul nu va putea tăia cheltuieli în ani cu alegeri”.

Care vor fi “norocoșii” care vor suporta prețul iresponsabilității bugetare?  “Clasa de mijloc va fi cea care va plăti dacă se mărește impozitul pe venit”, spune Bucșa, remarcând că acum, în clasa de mijloc, ca pilon solid al acesteia se încadrează și bugetarii din România, care au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale din Europa. În fapt, o treime din angajații din România au primit creșteri salariale mai mari ca în UE, în acest grup intrând toți angajații de la stat, inclusiv cei de la companii de stat, din domenii precum mineritul care au făcut mereu pierderi. “Vor fi mai productive aceste activități doar pentru că oamenilor le-au fost crescute salariile ca să muncească mai cu spor? Nu. Sunt de înțeles creșteri în sănătate, în învățământ, unde nu sunt alte soluții pentru a opri migrația. De altfel, vedem că migrația la medici a început să crească în țări ca Ungaria de când salariile în sănătate au crescut mult în România și Bulgaria.”

Bucșa amintește că până la sfârșitul anului viitor salariații de la stat vor câștiga, pe medie, mai mult decât cei din bănci. Iar consecințele creșterilor salariale rupte de productivitate se transmit deja în inflație, deficit extern și deficit bugetar.

Majorările de salarii în scop electoral nu sunt o invenție românească, dar autoritățile noastre se remarcă în fața politicienilor din țările vecine prin eternizarea populismului și prin menținerea unor așteptări de creșteri perpetue. “Toate țările din regiune care au avut creșteri salariale în 2018 au avut și alegeri. Dar după alegeri se calmează. Noi, în România, rămânem campioni cu creșterile salariale anunțate, iar problema nu este doar cât de mari sunt aceste creșteri, ci și cât timp se mențin”, spune Bucșa.

Economistul Unicredit remarcă trei tipuri de populism în regiune. Cel românesc crează așteptarea că salariile și pensile vor crește necontenit, iar astfel de așteptări se văd în inflație. Populismul ungar aduce măriri de lefuri înainte de alegeri, după care gata, ne vedem la următoarele alegeri. Populismul polonez are inteligența unor măsuri care nu cresc anticipațiile inflaționiste. Spre exemplu, polonezii au mărit alocațiile pentru copii, iar efectul a fost că oamenii au început să-și plătească mai repede din datorii din banii intrați în plus și abia apoi au crescut și cheltuielile. Un comportament care nu s-a dus în inflație, pentru că nu s-au creat așteptări de creșteri perpetue, alți bani în plus putând veni doar la nașterea unui nou copil. Nici alte măsuri din Polonia, precum tăierea taxelor pe venit pentru tineri și a celor pentru companiile înființate de tineri, nu au creat așteptări că vor fi repetate an de an și nu s-au dus în inflație.

“Anul trecut, jumătate din inflație a fost fiscală în România”, constată Bucșa. În opinia sa, inflația va rămâne în ținta de 3,5% a băncii centrale, dar ar putea termina anul deasupra acestui nivel. Depășirea țintei este probabilă ca urmare a efectului de bază care se va face simțit la finele anului, în condițiile în care, la sfârșitul lui 2018, BNR a reușit încadrarea în țintă grație unei scăderi ample a prețului petrolului.

În aceste condiții, România va avea cea mai mare inflație din Europa, depășită doar de Rusia (care vine după o creștere cu 2% a TVA) și de Turcia, aflată în criză.

Un risc important este chiar cel de intrare în recesiune tehnică. "Riscul unei recesiuni tehnice în România, în a doua parte a anului viitor sau în 2020, este unul foarte mare, recesiune tehnică însemnând două trimestre consecutive de reducere a PIB. Dacă Europa va crește cu 1%, probabil că vom evita recesiunea. Dacă, însă, va crește cu mai puțin de 1%, atunci sunt șanse mari să fie o recesiune. Prognozele noastre arată o încetinire a economiei în 2020 undeva foarte aproape de 2%. De ce? Pentru că, o dată, contribuția consumului nu mai poate să fie la fel de mare, în al doilea rând contribuția stocurilor ar trebuie să înceteze la un moment dat, în al treilea rând investițiile probabil se vor reduce, iar în al patrulea rând nu vedem cum vor crește exporturile nete deși se va da în folosință o fabrică destul de mare de electrocasnice, la sfârșitul anului 2019. De asemenea, industria auto s-ar putea să performeze mult mai prost. Suntem la finalul unui ciclu de cumpărări de automobile în Europa, dar poate fi stimulat prin scheme de tipul "Rabla", a spus Bucșa.

Conform estimărilor UniCredit Bank, România va avea în acest an o creștere economică mai mică de 4%.

“Speciali” în Uniunea Europeană vom fi și cu deficitul extern, rămânând singurii care nu îl putem acoperi cu investiții străine și cu fonduri UE. “De aceea suntem nevoiți să atragem investiții de portofoliu, care sunt scumpe și volatile. Guvernul este cel care atrage cel mai mult astfel de fonduri, și pentru că statul se împrumută scump costul împrumuturilor crește și pentru alte entități din România”, arată Bucșa. Mai departe, împrumuturile externe  mai mari ale statului pun presiune pe leu. “Din păcate, dobânzile nu se vor reduce prea curând dacă guvernul nu renunță la măsurile populiste și nu îmbunătățește colectarea. Dobânzile sunt mici în țările cu excedente mari, or noi avem deficite mari”, spune economistul Unicredit.

Un cerc vicios pe care statul are puține șanse să-l spargă prin creșterea exporturilor, pentru că nu poți crea peste noapte noi exportatori. Poate, în schimb, să oprească explozia cheltuielilor cu salariile și pensile, care vor ajunge la 20% din PIB dacă se aplică noua lege, și să îmbunătățească colectarea. “Ministerul Finanțelor știe ce să facă pentru a crește colectarea, pentru că se uită care au fost soluțiile în regiune. Polonezii au crescut colectarea la granițe punând două firme diferite, una chineză și una americană, care se verifică reciproc, să scaneze tirurile. O soluție este și legarea caselor de marcat la Ministerul Finanțelor, care a început și la noi dar nu s-a finalizat. Rușii au implementat-o cu succes, la fel și bulgarii și polonezii, cei din urmă reducând gap-ul de TVA sub 10%, adică la nivelul din Austria și Olanda”, spune Bucșa.

În primele două luni ale anului, cheltuielile cu salariile și asistența socială, categorie care include și pensiile, au ajuns la cel mai ridicat nivel din septembrie 2010 în funcție de ponderea pe care o au în veniturile fiscale și din contribuții colectate de stat. Un dezechilibru mai amplu decât cel de acum a fost înregistrat cel mai recent în 2010, când România era în plin acord cu FMI, ia autoritățile anunțaseră de puțin timp măsuri de austeritate, cum au fost majorarea TVA de la 19% la 24% și reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.

Din luna septembrie ar urma să se aplice și prima etapă de majorare a pensiilor prevăzute de noua lege, etapă amânată față de termenul, inițial care se dorea a fi chiar din ianuarie 2019. Potrivit actului normativ, în anul 2021 punctul de pensie va fi 1.875 de lei. Mediul de afaceri a reclamat că, în baza analizelor și dezbaterilor experților pe acest subiect, legea, care aproape dublează cheltuielile publice cu pensiile până în 2021, respectiv le crește cu peste 130% până în 2022, nu este sustenabilă. Acesta prevede creșteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021, astfel: 2019 - 1.265 de lei, 2020 - 1.775 de lei, 2021 - 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referință se va indexa anual cu rata inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

Un consumator din Maramureş a obţinut ştergerea unei datorii de 44.621 de euro în urma negocierii cu banca, intermediată de Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), acesta fiind cel mai important caz din punct de vedere valoric soluţionat, potrivit unui comunicat al CSALB. În acest caz, banca a acceptat ştergerea unei datorii aproape egale cu suma împrumutată iniţial consumatorului.

"După ce, în decembrie 2018, prin intermediul CSALB soluţionarea unui caz în care beneficiul consumatorului, în relaţie cu una din băncile la care avea împrumuturi, s-a ridicat la 39.000 de euro, acum avem un nou record valoric. De data aceasta vorbim despre un caz social în care banca a acceptat ştergerea unei sume importante şi condiţii mai bune de plată pentru diferenţa care a rămas de achitat. Creşterea sumelor pe care instituţiile financiar-bancare le scad din sold sau din costul creditelor dovedeşte că băncile sunt dispuse să negocieze cu adevărat condiţii mai bune pentru consumatori. Dar, ambele părţi au de câştigat, deoarece îşi pot continua relaţia contractuală şi, prin alegerea concilierii, a negocierii, evită rezolvarea litigiilor în instanţă", a spus Alexandru Păunescu, membru al Colegiului de Coordonare CSALB.

Conform comunicatului, soluţia a fost propusă de conciliatorul Roxana Mustăţea, după trei luni de discuţii cu ambele părţi implicate, banca şi consumatorul.

"Vorbim despre un caz social, un caz care a fost analizat uman, nu din punct de vedere financiar. Toată lumea - atât CSALB, cât şi banca - l-a tratat ca atare : mai mult cu sufletul şi mai puţin pe baza cifrelor. Banca a acordat o diminuare a soldului de 44.600 de euro care reprezintă aproape întreaga sumă pe care consumatoarea a împrumutat-o în 2007. Pentru diferenţa care a rămas de plată, banca a împărţit suma în rate cu dobândă fixă. Practic, rata lunară va fi de aproximativ 1.000 de lei în perioada următoare", a spus Roxana Mustăţea, conciliatorul CSALB care a soluţionat acest caz.

În comunicat se precizează că persoana în cauză a împrumutat de la bancă, în 2007, aproximativ 50.000 de euro. Creditul avea dobândă variabilă, astfel că rata lunară a ajuns la 780 euro. În plus, creditul a suportat de-a lungul anilor mai multe restructurări. La toate s-au adăugat înrăutăţirea situaţiei economice şi familiale: deprecierea treptată a leului în raport cu euro, scăderea salariului şi agravarea stării medicale a membrilor familiei.

"Nu am cuvinte să mulţumesc echipei CSALB şi în special conciliatorilor care m-au ajutat în acest caz: doamnei Roxana Mustăţea şi domnului Doru Trăilă. Domnul Trăilă a dat prima hotărâre în cazul meu, anul trecut. Atunci, a solicitat băncii să îmi stabilească ratele lunare în funcţie de soldul calculat la valoarea actuală a imobilului, nu la valoarea din 2007. Iată că, după cinci ani în care am sperat să rezolv situaţia mea cu ajutorul avocatului, după ce am muncit în străinătate ca să îmi pot plăti ratele, după ce am luat în calcul inclusiv darea în plată, situaţia noastră s-a rezolvat cu ajutorul CSALB în câteva luni şi fără să plătesc niciun ban", susţine, în comunicat, consumatoarea.

Anul acesta, până pe 19 aprilie, 616 de cereri au fost trimise de consumatori către CSALB, cu 70% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Dintre acestea, 200 s-au transformat deja în dosare, faţă de 173 în aceeaşi perioadă a anului trecut.

La acestea se adaugă 61 de cereri soluţionate amiabil de bănci şi consumatori, după transmiterea cererii de conciliere prin intermediul CSALB. Toată procedura este gratuită pentru consumatori. Cele mai multe cereri vizează reducerea sau eliminarea unor comisioane, reducerea soldului sau a costurilor asociate creditelor ipotecare sau de consum.

Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) este o entitate juridică autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, de interes public, cu personalitate juridică, înfiinţată în baza Ordonanţei Guvernului nr. 38/2015 privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi comercianţi, ce transpune la nivel naţional Directiva 2013/11/UE privind soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 şi a Directivei 2009/22/CE.

Experţii casei de consultanţă PwC au făcut o simulare privind efectele "taxei pe hărnicie". Ei au calculat cât ar urma să plătească băncile la stat. Totodată şi-au exprimat părerea dacă în urma acestor sume, băncile vor juca sau nu după oferta fiscală făcută de Ministerul Finanţelor şi vor creşte numărul de credite sau vor micşora marja dintre dobânda la credit şi cea la depozit.

Casa de consultanţă PwC a făcut o simulare privind impactul ”taxei pe hărnicie” asupra profitului unei bănci cu o cotă de piață de peste 1% şi asupra uneia cu o cotă sub 1% .

"Din punctul nostru de vedere, dacă luăm în calcul datele la 2017, ultimele disponibile, atunci impactul brut pentru o bancă cu o cotă de piață de peste 1 % ar fi 13% din profitul înainte de impozitare, circa 100 de milioane de lei. Pentru o bancă cu o cotă sub 1%, impactul ar fi de 5 milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 20% din profitul înainte de impozitare. Trebuie menționat că, așa cum prevede la acest moment ordonanța, băncile au posibilitatea să își reducă taxa, prin creșterea intermedierii financiare (creșterea creditării societăților nefinanciare și gospodăriilor populației) sau diminuarea marjei de dobândă. Orice reducere de marjă, însă, în cazul băncilor care se confruntă cu costuri operaționale sau ale riscului încă mari, poate să le ducă în zona roșie" a răspuns PwC.

OUG care a introdus noua taxă pe activele bancare prevede reduceri ale cotelor de taxă dacă banca dă mai multe credite sau reduce diferenţele de dobândă dintre credite şi depozite. În aceste condiţii, întrebarea către PwC a fost dacă cifrele de mai sus, rezultate în urma simulării, ar încuraja băncile să crească intermedierea financiară, pentru a beneficia de reducerile de taxă din lege. PwC spune că e puţin probabil.

"Nu este suficient să dai o Ordonanță, ca să crească intermedierea financiară. Creșterea volumului de credite depinde atât de rata dobânzii, cât și de bonitatea potențialilor debitori. Ajustarea dobânzilor (care depind atât de factori macroeconomici, cum ar fi inflația, cât și de riscul debitorilor) nu se poate face imediat și independent de evoluția economiei în ansamblu. De asemenea, nu înseamnă că, dacă acum avem debitori care nu sunt eligibili pentru un credit bancar, mâine, odată cu apariția Ordonanței vor deveni, astfel încât să crească intermedierea financiară. Impactul pe care noi îl anticipăm, însă, este că într-o primă etapă se va stimula creșterea dobânzilor la depozite, mai degrabă decât creșterea nivelului intermedierii financiare. Băncile profitabile ar putea face asta, deși, orice creștere le va diminua marja de profit", spun experţii PwC.

Cum se calculează taxa pe hărnicie

Ordonanţa 19/2019 a modificat controversata OUG 114/2018 şi a schimbat taxa pe activele bancare din "taxa pe lăcomie" în "taxa pe hărnicie". Adică s-a eliminat determinarea taxei în funcție de evoluția indicatorilor ROBOR. Taxa pe active se calculează prin aplicarea cotelor 0,2% pentru instituțiile bancare cu o cotă de piață de sub 1%, și la 0,4% pentru cele cu o cotă de piață egală cu sau mai mare ca 1%. Se datorează anual și se plătește semestrial. Statul a prevăzut posibilitatea diminuării taxei dacă instituțiile financiare cresc creditarea peste o anumită țintă și/sau dacă reduc marja de dobândă sub un anumit nivel.

De asemenea băncile care înregistrează pierdere contabilă nu sunt supuse acestei taxe. Dacă taxa depășește nivelul profitului contabil, aceasta este datorată la nivelul acestuia, fără a influența taxele viitoare.

Tinerii pot obţine credit fără dobândă, prin programul "Investeşte în tine", şi pentru a-şi plăti întreţinerea, dacă stau cu chirie, pentru a-şi cumpăra orteze medicale sau instrumente muzicale, potrivit Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 50 din 2018, publicată în Monitorul Oficial pe 23 aprilie. 

Pe 23 aprilie, s-a publicat în Monitorul Oficial Legea nr. 70/2019 pentru aprobarea OUG nr. 50 din 2018 privind implementarea programului guvernamental "Investeşte în tine", la care s-au adus următoarele modificări şi completări: tinerii pot lua credit cu dobândă suportată de stat pentru a-şi plăti întreţinerea locuinţei, dacă locuiesc cu chirie, pentru achiziţia de orteze medicale, de instrumente muzicale, dar şi alte echipamente necesare pregătirii profesionale în învăţământul de specialitate - tehnic şi de artă.

Decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea OUG nr. 50 din 2018 privind implementarea programului guvernamental "Investeşte în tine" a fost publicat în Monitorul Oficial din 23 aprilie. Nivelul plafonului garanţiilor care pot fi emise în acest an în cadrul programului "Investeşte în Tine" este de un miliard de lei.

În ce constă programul "Investeşte în tine":

• acordarea unui credit în valoare de maximum 40.000 lei, garantat în proporţie de 80% de către stat, prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii și prin Fondul Român de Contragarantare, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare;

• rata dobânzii pentru creditul acordat, precum şi cheltuielile privind comisioanele de analiză şi de gestiune a garanţiilor vor fi suportate din bugetul de stat, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, cu condiţia plăţii la scadenţă a ratelor creditului.

Cine sunt beneficiarii

Beneficiarii programului sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 16 ani și 26 de ani. Creditul acordat poate fi suplimentat cu până la 20.000 lei dacă beneficiarul se angajează sau este angajat pe perioada derulării programului „Investeşte în tine". Pentru acordarea creditului, beneficiarul va fi însoţit de cel puţin un codebitor, dacă nu este el angajat.

Programul poate fi accesat și de persoane cu vârsta cuprinsă între 26 și 55 de ani, dacă acestea sunt cuprinse în sistemul de învăţământ sau urmează cursuri de reconversie și specializare profesională. Această categorie de beneficiari poate accesa un credit de maximum 35.000 de lei.

Împrumutul se va acorda sub forma unui credit cu trageri multiple, în funcţie de facturile prezentate la decontare sau plata directă a furnizorului pe baza facturii proformă.

Creditul se acordă pentru o perioadă maximă de 10 ani, inclusiv perioada de graţie.

Beneficiarul şi finanţatorul stabilesc de comun acord o perioadă de graţie, cu obligaţia finanţatorului de a asigura o perioadă de graţie cel puţin egală cu perioada studiilor, nu mai mult de cinci ani.

Destinaţia creditului este de a acoperi nevoile tinerilor privind educaţia, sănătatea, cultura şi sportul.

Sunt eligibile următoarele cheltuieli ale familiei beneficiarului:

• plata cărţilor, rechizitelor, cursurilor, revistelor de specialitate;

• plata creșelor, grădinițelor, școlilor particulare;

• plata cursurilor de specializare/calificare;

• plata cursurilor de pregătire profesională;

• taxe de studii aprofundate, master, doctorat, MBA, etc.

• plata chiriei, a utilităţilor şi a întreţinerii locuinţei;

• plata locurilor de cazare în căminele studenţeşti;

• o parte din construcţia sau achiziţia unei locuinţe;

• modernizarea sau renovarea unei locuinţe;

• costul medicamentelor, analizelor, serviciilor dentare, al intervenţiilor chirurgicale şi ortezelor medicale;

• cheltuielile de transport pentru deplasări la manifestări științifice și concursuri;

• abonamente sau bilete culturale: cinema, teatru, operă, bibliotecă, muzee;

• costul publicării cărţilor sau al studiilor de specialitate;

• articole sportive, instrumente muzicale şi echipamente necesare pregătirii profesionale în învăţământul de specialitate - tehnic şi de artă;

• taxa de participare la manifestări ştiinţifice şi concursuri;

• achiziţionarea de calculatoare, laptop-uri, imprimante, softuri de specialitate.

Creditele noi acordate de BCR pentru companii au urcat în ultimii 5 ani la 25 mld. lei (peste 5 mld. euro), din care peste 7 mld. lei (1,5 mld. euro) au fost direcţionaţi spre IMM-uri. Iar ponderea creditelor de investiţii pe termen lung în portofoliul corporate al BCR, care include IMM-uri, companii mari, real estate şi sectorul public, a ajuns în ultimii 3-5 ani la 70-75%, potrivit informaţiilor transmise de BCR.

„BCR a oferit finanţare nouă pentru companii de peste 25 de miliarde de lei în ultimii 5 ani (luând în calcul noile limite de credit aprobate - incluzând facilităţi de credite, scrisori de credit, scrisori de garanţii, facilităţi de finanţare comercială), din care peste 7 miliarde de lei au fost directionaţi către IMM-uri. 70-75% este ponderea creditelor de investiţii pe termen lung în portofoliul corporate BCR (care include IMM, companii mari, real estate şi sectorul public) din ultimii 3-5 ani“, a transmis BCR.

Companiile antreprenoriale româneşti susţin că băncile din România nu acordă credite pe termen lung şi din acest motiv nu pot face prea multe investiţii.

BCR nu a oferit informaţii detaliate privind maturitatea creditelor corporate acordate, respectiv volumul acestora pentru scadenţe de 5-10 ani, 10-15 ani şi peste 15 ani.

În 2018, BCR a aprobat credite noi corporate (companii mari, IMM-uri, sectorul public) în valoare totală de 7,1 miliarde de lei care au generat investiţii noi sau extinderi ale capacităţilor de producţie.

Pe segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), care include şi activitatea de leasing, stocul total al finanţărilor acordate de BCR a înregistrat în 2018 o creştere de 15% faţă de 2017, depăşind 5,4 miliarde de lei. Vânzările pentru microîntreprinderi au crescut cu 32% anul trecut în raport cu 2017, susţinute de produse noi lansate şi de faptul că BCR este un finanţator în programul guvernamental Start-Up Nation.

Vânzările au fost impulsionate şi de lansarea în semestrul doi din 2018 a soluţiei de finanţare BCR Immediat, dedicat companiilor cu cifra de afaceri între 1 şi 3 milioane de euro.

În ultimii doi ani (final de 2018 vs final de 2016), soldul creditelor nete pentru IMM-uri a crescut cu o treime (+34), la nivel de grup, incluzând şi finanţările prin leasing. Iar valoarea finanţărilor acordate mediului privat (IMM-uri, companii mari şi real estate) - au crescut cu 16% în ultimii doi ani (2018 vs.2016).

În ceea ce priveşte numărul total de companii creditate, BCR susţine că a crescut cu 20% în ultimii doi ani (clienţi cu expunere, on şi off balance), în timp ce numărul de clienţi IMM-uri a crescut cu 25%, având o pondere de 75% din totalul numărului de companii finanţate de bancă.

Cumulat, creditele şi avansurile acordate clienţilor au crescut în 2018 cu 8,7% la 36,4 mld. lei (7,8 mld. euro), faţă de 33,5 mld. lei (7,2 mld. euro), în 2017, în principal datorită creşterii susţinute a creditelor retail, în timp ce stocul de credite corporate a crescut marginal, potrivit informaţiilor BCR.

Grupul BCR, care include a doua cea mai mare bancă locală după active, şi-a majorat în 2018 profitul net cu circa 80%, până la 1,2 mld. lei, reprezentând cel mai mare câştig net din ultimul deceniu înregistrat de grup. La nivel de bancă, profitul net a fost anul trecut de 970,4 mil. lei.

Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor BCR a aprobat, astăzi, emiterea de către bancă de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar în limita a 1,5 miliarde de lei. Demersul este necesar pentu ca banca să se conformeze prevederilor legale și cerințelor de capital stabilite prin Directiva CRD IV. Acționarii au aprobat, totodată, și repartizarea profitului net realizat în 2018, jumătate urmând a fi distribuit ca dividende. Grupul Erste, principalul acționar al BCR, cu o participație de 99,8%, va încasa cea mai mare parte a dividendelor de 485,2 milioane de lei care vor fi plătite de bancă până pe 30 iunie.

Suma reprezintă jumătate din profitul net al băncii, de 970 milioane de lei, cealaltă jumătate fiind repartizată ca rezultat reportat și inclusă în fondurile proprii de nivel 1 de bază ale băncii.

Valoarea dividendelor aprobate astăzi este mai mult decât dublă decât cea repartizată anul trecut, din profitul aferent anului 2017. În 2017, BCR reușea un profit net de 570 milioane de lei și mai avea de acoperit un rest de 121 milioane de lei din pierderea uriașă a anului 2014, de peste 2,6 miliarde de lei. Astfel că a repartizat pentru dividende 228,1 milioane de lei, după o pauză de mai mulți ani în care acționarii nu au primit nimic,  și o sumă similară ca rezultat reportat, ce a fost inclusă în fondurile proprii de nivel 1 de bază.

Acționarii au aprobat, totodată, situațiile financiare pe 2018, dar și bugetul băncii și al grupului BCR pe 2019. Pentru acestea din urmă, aprobarea fusese respinsă la precedenta AGA din cauza incertitudinilor legate de efectele Ordonanței 114, ulterior modificate de Guvern, care a introdus taxa pe activele băncilor.

Acţionarii Raiffeisen Bank România, plasată în top cinci al băncilor locale după active, au aprobat lansarea unor emisiuni de obligaţiuni până la un plafon maxim al principalului de 1 mld. euro sau echivalent lei, respectiv 4,75 mld. lei, prin care banca urmăreşte să-şi diversifice sursele de finanţare şi să îşi întărească poziţia de capital.

Obligaţiunile vor fi denominate în euro sau lei, cu rata dobânzii fixă sau variabilă, cu frecvenţa cuponului anuală sau semianuală, cu scadenţa maximă de 10 ani, cu excepţia obligaţiunilor care reprezintă instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, care sunt perpetue. Totodată, obligaţiunile emise pot fi de diverse tipuri, precum obligaţiuni ipotecare, obligaţiuni negarantate nesubordonate, obligaţiuni negarantate subordonate, obligaţiuni care reprezintă instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar.

Raiffeisen trebuie să ramburseze obligaţiuni de 500 mil. lei care ajung la scadenţă în luna mai din 2019.

Raiffeisen Bank România, deţinută de grupul austriac cu acelaşi nume, va acorda acţionarilor dividende de 444 mil. lei, reprezentând jumătate din profitul net de 881,09 mil. lei, diferenţa urmând să fie inclusă în rezultatul reportat, potrivit deciziei acţionarilor. Grupul austriac Raiffeisen este principalul beneficiar al dividendelor plătite de subsidiara din România, în condiţiile în care controlează peste 99% din bancă.

Acţionarii Raiffeisen Bank România au votat şi acordarea unui nou mandat pentru austriacul Martin Gruell în funcţia de membru în consiliul de supraveghere. El a făcut parte şi până acum din boardul Raiffeisen România, dar este şi chief financial officer (CFO) şi membru al comitetului director al Raiffeisen Bank International.

Suma totală care va putea să fie acordată în 2019 pentru remuneraţia membrilor Consiliului de Supraveghere al Raiffeisen Bank România, care monitorizează activitatea conducerii executive, nu va depăşi 465.000 euro, valoare brută. În prezent, Consiliul de Supraveghere al Raiffeisen este format din şapte membri, dintre care doi sunt independenţi.

Pe ordinea de zi a AGA de la Raiffeisen România au fost şi situaţiile financiare aferente anului trecut, planul de investiţii, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an.

Raiffeisen a obţinut în 2018 un profit net de 881 mil. lei, cu 79% peste nivelul din 2017.

Marfin Bank, instituţie de credit preluată în 2018 de grupul grec Vardinogiannis de la Fondul de Rezoluţie din Cipru, îşi va schimba denumirea în Vista Bank, potrivit informaţiilor din piaţă, dar şi  înregistrărilor de la Oficiul de Stat pentru Mărci şi Invenţii (OSIM). 

Cererea de întregistrarea a mărcii „Vista Bank“ a fost depusă la OSIM de către Marfin în luna noiembrie a anului trecut. Denumirea „Vista Bank“ este deja utilizată de o bancă din Texas (SUA) înfiinţată în 1912. Potrivit celor mai recente date, de la finalul anului 2017, Marfin Bank avea o cotă de piaţă de 0,5%, echivalentul unor active în valoare de 2 miliarde de lei.

Grupul Vardinogiannis vrea să poziţioneze Marfin Bank într-un jucător corporate care se va adresa firmelor din toate sectoarele economice. Familia Vardinogiannis are experienţă în sectorul bancar, în condiţiile în care a deţinut o bancă în Grecia pe care a vândut-o grupului Piraeus. Operaţiunile locale ale familiei Vardinogiannis sunt conduse de Georgios Taniskidis, un bancher cu o experienţă de aproape 30 de ani care a lucrat şi pentru portughezii de la Millennium cât timp aceştia au deţinut o bancă în Grecia - Nova Bank.

Marfin Bank a obţinut în 2017 un profit net de 5,7 milioane de lei (1,2 mil. euro), potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. 2017 a fost al doilea an consecutiv cu profit pentru bancă, însă câştigul Marfin Bank s-a redus anul trecut de aproape şapte ori comparativ cu 2016. În perioada 2013-2015 Marfin s-a confruntat cu pierderi semnificative, de aproape 300 milioane de lei.

BCR Pensii şi BRD Pensii, fonduri de pensii Pilon II administrate privat care gestionează banii de bătrâneţe a circa 1,1 milioane de români, au intrat în acţionariatul Alro Slatina în al doilea semestru din 2018, potrivit datelor agregate de ZF din rapoartele semestriale.

Aceasta este singura achiziţie nouă din portofoliul celor două fonduri în S2/2018, cel mai probabil fiind efectuată în timpul plasamentului privat al producătorului de aluminiu din ultima lună a anului trecut.

Astfel BCR Pensii, parte a grupului din care face parte şi a doua cea mai mare bancă din România în funcţie de activele gestionate, are investiţii de 5,9 milioane de lei la Alro Slatina, echivalentul a 0,27% din capitalul social al companiei.

Pe de altă parte BRD Pensii are 9,2 mi­lioane de lei investite la producătorul de aluminiu, adică 0,42% din capitalul social. Spre comparaţie AZT Viitorul Tău, al doilea cel mai mare fond de pensii administrat privat din România după cel al NN, a raportat săptămâna aceasta o investiţie de 72 mil. lei la Alro, echivalentul a 3,27% din capitalul social. NN Pensii încă nu a publicat raportul aferent situaţiei detaliate a investiţiilor la finele anului 2018, însă este posibil ca şi acest fond să fi intrat acţionar la Alro.

Ruşii de la Vimetco, acţionarii majoritari ai Alro Slatina, cât şi minoritarii de la Conef, au desfăşurat în decembrie 2018 un plasament privat de vânzare de acţiuni ALR prin intermediul brokerului Swiss Capital în urma căruia ruşii şi-au redus participaţia de la 84% la 54,2%, iar Conef a vândut întreaga participaţie de circa 4%. În vara anului 2018 Alro a desfăşurat o ofertă secundară de vânzare de acţiuni (SPO) care s-a încheiat fără succes.

BCR Pensii are investiţii de 474 milioane de lei în 15 acţiuni listate la bursa românească. Spre comparaţie BRD Pensii figurează cu 239 milioane de lei în 16 acţiuni, potrivit datelor agregate de ZF. Pe partea de active nete gestionate, BCR Pensii are 3,4 miliarde de lei, în timp ce BRD Pensii administrează 1,9 mld. lei, potrivit celor mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), cele aferente lunii martie.

BCR Pensii administrează banii de bătrâneţe ai circa 645.000 de români iar în ultimele 12 luni a avut o rată de rentabilitate anualizată de 2,7%. Spre comparaţie BRD Pensii are 426.000 de participanţi şi 2,3% randament.

Strategia de investiţii a fiecărui administrator Pilon II pentru propriul fond de pensii private influenţează în mod direct rentabilitatea fondului şi implicit sumele de care participanţii vor beneficia. Prin urma modalitatea în care activele fondului sunt investite, respectiv acţiuni, obligaţiuni, depozite bancare, are o influenţă directă asupra valorii activului net pe baza căruia participantul îşi va deschide dreptul la pensie.

Compania norvegiană Auka, specializată în furnizarea de soluţii tehnologice pentru domeniul financiar, are în plan să încheie parteneriate cu diferiţi jucători care activează pe piaţa locală - bănci sau companii telecom, pentru a lansa soluţia proprie de plată cu mobilul şi în România. Auka este deja lider pe pieţele de plăţi mobile din Scandinavia, fiind prima companie care a lansat un portofel electronic mobil (mobile wallet) în Norvegia, în urmă cu cinci ani.

„Anul trecut am anunţat că vom lansa o nouă soluţie de portofel electronic (mobile wallet), numită Settle, care va fi soluţia numărul unu pentru plăţi mobile la nivel european, iar România este una din pieţe pe agenda noastră. Deocamdată nu am anunţat o dată de lansare pentru România, fiindcă abia ne-am stabilit o prezenţă aici. Dar interesul din piaţă deja este ridicat. Ne putem aştepta la o lansare în 2019 sau 2020“, a declarat Sara Rasmussen, director de vânzări la nivel global în cadrul Auka în cadrul conferinţei ZF Mobilio ‘19. Compania, fondată în 2010 în Norvegia, s-a numărat printre primele start-up-uri fintech, aplicând pentru o licenţă pe baza directivei europene PSD1, privind serviciile de plată.

În regiunea Scandinaviei, gradul de adopţie al plăţilor mobile este cel mai ridicat din Europa, peste 70% din întreaga populaţie folosind plata cu mobilul. În afară de ţările nordice, plăţile mobile sunt folosite foarte mult în SUA şi China. În România, plata cu mobilul este abia la început, deocamdată existând doar trei astfel de soluţii, oferite de două bănci - ING şi BT (Banca Transilvania) - şi de o companie de telecomunicaţii - Orange. Soluţiile oferite de ING, BT şi Orange - ING Pay, BT Pay, respectiv Orange Money - sunt disponibile însă doar pentru clienţii acestora.

Soluţia dezvoltată de Auka, numită Settle, poate fi însă personalizată de orice fel de partener, nu neapărat de o bancă. Ca atare, utilizatorii Settle ar putea folosi soluţia indiferent de banca emitentă a cardului deţinut.

„Modelul de business al Settle este bazat pe un ecosistem. Am fost inspiraţi de cardurile Visa, Mastercard când am creat Settle. Ştim că avem nevoie de masă critică, atât pe zona consumatorilor, cât şi pe zona comercianţilor, pentru a lansa un mobile wallet de succes. Am oferit posibilitatea oricui care o bază de clienţi solidă să se alăture părţii de distribuţie Settle, iar pentru a face acest lucru nu trebuie să plăteşti vreo taxă pentru soluţie, dar trebuie să o promovezi şi primeşti comision. Practic, contribuim cu o motivaţie pentru a putea răspândi soluţia“, a explicat ea.

Settle oferă soluţii pentru toţi cei implicaţi în ecosistem - de la comerciant la utilizator.

„Settle acoperă şi partea de între utilizatori (peer-to-peer), dar şi toată gama de soluţii pentru comercianţi, pre-order, e-commmerce, transfer de bani etc. Este o soluţie foarte versatilă.“

În Scandinavia, Auka colaborează cu peste 100 de bănci, platforma dezvoltată de companie fiind de departe lider pe piaţa de plăţi mobile din nordul Europei.

„Câteva bănci din România au lansat deja o formă de plată cu mobilul, dar sunt soluţii separate. Unele bănci au lansat aplicaţii doar pentru clienţii lor, iar recomandarea mea este să se alăture ca partener unei singure soluţii. În Norvegia este o singură soluţie dominantă pe piaţă“, a punctat Sara Rasmussen. Ea adăugat că sfatul ei pentru dezvoltarea pieţei de plăţi mobile din România este să nu investească resurse de timp şi bani pentru crearea unor soluţii proprii, ci să aleagă ca partener un furnizor care deja are soluţia dezvoltată şi funcţională. 

„Un sfat pentru România este să nu încerce să creeze singură o soluţie de plată mobilă care să domine piaţa, pentru că nu are cunoştinţele necesare, iar pentru a putea realiza o astfel de soluţie este nevoie de foarte mult timp şi de foarte mulţi bani.“

În prezent, Auka activează doar în regiunea Scandinaviei, însă odată cu lansarea Settle, îşi va extinde activitatea şi în restul Europei. Compania norvegiană a început deja prospectarea pieţelor din Croaţia, Cipru şi România.

„Am vorbit cu băncile din regiunea României şi am văzut că există nevoia unei soluţii de plată cu mobilul. Când am întrebat firmele despre tendinţele privind modalitatea de plată din viitor, 78% au răspuns că plăţile mobile reprezintă viitorul“, a precizat directorul de vânzări la nivel global al Auka.

Compania norvegiană a realizat un studiu la nivelul UE, inclusiv pentru piaţa din România, în ceea ce priveşte gradul de adopţie al soluţiilor de plată cu mobilul, din care a reieşit că 60% dintre companiile mici şi mijlocii de pe plan local preferă încă metoda de plată cu numerar.

„România este o piaţă cu potenţial mare de dezvoltare pe segmentul de plăţi mobile, în condiţiile în care gradul de utilizare al numerarului este foarte ridicat.  Am văzut că şi în alte regiuni unde se foloseşte intensiv cash-ul, există un grad de adopţie ridicat a plăţilor cu mobilul, deci pentru noi acest lucru este o oportunitate“, a subliniat ea.

Conform studiului Auka, care a fost realizat în ianuarie 2019 pe un eşantion de 28,000 de respondenţi - IMM-uri din domeniul serviciilor, comerţului şi industria ospitalităţii, din toate cele 28 de state membre UE, aproximativ 58% dintre companiile mici şi mijlocii folosesc plata prin intermediul telefoanelor mobile, indiferent că este vorba despre tehnologia contactless, aplicaţii tip portofel electronic sau coduri QR.

„Piaţa este pregătită, trebuie doar să educăm consumatorii. Se spune că oamenii ezită când vine vorba de schimbări, dar eu cred că sunt doar leneşi şi trebuie să li se ofere o soluţie care să le rezolve problemele.“

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, miercuri, un curs de referinţă de 4,7560 lei/euro, o scădere de 0,04% faţă de nivelul atins marţi.

Marţi, euro a coborât la 4,7581 lei.

Miercuri, euro a scăzut la 4,7560 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,2268 lei la 4,2421 lei.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4,1488 lei la 4,1644 lei.

Lira sterlină a scăzut de la 5,4956 lei la 5,4872 lei.

Preţul gramului de aur a urcat de la 173,0752 lei la 173,6953 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,39%, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, scrie News.ro.

Marți, indicele a crescut la 3,41%, cel mai mare nivel din 3 august 2018, când a fost 3,47%.

Miercuri, indicele a scăzut la 3,39%.

Totodată, indicele ROBOR la șase luni a stagnat la 3,43%, pentru a treia oară consecutiv.

Vineri, acesta a urcat de la 3,42% la 3,43%, cel mai mare nivel din 23 noiembrie 2018, când a fost 3,46%. Luni și marți, indicele a stagnat.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în apreciere la 3,55%, de la 2,12%, valoare înregistrată şi şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a crescut la 3,26%, de la 1,83%, valoarea din ziua anterioară.

Postări Facebook

Cuculis Adrian Calin: https://www.facebook.com/groups/860004747399811/permalink/2142376672495939/

Ovidiu Blag: https://www.facebook.com/ovidiublag/posts/2339143786148234

Infodebit Credit Report: https://www.facebook.com/InfodebitMoldova/posts/2311999119087647

Postări Twitter

Gadget.ro: https://twitter.com/gadgetro/status/1121172686019989504

Claudiu Pădurean: https://twitter.com/clujtoday1/status/1121138949479653376

Transylvania Today: https://twitter.com/TransylvaniaTod/status/1121138438495965188

Monitorul de Cluj: https://twitter.com/monitorulcj/status/1121095277459451909