|
|
Dan Bucșa, UniCredit: Legea
pensiilor nu poate fi aplicată în forma actuală. Nu sunt bani! Vor
crește alte taxe. Cota unică va fi prima care va cădea, poate chiar din
2020
România are deja deficite foarte mari și se află
într-o poziție mai vulnerabilă decât toate țările din regiune, astfel
încât noi măsuri de iresponsabilitate bugetară, precum majorările de
pensii din noua lege, pot agrava și mai mult problemele, avertizează Dan
Bucșa, economistul-șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit.
“Legea pensiilor nu poate fi implementată în forma actuală. Nu sunt bani!”,
sintetizează problema Bucșa. Economistul roman stabilit la Londra spune
că o creștere a cheltuielilor atât de mare precum cea presupusă de
viitoarele majorări de pensii nu poate fi suportată decât dacă ar crește
foarte mult colectarea sau dacă vor urca taxele, ultima variantă fiind
cea mai probabilă.
Problema dezechilibrelor create de noile majorări de pensii poate deveni
importantă și pentru agențiile de rating în momentul în care Comisia
Europeană va semnala în viitorul raport că consideră important aspectul,
spune Bucșa. Iar un downgrade la rating înseamnă încadrarea titlurilor
românești în categoria non-investment grade (junk), cu consecințe în
creșterea și mai amplă a costurilor de împrumut ale țării.
În opinia sa, cota unică a impozitului pe venit are zilele numărate:
“Întrebarea nu este dacă va crește impozitul pe venit, ci când. Cota
unică pe salarii va fi prima care va cădea, poate chiar din 2020,
pentru că Guvernul nu va putea tăia cheltuieli în ani cu alegeri”.
Care vor fi “norocoșii” care vor suporta prețul iresponsabilității
bugetare? “Clasa de mijloc va fi cea care va plăti dacă se mărește
impozitul pe venit”, spune Bucșa, remarcând că acum, în clasa de mijloc,
ca pilon solid al acesteia se încadrează și bugetarii din România, care
au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale din Europa. În fapt, o
treime din angajații din România au primit creșteri salariale mai mari
ca în UE, în acest grup intrând toți angajații de la stat, inclusiv cei
de la companii de stat, din domenii precum mineritul care au făcut mereu
pierderi. “Vor fi mai productive aceste activități doar pentru că
oamenilor le-au fost crescute salariile ca să muncească mai cu spor? Nu.
Sunt de înțeles creșteri în sănătate, în învățământ, unde nu sunt alte
soluții pentru a opri migrația. De altfel, vedem că migrația la medici a
început să crească în țări ca Ungaria de când salariile în sănătate au
crescut mult în România și Bulgaria.”
Bucșa amintește că până la sfârșitul anului viitor salariații de la stat
vor câștiga, pe medie, mai mult decât cei din bănci. Iar consecințele
creșterilor salariale rupte de productivitate se transmit deja în
inflație, deficit extern și deficit bugetar.
Majorările de salarii în scop electoral nu sunt o invenție românească,
dar autoritățile noastre se remarcă în fața politicienilor din țările
vecine prin eternizarea populismului și prin menținerea unor așteptări
de creșteri perpetue. “Toate țările din regiune care au avut creșteri
salariale în 2018 au avut și alegeri. Dar după alegeri se calmează. Noi,
în România, rămânem campioni cu creșterile salariale anunțate, iar
problema nu este doar cât de mari sunt aceste creșteri, ci și cât timp
se mențin”, spune Bucșa.
Economistul Unicredit remarcă trei tipuri de populism în regiune. Cel
românesc crează așteptarea că salariile și pensile vor crește necontenit,
iar astfel de așteptări se văd în inflație. Populismul ungar aduce
măriri de lefuri înainte de alegeri, după care gata, ne vedem la
următoarele alegeri. Populismul polonez are inteligența unor măsuri care
nu cresc anticipațiile inflaționiste. Spre exemplu, polonezii au mărit
alocațiile pentru copii, iar efectul a fost că oamenii au început să-și
plătească mai repede din datorii din banii intrați în plus și abia apoi
au crescut și cheltuielile. Un comportament care nu s-a dus în inflație,
pentru că nu s-au creat așteptări de creșteri perpetue, alți bani în
plus putând veni doar la nașterea unui nou copil. Nici alte măsuri din
Polonia, precum tăierea taxelor pe venit pentru tineri și a celor pentru
companiile înființate de tineri, nu au creat așteptări că vor fi
repetate an de an și nu s-au dus în inflație.
“Anul trecut, jumătate din inflație a fost fiscală în România”, constată
Bucșa. În opinia sa, inflația va rămâne în ținta de 3,5% a băncii
centrale, dar ar putea termina anul deasupra acestui nivel. Depășirea țintei
este probabilă ca urmare a efectului de bază care se va face simțit la
finele anului, în condițiile în care, la sfârșitul lui 2018, BNR a
reușit încadrarea în țintă grație unei scăderi ample a prețului
petrolului.
În aceste condiții, România va avea cea mai mare inflație din Europa,
depășită doar de Rusia (care vine după o creștere cu 2% a TVA) și de
Turcia, aflată în criză.
Un risc important este chiar cel de intrare în recesiune tehnică. "Riscul
unei recesiuni tehnice în România, în a doua parte a anului viitor sau
în 2020, este unul foarte mare, recesiune tehnică însemnând două
trimestre consecutive de reducere a PIB. Dacă Europa va crește cu 1%,
probabil că vom evita recesiunea. Dacă, însă, va crește cu mai puțin de
1%, atunci sunt șanse mari să fie o recesiune. Prognozele noastre arată
o încetinire a economiei în 2020 undeva foarte aproape de 2%. De ce?
Pentru că, o dată, contribuția consumului nu mai poate să fie la fel de
mare, în al doilea rând contribuția stocurilor ar trebuie să înceteze la
un moment dat, în al treilea rând investițiile probabil se vor reduce,
iar în al patrulea rând nu vedem cum vor crește exporturile nete deși se
va da în folosință o fabrică destul de mare de electrocasnice, la
sfârșitul anului 2019. De asemenea, industria auto s-ar putea să
performeze mult mai prost. Suntem la finalul unui ciclu de cumpărări de
automobile în Europa, dar poate fi stimulat prin scheme de tipul "Rabla",
a spus Bucșa.
Conform estimărilor UniCredit Bank, România va avea în acest an o
creștere economică mai mică de 4%.
“Speciali” în Uniunea Europeană vom fi și cu deficitul extern, rămânând
singurii care nu îl putem acoperi cu investiții străine și cu fonduri UE.
“De aceea suntem nevoiți să atragem investiții de portofoliu, care sunt
scumpe și volatile. Guvernul este cel care atrage cel mai mult astfel de
fonduri, și pentru că statul se împrumută scump costul împrumuturilor
crește și pentru alte entități din România”, arată Bucșa. Mai departe,
împrumuturile externe mai mari ale statului pun presiune pe leu. “Din
păcate, dobânzile nu se vor reduce prea curând dacă guvernul nu renunță
la măsurile populiste și nu îmbunătățește colectarea. Dobânzile sunt
mici în țările cu excedente mari, or noi avem deficite mari”, spune
economistul Unicredit.
Un cerc vicios pe care statul are puține șanse să-l spargă prin
creșterea exporturilor, pentru că nu poți crea peste noapte noi
exportatori. Poate, în schimb, să oprească explozia cheltuielilor cu
salariile și pensile, care vor ajunge la 20% din PIB dacă se aplică noua
lege, și să îmbunătățească colectarea. “Ministerul Finanțelor știe ce să
facă pentru a crește colectarea, pentru că se uită care au fost
soluțiile în regiune. Polonezii au crescut colectarea la granițe punând
două firme diferite, una chineză și una americană, care se verifică
reciproc, să scaneze tirurile. O soluție este și legarea caselor de
marcat la Ministerul Finanțelor, care a început și la noi dar nu s-a
finalizat. Rușii au implementat-o cu succes, la fel și bulgarii și
polonezii, cei din urmă reducând gap-ul de TVA sub 10%, adică la nivelul
din Austria și Olanda”, spune Bucșa.
În primele două luni ale anului, cheltuielile cu salariile și asistența
socială, categorie care include și pensiile, au ajuns la cel mai ridicat
nivel din septembrie 2010 în funcție de ponderea pe care o au în
veniturile fiscale și din contribuții colectate de stat. Un dezechilibru
mai amplu decât cel de acum a fost înregistrat cel mai recent în 2010,
când România era în plin acord cu FMI, ia autoritățile anunțaseră de
puțin timp măsuri de austeritate, cum au fost majorarea TVA de la 19% la
24% și reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.
Din luna septembrie ar urma să se aplice și prima etapă de majorare a
pensiilor prevăzute de noua lege, etapă amânată față de termenul,
inițial care se dorea a fi chiar din ianuarie 2019. Potrivit actului
normativ, în anul 2021 punctul de pensie va fi 1.875 de lei. Mediul de
afaceri a reclamat că, în baza analizelor și dezbaterilor experților pe
acest subiect, legea, care aproape dublează cheltuielile publice cu
pensiile până în 2021, respectiv le crește cu peste 130% până în 2022,
nu este sustenabilă. Acesta prevede creșteri etapizate ale punctului de
pensie până în anul 2021, astfel: 2019 - 1.265 de lei, 2020 - 1.775 de
lei, 2021 - 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referință
se va indexa anual cu rata inflației și 50% din creșterea reală a
câștigului salarial mediu brut realizat. |
|
|
Mediu de aparitie: presa online |
Denumire |
Titlu |
Detalii |
Rating |
Link |
Profit.ro |
Dan Bucșa, UniCredit:
Legea pensiilor nu poate fi aplicată în forma actuală. Nu sunt
bani! Vor crește alte taxe. Cota unică va fi prima care va
cădea, poate chiar din 2020 |
Autor: Oana Osman |
0 |
|
|