Două bănci din România, Banca Transilvania și CEC Bank, au introdus serviciul plăţi instant, dezvoltat de Transfond (Operatorul Casei de Compensare Automate a Plăţilor Interbancare) în colaborare cu Asociaţia Română a Băncilor și Banca Naţională a României. Serviciul asigură transferul banilor în mai puţin de 10 secunde între bănci şi este disponibil atât clienţilor persoane fizice, cât şi celor juridice.

"O serie de bănci se află în etapele finale de pregătire, înrolările acestora în infrastructură pentru Plăţi Instant urmând să fie realizate în funcţie de propriile strategii pentru produsele oferite clienţilor şi de stadiul concret al acţiunilor interne de conectare ale fiecăreia la infrastructura centrală. În completarea serviciului plăţi instant, Transfond urmează să lanseze în producţie serviciul AliasPay, ce va permite iniţierea de plăţi prin intermediul dispozitivelor mobile, cunoscând doar numărul de telefon mobil al beneficiarului, în locul IBAN-ului acestuia. Folosind AliasPay, clienţii serviciilor de plăţi vor putea să iniţieze sau să încaseze diverse sume, în plafonul menţionat, fie prin Plăţi Instant, fie prin ordine de plată tradiţionale", a menționat directorul general al Transfond, Sabin Carantină.

Instrumentul de plăţi poate fi utilizat doar de clienţii băncilor care decid să îl implementeze, până în prezent BT şi CEC Bank fiind singurele de la noi din ţară.

"Clienţii vor putea transfera lei, în timp real, spre băncile din ţara noastră care aderă la această tehnologie, inclusiv în intervalul off hours - a doua parte a zilei, la final de săptămână sau în zilele de sărbători. Aceştia vor putea folosi serviciul plăţi instant prin BT24 Internet Banking şi Mobile Banking, precum şi prin aplicaţia BT Pay, gratuit primele trei luni de la lansare", spune Omer Tetik, director general al BT

Serviciul asigură transferul banilor în mai puţin de 10 secunde între bănci, astfel de plăţi putând fi efectuate oricând, valoarea individuală a unei plăţi executate prin intermediul acestui serviciu încadrându-se în limita a 50.000 de lei.

"Serviciul este disponibil pentru plăţile în lei efectuate la ghişeele băncii sau prin intermediul aplicaţiei CEC Bank Mobile Banking, momentan doar către beneficiari cu conturi deschise la BT. Pe măsură ce alte bănci vor adera la noua schema de decontare, tranzacţiile vor putea fi iniţiate şi către clienţii lor", a precizat Laurenţiu Mitrache, preşedinte al Comitetului de Direcţie al CEC.

Utilizatorii finali (consumatori, autorităţi, business-uri) vor putea utiliza serviciul pe măsura înrolării băncilor (sau altor prestatori de servicii de plăţi) cu care aceştia lucrează, în infrastructura interbancară pentru plăţi de retail în timp real.

Spread-ul de dobândă, care evidenţiază diferenţa între dobânda la titlurile de stat pe termen lung, de 10 ani, şi dobânda pe termen scurt, s-a ajustat cu 2,7%, la 1,78 puncte procentuale, trendul descendent indicând premise negative pentru economie, respectiv riscul încetinirii PIB.

Dobânda la titlurile de stat pe 10 ani s-a consolidat la 4,93%, fiind în creştere cu 2,8% de la începutul anului 2019, potrivit Băncii Transilvania. „Pe piaţa titlurilor de stat rata de dobândă la 10 ani s-a consolidat la 4,93% (avans cu 2,8% în 2019). Spread-ul de dobândă s-a ajustat cu 2,7%, la 1,78 puncte procentuale (cel mai redus nivel din ultimele şase săptămâni), evoluţie care exprimă premise de decelerare pentru dinamica anuală a PIB-ului nominal pe termen scurt“, se arată într-o notă a Băncii Transilvania, semnată de Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică.

Ratele de dobândă oscilează pe piaţa secundară în funcţie de cerere şi ofertă. Dobânda la titlurile de stat la 10 ani reflectă aşteptările pieţei privind creşterea economică şi inflaţia pe termen lung.

O creştere a curbei randamentelor, respectiv spread în creştere, indică premise pozitive pentru economie, în timp ce scăderea spread-ului indică contrariul. „Ne aşteptăm la reacţii ale curbei randamentelor la climatul macrofinanciar internaţional şi la ştirile economice şi politice interne pe termen scurt“, mai susţine analistul Băncii Transilvania.

Piaţa din România este o piaţă foarte atractivă. Ceea ce a lipsit în trecut a fost lipsa de convergenţă şi interoperabilitate adevărată, care poate face plăţile scalabile. Odată cu introducerea contactless-ului ca tehnologie s-a deschis o fereastră extraordinară de oportunitate pentru soluţii complementare, a declarat Oana Ilaş, Director Retail Products Management and Development, Banca Transilvania, în cadrul conferinţei ZF Mobilio 19. 

”Plata nu mai este legată de cardul de plastic cu care ne-am obişnuit, ci de o paletă de soluţii. La BT nu avem doar o aplicaţie de mobile wallet, dar clienţii noştri au o paletă completă de instrumente la dispoziţie. Am lăsat la latitudinea acestora să folosească acele instrumente care le sunt cele mai convenabile. Este important pentru client să găsească oportunitatea să plătească foarte simplu”, a spus ea.

Bursa de la București a întrerupt o serie de patru aprecieri consecutive și a închis “pe roșu”, pe un rulaj în creștere, asigurat în proporție de 30% de acțiunile Băncii Transilvania (TLV) și ale Fondului Proprietatea (FP).

Indicele compozit BETPlus s-a depreciat cu 0,53%, o evoluție similară fiind consemnată și pentru indicele reprezentativ BET, care a coborât până la nivelul de 8.358,28 de puncte.

În contrast, indicii bursieri majori de pe continent au încheiat prima sesiune după pauza prilejuită de Paștele catolic în teritoriu pozitiv: +0,85% pentru FTSE100 la Londra, +0,11% pentru DAX 30 la Frankfurt și +0,20% pentru indicele CAC 40 de la Paris. Indicele paneuropean Stoxx Europe 600 a urcat cu 0,23%, sprijinit de avansul acțiunilor companiilor din energie, în contextul în care prețurile petrolului au urcat la un nou maxim al ultimelor șase luni.

Rulajul de la București, în valoare de 31,17 milioane de lei (6,55 milioane euro), a fost acoperit aproape în totalitate de acțiunile blue-chip, ale celor mai lichide companii.

Banca Transilvania și Fondul Proprietatea și-au disputat primele două locuri în topul lichidității, cu transferuri de peste 5 milioane de lei fiecare. Titlurile Băncii Transilvania au pierdut 1,14% din valoare, până la prețul de 2,16 lei, în timp ce acțiunile FP s-au depreciat cu 0,21%, până la 0,958 lei.

Indicele financiar BET-FI a suferit o corecție de 0,22%.

Tabloul din sectorul energetic a fost unul mixt. La capitolul creșteri, titlurile OMV Petrom (SNP) s-au apreciat cu 0,40%, pe un rulaj de 4,83 milioane de lei, iar cele ale Romgaz (SNG) au câștigat 0,15%, pe schimburi însumând 4,2 milioane de lei.

De cealaltă parte, acțiunile Nuclearelectrica s-au depreciat cu 4,49%, pe fondul unor tranzacții în valoare de 1,5 milioane de lei, în timp ce prețul acțiunilor Electrica (EL) a scăzut cu 3,26%, pe transferuri de 1,2 miloane de lei.

Tranzacții importante au fost consemnate și pentru titlurile Transgaz, care au staționat la nivelul de 350 lei/unitate, pe un rulaj de aproape 3,1 milioane de lei.

Indicele de sector, BET-NG, a avut un recul de 0,47%.

În regiune, indicele PX de la Praga s-a depreciat cu 0,29%, indicele BUX de la Budapesta a coborât cu 0,45%, în timp ce indicele WIG de la Varșovia a înregistrat un avans nesemnificativ, de 0,05%.

Patru propuneri au fost făcute de Comisia economică, industrii și servicii a Senatului, în raportul prezentat astăzi de senatorul Daniel Zamfir după finalizarea anchetei parlamentare asupra investigației efectuate de Consiliul Concurenței pe piața serviciilor bancare și interbancare.

În primul rând, Comisia va înainta raportul către Biroul Permanent al Senatului, în vederea transmiterii acestuia către Președintele României, cu propunerea demiterii lui Bogdan Chirițoiu din funcția de Președinte al Consiliului Concurenței. În concluziile raportului, Comisia susține că instituția condusă de Chirițoiu nu s-a conformat corespunzător cererilor Comisiei în timpul anchetei parlamentare, răspunzând selectiv, furnizând documentele parțial și cu întârziere și obstrucționând astfel aflarea adevărului. În opinia Comisiei, sunt mai multe nereguli în modul în care Consiliul Concurenței a închis investigația pe piața serviciilor bancare și interbancare care ar fi trebuit să lămurească dacă cotațiile Robor au fost manipulate în 2008, cu soluția de nesancționare a băncilor.

O a doua propunere este sesizarea Curții de Conturi pentru a verifica veridicitatea acuzațiilor referitoare la existența unor angajați fictivi la Consiliul Concurenței și a aplica eventuale sancțiuni, în condițiile în care Comisia parlamentară cu are competențe de a se pronunța asupra acestora. Informații despre angajări fictive la CC au rezultat din declarația fostului Secretar General al Consiliului Concurenței, Vasile Șeclaman, care a spus senatorilor că mai mulți angajați figurează în organigrama instituției, sunt salarizați lună de lună, însă nu vin la serviciu.

A treia propunere a fost cauzată, potrivit senatorului Daniel Zamfir, de refuzul senatorului Florin Cîțu de a se prezenta la audieri în ancheta parlamentară, în calitate de fost trezorier al ING Bank în perioada în care s-au desfășurat faptele verificate de Consiliul Concurenței. “Conform Art. 9, alin.(3) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicat, Comisiile de anchetă parlamentară pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice, acestea fiind obligate să se prezinte în fața comisiei de anchetă parlamentară. Dat fiind refuzul sistematic al domnului senator Florin Cîțu de a participa, în calitate de fost trezorier al ING Bank, la audierile din cadrul anchetei parlamentare privind investigația derulată de Consiliul Concurenței pe piața serviciilor bancare și interbancare, membrii Comisiei economice, industrii și servicii  au decis să propună modificarea și completarea Legii 96/2006 în sensul sancționării persoanelor citate care refuză audierea”, se arată în raport.

Tot de refuzul prezentării la audieri este legată și ultima propunere a comisiei lui Daniel Zamfir, însă de data aceasta sunt vizați angajați ai băncii centrale, pe care senatorii i-ar dori sancționați de către guvernatorul Mugur Isărescu.

“Dat fiind refuzul repetat al domnului Nicolae Cinteză, director al Direcției de Supraveghere a BNR, și al domnnului Șerban Matei, director al Direcției Relații Internaționale  a BNR, Comisia economică, industrii și servicii propune Biroului Permanent al Senatului să transmită o solicitare Guvernatorului Mugur Isărescu privind sancționarea corespunzătoare a celor doi angajați”, se arată în finalul raportului.

Conform Art.9, alin.(4) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicat, în cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei de anchetă, aceasta poate propune conducătorului autorității sau instituției unde desfășoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare și funcționare a instituției respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală, pentru infracțiunea prevăzută de art. 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, precizează autorii documentului.

În urma audierilor derulate în cadrul anchetei parlamentare, coroborând declarațiile tuturor martorilor și analizând documentele ce au fost transmise de către Consiliul Concurenței, și materialele predate în cadrul audierilor de invitați, membrii Comisiei de anchetă parlamentară au formulat 21 de concluzii.

Conform unei alte concluzii din raport, referitor la suspiciunea privind manipularea indicelui ROBOR de către băncile implicate în procedura de Fixing, suspiciune ce a stat la baza investigaţiei desfăşurate de Consiliul Concurenţei pe piaţa serviciilor bancare şi interbancare, membrii Comisiei au constatat faptul că în cadrul anchetei au existat declaraţii ale martorilor ce confirmă teza unei posibile înţelegeri între bănci, precum şi intervenţia BNR în calcularea indicelui ROBOR.

"Astfel, din declaraţiile făcute de Lucian Isar, intervenţia BNR a fost evidentă, dat fiind că 5 bănci din cele 10 au avut aceeaşi cotaţie, în vreme ce restul au cotat pe o plajă foarte largă de valori, cu precizarea că în 2008 s-a produs o manipulare în sensul scăderii valorilor ROBOR. În opinia lui Lucian Isar, modificarea Normei BNR, prin care se plafona ROBOR-ul la cel mult 25% peste dobânda Lombard, s-a realizat tocmai pentru ca BNR să se asigure că îşi atinge obiectivul de reducere a nivelului ROBOR la cel mult 17,80. Din declaraţia lui Lucian Isar reiese că intenţia BNR-ului a fost în mod clar reducerea ROBOR-ului, iar pentru a materializa-o a recurs la şantaj, ameninţări, blocarea prin normă a valorii maximale. De altfel, acesta a explicat membrilor Comisiei faptul că toate manipulările de dobânzi pe ROBOR sau pe titlurile de stat au fost agreate în urma unor şedinţe, întâlniri, cu participarea reprezentanţilor BNR şi Guvernatorului Mugur Isărescu", se spune în document.

În Raport se menţionează că Lucian Isar şi-a argumentat afirmaţia prin faptul că nivelul sancţiunilor şi al amenzilor personale aplicabile bancherilor, precum şi ameninţările cu investigaţii sunt determinante în implementarea cu obedienţă a tuturor directivelor primite din partea BNR. Din declaraţiile martorilor, dar şi din probele incluse în raportul întocmit de Consiliul Concurenţei, membrii Comisiei au constatat că nivelul cotaţiilor a fost influenţat ca urmare a acestor întâlniri, iar una dintre metodele prin care ROBOR-ul a fost influenţat a fost presiunea pe care BNR-ul a exercitat-o asupra bancherilor pentru a ţine nivelul dobânzii în Fixing cu mult sub nivelul din extra fixing.

"Această presiune este recunoscută şi de Bogdan Chiriţoiu, care în cadrul audierilor a explicat faptul că în cele 3 zile analizate din octombrie 2008, nivelul ROBOR din Fixing era mult sub nivelul pieţei întrucât băncile resimţeau presiunea BNR, nu pentru că ar fi făcut o înţelegere cartelară. Din punctul său de vedere, băncile nu au greşit cu nimic prin faptul că şi-au ascultat reglementatorul, ţinând nivelul ROBOR-ului mai jos decât valorile pe care piaţa le dădea în extra-fixing", se arată în document.

Raportul comisiei parlamentare de anchetă conduse de senatorul Daniel Zamfir conține numeroase inexactități, iar multe informații sunt scoase din context sau prezentate eronat, susține Consiliul Concurenței, într-o reacție la concluziile din raport.

“Investigația Consiliului Concurenței a respectat toate procedurile legale și a condus la aflarea adevărului: nu a existat un cartel între bănci în vederea creșterii ROBOR în octombrie 2008. Concluziile raportului de investigației au fost aprobate în unanimitate de Plenul Autorității de Concurență. De asemenea, reamintim că Autoritatea de Concurență s-a consultat cu Comisia Europeană care investiga, la acel moment, astfel de practici anticoncurențiale la nivel comunitar. Nici Consiliul Concurenței și nici Comisia Europeană nu au găsit genul acesta de dovezi în România și, ca urmare, amenda forului comunitar a fost doar pentru faptele anticoncurențiale din Marea Britanie”, arată Consiliul Concurenței.

Instituția susține că respectă toate autoritățile statului și că a colaborat cu Comisia economică a Senatului, participând la audieri și transmițând toate documentele care au legătură cu ancheta. Obiectează însă că datele din aceste documente nu au nicio legătură cu situația din prezent de pe piața bancară, având în vedere faptul că, în perioada investigată de Consiliul Concurenței, aproximativ 4,5% din creditele acordate de bănci aveau dobânzile calculate în funcție de ROBOR, iar cotația indicelui era sub nivelul tranzacțiilor de pe piața interbancară. Abia în 2010 a fost introdusă obligația ca dobânzile la împrumuturile în lei să se calculeze pe baza indicelui ROBOR.

În acest fel, susțin reprezentanții Consiliului, au fost generate discuții lipsite de fundament și consistență, în detrimentul unor eforturi autentice de identificare a unor soluții reale pentru problemele actuale cu care se confruntă consumatorii români.

Instituția condusă de Bogdan Chirițoiu acuză faptul că concluziile Raportului Comisiei Parlamentare au fost stabilite de senatorul Zamfir chiar înainte de a demara ancheta, încă din decembrie acesta solicitând demiterea Președintelui institiției.

“Cu regret constatăm că Raportul conține numeroase inexactități, iar multe informații sunt scoase din context sau prezentate eronat. În general, cazurile instrumentate de Consiliul Concurenței au o dimensiune tehnică specifică, cu atât mai mult cele din domeniul bancar, astfel că orice analiză necesită experiză la un nivel foarte ridicat și o perioadă de timp suficient de mare pentru a cerceta și avea o idee clară și exactă domeniului”, precizează reprezentanții Consiliului.

Acuzațiile instituției vizează și corectitudinea documentării comisiei de anchetă și speculațiile făcute de aceasta pentru a găsi corelații (artificiale) acolo unde ele nu există. “De exemplu, în situația în care raportul de investigație nu constată vinovăția companiilor investigate, legea nu prevede audierea acestora pentru că nu au motiv să își exercite dreptul la apărare”, precizează instituția de concurență.

Consiliul consideră surprinzătoare propunerile Comisiei Parlamentare, în condițiile în care Parlamentul a fost de acord, iar europarlamentarii români au votat Directiva europeană care prevede că autoritatea de concurență trebuie să își poată desfășura activitatea independent de sfera politică și interzice demiterea conducerii din motive legate de aplicarea reglementărilor în domeniu.

Legislația în domeniul concurenței este legislație europeană, toate actele administrative emise de aceasta fiind supuse controlului judiciar. În acest context, orice parte interesată, nemulțumită de decizii se poate adresa Curții de Apel București și, ulterior, Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nu se poate crea un paralelism față de instanțe și nimeni nu se poate substitui acestora, arată Consiliul.

Autoritatea amintește că a solicitat Comisiei Parlamentare să păstreze confidențialitatea datelor pentru a nu compromite procesele instituției și încasările la buget, având în vedere că valoarea totală a amenzilor aflate pe rolul instanțelor depășește 200 milioane euro.

Faptul că deciziile privind constatarea și sancționarea faptelor anticoncurențiale au fost confirmate de Înalta Curte de Casație și Justiție în proportie de 95% este argumentul cu care Consiliul vrea să convingă că instrumentează cazuri solide, bine fundamentate.

De la înființare, Autoritatea de Concurență a aplicat amenzi de aproximativ 700 milioane euro, din care 93,5 milioane euro anul trecut. Instituția susține că acțiunile sale au generat totodată beneficii pentru consumatori de peste 1 miliard de euro prin scăderea prețurilor.

La demersurile comisiei parlamentare de anchetă, Consiliul Concurenței contrapune propuneri și soluții propria alternative care ar fi, în opinia sa, utile pentru a apăra interesele consumatorilor români.

“De exemplu, în ceea ce privește sistemul bancar românesc, autoritatea de concurență a propus o serie de soluții pentru creșterea concurenței, astfel încât să crească creditarea în condiții mult mai bune pentru consumatori (credite mai ieftine)”, susține instituția. Exemplele concrete sunt:

• Transpunerea Directivei privind Serviciile de Plată (Revised Payment Service Directive), care deschide piața către noi actori (de ex: fintech-uri), dar care nu a fost încă preluată în legislația națională, deși termenul de implementare era ianuarie 2018. Principalul avantaj al dezvoltării companiilor din domeniul fintech îl reprezintă intensificarea concurenței în sectorul financiar și scăderea comisioanelor;

• Capitalizarea CEC Bank;

• Facilitarea refinanțării creditelor la o altă bancă decât cea care a acordat: persoanele care vor să își refinanțeze creditele la alte bănci pentru a a avea costuri mai mici întâmpină greutăți, mai ales la cazul creditelor ipotecare, în condițiile în care valoarea actuală a ipotecii a scăzut sub valoarea inițială. Astfel, autoritatea propune ca pentru partea de garanție rămasă neacoperită să se implice statul, prin intermediul unuia sau mai multor fonduri de garantare;

• Stimularea creditării prin taxare: taxele aplicate  băncilor să scadă pe măsură ce acordă mai multe credite.

Recent, Bogdan Chirițoiu a declarat că va retrimite Guvernului propunerea ca statul să acorde garanții pentru clienții care vor să-și refinanțeze creditele ipotecare, dar nu se pot muta la altă bancă pentru că valoarea ipotecii s-a depreciat în timp în raport cu cea a creditului. "Vom veni și cu îmbunătățiri față de varianta de anul trecut, lucrăm la ele. Una ar putea fi stabilirea unei limite, 100.000 de euro, de exemplu, pentru valoarea creditelor care pot beneficia de garanții, pentru a restrânge beneficiarii potențiali la cei care au cumpărat locuințe", a precizat spune Chirițoiu. La pachet cu aceasta propunere va fi retrimisă, la fel ca în 2018, și recomandarea ca sistemul bancar local să adopte o aplicație software comună API care să deschidă accesul la conturile clienților către terți (fintech), deși multe bănci nu sunt de acord pentru că și-au creat deja propriile platforme pentru a îndeplini cerințele directivei PSD 2.  

"Ambele propuneri ar crește mobilitatea în piață. Oferirea de garanții de către stat, prin FNGCIMM, este și o soluție pentru a ajuta clienții cu credite în derulare să poată înlocui și ei Robor cu noua referință a unui indice al tranzacțiilor efective din piața interbancară în calculul dobânzilor variabile, așa cum noua legislație stabilește pentru creditele noi ce vor fi acordate în viitor de bănci", a declarat Chirițoiu, precizând că debitorii cu credite luate în trecut pot schimba referința doar cu acordul părților, dacă își refinanțează împrumuturile, și pot exista dificultăți dacă valoarea ipotecilor a scăzut.

O astfel de propunere, care ar însemna, de fapt, garantarea din banii contribuabililor a unor active din categoria junk, a fost înaintată anul trecut Guvernului de către Consiliu după ce a constatat, printr-o analiză, că băncile nu pot refinanța clienții, chiar dacă bonitatea lor e corespunzătoare, dacă nu sunt aduse garanții suplimentare, pentru că nivelul capitalului clientului ar fi prea redus sau chiar negativ în raport cu împrumutul (underwater mortgage).

În opinia lui Chirițoiu, o astfel de soluție ar fi utilă în contextul discuțiilor despre posibila "discriminare" pe care noile prevederi legale o crează între clienții cu împrumuturi în derulare și cei care se vor împrumuta după luna mai a acestui an. Pentru cei din urmă, prin ordonanța care a modificat și controversata OUG 114, Guvernul a impus băncilor obligația de a stabili dobânzile variabile adăugând o marjă fixă la un indice al tranzacțiilor efective din piața interbancară, indice care va înlocui actualele referințe Robor (la 3 sau 6 luni), bazate pe cotații ferme ale băncilor într-un interval de 15 minute.

Senatorul Daniel Zamfir a anunțat deja că în Parlament se va încerca modificarea ordonanței care a impus noile reguli, pentru a extinde aplicarea obligatorie și la creditele în derulare.

Nici alte măsuri menite să crească mobilitatea în sistemul bancar, precum cel de mobilitate a conturilor (introdus prin directiva PSD 2) n-au avut efectele scontate, în aprecierea Consiliului Concurenței. În 2016, niciun client nu și-a mutat conturile – adică numărul de cont și sumele din el – la altă bancă, iar în 2017 au fost doar câteva solicitări, arăta instituția anul trecut.

De mai multe ori a fost avansată de Consiliul Concurenței și cealaltă propunere de creștere a concurenței în sistemul bancar, prin transpunerea în legislație cu îmbunătățiri a directivei PSD2. Adoptarea unei aplicații software - API comune pentru sistemul bancar din România, propusă de Chirițoiu pentru a facilita implementarea rapidă și fără dificultăți a directive, a creat, însă, uimire în sistemul bancar. Multe bănci au investit deja pentru propriile aplicații, care respectă toate cerințele directivei, iar inițierea unui demers nou, pentru o soluție centralizată unică, asupra căreia să cadă de acord întreaga piață, este greu de crezut că este de natură să grăbească implementarea directivei. Cu atât mai mult cu cât nici stabilirea unui furnizor care să dezvolte o astfel de aplicație obligatorie pentru toate băncile nu are conturată ideea de rezolvare.

Deputații din comisia de buget au întocmit, săptămâna trecută, raport de adoptare proiectului de lege, inițiat de președintele PSD Liviu Dragnea și senatorul Șerban Nicolae, prin care Banca Națională a României este obligată să aducă în țară aproape toată rezerva de aur ținută în Londra, la Banca Angliei. Anterior atât Consiliul Legislativ, cât și BNR au avertizat că o astfel de modificare a statului BNR are nevoie de avizul Băncii Centrale Europene (BCE). Acum, și Guvernul Dăncilă îi transmite liderului PSD același avertisment, și anume că, pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să aibă acordul BCE.

Inițiativa legislativă, care așteaptă votul din plen al Camerei Deputaților, modifică Legea 312/2004 privind statutul BNR, iar Guvernul Dăncilă a redactat acum un avertisment clar pentru inițiatorii proiectului, liderul PSD Liviu Dragnea și senatorul PSD Șerban Nicolae.

”Având în vedere prevederile art4. 127 alin. (4) și ale art5. 282 alin. (5) dinTratatul privind funcționarea Uniunii Europene și art. 2 alin. (1) liniuța a 3 - a din Decizia nr. 98/415/CE a Consiliului, semnalăm că orice modificare și/sau completare care privește Statutul Băncii Naționale a României presupune, în mod obligatoriu, consultarea prealabilă a Băncii Centrale Europene”, arată punctul de vedere pregătit a fi transmis de Guvern chiar înainte de votul final asupra proiectului.

Executivul amintește, în context, că în domeniile în care are atribuții, Banca Centrală Europeană este consultată asupra oricărui proiect de act al Uniunii, precum și asupra oricărui proiect de reglementare la nivel național și poate emite avize. Consiliul Legislativ avertizase anterior, cu aceleași argumente, că un astfel de proiect de lege are nevoie în mod obligatoriu de avizul Băncii Centrale Europene.

La rândul său, BNR a avertizat la dezbaterile din comisii că o astfel de modificare a statului BNR are nevoie de avizul Băncii Centrale Europene.

Inițiatorul Șerban Nicolae a susținut însă că este vorba de suveranitatea legiuitorului național și că ”statutul BNR rămâne neschimbat” în ce privește raportul față de alte instituții și în privința atribuțiilor ce revin băncii centrale naționale. 

Proiectul a fost modificat, de altfel, la capitolul rezerve, în comisia de buget, limitându-se complet posibilitatea ca banca centrală să mai țină aurul în afara țării.

”Din rezerva constituită, Banca Națională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obținerii de venituri. Depozitele de aur constituite de Banca Națională a României în străinătate nu pot depăși 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă", se arăta în proiectul adoptat de senatori la 1 aprilie și susținut de senatorul PSD Șerban Nicolae incluisv în comisia de buget de la deputați.

Această prevedere a fost însă, eliminată complet din proiect și, prin modificarea adusă de deputații PSD, proiectul stabilește, paradoxal, la capitolul ”Rezerve internaționale” ale BNR, că sunt constituite exclusiv din ”aur deținut în tezaur în țară”.

BNR propusese varianta ca, pentru aurul depozitat în străinătate, să fie informat în prealabil Parlamentul, dar acest amendament, asumat de deputații USR, a fost respins la vot.

De asemenea, amendamentul USR de eliminare a articolului care restrânge dreptul BNR de a deține aur în străinătate a fost respins de majoritatea PSD-ALDE.

Opoziția s-a opus proiectului, arătând că o astfel de repatriere pune în pericol posibilitatea Guvernului de a se împrumuta pe piețe externe.

"Scopul principal al rezervelor de aur din străinătate nu este acela de a produce venituri, ci de a constitui o garanție reală, verificată de terțe părți, pentru capacitatea de plată a României. Creditorii externi pot verifica în orice moment, și mai ales în perioadele dificile din punct de vedere economic sau geopolitic, rezervele României. Rezervele de aur pot fi imediat transformate în valute, asigurând astfel o lichiditate ridicată și credibilitatea externă. De asemenea, rezervele de aur deținute de România în străinătate asigură costuri reduse pentru împrumuturile externe și un rating favorabil. În orice caz, este incert cum aceste rezerve ar produce venituri dacă ar fi deținute în România. Repatrierea rezervelor de aur ale României ar elimina toate avantajele curente fără a aduce niciun beneficiu," a declarat deputatul USR Cosette Chichirău.

Senatorul Nicolae Șerban a respins argumentele opoziției, arătând ca rezerva valutară nu ar avea nicio legătură cu rating-ul de țară al României.

Rezerva de aur s-a menținut în ultimii ani la 103,7 tone și avea o valoare estimată la 3,84 miliarde de euro la finele anului trecut. Oficialii băncii centrale au declarat, de-a lungul timpului, când s-a discutat despre aurul României, că acesta este păstrat la Londra la Banca Angliei pentru a oferi credibilitate țării. "(...) aurul este parte din rezerva noastra internațională. E rezerva internațională, nu e rezerva internă. Toata rezerva internațională a unei țări se ține in exterior, că de-aia se numește rezerva internațională", declara guvernatorul Mugur Isărescu în urmă cu peste doi ani.

"Nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele", spunea Isărescu.

Acum, însă, inițiatorii susțin că economia României nu este în fața unor pericole economice semnificative, astfel că nu se mai justifică păstrarea aurului în afara granițelor.

„Față de perioada anterioară aderării României la Uniunea Europeană, pe fondul atingerii statutului de economie funcțională de piață, dar și față de perioada de criză financiară inte1națională, situația actuală este semnificativ îmbunătățită, îndreptățind o abordare diferită în privința unora dintre practicile prudențiale. Perspectivele se mențin pe linia unei evoluții similare, fără pericolul unor crize semnificative, blocaje sau alte influențe negative majore”, se arată în proiect.

În expunerea de motive la proiectul de lege în discuție, inițiatorii estimează că 65% din aurul țării se află în străinătate. 

“Pentru această cantitate de aur BNR nu mai realizează niciun fel de venituri (specifice operațiunilor speciale de tranzacționare, inclusiv prin constituirea de garanții) ci, dimpotrivă, achită contravaloarea costurilor de depozitare. Nimic din situația economică a României nu mai justifica păstrarea unei asemenea cantități de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condițiile în care această rezervă poate fi păstrată și suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din țară”, este argumentul avansat.

O altă prevedere amendată în comisii menționează că BNR raportează "de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile" Guvernului și Parlamentului dacă există pericolul dminuării rezervelor internaționale la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului și va arăta și care sunt măsurile macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situației. Față de forma inițială a legii, modificarea adaugă termenul de 20 de zile. 

Banca Națională a României (BNR) a anunțat recent că rezervele valutare administrate de banca centrală erau, în 31 martie, de 32,03 miliarde euro, cu 461 milioane euro mai mici față de cele înregistrate în 28 februarie.

Repatrierea rezervelor este la modă printre statele lumii, însă strategiile diferă

În ultimii ani mai multe țări au repatriat rezervele de aur. Olanda a adus, în 2014, peste 122 de tone din aurul ținut la New York, însă încă menține 69% din cele 612 tone în afara țării - la New  York, Ottawa și Londra.

Germania a adus peste 530 de tone din plasamentele la New York și Paris în perioada 2013-2016, puțin peste o treime din rezervele totale de aur de 1.500 de tone. Până în 2020 banca centrală a Germaniei plănuia să mai țină 37% din rezervă la New York și 13% în Londra, iar restul de jumătate în Frankfurt.

Banca centrală a Ungariei a anunțat, în primăvara anului trecut, că va aduce în țară cele trei tone de aur ținute la Londra, adică întreaga rezervă. Ulterior, Ungaria a început să cumpere aur și a crescut de 10 ori deținerile până în toamna anului 2018, la 31,5 tone.

Venezuela a adus, în 2012, 160 de tone de aur din rezervele ținute în America și Europa. Anul trecut a încercat să transfere încă 14 tone de la Londra, însă Banca Angliei a refuzat transferul, la solicitarea Statelor Unite.

Cota unică de 16% a devenit mai degrabă un concept teoretic în România după numeroasele excepții introduse în ultimii ani, iar societatea românească și politicienii promovează în prezent o serie de concepte economice greșite, pe baza cărora vor fi și câștigate viitoarele alegeri, consideră Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României, care subliniază însă că acestea reprezintă propriile opinii, nu ale instituției în cadrul căreia este angajat.

Inflația, deficitul bugetar și deficitul extern sunt trei probleme ale economiei pornite de la trei erori de judecată răspândite în societatea românească atât în rândul publicului larg cât și al politicienilor.

“Prima gândire eronată este aceea că trebuie să avem o creștere a PIB cât mai mare. Veți vedea că fiecare partid va propune o creștere economică mai mare în campania electorală de lunile viitoare. A doua gândire greșită este aceea că România are nevoie de deficit bugetar 3% pentru că altfel nu se poate dezvolta. În 2010-2015, o perioadă mult-hulită, am avut totuși investiții în infrastructură pe un deficit în scădere. Nu în ultimul rând, atât politicienii cât și publicul larg subscriu la ideea falsă potrivit căreia nivelul actual de taxare este optim și tot ceea ce avem nevoie este să avem o colectare mai bună. Peste un an vom vedea patru campanii electorale duse pe aceste idei false și vom vedea alegeri câștigate pe baza acestor idei false”, a declarat Valentin Lazea.

Acesta dă ca exemplu cota unică, care a fost introdusă în 2005 sub forma unei taxe reduse, dar pe care toată lumea trebuia să o plătească. “Nu sunt un susținător al cotei unice, dar astăzi avem mii de excepții, avem TVA scăzut, taxa pe venituri scăzute, exceptări în IT, în construcții, exceptări pe baza rulantă, trăim doar din excepții, iar din cota unica nu a mai rămas practic nimic”.

Economistul i-a criticat pe românii care promovează ideea plății unor taxe cât mai mici către stat sau chiar evitarea totală a plății.

“Nu vrem să dăm bani statului pentru că ‘se fură’. Vă voi spune că este nevoie să dăm bani statului și să ne plătim taxele pentru că voi, sectorul privat, nu veți face infrastructură, nu veți face cercetare-dezvoltare și nu veți face educație de masă așa cum doar statul o poate face. Desigur, statul trebuie tras la răspundere pentru banii pe care îi primește, dar totodată statul trebuie plătit”, a concluzionat Valentin Lazea.

Text semnat de Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR. Textul integral:

Paştele vine cu un aport substanţial, chiar dacă sezonier, la creşterea economică. Datorat, desigur, impulsului pentru un consum excesiv în aceste zile.

Se tot scrie şi se spune, despre PIB-ul nostru, că ar fi supraîncărcat cu consum. Interpretare simplistă. Consumul face creştere economică în tandem cu producţia. Numai producţia conferă consumului capacitatea de a face PIB, în măsura în care îl alimentează cu bunuri fizice, cu servicii şi cu bani pentru cercetare, proiectare, fabricaţie, investiţii, achiziţii, salarii şi multe altele.

Deseori, producţia şi consumul au loc concomitent. Exemplul cel mai simplu este serviciul de taximetrie. În  timp ce aparatul de taxare înregistrează kilometrii parcurşi –  în contabilitate acumulându-se consumul de combustibil, uzura cauciucurilor, amortizarea automobilului, că doar avem de-a face cu un mijloc fix –  taximetristul produce, iar eu, clientul, consum. Acest tip de valoare adăugată, cu producţie şi consum înregistrate concomitent, ale căror cifre cresc excesiv în aceste zile de dinaintea Paştelui, îl întâlnim şi pe drumurile blocate de mulţimea de automobile personale în continuă mişcare, şi în transportul public rutier, în trenuri ori în avioane.

Şi atunci, în toate aceste cazuri în care producţia şi consumul au loc concomitent, mai putem să vorbim despre PIB bazat numai pe consum? NU, dacă facem doar filmul acestor zile marcate de febra sărbătoririi Paştelui. Dacă însă începem să socotim că benzina pe care o consumă  automobilele personale sau autobuzele companiilor de transport public au fost produse într-un alt timp, ca şi trenurile, ca şi avioanele, ajungem la o altă concluzie. Şi anume că, în general, producţia şi consumul au loc succesiv.

Mai intervine însă, aici, o nuanţă extrem de importantă. Legată de o întrebare de asemenea extrem de importantă: unde au fost fabricate automobilele, vagoanele de tren, de metrou sau cumpărăturile din sacoşele valurilor de consumatori ce cresc impresionant încă de săptămâna trecută? Pentru că multe sunt produse de import! Ceea ce înseamnă că noi, în România noastră, consumăm de zor iar consumul nostru stimulează producţia altor ţări, care în relaţie cu noi sunt în poziţia avantajoasă de a face PIB din export.

Subliniez, chiar apăsat, că nu importul în sine e problema. A trecut ceva vreme de când Ricardo, atrăgând atenţia lumii economice asupra avantajelor comparative, a scos în evidenţă rolul de prim ordin al schimburilor comerciale în dezvoltarea durabilă a oricărei ţări. Cu o condiţie însă: să fie asigurat echilibrul între importuri şi exporturi. Astăzi, multe ţări, chiar dintre cele din Europa Centrală şi de Est, între care Cehia şi Polonia, au lăsat în urmă deficitele balanţelor comerciale şi ale conturilor externe, acumulând excedente. România, în schimb, adună de câţiva ani numai deficite, exporturile situându-se cu mult sub nivelul importurilor. După ce, în 2017, deficitul balanţei comerciale a fost în jur de 10 miliarde de euro, i-a revenit pieţei valutare misiunea complicată de a-l acoperi în primele luni din 2018. La fel a fost şi în acest an, deficitul din 2018 fiind însă mai mare, de aproape 15 miliarde de euro. Ce a însemnat acoperirea acestui deficit? Am văzut în primele luni din acest an, când au început să vină facturile pentru importurile „ocazionate“ de consumurile pentru Crăciunul lui 2018 şi pentru Anul Nou 2019. Importatorii au schimbat lei pe valută, ca să-şi achite importurile şi leul a cunoscut inevitabil o perioadă de depreciere.

Acum, înaintea Paştelui, o bună parte din consumul ce creşte e susţinut cu importuri. Dacă balanţa noastră comercială ar fi excedentară, lucrurile ar fi în ordine. Pentru că ar intra in ţară, din export, mai multă valută decât iese ca să fie plătite importurile. Şi nu ne-ar îngrijora deloc nota de plată ce va veni după Paşte. Dar nu va fi aşa...

Perspectiva analiştilor certificaţi CFA privind performanțele macroeconomice ale economiei se menține pe tendința negativă pe care s-a așezat în urmă cu doi ani, potrivit rezultatelor sondajului CFA România, publicat marți. Analiștii și-au corectat pesimismul pe termen scurt privind cursul leului, dar și l-au accentuat pe cel privind inflația, potrivit percepțiilor înregistrate luna trecută.

Cursul și inflația

Peste 84% dintre participanții la sondaj anticipează deprecierea leului pentru orizontul de 6 luni până la 4,7946 lei / euro (anticipație în scădere pronunţată faţă de 4,7885, din luna anterioară).

În schimb, pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este în creştere ușoară până la 4,8541 lei / euro (de la 4,8462).

Cea mai severă prognoză a venit recent de la capital Economics: 5,15 lei / euro la sfârșitul anului 2019. Alte estimări pentru sfârșitul anului variază între 4,8 lei / euro (ING) și 4,77 lei / euro (BCR). Banca Transilvania propune o medie pe tot anul de 4,78 lei/ euro.

Analiştii CFA sunt mai sensibili la presiunile inflaţioniste: anticipația medie privind rata inflației pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2020/aprilie 2019) a crescut până la 4,03%, de la 3,72% în luna anterioară, mult peste limita superioară a domeniului țintit de Banca Națională (3,5%).

Asupra costului finanțării statului persistă mari incertitudini: sondajul CFA România din martie anticipează majorarea dobânzilor pentru scadențele pe termen mediu (5 ani), ca și majorarea primei de risc a României. Dar nu este livrată nici o estimare.

Indicatorul de încredere macroeconomică

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a crescut marginal, în martie 2019 față de luna anterioară cu 0,5 puncte până la valoarea de 34,9 puncte, dar este în scădere cu 12,7 puncte față de aceeași lună a anului anterior.

Componenta de anticipații a influenţat cel mai mult indicatorul agregat, cu o creștere de 1,0 puncte față de luna anterioară, până la valoarea de 28,9 puncte și a scăzut cu 10,5 puncte față de aceeași lună a anului anterior.

Componenta „condițiilor curente a scăzut față de luna anterioară cu 0,4 puncte, până la valoarea de 47,1 puncte și cu 17,1 puncte față de aceeași lună a anului anterior.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA România cuantifică anticipaţiile analiştilor Chartered Financial Analyst (CFA) din România şi a candidaţilor pentru nivelurile II si III ale examenului CFA. Sondajul este realizat în ultima săptămână a lunii, iar Indicatorul ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la:

• Condițiile curente – referitoare la mediul de afaceri și la piața muncii;

• Anticipațiile, pentru un orizont de timp de un an privind mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, ieri, 75 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de luni, când a împrumutat 695 milioane de lei, la o dobândă de 3,8% pe an, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat benchmark cu maturitatea reziduală la 30 de luni, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 75 de milioane de lei, iar băncile au transmis oferte în sumă de 185 de milioane de lei, conform Agerpres.

MFP a planificat împrumuturi de la bănci în valoare de 3,2 miliarde de lei în luna aprilie, din care 400 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 2,8 miliarde lei prin emisiuni de obligaţiuni de stat benchmark, la care se poate adăuga suma de 420 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Philippe Heim, numărul doi al Societe Generale a vizitat zilele trecute România, acționarii BRD numindu-l administrator al băncii. Heim a acceptat să acorde un interviu amplu pentru HotNews, discuția abordând de la teme ce țin de piața bancară, la incendiul de la Notre Dame, Brexit, îmbătrânirea populației și modul în care aceasta afectează bankingul sau viitorul pieței bancare din România.

Discuția a pornit chiar de la tristul eveniment petrecut la Notre Dame. Societe Generale va dona 10 milioane de euro pentru reconstruția celebrei catedrale, spune Heim. ”Este foarte impresionant că, și după o săptămână – chiar și aici, la București – sunt multe mesaje de simpatie pentru Notre-Dame. Personal, mi-am pus multe întrebări pe tema emoției pe care acest eveniment a suscitat-o în Franța și în străinătate. Paradoxul este că, dacă luăm puțină distanță în raport cu ceea ce s-a întâmplat – nu vorbim despre 11 septembrie, atentatul împotriva Charlie Hebdo sau cel de la Bataclan – este ceva ce i-a atins foarte profund pe toți francezii, pentru că Notre-Dame este mai mult decât o catedrală, este locul istoric în care au avut loc toate evenimentele importante din Parisul ultimilor o mie de ani”, a declarat numărul doi al SocGen.

Într-o țară laică, s-a format un consens național în privința necesității de a reconstrui această catedrală, spune acesta. ”Societe Generale, în calitate de cetățean și membru al comunității, a hotărât încă de a doua zi după eveniment, să participe cu 10 milioane de euro la acest efort. Provocarea cea mai mare nu sunt doar banii, ci și aspectele tehnic și arhitectural. Există o dezbatere asupra autenticității renovării, iar întrebarea la care specialiștii trebuie să răspundă este : ce înseamnă autenticitatea pentru un monument istoric, dacă ținem cont de faptul că Notre Dame a fost permanent renovată de-a lungul istoriei – turla în formă de săgeată care s-a prăbușit a fost de exemplu construită în secolul al XIX-lea. Poate că mesajul pe care îl transmite Notre-Dame este că ar trebui integrate tehnici de construcție din contemporaneitate, așa cum se întâmplă de exemplu la Barcelona, cu Sagrada Familia”, a adăugat Philippe Heim.

Interviul integral:

Rep: Brexitul e încă o nebuloasă, nu se știe cu exactitate cum se va sfârși. Vă veți muta la Paris operațiunile din Londra? Care sunt așteptările Dvs cu privire la Brexit și care e strategia băncii în privința posibilei ieșiri a UK din UE?

Philippe Heim: Pot oferi un răspuns pe mai multe niveluri. Primul nivel de răspuns este că, în sectorul financiar, Londra va rămâne un centru important al Europei, chiar dacă vor exista realocări de capital și de echipe. Odată cu ieșirea din Uniunea Europeană, se termină și valabilitatea pașaportului care le permitea instituțiilor cu sediul la Londra să-și ofere serviciile în toate țările membre ale UE.
Apoi, avem grupul de fonduri de investiții, hedge funds, asset manageri, bănci, firme de audit și consultanță care operează la Londra – acest ecosistem este și va rămâne un punct forte al Londrei.

Pentru băncile de pe continent va urma adaptarea față de regulile Băncii Angliei. Tehnic, este vorba despre deschiderea unor sucursale într-o țară străină. Este un demers administrativ fără multă valoare adăugată, dar care trebuie făcut. În continuare, trebuie transferate echipe – în ceea ce ne privește, am indicat că ar trebui transferate aproximativ 300 de persoane de la Londra la Paris pentru a putea acoperi clientela europeană.

Apoi, sunt chestiuni mai tehnice. În privința compensării produselor derivate, de exemplu, băncile europene au obținut un waiver de la Uniunea Europeană pentru ca aceste operațiuni să se poată face la Londra pentru o perioadă tranzitorie pentru a evita ca, de pe o zi pe alta, să fim într-o situație de vid juridic.

Dincolo de costurile de adaptare, de lucrurile administrative și de chestiunile pur tehnice, Brexitul va avea consecințe asupra circulației bunurilor și persoanelor și asupra multor alte industrii, în afara industriei financiare : vor exista consecințe mai importante pentru industriile aeronautică, auto și farmaceutică, de exemplu.

Dorința noastră este ca Brexitul să nu împiedice Europa să se consacre viitorului ei. Temerea noastră – poziția franceză – este că dacă Brexitul durează prea mult, privirea UE se va îndrepta mai mult către trecut și nu spre viitor.

Rep: La sfârșitul lunii ianuarie, publicația germană Handelsblatt avansa ipoteza unei fuziuni a Deutsche Bank cu una dintre băncile franceze BNP Paribas sau Société Générale. Este plauzibil un asemenea scenariu? Care ar fi avantanjele si dezavantajele unui asemenea proiect ambițios?

Philippe Heim: Nu comentăm zvonuri. Generic vorbind, operațiunile de fuziuni achiziții se comentează doar după ce au loc. Dacă lăsăm la o parte exemplele concrete, mai devreme sau mai târziu va exista o consolidare a băncilor la nivel european. Este inevitabil. Totuși, această consolidare nu va avea loc decât atunci când Uniunea Bancară va fi realizată. La ora actuală, ea este încă incompletă – avem o simplă juxtapunere de mici piețe.

Concret, nu există condițiile unei libere circulații a capitalurilor și a lichidității. Iată de ce acest tip de operațiuni pe care le menționați nu este fezabil. Cu atât mai mult cu cât sinergiile pe care le-ar putea genera nu justifică la ora actuală complexitatea unor asemenea operațiuni transfrontaliere. Consolidarea va avea loc la un moment dat poate, dar nu este încă de actualitate.

Rep: În februarie acest an Grupul SocGen a ajuns la un acord de vânzare a băncii pe care o dețineați în Republica Moldova către grupul ungar OTP Bank. Care e strategia SocGen pentru această regiune (EEC)? Urmează noi achiziții sau mai degrabă vânzarea unor subsidiare?

Philippe Heim: Strategia noastră în Europa este de a ne concentra pe piețele mari. Aceste piețe mari sunt locurile în care se află marile noduri comerciale din Europa, economiile cele mai promițătoare și economiile în care avem o masă critică și o cotă de piață importantă. Pe piața rusă avem 4% din piață, ceea ce este o cotă considerabilă.

În România, avem cote de 15-16% din piețele creditelor și depozitelor, ceea ce reprezintă o poziție foarte solidă. Și în Republica Cehă avem o cotă de piață importantă. Din contră, eram prezenți într-o serie întreagă de țări mai mici, unde aveam cote de piață reduse. În condițiile reglementărilor actuale, paradigma de dinainte de criză – să pui un steag pe fiecare țară de pe hartă – nu mai este pertinentă. Este ceva ce mărește complexitatea și costurile.

Exigențele reglementare de astăzi ne determină să ne concentrăm pe piețele noastre principale : România, Republica Cehă, Rusia. Dacă avem în vedere achiziții ? Nu este un subiect tabu. Suntem într-o fază de arbitraj : plecăm din anumite zone geografice din Balcani, dar privim către alte țări. Ați citat Germania – am achiziționat businessul de derivate pe acțiuni al Commerzbank. Evaluăm permanent echilibrul și eficacitatea modelului nostru, dar vom rămâne o bancă diversificată, cu o puternică amprentă europeană.

Rep: România este o țară aflată în al 9-lea an consecutiv de creștere economică, dar care se confruntă cu câteva provocări destul de complicate. Avem o populație care îmbătrânește, ne confruntăm cu o migrație externă consistent pe grupa de vârstă 35-45 de ani (populație activă economic și prin urmare bancabilă). Cum afectează acest lucru bankingul local și care ar putea fi soluțiile care ar putea adresa aceste probleme?

Philippe Heim: Nu sunt fenomene specifice României. Îmbătrânirea populației și migrația sunt lucruri pe care le vedem și în țările vecine, în Bulgaria, Moldova, sub anumite aspecte în Cehia, dar și în Rusia, în anumite zone. Sunt realități pe care din păcate le găsim în multe țări : penurie de talente, presiune pe piața muncii, presiuni salariale. Sunt lucruri care au impact asupra noastră, pentru că anumite competențe sunt rare – analiștii de credit, competențele noi precum conformitatea. Ele ne determină să dezvoltăm propriile noastre talente – avem o politică internă proactivă – și să facem în așa fel încât câștigurile de productivitate să compenseze progresia salarială. Investim mult în tehnologii, în procese, în digitalizare, în așa fel încât să putem absoarbe creșterea costurilor salariale.

Rep: Generațiile de clienți bancari sunt în continuă schimbare. Din punct de vedere al comportamentului bancar, sunt diferiți clienții tineri de azi (18-25 de ani) față de generația anterioară (față de părinții lor)? În ce sens și cum adresează băncile aceste schimbări comportamentale?

Philippe Heim: Tinerele generații au comportamente foarte diferite ; își doresc un serviciu bancar complet, iar noi le oferim toate serviciile, imediat și oriunde. Este o generație care nu vrea să aștepte ca agenția bancară să îi ofere doar o parte din serviciile bancare. La nivelul tinerei generații, este o continuitate între ceea ce vedem în Europa Occidentală și ceea ce vedem în Europa de Est.

Aceasta duce la dezvoltarea serviciilor de mobile și internet banking, care le permit tinerilor accesul la toate serviciile bancare. Există încă clienți foarte atașați relației fizice cu agenția bancară, dar și clienți care aproape că nu mai doresc să aibă de-a face cu unitățile. De aceea dorim să oferim cele două tipuri de soluții în ceea ce noi numim modelul phygital – o combinație între fizic și digital. În mod progresiv, reducem numărul unităților – o tendință universală în Europa – și transferăm pe mobil toate operațiunile cotidiene. Aceasta reduce cheltuielile de exploatare.

Rep: Vă temeți mai mult de concurența bancară sau de cea venită din partea fintechurilor?

Philippe Heim: Mă tem mai mult de concurența neo-băncilor. Fintech-urile, în general, sunt start-up-uri care dezvoltă soluții specifice pe o parte a lanțurilor de valoare. În general, perspectiva conducătorilor de start-up-uri este să-și vândă modelele și chiar compania unor bănci sau altor companii. Pentru noi, fintech-urile sunt într-o măsură mai mare parteneri și trebuie să avem un dialog bun cu ecosistemul fintech-urilor.

În Franța, am cumpărat de pildă un agregator de conturi care se numește Fiduceo. Și grupul Societe Generale își dezvoltă și propriile start-up-uri interne. Concurența reprezentată de neo-bănci este diferită : acestea propun servicii simplificate, de pildă un card de credit sau soluții de plată, și își întemeiază succesul pe costuri reduse și o mare simplitate a serviciilor. Suntem foarte atenți și ne asigurăm mereu că oferta noastră de servicii este foarte competitivă în raport cu cea a acestor actori.

Rep: În România, BRD-GSG a coborât pe poziția a treia în topul după active al băncilor, în urma Băncii Transilvania și al BCR (membru al grupului Erste - unul din rivalii Dvs europeni). Cât de important este pentru Dvs acest regres? Aveți ca țintă revenirea pe locul second în clasament?

Philippe Heim: Sunt mai multe moduri și criterii pentru a stabili clasamente de bănci – activele, creditele, depozitele, numărul clienților. Pot exista competitori care au crescut pentru că au făcut achiziții. Pentru noi, clasamentul nu este important. Sunt importante cotele de piață pe credite și depozite, iar în România avem o dinamică bună și cote de piață foarte bune. Ceea ce ne ghidează este apetitul pentru risc și dorința de a crește. Nu vom avea o creștere agresivă în materie de creditare, pentru că dorim să păstrăm calitatea portofoliului. Nu ne concentrăm pe clasament, ci pe calitatea serviciilor pentru clienți, pe soliditatea băncii și pe rentabilitatea ei.

Rep: Se vorbește tot mai mult despre robotizarea unor procese, iar băncile românești au introdus (în parte) Inteligența Artificială în relația cu clientela. Din acest punct de vedere (al inovației), care sunt joburile din bancă cele mai expuse a fi înlocuite de AI? Poate fi criza de pe piața muncii un motiv de accelerare a robotizării serviciilor bancare?

Philippe Heim: Vedem evoluții tehnologice foarte importante la ora actuală. Nu vorbim doar despre inteligența artificială, ci și despre bots de exemplu – roboții care permit realizarea unor sarcini extrem de obositoare și plictisitoare pentru oameni. Aceasta le permite colaboratorilor noștri să se ocupe de sarcini mai interesante, cu mai multă valoare adăugată. Automatizarea anumitor sarcini obositoare și repetitive permite și reducerea riscului de greșeli materiale. În ceea ce privește inteligența artificială și automatizările mai complexe, cum este deep learning-ul – capacitatea mașinii de a învăța ea însăși regulile – se fac experimentări pentru a merge în această direcție, dar nu există încă nicio soluție industrială.

Mai devreme sau mai târziu, evoluția tehnologică se va accelera. Vom beneficia de acest lucru în anumite departamente ale băncii : de exemplu, funcțiile juridice, în analiza jurisprudenței, sau anumite sarcini contabile sau chiar zona analizei de credit vor putea fi automatizate pe scară largă. Scopul nu este acela de a înlocui oamenii cu mașini, ci de a-l ajuta pe om, de a-i permite să fie mai pertinent, de a împiedica erorile materiale, de a-l ajuta să fie mai eficient.

Rep: Cum credeți că va arăta o bancă europeană (care să stea confortabil în piață) peste 10 ani? Va fi una universală sau mai degrabă de nișă? Ce servicii credeți că vor dispărea din oferta bancară actuală și pe ce tip de servicii se va pune accentul în viitor?

Philippe Heim: Banca de mâine va rămâne o bancă diversificată, universală în sensul în care va oferi soluții clienților persoane fizice, profesiilor liberale, companiilor industriale mari și mici, instituțiilor financiare. Va fi o bancă ce va rămâne fidelă fundamentelor meseriei de bancher : să colecteze depozite și să acorde credite. Modelul diversificat permite împărțirea și gestionarea riscurilor, generarea unor sinergii.

Marile bănci vor rămâne în linii mari conglomerate, companii cu o serie întreagă de activități. Ceea ce se va schimba radical este relația cu clientul și nivelul de automatizare, de digitalizare.

Dacă ne uităm la Wall Street, filmul lui Oliver Stone din 1986, produsele care erau vândute pe vremea aceea de armate întregi de agenți sunt acum distribuite de platforme electronice. În sălile de tranzacționare există vânzători foarte specializați, traderi, specialiști în consultanță de strategie. Această tendință se va accelera. În activitățile de piețe financiare vom avea tot mai puțini operatori și tot mai multe sisteme foarte sofisticate. Este o competiție tehnologică înainte de a fi o competiție între oameni.

În retail, esențialul relației cu clientul va trece prin tehnologie odată cu dezvoltarea unor tehnologii precum vocea, cu roboți care sunt capabili să poarte un dialog și să răspundă la întrebări. Vom păstra relația umană pentru produsele cu valoare adăugată mai mare, mai sofisticate și în special pentru clientela de private banking sau pentru momentele-cheie din viața clienților noștri (proiecte imobiliare, economisire). Va fi o lume în care vor fi mai puține agenții și în care vom vedea poate platformele bancare transformându-se în platforme agregate care vor vinde mult mai multe produse decât cele strict bancare : asigurări, prestații ale unor operatori din domeniul sănătății.

Rep: Care e strategia SocGen pentru România următorilor ani? La ce să se aștepte angajații din România? Dar clienții locali?

Philippe Heim: Piața românească este foarte importantă în regiunea Europei de Est. Pentru noi, este o piață strategică. Cred că transformarea pieței românești este încă în fața noastră. Toate subiectele despre care am vorbit sunt încă în fața noastră. Banca de mâine în România, BRD-ul de mâine, va fi o bancă omnicanal, integrată, care va propune o ofertă digitală, dematerializată clienților noștri – celor care își doresc acest lucru – o bancă orientată spre satisfacerea nevoilor clientului, către simplitatea în folosirea soluțiilor și care va servi toate tipurile de clienți în România. Cred că este impresionant pentru colaboratorii noștri să vadă cât de mult s-a schimbat BRD în ultimii 10 ani și, bineînțeles, cum va continua să se schimbe în următorii 10 ani.

Suntem în orice caz foarte mândri să acompaniem pozitiv transformarea acestei bănci și să contribuim la dezvoltarea României. Suntem unul dintre sponsorii principali ai Sezonului Franța- România, este un aspect care ilustrează angajamentul nostru față de România. Dincolo de acest lucru, convingerea băncii este aceea de a participa în mod pozitiv la întărirea relației franco-române și la legătura cu Europa. Credem că Europa este un proiect tânăr și modern, pe care trebuie să îl fructificăm și să-l facem mai solid, și acesta este modul nostru de a contribui la el.

Un client ING intră într-o sucursală a băncii în medie o dată pe an, iar circa 8% din utilizatorii de internet şi mobile banking ai ING foloseau multimatele (AST-urile - automatic service teller), care vor fi retrase din toate unităţile băncii până la finalul lunii august 2019.

În luna martie circa 78.000 din cei 900.000 de utilizatori ai aplicaţiei de internet şi mobile bannking a ING-Home’Bank - au accesat serviciile disponibile în aplicaţie prin intermediul multimatelor din agenţii. Raportat la numărul total de accesări a aplicaţiei de Home’Bank, accesările cu ajutorul multimatelor sunt mai mici, respectiv 1%.

„Aplicaţia Home Bank a fost accesată în martie în proporţie de 86% de pe mobil, în proporţie de 13% de pe desktop şi 1% de pe multimatele AST“, potrivit reprezentanţilor ING.

Potrivit acestora, clienţii ING petrec tot mai mult timp pe dispozitive mobile şi platforme digitale, prioritizând accesul instant la servicii şi produse. În medie un client ING se autentifică în HomeíBank o dată la două zile pentru a efectua tranzacţii, pentru a-şi verifica conturile sau pentru a accesa noi produse.

Pentru a răspunde comportamentului tot mai digital al clienţilor săi ING a introdus un nou concept de sucursală în unitatea de pe Calea Dorobanţilor, care propune un nou model de servire a clienţilor cu accent pe consiliere şi educaţie financiară digitală.

„Noul concept de office reflectă răspunsul nostru la dinamica societăţii şi la nevoile specifice ale clienţilor. Pe de o parte, întâlnim tendinţele tot mai accentuate de digitalizare, şi pe de altă parte, recunoaştem o nevoie incontestabilă de comunicare si consultanţă, cu voaloare adăugată, prin discuţie faţă în faţă cu un consultant. Oricine poate veni să viziteze noul office ING să descopere toate soluţiile digitale pe care le oferim, într-un mediu prietenos şi primitor, să discute cu consultanţii noştri despre servicii şi produse de banking, în timp ce beau împreună o cafea“, a declarat Javier Montes Pita, head of retail banking ING.

ING şi-a transformat în 2018 sucursalele în unităţi de tip self-service, în care operaţiunile de bază, precum cele desfăşurate la casierie au fost eliminate. Modelul operaţional al ING Bank se bazează pe un mix între sucursale proprii şi unităţi deţinute în franciză.

ING Bank este un pionier al digitalizării pe plan local. În 2014 banca a introdus primele servicii automatizate şi digitalizate din România prin conceptul self-bank. Doi ani mai târziu banca a pus la dispoziţia clienţilor o platformă de internet-banking. În prezent banca se pregăteşte să devină o bancă complet digitală şi lucrează la funcţionalitatea deschiderii unui cont 100% online pentru persoanele fizice prin intermediul platformei digitale.

Acţiunile Société Générale (GLE), acţionar majoritar al BRD, se tranzacţionează în creştere cu 1,4% de la începutul anului 2019 comparativ cu evoluţia acţiunilor băncii din România, care înregistrează un plus de 19,6%, potrivit datelor de la BVB şi Bloomberg. 

Spre comparaţie, indicele BET are 13,5%. Acţiunile BRD s-au apreciat de la începutul anului pe fondul unor rezultate în creştere şi al perspectivei de dividende cu randamente generoase pentru investitori.

BRD a raportat pentru 2018 un venit net bancar de 2,98 mld. lei, plus 12,9% faţă de anul precedent, şi un profit net de 1,54 mld lei, în creştere cu 12% faţă de câştigul raportat în 2017, când profitul net a ajuns la 1,38 mld. lei, fiind considerat cel mai bun rezultat anual de până acum. Pe de altă parte, evoluţia acţiunilor SocGen reflectă o scădere a rezultatelor din 2018 comparativ cu anul anterior.

Acţionarii grupului francez au propus distribuirea unui dividend din profitul pe 2018 de 2,2 euro pe acţiune, echivalentul unui randament de 7,5%, la preţurile curente de tranzacţionare. Asta înseamnă că dividendele distribuite reprezintă 51,8% din profitul net, respectiv 2,33 mld. euro.

AZT Viitorul Tău, al doilea cel mai mare fond de pensii administrat privat din România după cel al NN, a intrat în acţionariatul BRD şi la cel al Alro Slatina în al doilea semestru din 2018, însă a lichidat deţinerea de 0,3% la Nuclearelectrica, potrivit datelor agregate de ZF din cel mai recent raport al fondului.

Fondul de pensii administrat de Allianz-Ţiriac Pensii Private are la finele anului 2018 o pondere de 1,1% din capitalul social al BRD, echivalentul unei investiţii de 88 mil. lei, şi 3,27% la Alro Slatina, adică 72 milioane de lei, potrivit celor mai recente date. „Misiunea principală asumată de Allianz-Ţiriac Pensii Private este de a proteja şi promova interesele participanţilor, urmărind maximizarea performanţei fondurilor  printr-o politică de administare prudenţială pe termen lung. Structura deţinerilor unui fond la un moment dat este o reflectare a acestei politici“, spune Virgil Ichim, directorul general al Allianz-Ţiriac Pensii Private.

Cel mai probabil investiţia la Alro Slatina a fost realizată în timpul plasamentului privat de la finele anului 2018, intermediat de brokerii de la Swiss Capital. Prin urmare este posibil ca şi alte fonduri de pensii private să raporteze deţineri la singurul producător de aluminiu primar şi de aliaje de aluminiu din România. Holdingul fraţiilor Pavăl, fondatorii şi acţionarii Dedeman, au achiziţionat cea mai parte parte a acţiunilor Alro Slatina din timpul ofertei prin care ruşii de la Vimetco şi-au redus participaţia, iar compania Conef a lichidat deţinerea.

Strategia de investiţii a fiecărui administrator Pilon II pentru propriul fond de pensii private influenţează în mod direct rentabilitatea fondului şi implicit sumele de care participanţii vor beneficia. Prin urmare, modalitatea în care activele fondului sunt investite, respectiv acţiuni, obligaţiuni, depozite bancare, are o influenţă directă asupra valorii activului net pe baza căruia participantul îşi va deschide dreptul la pensie.

În ultimele 12 luni, respectiv martie 2018-martie 2019, AZT a avut o rată de rentabilitate anualizată de 2,68%, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). În 2018 aceasta a fost de 2,7%.

În cazul BRD este posibil ca o parte din investiţii să fi fost realizate după anunţul adoptării Ordonanţei 114, act normativ care a prăbuşit preţul acţiunilor de la bursa românească şi implicit indicii bursieri. De exemplu pe 19 decembrie 2018 acţiunile BRD s-au prăbuşit cu 16,6% în condiţiile în care guvernul PSD a anunţat că va adopta o ordonanţă care urmează să taxeze activele bancare. Pe de altă parte, şi acţiunile Băncii Transilvania au avut o şedinţă neagră şi s-au poziţionat pe un trend descendent pe final de an, însă este dificil de calculat cât a achiziţionat AZT la banca de la Cluj în contextul în care aceasta a distribuit şi acţiuni gratuite în S2/2018.

Pe de altă parte, în cazul Nuclearelectrica, cel mai probabil AZT a vândut participaţia de 0,3% printr-o marcare de profit în contextul în care acţiunile companiei nucleare au fost şi în 2017 şi în 2018 cele mai performante din structura indicelui principal BET. Şi începutul de 2019 este pe un trend ascendent pentru SNN, respectiv cu un plus de 31%, cel mai ridicat ritm de creştere din structura indicelui principal BET. Spre comparaţie indicele a urcat cu 13,8%.

Ca urmare a prăbuşirii indicilor bursieri din decembrie 2018, investiţiile în instrumente cu venit fix au avut cea mai semnificativă contribuţie la obţinerea randamentelor pozitive ale fondurilor pilon II, se arată în raportul anual al AZT. Ordonanţa 114 a determinat pe lângă prăbuşirea indicilor bursieri şi creşterea randamentelor titlurilor de stat româneşti şi respectiv o scădere a preţurilor acestora.

Allianz Viitorul Tău are investiţii la 22 de companii listate la bursa românească în valoare totală de 1,7 miliarde de lei, adică 16,5% din totalul activelor de 10,3 miliarde de lei. Potrivit datelor ASF, fondul administrează active de 11 mld. lei şi are 1,6 milioane de participanţi. 

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, marţi, un curs de referinţă de 4,7581 lei/euro, o scădere de 0,01% faţă de nivelul atins luni.

Luni, euro a scăzut la 4,7584 lei.

Marţi, euro a coborât la 4,7581 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4,2306 lei la 4,2268 lei.

Cursul francului elveţian a scăzut de la 4,1689 lei la 4,1488 lei.

Lira sterlină a stagnat la 5,4956 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut de la 173,9589 lei la 173,0752 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,41%, cel mai înalt nivel din ultimele 8 luni, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. 

Luni, acesta a urcat la 3,40%.

Marţi, indicele a crescut la 3,41%, cel mai mare nivel din 3 august 2018, când a fost 3,47%.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a stagnat la 3,43%, pentru a doua oară.

Vineri, acesta a urcat de la 3,42% la 3,43%, cel mai mare nivel din 23 noiembrie 2018, când a fost 3,46%. Luni, indicele a stagnat.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în depreciere la 2,12%, de la 3,45%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Totodată, dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a coborât la 1,83%, de la 3,15%.

Postări Facebook

Bogdan Stere: https://www.facebook.com/bogdan.stere/posts/10216728364075224

Ovidiu Blag: https://www.facebook.com/ovidiublag/posts/2339143786148234

Sânziana Răchițeanu: https://www.facebook.com/sanziana.rachiteanu/posts/2067134816921762

ESTInvest: https://www.facebook.com/estinvestRO/posts/2695659977127515

EDUFIN.ONLINE: https://www.facebook.com/edufinonline/posts/1965980213514002

Postări Twitter

bogdan stere: https://twitter.com/bogdan_stere/status/1120586442118504450

Realtime Payments Summit Sydney 2019: https://twitter.com/REALTIMEPAY/status/1120657414490066949