Serviciul Plăţi instant, care asigura transferul banilor în mai puţin de 10 secunde între bănci, a fost lansat luni, Banca Transilvania şi CEC Bank fiind primele două instituţii financiare care au introdus în oferta lor acest serviciu.

"Ne bucurăm să fim una dintre cele două bănci care dau startul Plăţilor Instant în România, aducând clienţilor o experienţă nouă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Clienţii vor putea transfera lei, în timp real, spre băncile din ţara noastră care aderă la această tehnologie, inclusiv în intervalul off hours - şi anume a doua parte a zilei, la final de săptămână sau în zilele de sărbători. Aceştia vor putea folosi serviciul Plăţi Instant prin BT24 Internet Banking şi Mobile Banking, precum şi prin aplicaţia BT Pay, gratuit primele trei luni de la lansare. Ne bucurăm să avem astăzi ocazia să anunţăm această noutate, pentru care ne-am pregătit încă de anul trecut prin dezvoltările de aplicaţii şi testările necesare. Mulţumim echipei Transfond şi CEC Bank pentru pasul făcut împreună, care schimbă bankingul în direcţia digitală. Mult succes băncilor care urmează să adere la Sistemul de Plăţi Instant", a declarat Omer Tetik, director general al Băncii Transilvania.

Conform unui comunicat al Transfond şi al băncilor, Serviciul Plăţi Instant asigură transferul banilor în mai puţin de 10 secunde între bănci. O astfel de plată va putea fi efectuată oricând (24/7/365). Valoarea individuală a unei plăti executate prin Plăţi Instant se încadrează sub 50.000 de lei.

"Prin utilizarea Serviciului Plăti Instant, clienţii CEC Bank, persoane fizice şi juridice, vor putea efectua plăţi în orice moment, în condiţii de flexibilitate, confort şi siguranţă. Serviciul este disponibil pentru plăţile în lei efectuate la ghişeele băncii sau prin intermediul aplicaţiei CEC Bank Mobile Banking, momentan doar către beneficiari cu conturi deschise la Banca Transilvania. Pe măsură ce alte bănci vor adera la noua schema de decontare, tranzacţiile vor putea fi iniţiate şi către clienţii acestora', a declarat Laurenţiu Mitrache, director general - preşedinte al Comitetului de Direcţie al CEC Bank.

Utilizatorii finali (consumatori, autorităţi, business-uri, etc.) vor putea utiliza serviciul Plăţi Instant pe măsura înrolării băncilor (sau altor prestatori de servicii de plăţi) cu care aceştia lucrează, în infrastructura interbancară pentru plăţi de retail în timp real.

Serviciul a fost dezvoltat de Transfond, operatorul Casei de Compensare Automate a plăţilor interbancare, în colaborare cu băncile comerciale, Asociaţia Română a Băncilor (Administratorul Schemelor Naţionale de Plăti) şi Banca Naţională a României (Supraveghetorul Schemelor de Plăţi).

Plăţile instant sunt astfel cel mai rapid mod de a transfera fonduri în siguranţă, acestea fiind procesate interbancar de către Transfond, cu decontarea finalizată de către Banca Naţională a României.

Asociaţia Română a Băncilor, în baza mandatului acordat de Banca Naţională a României şi a acordului de licenţă semnat cu European Payment Council, administrează implementarea, funcţionarea şi dezvoltarea Schemelor Naţionale de Plăţi pe structura standardelor europene, inclusiv a schemei de Plăţi Instant pentru plăţile în lei care intră în funcţiune luni.

Avantajele serviciului pentru consumatorii individuali sunt generate de posibilitatea de a plăti Instant bunuri şi servicii achiziţionate în mediul online sau în mediul real, de a face plăţi Instant către apropiaţi, furnizori sau alţi destinatari. Business-urile de orice mărime pot iniţia oricând plăţi urgente cu încadrare în plafonul menţionat, care să le permită firmelor respective o continuitate a afacerii neafectată, de exemplu, fie de partenerii care nu livrează propriile servicii sau produse decât în urma confirmării plăţii sau chiar a încasării fondurilor, fie de orice alta situaţie care presupune urgenţa pentru efectuarea uneia sau mai multor plăţi.

Pentru operatorii economici care implementează singuri sau cu sprijinul băncilor cu care colaborează, capacităţi de încasare prin instrumentul 'Plăţi Instant' (comercianţi tradiţionali, magazine virtuale, businessuri din orice alt domeniu), avantajele sunt date de recepţionarea imediată a banilor în cont, precum şi, ca exemplu, de oportunitatea de a lansa noi programe de fidelizare/ promovare a propriilor servicii şi produse, bazate pe stimularea clienţilor de a achita prin 'Plăţi Instant'.

'O serie de bănci se afla în etapele finale de pregătire, înrolările acestora în infrastructură pentru Plăţi Instant urmând să fie realizate în funcţie de propriile strategii pentru produsele oferite clienţilor şi de stadiul concret al acţiunilor interne de conectare ale fiecăreia la infrastructura centrală. Este de aşteptat ca toate băncile să adere la acest serviciu, devenind accesibil astfel tuturor clienţilor bancari din România. În completarea serviciului Plăţi Instant, Transfond urmează să lanseze în producţie serviciul AliasPay, ce va permite iniţierea de plăţi prin intermediul dispozitivelor mobile, cunoscând doar numărul de telefon mobil al beneficiarului, în locul IBAN-ului acestuia. Folosind AliasPay, clienţii serviciilor de plăţi vor putea să iniţieze sau să încaseze diverse sume, în plafonul menţionat, fie prin Plăţi Instant, fie prin ordine de plată tradiţionale", a subliniat directorul general al Transfond, Sabin Carantină.

Bursa de Valori București (BVB) a încheiat primul trimestru cu toți indicii pe plus, într-un context intern și internațional marcat de incertitudini, Banca Transilvania (BT) Cluj fiind cea mai tranzacționată.

BET, principalul indice al pieței de capital locale ce include cele mai tranzacționate 16 companii, cu excepția societăților de investiții financiare (SIF), a înregistrat un avans de 9% de la începutul anului și a închis în martie la 8.045 de puncte.

O creștere de 9% a avut și BET-TR, indicele care include și dividendele oferite de companiile din BET. România a ajuns astfel să ocupe locul 13 în Uniunea Europeană în funcție de ritmul de creștere înregistrat de indicii principali ai burselor europene.

Incertitudinile interne și externe și-au spus însă cuvântul și s-au reflectat într-o valoare medie zilnică de tranzacționare de 9,3 milioane de euro, în scădere față de anul trecut. Valoarea tranzacționare cu toate tipurile de instrumente financiare s-a diminuat în primul trimestru, însă a reușit să se mențină peste pragul de o jumătate de miliard de euro.

„Bursa a revenit pe creștere în primul trimestru, însă pe volume modeste de tranzacționare comparativ cu primele trei luni ale anului trecut. O participare mult mai ridicată a populației la piața de capital trebuie să fie o prioritate a BVB și a întregii comunități financiare pentru a schimba semnificativ premisele de dezvoltare viitoare a pieței locale”, a declarat Adrian Tănase, CEO al BVB.

„Primul trimestru a fost caracterizat de o amplă volatilitate într-o piață care a trecut de la minus la plus, iar investitorii au beneficiat de clarificări legislative, continuarea unei activități economice intense și randamente generoase ale dividendelor, care au fost de 9% anul trecut pentru principalele companii listate, fiind printre cele mai mari din lume”, spune Lucian Anghel, președintele BVB.

La finalul primului trimestru, valoarea de piață a companiilor românești a fost de 19,3 miliarde de euro, comparativ cu 18,1 miliarde la finalul anului trecut - un avans de 6,6%. Capitalizarea bursieră a tuturor companiilor listate pe piață reglementată a BVB a depășit 33 de miliarde de euro în ultima ședința de tranzacționare din martie, comparativ cu 30,6 miliarde la final de 2018, în creștere cu 8,8%.

Pe volume mici explicabile prin faptul că investitorii nerezidenți sunt în vacanța de Paști, indicele reprezentativ de la Bursa de Valori București a fost împins pe un nou maxim local. Practic, piața este la un pas pentru a se întoarce la reperele de tranzacționare care au premers ordonanța de urgență cu prevederi drastice pentru mediul corporativ.

Ca și în Vinerea Mare a Paștelui Catolic și Protestant, investitorii instituționali străini au lipsit de la BVB. Fără ordinele lor, activitatea de tranzacționare a fost modestă. Rulajul pieței de acțiuni a fost de numai 18,20 milioane lei (3,82 milioane euro) și acela concentrat ân proporție de 87,89%pe primele cele mai transferate acțiuni.

Pe primul loc în clasamentul lichidității, cu schimburi însumând 6,31 milioane lei, s-au aflat titlurile Fondul Proprietatea (FP) care au staționat la prețul de 0,9600 lei/acțiune. Celelalte titluri de la capitolul fondurilor închise de investiții au avut o zi „roșie”, fapt pentru care indicele sectorial BET-FI a alunecat cu 0,20% sub referință, la nivelul de 36.130,19 puncte.

În ansamblu, însă, ziua a fost una bună pentru piață, cu un avanst de 0,54% al indicelui compozit BET Plus și o apreciere de 0,62% pentru indicele BET, până la un nou maxim local, de 8.402,88 de puncte. Practic, piața este doar la un salt de 0,19% pentru a depși reperul de 8.419,19 puncte la care se afla înainte de promovarea de către guvernanți a așa-numitei „taxe pe lăcomie”.

Sub aspect tehnic, deși nu excludem o corecție care să valideze o mișcare mai credibilă, dublată de prezența nerezdenților, piața se află pe un impuls ascendent puternic, indicele acțiunilor blue-chip fiind susținu de mediile mobile care desemenează tendința pe termen scurt, așa cum se vede pe graficul atașat.

Aprecierea de azi a indicelui a fost antrenată de titlurile OMV Petrom (SNP), care au crescut 3,13%, până la prețul de 0,3785 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 1,20 milioane lei, într-o în care la Londra cotația țițeiului de tip Brent a depășit reperul de 74 dolari/baril, tranzacționându-se la maximele ultimelor 6 luni.

La același capitol energetic al cărui indice BET-NG a câștigat 0,83%, titlurile Romgaz Mediaș (SNG) au urcat cu 1,04%, până la prețul de 33,90 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 4,62 milioane lei.

Segmentul bancar de la BVB a cedat astăzi întâietatea. Astfel, titlurile Băncii Transilvania (TLV) s-a apreciat cu 0,69%, până la prețul de 2,1850 lei/acțiune, pe transfreruri de 3,08 milioane lei, iar titlurile BRD Groupe Société Générale (BRD) au avansat cu 0,29%, până la prețul de 13,76 lei/acțiune, pe volume echivalente cu aproximativ 785.000 lei.

Economia e ca o bucată de plastilină. Dacă o strângi în pumni, ți se va scurge printre degete, obișnuia să spună fostul premier și profesor ASE, Radu Vasile. Dublarea salariilor medii și a salariului minim în ultimii 5 ani s-au văzut în creșterea cumpărăturilor făcute (majoritatea pe mărfuri de import) care au dus la creșterea mult mai rapidă a importurilor față de cât exportăm. De asemenea, au provocat o creștere a cheltuielilor Statului care au adâncit deficitul bugetar. Pe scurt, ”sângelui” economiei i-a crescut foarte mult colesterolul și nu i-ar strica o dietă ca să-l readucă la normal. Ce e de făcut?

Într-o întâlnire avută luni cu jurnaliștii, economistul șef al BCR, Horia Braun a sugerat 3 metode. ”Avem cel mai mare deficit bugetar din Europa. Întrebarea e cum facem ajustarea? E ca o cură de slăbire: fie faci exercițiu fizic- eliberezi mai multe calorii decât consumi, fie să mănânci mai puțin sau să apelezi la metode chirurgicale. Putem să ne ajustăm fie având o creștere economică mai puternică, dar independent de stimulii fiscali, nu prin acordarea de salarii mai mari, pentru că deficitul se raportează la PIB. E apoi varianta tăierii din calorii, adică a tăierii de cheltuieli. Fie că tăiem din cheltuielile publice, fie că sectorul privat se ajustează pentru că are de-a face cu impozite mai mari. Impozite mai mari pot fi acomodate prin reducerea altor cheltuieli. A treia metodă înseamnă programe de austeritate cu care am mai avut de-a face”, a spus Horia Braun, referindu-se la acordul cu Fondul Monetar.

Prima soluție: Un avans al PIB-ului mai mare, pentru că deficitul se raportează la PIB.

Investițiile nu au fost un motor al creșterii în ultimii ani, iar creșterea populației ocupate e limitată la nivelul populației active, aflată într-o tendință de scădere în ultimii 10 ani.

Estimările oficiale ale creșterii PIB potențial presupun o contribuție ridicată și constantă a productivității totale a factorilor (3,4%).

A doua dietă (mâncatul mai puțin, cum ar veni) se referă la tăierea din cheltuieli, atât din cele publice (beneficii), cât și din cele private. Poate fi făcută pe cale naturală sau prin impunerea unor taxe/impozite noi, obligând mediul privat să taie din alte cheltuieli pentru a le putea plăti.

A treia dietă (intervenția chirurgicală) e impunerea unui program de austeritate în genul celui avut cu FMI.

Soluția? ”Metoda ardelenească: câte un pic din fiecare”, explică Horia Braun. Această variantă este fezabilă doar în lipsa unor șocuri inflaționiste sau apariției unor șocuri externe și presupune o productivitate sporită atât a sectorului privat, cât și a celui public (colectare, cheltuire ban public, fără măsuri disruptive). De asemenea, mai adaugă economistul șef al BCR, soluția implică o depreciere graduală a leului, o creștere graduală de dobânzi și tăiere graduală a deficitului.

Alte remarci ale lui Horia Braun:

• În ultimii 5 ani salariile în sectorul public s-au dublat, salariul minim s-a dublat și el. În sectorul privat creșterea a fost ceva mai domoală, o creștere de 60% . Referința pentru creșterile salariale ar trebui să fie nivelul productivității. Aceasta a crescut cu aproape 50%, iar cursul de schimb - care ar mai fi putut să ajute- a avut o depreciere de circa 5,3%. Acestea s-au reflectat și în evoluția celor două deficite- cel bugetar și cel de cont curent.

• Problema e că mergem pe același model și în 2019 - salariile vor crește cu peste 10% în timp ce productivitatea va crește cu 3% (dacă adăugăm și inflația ajungem la 7%),iar asta se vede în competitivitatea producătorilor români. Și se va vedea și în deficitul de cont curent, care reprezintă pentru România cea mai mare vulnerabilitate. Acesta a fost și indicatorul care înainte de criză ne-a arătat că avem o problemă și cel care reflectă cel mai bine excesul de cerere, întrucât la noi acest exces nu se duce în inflație ci în deficitul de cont.

• Problema acestor deficite e aceea că ele trebuie finanțate. Sunt țări cu deficite mult mai mari dar câtă vreme vine un investitor și le finanțează, nicio problemă. Noi nu suntem însă în această situație.

• Tot zgomotul de la începutul anului cu OUG 114 ne-a arătat capacitatea destul de limitată a investitorilor locali de a finanța deficitul bugetar și nevoile de finanțare ale Statului. Depindem prin urmare de investitorii străini, de capitalul străin, ca toate țările din jurul nostru. În situația unei politici fiscale laxe, dacă depășim limita de deficit de 3% în combinație cu o recesiune în zona euro ar fi un scenariu pesimist care ar duce la o depreciere importantă a leului.

Cele 4 scenarii avansate de economistul șef al BCR:

• Scenariul I (cel mai probabil)- de aterizare lină:

  • Decelerare PIB, dar fără recesiune

  • Creșteri salariale însemnate dar într-un ritm atenuat

  • Slăbire RON, stabilizare deficit extern

  • Rate ale dobânzilor stabile

  • Taxe/impozite crescute pt a finanța creșterile de salarii și pensii

• Scenariul II de relansare (următorul ca probabilitate):

  • Creștere PIB mânată de investiții

  • Încetinire rapidă a creșterilor salariale

  • Stabilizare a ratei inflației

  • Politici monetara + fiscala anticiclice

  • Deficit extern finanțat integral de intrări de capital (ISD, fonduri UE)

• Scenariu III , cel de supraîncălzire:

  • Creștere PIB alertă

  • Expansiune rapidă deficit extern

  • Creșteri salariale de două cifre

  • Puseuri inflaționiste

  • Lipsa coordonării între politici

• Ultimul, scenariul IV, cel al unei aterizări dure. Improbabil, dar existent:

  • Deficitele gemene scăpate de sub control

  • Depreciere leu & dobânzi ridicate

  • Scăderea rating-ului suveran

  • Program de finanțare UE/FMI cu condiționalități de austeritate fiscală

  • Recesiune economică

Momentul ales de Ministerul de Finanţe pentru emisiunea de obligaţiuni în valoare de 3 miliarde de euro efectuată la finalul lunii martie a acestui an nu fost unul nepotrivit, însă cel mai important lucru este ca o parte din acest împrumut să meargă într-o rezervă, spune Horia Braun, economistul-şef al BCR.

„Germania plăteşte acum 0 dobândă pentru împrumuturi pe 10 ani, acesta este contextul în care Ministerul de Finanţe a emis cele 3 miliarde de euro. Am văzut tot felul de comentarii potrivit cărora împrumutul de 3 miliarde de euro ar fi fost prea scump, că vor plăti «n» generaţii. Perspectiva mea de piaţă este că având în vedere că referinţa este atât de jos, este, poate, un moment bun să te împrumuţi, chiar dacă te împrumuţi pe termen lung. Bineînţeles, ideea este să nu cheltuieşti toţi banii astăzi şi să finanţezi un deficit suplimentar, ci să îi pui într-o rezervă şi să îi foloseşti atunci când ai nevoie“, explică Braun.

Ministerul Finanţelor a împrumutat suma record de 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, din care 1,35 miliarde de euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 milioane de euro pe 15 ani şi 1,15 mld. euro pe maturitatea de 7 ani.

Aceasta a fost prima emisiune a României în euro, la 30 de ani.

În cazul scadenţei de 30 de ani, s-a obţinut un randament de 4,65% la titlurile pe 15 ani, costul împrumutului a ajuns la circa 3,65%, iar la maturitatea de 7 ani a fost de 2,1%.

În 2018, Ministerul Finanţelor a ieşit pe pieţele externe de trei ori, împrumutând cumulat 3,75 mld. euro şi 1,2 mld. dolari.

Prin aceste împrumuturi realizate pe piaţa internaţională, România şi-a acoperit necesarul de finanţare externă planificat pentru 2018.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 695 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o maturitate reziduală de 30 de luni, la un randament mediu de 3,8% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR). 

Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris 920 milioane de lei.

Marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi de la bănci în valoare de 3,2 miliarde de lei în luna aprilie, din care 400 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 2,8 miliarde de lei prin emisiuni de obligaţiuni de stat benchmark, la care se poate adăuga suma de 420 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Bancherii nu au găsit luna trecută suficiente lichi­dităţi în conturile com­paniilor pentru a deconta biletele la ordin şi cecuri în valoare de aproape 1,3 miliarde de lei (270 mil. euro), acesta fiind cel mai ridicat nivel lunar al refuzurilor la plată din 2015 încoace, potrivit datelor BNR. Valoarea sumelor refuzate la plată doar în luna martie a acestui an s-a apropiat de nivelul înregistrat pe tot anul 2018, când băncile au refuzat decontarea de instrumente de plată în valoare de 1,9 miliarde de lei.

Analiştii atrag atenţia că înrăută­ţi­rea lichidităţilor companiilor este primul semnal al degradării situaţiei economice şi chiar al începutului de recesiune.

„Este un semnal foarte prost şi este primul semnal al încetinirii economiei şi chiar al unui început de recesiune. Aceasta este ordinea: profitabilitatea firmelor scade, rămân fără cash şi încep să aibă probleme. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în primul şi al doilea trimestru din 2008: firmele au început să intre pe pierdere, să crească defaulturile şi implicit numărul facturilor neplătite. După acestea vor urma concedierea angajaţilor şi scăderea cifrelor de afaceri. Abia mai târziu efectele acestora se vor vedea în PIB. Degradarea situaţiei economice va avea loc treptat, iar acest prim semnal - creşterea refuzurilor la plată - ar trebui să le dea mult de gândit guvernanţilor“, a explicat analistul Dragoş Cabat.

Presiunea pe umerii firmelor s-a accentuat semnificativ în acest an, deşi progonzele indică continuarea creşterii economice în 2019. Guvernul mizează pe un avans de 5,5% al PIB în 2019, însă majoritatea economiştilor din piaţă sunt mai rezervaţi şi estimează o creştere de circa 3%. În 2018 România a înregistrat o creştere economică prognozată de 4,1%, situându-se pe locul al şaptealea în UE la evoluţia PIB, faţă de a doua poziţie pe care o ocupase în 2017 când a bifat o creştere de 6,9%.

Creşterea accentuată a refuzurilor la plată în acest an vine în contextul în care 2018 nu a pus probleme firmelor din punctul de vedere al lichidităţilor.

Pe tot anul trecut băncile au refuzat decontarea de instrumente de plată în valoare de 1,9 miliarde de lei, cel mai redus nivel al sumelor refuzate la plată din 2008 încoace. Media lunară a refuzurilor din 2018 s-a situat la 160 milioane de lei, iar maximul a fost înregistrat în luna octombrie, când au fost refuzate instrumente de plată în valoare de 276 milioane de lei.

Valoarea refuzurilor din 2019 va depăşi însă nivelul din 2018, în condiţiile în care în primul trimestru sumele totale refuzate la plată au însumat 1,7 miliarde de lei. Cea mai mare parte a refuzurilor din primul trimestru din 2019, peste 90% a fost legată de bilete la ordin.

În cazul tranzacţiilor cu mărfuri dintre companii se fac rareori plăţi în numerar, cumpărătorii emiţând în schimb bilete la ordin prin care se angajează să efectueze plata la o dată ulterioară (cuprinsă în general între câteva săptămâni şi trei luni). Deţinătorul biletului se prezintă la bancă la data scadenţei şi primeşte banii pe care banca îi ia din contul emitentului. Dacă un bilet la ordin sau un cec nu este încasat, situaţia se poate rezolva fie pe cale amiabilă, fie în instanţă, caz care se poate finaliza cu insolvenţa firmei care a emis cecul sau biletul la ordin refuzat.

Vârful sumelor refuzate la plată fusese atins în 2009 şi 2010, când băncile nu au găsit suficiente lichidităţi în contul clienţilor pentru a onora plăţi în valoare de 8,5 şi respectiv 8,8 miliarde de lei. Economia s-a contractat cu 6,6% şi respectiv 1,6% în 2009 şi 2010.

ING Bank România inaugurează luni, în Bucureşti, un nou concept de sucursală ce îşi propune să ofere o reinterpretare a rolului pe care îl are sediul clasic de bancă şi să pună accent pe consultanţa oferită clienţilor.

Noul tip de birou este testat într-un proiect pilot şi va pune accent pe consiliere şi educaţie financiară digitală, potrivit băncii. Noul design al office-ului aduce spaţii ca „inima ING” – zona de întâmpinare, zona digitală – pentru facilitarea operaţiunilor şi tranzacţiilor bancare digitale, zonele semi-private – birouri deschise pentru consultanţă personalizată şi zona privată pentru discuţii cu un grad mai mare de complexitate.

Prin urmare, clienţii nu vor mai intra într-un sediu căutând un birou sau un ghişeu, ci vor fi întâmpinaţi şi direcţionaţi în funcţie de solicitările lor, potrivit băncii.

Prima sucursală de acest tip fost inaugurată în Amstelveen, Olanda, în 2016. Un an mai târziu, un concept similar a fost implementat în Belgia, iar, ulterior, au fost demarate proiecte-pilot la nivel global, în Polonia, Spania şi Turcia. România este a şasea ţară care a preluat conceptul de ”casă ING”, şi spre finalul acestui an, se va alătura şi Italia.

Acest concept a fost implementat în contextul în care există tendinţe tot mai accentuate de digitalizare, dar există şi o nevoie de comunicare si consultanţă, cu valoare adăugată, prin discuţie faţă în faţă cu un consultant, potrivit băncii.

”Noutăţile de anul trecut au venit ca răspuns la comportamentul clienţilor noştri care au petrecut mai mult timp pe dispozitive mobile şi platforme digitale, prioritizând accesul instant la servicii şi produse. Astăzi, clienţii ING se autentifică în Home’Bank o dată la 2 zile pentru a efectua tranzacţii şi a-şi verifica conturile, precum şi pentru a accesa noi produse disponibile instant sau platforma de reduceri ING Bazar. Deşi vizitează office-ul o dată pe an, atunci când o fac, clienţii ING se regăsesc în cele mai importante momente din relaţia cu banca şi caută consultanţi bine pregătiţi care le pot oferi, cu adevărat, opţiuni financiare relevante”, se arată în comunicat.

ING Bank România începe să închidă multimatele, așa-numitele “bancomate cu scaun”, și le va retrage integral până la finalul lunii august.

"Îți sună cunoscut Automatic Service Teller sau AST? Daca da, probabil îl știi mai degrabă drept aparatul de extrase, bancomatul cu scaun sau “calculatorul de plăți din ING Self'Bank. Cel mai cunoscut apelativ e Multimat, dar și acesta va ieși din uz, pentru că vom retrage multimatele până la finalul lunii august 2019", este mesajul băncii.

Anterior, luna trecută, ING Bank România a anunțat că retragerile de la bancomate și depunerile de numerar la bancomate vor fi limitate la 15.000 de lei pe zi începând cu 1 aprilie. 

ING a mutat mare parte din operațiuni în zona digitală/fără cash. La finele lunii octombrie 2018 a închis și ultimele casierii fizice.

ING are cea mai ridicată cotă de piață pe plăți electronice, cu 3 din 10 tranzacții e-commerce realizate cu un card ING și 1 din 5 plăți la POS.

Anul trecut, pe platforma de internet banking numărul de înregistrări a crescut cu 64% față de anul 2017 iar cel al tranzacțiilor, cu 35%.

​ING Bank îşi va consolida operaţiunile şi îşi va muta sediul central din Bucureşti în Blue Rose Office Park, cel mai nou proiect al Portland Trust, aflat în curs de  dezvoltare în zonă Expoziţiei din nordul Capitalei. ING este primul mare jucător care se mută official în zona Expoziţiei, cel mai nou pol imobiliar al Bucureştiului.

“În loc de final, te anunţăm că ne vom mută într-o casă nouă. Începând cu 1 septembrie 2019, sediul central ING Bank N.V Amsterdam-sucursală Bucureşti-va fi la Expo Business Park, str. Aviator Popisteanu, nr. 54A, sector 1, Bucureşti” se arată în anunţul băncii.  

ING va ocupă clădirea 3 a centrului, respectiv 20.000 mp, aproximativ 50% din suprafaţa totală închiriabilă a viitorului pol de afaceri. 

În noul pol de birouri  Expo Business Park vor lucra circa 2.000 de angajaţi ai ING Bank, furnizorul de servicii bancare urmând să îşi consolideze activitatea locală. Celelalte două clădiri ale centrului de afaceri au suprafaţa de 8.000 mp, respectiv 14.000 mp. Proiectul va fi livrat într-o singură fază, iar cele trei clădiri vor fi înconjurate de spaţii verzi, restaurante şi cafenele.  Expo Business Park, dezvoltat în zonă Expoziţiei, se află în vecinătatea staţiei de metrou 1 Mai.   Expo Business Park va fi primul proiect ce urmează să fie livrat în zonă Expoziţiei după mai bine de şapte ani de la inaugurarea sediului central Unicredit Bank şi reprezintă un prim pas pentru dezvoltarea noului pol de birouri din zonă Piaţă Presei-Expoziţiei.

Noul pol de birouri din zona Expoziţiei, din spatele Romexpo, acolo unde ar urma să fie construită o nouă staţie de metrou, începe să prindă contur pe măsură ce Portland Trust avansează cu dezvoltarea proiectului Expo Business Park, iar George Copos cu birourile Ana Tower din apropierea hotelului Crowne Plaza.

De asemenea, în continuare mai există terenuri disponibile pentru dezvoltări viitoare, iar până când va fi gata noua linie de metrou, cea de la 1 Mai se află la circa 600 de metri distanţă de viitorul sediu ING.

Acţionarii Raiffeisen Bank România vor vota astăzi acordarea unui nou mandat pentru austriacul Martin Gruell în funcţia de membru în Consiliul de Supraveghere. El face parte şi în prezent din boardul Raiffeisen România, dar este şi chief financial officer (CFO) şi membru al comitetului director al Raiffeisen Bank International.

Martin Gruell a avut anul trecut al doilea cel mai mare câştig dintre membrii conducerii executive a Raiffeisen International, după CEO-ul grupului austriac Johann Strobl, el fiind remunerat în 2018 cu aproape 2 mil. euro.

Martin Gruell, cetăţean austriac, a absolvit Universitatea de Economie şi Afaceri din Viena şi are un master în economie.

Suma totală care va putea să fie acordată în 2019 pentru remuneraţia membrilor Consiliului de Supraveghere al Raiffeisen Bank România, care monitorizează activitatea conducerii executive, nu va depăşi 465.000 euro, valoare brută, acţionarii urmând să discute astăzi şi această propunere.

„Pe durata anului fiscal 2019, suma totală ce va putea fi folosită pentru remuneraţia membrilor Consiliului de Supraveghere nu va depăşi 465.000 euro, sumă brută. Comitetul de remunerare al băncii se va asigura că remuneraţia individuală ia în considerare îndatoririle specifice ale fiecărui membru. Decizia finală cu privire la distribuţia acestei sume este de competenţa Consiliului de Supraveghere“, potrivit raportului privind remuneraţia membrilor boardului şi ai directoratului Raiffeisen Bank.

În prezent, Consiliul de Supraveghere al Raiffeisen este format din şapte membri, dintre care doi sunt independenţi. Pe lângă Johann Strobl şi Martin Grull, din boardul Raiffeisen Bank România mai fac parte Hannes Mosenbacher, Peter Lennkh, Andreas Gschwenter, Anca Ileana Ioan şi Ana Maria Mihăescu.

Pe de altă parte, din conducerea executivă a Raiffeisen Bank România fac parte Steven van Groningen, James Stewart, Mihail Ion, Vladimir Kalinov, Cristian Sporiş, Mircea Busuioceanu şi Bogdan Popa.

Raiffeisen Bank România, deţinută de grupul austriac cu acelaşi nume, intenţionează să acorde acţionarilor dividende de 444 mil. lei, reprezentând jumătate din profitul net de 881,09 mil. lei, diferenţa urmând să fie inclusă în rezultatul reportat.

Pe ordinea de zi a AGA de la Raiffeisen România de astăzi figurează şi situaţiile financiare aferente anului trecut, planul de investiţii, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an.

Indicele ROBOR se apropie de maximul pe care îl poate atinge, respectiv 3,5%, este de părere Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Afirmaţia lui vine în contextul în care ROBOR la 3 luni a ajuns, ieri, la 3,4% pe an - cel mai ridicat nivel din luna august a anului trecut -, de la 3,39% - cotaţia de vineri. ROBOR la 6 luni, precum şi cel la 9 şi 12 luni, au rămas la aceleaşi niveluri de la finalul săptămânii trecute, respectiv 3,43%, 3,51% şi 3,55% pe an.

Recent, Guvernul a adoptat o nouă formulă pentru dobânzile aferente creditelor în lei, care înlocuieşte indicele ROBOR şi care se calculează în funcţie de tranzacţii, nu de cotaţii. Reglementarea se aplică, însă, numai împrumuturilor noi, pentru cele în derulare fiind nevoie de acordul părţilor. În Parlament există un proiect legislativ care vizează aplicarea formulei de calcul şi creditelor în derulare, în mod obligatoriu, de la începutul lunii mai.

În condiţiile prezentate mai sus, Ionuţ Dumitru a declarat: "La cum arată legislaţia în acest moment, noul indice de dobândă se aplică doar creditelor noi, pentru cele în derulare situaţia rămânând cea de acum. De aceea, încă se ţine cont de nivelul ROBOR, iar creşterea acestuia depinde foarte mult de aşteptările inflaţioniste din piaţă. În primele trei luni ale anului, inflaţia a fost peste aşteptări. În acest context, ne aşteptăm ca presiunea pe ROBOR, în sensul creşterii, să rămână. Însă, oricum ROBOR este aproape de maximul pe care îl poate atinge, de 3,5%, care este dobânda la facilitatea de credit. În mod normal, ROBOR poate fluctua între 2,5% şi 3,5%, acestea două fiind cele două niveluri de dobânzi - la facilitatea de depozit şi la cea de credit. Logic, ROBOR nu are cum să fie mai sus de 3,5%, mai ales că, potrivit legislaţiei în vigoiare, avem un plafon pentru acest indice, raportat la dobânda Lombard. În orice caz, tendinţa de creştere a ROBOR vine pe fondul inflaţiei şi al nivelului lichidităţii".

Amintim că, în acest an, a izbucnit un adevărat scandal în jurul indicelui ROBOR, după ce senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir a afirmat că băncile manipulează modul de calcul al acestuia, cu colaborarea Băncii Naţionale a României (BNR).

Parlamentarul a avut o serie de audieri la Comisia Economică, pe care o prezidează, pe marginea modului în care se calcula ROBOR în anul 2008. La discuţii au fost invitaţi să participe atât membrii conducerii BNR, cât şi reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

În comisia de anchetă, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că instituţia pe care o reprezintă nu a găsit dovezi din care să reiasă că băncile s-au înţeles între ele în vederea creşterii indicelui ROBOR. Chiriţoiu a spus, în ocazia audierilor de la Parlament: "În acele zile, este vorba de trei zile din octombrie 2008, ROBOR a crescut foarte mult. Era o criză globală, cursul se depreciase puternic. ROBOR-ul creşte foarte mult, după trei zile intervine BNR şi îl plafonează. Întrebarea era: în cele trei zile ROBOR a crescut în urma unor fenomene din piaţă, indiferent a cui e vina, sau este o înţelegere ilegală? Nu am găsit dovezi din acele mail-uri că ei s-au înţeles să ducă peste piaţă nivelul ROBOR. Am înţeles că se plângeau că sunt prea mici cotaţiile, că, influenţate de BNR, nu sunt la nivelul pieţei".

Acesta a adăgat că Executivul european a supervizat investigaţia şi nu a găsit niciun indiciu că a fost încălcată legea.

Săptămâna trecută, Autoritatea de Concurenţă a desecretizat Raportul întocmit în 2008 pe ROBOR. Concluziile lucrării evidenţiază, printre altele, că la calculul ROBOR participă un număr de zece bănci "alese de către BNR pe baza unor criterii specifice (activitatea pe piaţa monetară interbancară, limitele pentru depozitele în RON acordate de instituţia de credit altor participanţi, limitele altor instituţii de credit pentru depozitele în lei acordate acestei instituţii de credit)". Băncile participante au cote egale pe piaţa Fixingului.

Conform documentului citat, prevederile legislative din domeniu au ca scop asigurarea premiselor pentru crearea unor indici de referinţă siguri, de încredere, care să reflecte nivelul real al dobânzilor la care se efectuează tranzacţii cu depozite în lei pe piaţa monetară interbancară românească: "Ţinând seama de relevanţa şi funcţionalitatea sa, indicele ROBOR este utilizat ca indicator/referinţă în contractele de împrumut în lei, cu dobândă variabilă, acordate de către instituţiile financiare atât persoanelor fizice (retail), cât şi persoanelor juridice (clienţi corporate) şi municipalităţilor (autorităţi publice), fie direct, fie inclus în cadrul dobânzii interne a băncii.

Prin urmare, orice fluctuaţie a acestui indice va avea impact imediat sau la o anumită scadenţă (în funcţie de condiţiile negociate prin contract) asupra consumatorilor finali (se va reflecta atât în dobânda variabilă a creditelor în derulare, cât şi asupra ofertelor de creditare adresate viitorilor/potenţiali clienţi)".

Raportul instituţiei de concurenţă asupra ROBOR arată că, analizând contextul economico-financiar aferent lunii octombrie 2008, s-a constatat existenţa unor evenimente/turbulenţe de natură să afecteze funcţionarea normală a pieţei interbancare în ansamblul ei şi, corelativ, piaţa de Ia momentul Fixingului, cu impact la nivelul dobânzilor aferente operaţiunilor de atragere/plasare depozite în lei.

Potrivit Consiliului Concurenţei, comportamentul neomogen al băncilor a fost oprit prin intervenţia fermă a BNR, care, în calitate de reglementator, a decis modificarea legislaţiei, în sensul introducerii unui nivel maxim recomandat al dobânzilor individuale la depozitele plasate (25% peste rata Lombard), astfel încăt să evite o transferare a costurilor asupra consumatorilor finali.

În acest an, senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir a convocat atât conducerea BNR, cât şi pe cea a instituţiei de Concurenţă, pentru audieri pe marginea modului de calcul al ROBOR. Parlamentarul consideră că băncile manipulează modul de calcul al ROBOR, sub supravegehrea Băncii Naţionale.

Referitor la noua formulă de calcul în funcţie de care vor fi stabilite dobânzile la creditele în lei, modificările aduse în Comisia Economică a Senatului reglementării în cauză prevăd că instituţiile de credit au obligaţia ca, în decurs de 60 de zile, să adapteze contractul conform noilor dispoziţii legale. După expirarea termenului, prin notificarea debitorului, efectele contractului sunt suspendate de drept până la momentul adaptării contractului.

Formula de calcul în care noul indicator înlocuieşte indicele ROBOR nu aduce, însă, schimbări majore în ceea ce priveşte sumele pe care clienţii băncilor ar urma să le achite pentru rate, susţine analistul economic Dragoş Cabat: "Nu este nicio mare schimbare. În primul rând, rata va fi mai volatilă pentru că este stabilită în funcţie de tranzacţiile care se vor face, efectiv, pe piaţa interbancară, fiind o medie ponderată cu volumele de tranzacţionare. Cel mai mult se tranzacţionează la dobânzile overnight, la o zi şi la o săptămână şi abia după, mult mai puţin, cele la trei, şase, nouă luni sau un an. Dobânzile la termen scurt sunt mult mai volatile, ele scad în funcţie de câtă lichiditate este pe piaţă şi de mulţi alţi factori, astfel că uneori vor fi peste nivelul clasicului indice ROBOR, iar alteori vor fi sub pragul acestuia - faţă de 3,2%, noul indice poate să fie 3,1% sau poate să ajungă la 3,4%, adică 10-15 lei în plus sau în minus. Nu o să moară nimeni, nu o să plătească nimeni nici rate duble sau triple, dar nici la jumătate faţă de cât plăteau până acum".

În opinia analistului economic, faptul că noul indicator depinde foarte tare de lichiditatea din piaţă nu este de dorit, pentru că, în viitor, în cazul unui atac speculativ la leu, spre exemplu, Banca Naţională a României ar trebui să susţină moneda, iar unul dintre instrumentele prin care ar putea să facă acest lucru va fi prin retragerea lichidităţii de lei din piaţă, astfel încât să evite presiunea pe moneda naţională. Ca urmare, conform analistului, efectul imediat va fi acela că vor sări foarte tare dobânzile interbancare la termen scurt şi de aici şi volatilitatea.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, luni, un curs de referinţă de 4,7584 lei/euro, o scădere de 0,05% faţă de nivelul atins vineri.

Vineri, euro a coborât la 4,7607 lei.

Luni, euro a scăzut la 4,7584 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4,2327 lei la 4,2306 lei.

Cursul francului elveţian a scăzut de la 4,1761 lei la 4,1689 lei.

Lira sterlină a coborât de la 5,5053 lei la 5,4956 lei.

Preţul gramului de aur a urcat de la 173,5601 lei la 173,9589 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,40%, cel mai mare nivel din ultimele 8 luni, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. 

Vineri, acesta a stagnat la 3,39%.

Luni, acesta a urcat la 3,40%, cel mai mare nivel din 6 august 2018, când a fost tot 3,40%.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a stagnat la 3,43%.

Vineri, acesta a urcat de la 3,42% la 3,43%, cel mai mare nivel din 23 noiembrie 2018, când a fost 3,46%.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în scădere la 3,45% de la 3,56%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a scăzut la 3,15%, de la 3,25%, valoarea din şedinţa precedentă.

Postări Facebook

Bittnet Group: https://www.facebook.com/BittnetSystems/posts/2277740805607003

Maria Caratas: https://www.facebook.com/maria.caratas.3/posts/2674513605898263

Postări Twitter

PH-online: https://twitter.com/PHonline_ro/status/1120557714156019712

StiriBUCuresti: https://twitter.com/StiriBUC/status/1120542458369257481

Iosif Buble: https://twitter.com/ioskap/status/1120538869500456966

iasi4u: https://twitter.com/iasi4u/status/1120401396053028865

Bogdan Alupoaie: https://twitter.com/eBogdan/status/1120401177970188288

Publicitate Radio - servicii Gold: https://twitter.com/reclama_radio/status/1120392123893846018

Ziua de Cluj: https://twitter.com/ziuadecj/status/1120244608607358976

AccuNews: https://twitter.com/accunews_ro/status/1120258492445671426

Ovidiu Vrânceanu: https://twitter.com/ovidinbv/status/1120265251033948160

Bancherul.ro: https://twitter.com/Bancherul_ro/status/1120277700600586240

bancamea.md: https://twitter.com/bancamea_md/status/1120297767430250501

2am.eu: https://twitter.com/2am_eu/status/1120328884132642817