SIF Moldova (SIF2) şi-a majorat deţinerea la Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România, de la 7% în iunie 2018 la aproape 7,2% la finele anului 2018, echivalentul a circa 7,8 milioane de acţiuni, profitând de scăderea preţului acţiunilor de la finalul anului ca urmare a Ordonanţei 114. SIF Moldova este al doilea cel mai mare acţionar individual al băncii de la Cluj după Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, care are un pachet de 8,6%.

„În ianuarie, am investit în câţiva emitenţi ale căror cotaţii au fost afectate de OUG 114/2018. Poziţia pe TLV este staţionară, are un impact net pozitiv în rezultatele noastre şi avem încredere în devoltarea viitoare“, spune Claudiu Doroş, director general al SIF Moldova.  

SIF Moldova consideră că este puţin probabil ca acţiunile companiilor afectate de Ordonanţa 114 să revină în 2019 la nivelul de dinaintea anunţului ordonanţei întrucât valoarea acestor companii a scăzut. „Cotaţiile din sistemul bancar şi energetic sunt în scădere din decembrie 2018 şi această tendinţă va continua şi în 2019. Este puţin probabil ca acţiunile companiilor care au scăzut după anunţul măsurilor fiscale să revină la nivelul anterior OUG 114/2018 pentru că valoarea acestor companii a scăzut din punct de vedere fundamental în urma măsurilor prevăzute în ordonanţă. O reducere a Pilonului 2 va afecta negativ Bursa de Valori“, se arată în raportul aferent programului de activitate pentru 2019 al SIF Moldova.

Totodată societatea, care are un pachet de 4,33% din capitalul social al operatorului pieţei de capital, consideră că bursa românească nu va ajunge în 2019 piaţă emergentă, ci va rămâne la statutul de piaţă de frontieră.

„Estimările sunt că nici în 2019, BVB nu va ajunge la nivelul de piaţă emergentă, rămânand o piaţă de frontieră“, se arată în raport.

Reprezentanţii societăţii adaugă faptul că este posibil ca indicele principal BET să mai aibă scăderi pe parcursul anului 2019 dacă Guvernul „va lua alte măsuri neaşteptate şi neinspirate, dar scăderile nu vor fi atât de mari precum cea din decembrie 2018, pentru că piaţa a inclus deja riscul de măsuri populiste în preţul acţiunilor“.

După fuziunea cu Bancpost și datorită creșterii organice a businessului, Banca Transilvania are peste 3 milioane de clienți și o cotă de piață de 16,5%.

Integrarea Bancpost a mărit cota de piață a BT, dar a adus și o serie de cheltuieli suplimentare.

"Costul integrării, înregistrat aproape în totalitate în 2018, a fost de aproximativ 280 milioane lei, adică circa 60 milioane euro", spune Omer Tetik, CEO BT, citat de profit.ro

Integrarea Bancpost în Banca Transilvania, începută în aprilie 2018, s-a încheiat în data de 31 decembrie 2018.

Pe lângă Bancpost, Banca Transilvania a achiziționat de la Eurobank Group, în aprilie, companiile ERB Leasing și ERB Retail Services, derulând și în cazul acestora programe de integrare. BT Leasing și ERB Leasing au fuzionat în octombrie, iar în ceea ce privește instituțiile nebancare destinate acordării creditelor de consum, ERB Retail Services și BT Direct, integrarea este în desfășurare, urmând să devină aceeași companie în prima parte a anului 2019.

Așteptată cu nerăbdare de mulți, pregătim acțiunea de plantare Pădurea Transilvania 5.0! Banca Transilvania, partenerul nostru de cursă lungă în acțiuni de împădurire ne însoțește din nou la o plantare marca Pădurea Transilvania, adică mare, de 10 hectare. Locul activității este unul cunoscut deja veteranilor de plantare cu Tășu, și anume Sânmihaiu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud.

Vă așteptăm cu mare drag să vă alăturați împăduririi de primăvară de la Sânmihaiu de Câmpie, în data de 23 martie 2019 cu mic cu mare, transmite Asociaţia Tăşuleasa Social pe pagina de facebook.

Nu mai puţin de 1400 de voluntari din judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj, Mureş, dar şi din Bucureşti, Zalău, Oradea, sfântu Gheorghe, Vatra Dornei etc, s-au înscris deja, însă doritori de plantat ar fi fost cu mult mai mulţi.

Cei de la Tăşuleasa Social vor asigura transportul, o masă caldă, un ceai cald, ceva dulce, apă, sape, mănuși și puieți, veselie și voie bună (asigurate de un moment surpriză).

Încep înscrierile pentru Competiția Locală TIFF 2019. Destinat descoperirii și susținerii talentele locale, concursul se adresează exclusiv realizatorilor de film originari sau care locuiesc, lucrează sau studiază în orice localitate din județul Cluj.

Până în 30 aprilie, clujenii cu pasiune pentru creația cinematografică sunt invitați să-și înscrie filmele în Competiția Locală prin completarea formularului disponibil pe site-ul festivalulu. Pot fi înscrise filme cu o durată de maximum 30 de minute, realizate în perioada aprilie 2018 – aprilie 2019. Nu există niciun fel de limitare asupra genului cinematografic sau subiectului abordat pentru filmele înscrise. Proiectele cineaștilor premiați la mai mult de două ediții anterioare nu vor fi acceptate în competiție.

Filmele selectate vor fi anunțate până în 15 mai. Proiecția lor în fața publicului TIFF 2019 va avea loc în cadrul unui eveniment special, unde va fi anunțat și titlul distins cu Premiul Competiției Locale TIFF. Premiul oferit de Banca Transilvania, de 1.500 de euro, va fi acordat în urma deciziei unui juriu format din trei personalități din mediul cinematografic românesc.

Federația Fabrica de Pensule, partener al programului, acordă o mențiune specială filmului care abordează subiecte sau probleme relevante pentru comunitatea locală sau societatea contemporană.

Una dintre cele mai importante oportunități oferite cineaștilor clujeni, Competiția Locală TIFF a avut o primă ediție în 2010, devenind între timp o platformă de lansare pentru mulți profesioniști din industria cinematografică.

Cel mai recent câștigător, "Emigranții", filmul semnat de Andra Salaoru, a fost recompensat cu un premiu de 1.500 de euro, în timp ce Serestely Szilard a primit mențiunea specială, de 300 de euro, pentru "Poftiți, vă rog!". TIFF va avea loc în perioada 31 mai - 9 iunie, la Cluj-Napoca. 

U-BT a reușit calificarea în semifinalele competiției, după o dublă victorie în fața formației BCMU Argeș Pitești.

După un meci cu prelungiri la Cluj și un altul cu incidente la final, a fost rândul “studenților” să joace în deplasare, la Pitești. Partida a fost cea mai dezechilibrată dintre cele trei, iar clujenii s-au impus cu 86-66, într-un meci care a părut mai mult un antrenament cu public decât o partidă pentru accederea în Final Four-ul Cupei României.

Mihai Silvășan a vorbit despre presiunea pusă de gazde înaintea returului de la Pitești. “Un meci cu foarte mare presiune, cu câte probleme au fost la Cluj, presiunea a fost mare, se pare însă că mai mult a afectat echipa din Pitești. Am văzut și eu tot felul de declarații în ultimele zile, vreau să clarific o chestie: nu am avut nimic, am văzut într-o declarație a domnului profesor că am jignit echipa din Pitești, că am jignit pe toată lumea.

Nu, pur și simplu treaba mea a fost cu el și rămâne în continuare, însă chiar respect și felicit lucrurile bune care se întâmplă la Pitești, faptul că este o echipă cu un buget bun pentru România, faptul că se bate în Top 6 este un lucru bun. Pe lângă domnul Nini, am văzut că tot felul de persoane din conducere au sărit să mă atace, nu mi se pare normal și, cred eu, că nu e bărbătesc, nu mă cunosc deloc, nu am vorbit în viața mea două secunde cu ei. Problema mea era strict cu domnul profesor, dar asta este, fiecare alege”, a declarat tehnicianul.

Antrenorul de la U-BT nu a ezitat să își laude elevii, care au făcut un joc foarte bun. “Referitor la meci, nu cred că s-a pus problema calificării, băieții mei au reacționat bine la presiunea jocului. Nu este ușor să joci sub o asemenea presiune, însă în aceste momente echipele cu o mentalitate puternică ies în față și nu le tremură picioarele în astfel de momente. Mă bucur foarte mult, îi felicit încă o dată pe băieți, mergem mai departe. Cupa este unul dintre obiectivele noastre”, a precizat Silvășan.

Pentru U-BT urmează un duel în Liga Națională, împotriva celor de la SCM Timișoara. Partida va avea loc sâmbătă, 23 martie, de la ora 18:00, în Sala Polivalentă.

Indicele principal BET și-a consolidat poziția de avanpost, cu o nouă ședință în care a închis peste reperul de 8.000 de puncte. Cu toate acestea, închiderile au fost divergente la nivelul celor mai tranzacționate acțiuni.

Ziua se anunța incandenscentă pe acțiunile Băncii Transilvania după ce instituția de credit a publicat în seara precedentă convocatorul care indica o remunerație a acționarilor aproape egală cu întreg profitul net de 1,22 miliarde lei obținut în 2018. Interes a existat. Titlurile Băncii Transilvania au urcat cu 0,71%, până la prețul de 2,1300 lei/acțiune, pe transferuri de 7,23 milioane lei, iar pe parcurs a fost atins chiar și un maxim intraday de 2,1550 lei/acțiune, care reprezintă cea mai ridicată valoare de tranzacționare a titlurilor instituției de credit de la promovarea așa-numitei „taxe pe lăcomie” care include și o taxă pe activele bancare.

Neașteptat, volumele s-au realizat pe alt emitent. Nu mai puțin de 44,75% din rulajul de 45,85 milioane lei (9,64 milioane euro) al pieței de acțiuni a fost asigurat de schimburile în valoare de 20,51 milioane lei pe titlurile Fondul Proprietatea (FP), care au urcat cu 1,12%, până la prețul de 0,9040 lei/acțiune. Este prima trecere peste reperul de 0,9000 lei/acțiune a acestor titluri de la precipitarea căderii bursiere la sfârșitul anului trecut.

Cât de departe a mers mișcarea de revenire deja se vede la nivelul indicilor. Indicele financiar BET-FI, în structura căruia Fondul Proprietatea este cel mai important emitent, s-a apreciat cu 0,35%, până la nivelul de 35.887,60 de puncte, indicele compozit BET Plus a avansat cu 0,33%, iar indicele reprezentativ BET a urcat cu 0,36%, până la nivelul de 8.047,89 de puncte.

Sub aspect tehnic, indicele titlurilor blue-chip a depășit media mobilă exponențială de 200 de zile (EMA200), cea care definește trendul, și este foarte aproape de testarea retragerii Fibonacci de 61,8% a întregului impuls descendent de la finalul anului 2018.

Motorul este intern, iar investitorii își fac curaj că taxa pe activele bancare va fi drastic revizuită. Declarația ministrului Finanțelor Publice Eugen Teodorovici că vrea să transforme „taxa pe lăcomie” în „stimulent pentru hărnicie” a adus vânt favorabil pentru sectorul bancar de la bursă alături de repartizările generoase de câștiguri ale principalelor bănci listate.

Discuții ale Profit.ro cu investitori și brokeri indică faptul că taxa ar putea fi foarte jos. La un nivel de 0,4% pe an și prin exceptarea unor categorii de active bancare precum titlurile de stat, creditele pentru Prima Casă sau împrumuturi garantate pentru IMM-uri, nu este exclus ca aceasta să ajungă la 0,1% din totalul activelor. Impactul asupra profitabilității ar fi o reducere de 7-8% a profiturilor nete ale băncilor, așa cum acestea au fost în 2018, spun unele calcule.

Astăzi, titlurile BRD Groupe Société Générale (BRD) au coborât cu 1,38%, până la prețul de 12,82 lei/acțiune, pe transferuri de 3,08 milioane lei.

Bursa românească și-a continuat urcușul chiar în pofida unui vânt neconcludent din piețele financiare internaționale. Astăzi, indicii bursieri europeni au avut închideri divergente: -0,15% pentru indicele Euro Stoxx 50, +0,88% pentru indicele FTSE100 de la Londra, -0,07% pentru indicele CAC40 de la Paris, -0,46% pentru indicele DAX de la Frankfurt, +0,31% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, -0,02% pentru indicele BUX de la Budapesta și +0,47% pentru indicele PX de la Praga.

Mai degrabă susținere vine dinspre piața petrolului în care astăzi la Londra cotația țițeiului de tip Brent s-a menținut peste reperul de 68 dolari/baril, în zona maximelor ultimelor 4 luni.

La BVB, titlurile celei mai importante companii petroliere românești, cea a OMV Petrom (SNP), au staționat la prețul de 0,3675 lei/acțiune, pe tranzacții de 3,48 milioane lei. Având o pondere importantă în structura indicelui sectorial BET-NG, acesta a fost tras în jos și a subperfomat pieței, cu un avans de 0,15%.

La același capitol, titlurile Romgaz Mediaș (SNG) s-au apreciat cu 0,48%, până la prețul de 31,25 lei/acțiune, pe tranzacții cu 2,29 milioane lei, iar titlurile Transelectrica (TEL) au staționat la prețul de 20,75 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 1,74 milioane lei.

Publicarea convocatorului pentru Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor de la Nuclearelectrica (SNN), în care există propunerea distribuirii sumei de 378,91 milioane lei sub formă de dividende, a fost de natură să ridice titlurile operatorului centralei nucleare-electrice de la Cernavodă. Cotația a urcat cu 1,56%, până la prețul de 9,7400 lei/acțiune, pe o activitate de tranzacționare de 1,40 milioane lei. La acest nivel, dividendul brut de 1,25670615 lei/acțiune conferă acționarilor un randament net de 12,26%.

Directorul ”Gazetei Sporturilor” lansează o critică acerbă conducerii Federației Române de Fotbal (FRF), al cărei contestatar vehement a fost dintotdeauna. Pretextul imediat este înlăturarea lui Patrițiu Abrudan de pe lista observatorilor FRF. În text, Ioanițoaia îi face un portret lui Patrițiu Abrudan, neuitând să menționeze pozițiile de conducere din cadrul Băncii Transilvania.

Textul integral:

Calificările selecționatelor noastre U19 și U17 la turneele de elită pentru Euro 2019 i-au făcut pe șefii Casei Fotbalului să se bată cu pumnii în piept: părea că echipele antrenate de Oprescu și Mogoșanu n-au obținut niște succese de etapă, ci au câștigat titlurile continentale!

Îl apucaseră pe Dumnezeu de picior, nu alta, nimeni nu mai era ca ei! Mă pregăteam să scriu că eșecurile umilitoare suferite miercuri de naționalele respective, 0-5 cu Irlanda și 1-5 cu Austria, trebuie să constituie avertismente înaintea partidei „tricolorilor” de la Stockholm, când m-a sunat Adrian Porumboiu.

Fostul mare arbitru abia putea vorbi din pricina furiei. I se încălecau cuvintele prin care încerca să relateze cât de urât s-au purtat, dușmănește, conducătorii FRF și ai CCA cu Patrițiu Abrudan. Mai întâi însă, permiteți-mi să vi-l prezint pe Abrudan, 65 de ani, ardelean, din 1997 director regional al Băncii Transilvania, cea mai mare cu capital privat din România.

Arbitru vreme de 20 de ani, 11 dintre ei în Liga 1 și 6 în Europa, delegat la 44 de meciuri internaționale oficiale, Abrudan a devenit observator de arbitri FRF și UEFA, iar o vreme a funcționat chiar ca vicepreședinte al CCA. Recunoscut drept un om serios, de o moralitate exemplară, a primit 9 delegări peste hotare numai în 2018. Cea din urmă, pe 15 noiembrie, la Grecia-Finlanda din cadrul Ligii Națiunilor.

Surprinzător însă, ba și fără nicio explicație, Comitetul Executiv din 28 ianuarie 2019 a decis, la propunerea CCA, scoaterea lui PA de pe lista observatorilor internaționali! Încă mai mult.

Nimeni n-a catadicsit să-l lămurească pe cel vizat de ce a fost exclus, din ce motive. Din contră, acesta a aflat de pe site-ul FRF că l-au dat afară! Moment în care, logic, a protestat în Gazetă și la DigiSport. Declarații acide, comentate ulterior prin „Tot ce-am spus rămâne, nu retrag nimic!”. În urma lor, FRF a deschis o acțiune disciplinară contra lui Abrudan.

Excluderea nu s-a produs însă întâmplător, să nu vă închipuiți! Președintele Burleanu l-a lăsat pe Abrudan să înțeleagă că a jucat o carte greșită, că a călcat pe bec, în clipa în care, înaintea alegerilor din 2018, s-a întâlnit cu Ionuț Lupescu, contracandidatul său.

Mare caracter, Burleanu nu l-a uitat și i-a plătit-o. Gest cu atât mai lipsit de eleganță, răzbunător, cu cât Abrudan nici măcar n-a avut drept de vot la scrutinul din aprilie trecut! Doar că Burleanu Înțeleptul, Bodescu Vulcanizatorul și cei din jurul lor nu-i iartă pe cei care nu iau poziția de drepți!

Mă întorc la telefonul lui Porumboiu. Concret, pe 4 martie, UEFA i-a trimis lui Abrudan o delegare la meciul Irlanda-Luxemburg U21, programat la Dublin pe 24 martie. Interpretând-o ca pe una de adio, la capătul a 9 ani de fructuoasă colaborare, clujeanul a confirmat-o imediat. Cum însă, împotriva uzanțelor, biletele de avion întârziau să apară, s-a adresat forului de la Nyon. Prompt, acesta i-a răspuns că „Delegarea v-a fost retrasă la recomandarea Comisiei Centrale a Arbitrilor din Federația Dvs”.

De aici, justificată, indignarea lui Porumboiu: „Bun, l-au scos pentru că ei taie și spânzură, Burleanu, Deaconu și oamenii lor! Dar să-l oprești și de la o ultimă acțiune, meritată după o viață de om pusă în slujba fotbalului, e degradant, e incalificabil! Doar dacă n-ai pic de suflet, nicio urmă de respect, te comporți așa. Ăștia de la Federație sunt niște pigmei!”.

Absolut de acord. Fără alte comentarii.

Comisia economică din Senat a trimis două scrisori, una ministrului de Finanţe şi una guvernatorului BNR, prin care solicită transparentizarea modului de calcul sau decuplarea indicelui ROBOR de la forma de calcule a ratelor, a anunţat, joi, Daniel Zamfir.

„Comisia a decis să trimită două scrisori, una ministrului de Finanţe şi alta Guvernatorului BNR, prin care să le ceară două lucruri şi anume întru-cât scopul iniţial pentru care ROBOR-ul a fost introdus în formula de calcul a ratelor dobânzilor a creditelor în lei prin ordonanţa numărul 50 din 9 iunie 2010, privind contractele de credite pentru consumatori a fost deturnat, solicităm transparentizarea completă a modului de calcul astfel încât să se elimine orice suspiciune de manipulare sau de înţelegere de tip cartel, fie decuplarea indicelui ROBOR de la formula de calcul a ratelor şi înlocuirea acestora prin preluarea bunurilor practicelor europene, un indice care să reflecte media tranzacţiilor reale din piaţă şi nu media cotaţiilor”, a anunţat, joi, preşedintele Comisiei economice, Daniel Zamfir.

El a mai spus că membrii comisiei au ajuns, într-o majoritate ”covârşitoare”, la concluzia într-o majoritate covârşitoare la faptul că ROBOR-ul, indicele la care se calculează astăzi ratele românilor cu credite în lei, nu are nici o legătură cu realitatea.

”ROBOR-ul s-a constat că nu este in nici un caz media tranzacţiilor care se realizează pe piaţă, este pur şi simplu un indice care rezultă din nişte aranjamente între băncile comerciale sub oblăduirea BNR”, a mai spus Zamfir.

Preşedintele Comisiei economice susţine că Guvernul şi guvernatorul BNR ar trebui să ia măsuri cu privire la transparentizarea formulei de calcul şi, în urma concluziei, să revină asupra contractelor încheiate, dacă indicele nu reflectă realitatea.

„Evident dacă ROBORUL nu reflectă realitatea şi aşa cum am văzut el este rodul unor înţelegeri, altele decât ce ar trebui să fie şi anume rodul tranzacţiilor ROBORUL fiind unul fictiv ratele românilor sunt influenţate, vom vedea care este până la urmă influenţa directă dar ceea ce este un lucru cert este că va trebui să se renunţe la calcularea ratelor românilor în funcţie de acest indice sau să se treacă la această formulă, spuneam, transparentă aşa cum este practicată şi în alte ţări europene pentru că de foarte multă vreme iată ratele sunt calculate în raport cu acest indice care nu reflectă realitatea. Categoric că atunci când se constată că indicele nu reflectă realitatea va trebui intervenit asupra contractelor, nu eu sunt în măsură şi nu noi Comisia Economică suntem în măsură să dăm soluţii. Noi vă informăm asupra concluziilor după audierile de la Comisia Economică, BNR şi guvernul României sunt obligaţi să ia măsuri ca lucrul acesta să se rezolve cât mai repede”, a adăugat Zamfir.

El a susţinut, de asemenea, că ratele românilor nu au fost calculate corect în ultimii ani.

„Lucrul acesta este cert, ratele românilor nu au fost calculate în mod corect ca atare este absolut necesar să aibă, să se ia măsură urgentă. De asemenea felul în care se vor găsi şi măsuri reparatorii în legătură cu acest aspect este tot de datoria guvernului României şi BNR”, a conchis Daniel Zamfir.

Senatorul ALDE a anunţat că audierile Comisiei economice în cadrul anchetei desfăşurate cu privire la eventuala manipulare ROBOR vor continua.

„Categoric vom continua audierile, noi avem un termen de 60 de zile în care să prezentăm raportul final, mai avem de audiat două persoane importante, sper să înţeleagă în ceasul al doisprezecelea că au obligaţia să vină, este vorba de directul direcţiei din BNR, domnul Nicolae Cinteză, căruia nu i se permite să vină la audierile Comisiei Economice. De asemenea l-am reinvitat şi pe liderul grupului senatorilor PNL, care în acel moment era trezorierul unei bănci şi care era unul dintre actorii principali în această operaţiune de manipulare a ROBORULUI. Aşteptăm ca săptămâna viitoare ca cei doi să răspundă invitaţiilor noastre, după care îl vom mai invita pentru concluzii pe preşedintele Consiliului Concurenţei şi vom trage concluziile la final”, a mai spus Daniel Zamfir.

Audierile în Comisia economică a Senatului vin în contextul unor documente prezentate de Daniel Zamfir, pe 20 ianuarie, cu date despre ROBOR şi cu declaraţii contradictorii ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Senatorul ALDE a vorbit despre un raport al unei investigaţii a Consiliului Concurenţei începute în 2008 şi încheiate în 2011, însă care nu a fost finalizat cu nicio rezoluţie. EL a cerut Băncii Naţionale să oprescă acest mecanism artificial de calculare a ROBOR.

Pe 21 februarie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a fost audiat, alături de întregul Consiliu de Administraţie al BNR, în Comisiile economică şi buget ale Senatului. Acesta a afirmat, în şedinţa forurilor de specialitate, că a acuza că se fac manipulări pe piaţa interbancară însemnă a acuza şi Trezoreria statului că participă la aceste manipulări. Isărescu a adăugat că nu a ţinut artificial dobânda de politică monetară la 1,75%. De asemenea, el le-a transmis aleşilor că Parlamentul ar putea să intervină prin modificarea legislaţiei.

ROBOR a fost introdus în formula de calcul a ratelor dobânzilor la creditele acordate în lei prin ordonanța de urgență, nu de către Banca Națională a României, precizează Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR. Astfel, spune el, scrisoarea pe care președintele Comisiei economice din Senat, senatorul ALDE Daniel Zamfir, a spus că o va trimite guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, nu se adresează persoanei potrivite.

"Ni se adresează greșit. Noi nu avem inițiativa legislativă. ROBOR la 3 luni introdus că referențial pentru rate este prin OUG, nu de către Banca Națională a României. Ceea ce mă bucura este că nu se apucă domnul Zamfir să facă o inițiativă legislativă, pentru că iar iese neconstituțională. O să luăm nota de scrisoare, dacă ne-o trimite. Această anchetă a Comisiei economice din Senat nu are nicio putere. Mult zgomot pentru nimic", a declarat Dan Suciu pentru Ziare.com.

În ceea ce privește afirmațiile lui Zamfir, potrivit cărora ROBOR rezultă din niște aranjamente între băncile comerciale, sub oblăduirea BNR, Dan Suciu subliniază, din nou, că ROBOR nu este falsificat, ci este calculat foarte corect.

"Domnul Zamfir nu a înțeles, nu vrea să înțeleagă sau nu poate să înțeleagă. ROBOR nu e falsificat, este calculat foarte corect, așa cum se calculează. Sunt cotații ferme și așa rezultă ROBOR la 3 luni. Dacă se dorește un alt referențial, foarte bine. Dar asta nu înseamnă că ROBOR la 3 luni este greșit. Se poate lua ROBOR la 1 an, ROBOR la o zi sau media tranzacțiilor interbancare. Sunt alți indici referențiali. Dar asta nu înseamnă că ROBOR la 3 luni are vreo problemă. Nu are nicio problema. În momentul în care s-a ales ROBOR la 3 luni, se cotă exact la fel și atunci și era 6%. Acum, că este 3%, nu ne mai place și face dânsul scandal", a menționat purtătorul de cuvânt al BNR.

Românii ar fi plătit mai mult

În ceea ce privește posibilitatea introducerii mediei tranzacțiilor interbancare ca mod de calcul al ratelor dobânzilor la creditele acordate în lei, Dan Suciu spune că nu garantează că românii vor plăti astfel rate mai mici.

De exemplu, în luna februarie, media tranzacțiilor interbancare a fost mai mare decât ROBOR la 3 luni, astfel că românii ar fi plătit mai mult dacă aceasta ar fi fost modalitatea de calcul a rațelor dobânzilor la credite.

"Noi nu le recomandăm să schimbe, dar e dreptul lor să schimbe. Noi nu susținem. Să se înțeleagă cu Asociația Română a Băncilor, să respecte directivă care cere un indice transparent și Parlamentul să decidă ce crede de cuvîntă, pentru că ei au inițiativa legislativă. Noi nu avem. Orice alt indicator care s-ar folosi, și acela variază. De exemplu, dacă s-ar folosi media tranzacțiilor interbancare, pentru luna februarie, când a fost mai mare decât ROBOR la 3 luni, românii ar fi plătit rate mai mari. Asta nu înseamnă că pe viitor se va întâmpla la fel sau se va întâmpla altfel, nu știm să spunem. Se face mult zgomot pentru nimic. În februarie a fost mai mare. În ianuarie a fost mai mic. Și pe martie pare mai mic. Dar pe februarie a fost mai mare, deci nu avem o predictibilitate în sensul pozitiv al impactului pe rațe", a subliniat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

Discuții între bănci și Ministerul de Finanțe pe OUG 114: Un punct nevralgic e noul calcul pentru ROBOR

Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a avut miercuri o nouă întâlnire cu reprezentanții sistemului bancar pentru a discuta despre modificările ce vor fi aduse OUG 114. Printre ele se află și mult contestatul ROBOR.

Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Romane a Băncilor, a spus la finalul întâlnirii de ieri ca posibilitatea de a se găsi un nou mod de calcul pentru ROBOR reprezintă un punct nevralgic.

"Este un punct nevralgic, cel cu privire la un alt mod de calcul al ROBOR. Se vorbește de acest tip de abordare, despre ROBOR la tranzacții, trebuie să facem un pas înapoi și să ne uităm ce înseamnă acest tip de abordare", a subliniat președintele executiv al Asociației Române a Băncilor.

La rândul său, ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici a declarat, referitor la schimbarea de calcul a ROBOR, că dacă va exista, ea se va aplica nu doar creditelor noi, ci și celor aflate în derulare.

"Ideea este să reducem din costurile din finanțare, pe care românii le plătesc la creditele în lei. Între ROBORUL la cotații și cel din tranzacții este o diferență, care speram să se regăsească la consumatorul final. Dacă vor exista modificări la modul de calcul al ROBOR se vor aplica și creditelor în derulare", a spus Teodorovici.

MInistrul de Finanțe ar fi trebuit să se întâlnească și joi cu reprezentanții băncilor pentru a discuta despre modificările OUG 114.

Textul integral semnat de Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR în paginile ZF:

Un indicator al pieţei monetare, Robor-ul, exprimând medii ale dobânzilor la care băncile fac plasamente în lei la alte bănci, este în atenţia uneia dintre comisiile Senatului. Motivul fiind, ca intenţie, generos: găsirea unei soluţii care să conducă la ieftinirea creditului în România prin modificarea formulei de calcul al Robor-ului. Numai că această intenţie, oricât ar fi de generoasă, nu are cum să ajungă la rezultatul scontat. Pentru că în formula actuală a dobânzii active  -  am numit dobânda la credite  - , constituită (aşa cum prevede o ordonanţă de urgenţă a guvernului din 2010) prin adunarea Robor-ului cu marja băncii creditoare, o reducere a Robor-ului nu de către piaţă, ci prin găsirea unei formule-magice  de recalculare, ar avea o influenţă egală cu... zero. Mă refer, desigur, la o influenţă pozitivă, care să se soldeze cu reducerea dobânzilor active. Fiindcă în alt plan, cel al influenţelor negative, s-ar  aduna chiar aglomerări de stocuri. Din acest punct de vedere, propunerea de a rupe Robor-ul de taxarea activelor financiare ale băncilor, în contextul căutărilor privind modificarea OUG 114/2018, este singura realistă.

Este o certitudine că Robor-ul ascultă de Banca Naţională. Dar de la acest postulat, care rezultă din lege, exprimând o realitate a politicii monetare, şi până la vehicularea tezei că Banca Naţională ar manipula Robor-ul, diferenţa e de la pământ la cer. De altfel, teza nici n-a rezistat în dezbaterea publică. Universităţile, instituţiile de analiză financiară, mediul academic în general, mass-media au demonstrat inconsistenţa afirmaţiilor că „BNR împreună cu băncile măsluiesc Robor-ul ca să scumpească creditul“; şi că, în consecinţă, OUG 114/2018, care a stabilit că băncile vor plăti o taxă pe activele financiare... dacă Robor-ul va mai urca peste 2 la sută are menirea de a ieftini creditul. Efectul a fost însă tocmai invers: de trei luni, de când OUG 114 a intrat în vigoare, Robor-ul a urcat întruna. A urcat de la valori în jur de 2 la sută către plafonul maxim de 3,50 la sută. Şi când scriu „plafonul maxim“, iau în calcul faptul că tentaţiile unor bănci de a-şi plasa excedentele de lei la cotaţii mai mari de 3,50 la sută n-au lipsit, dar mecanismul coridorului dobânzilor impus de BNR a funcţionat, blocând creşterea peste acest nivel atât a Robor-ului, cât şi a dobânzilor la credite.

Voi detalia. După doi ani şi trei trimestre (din ianuarie 2015 până la sfârşitul lui septambrie 2017) cu preţuri care fie au scăzut, fie au înregistrat  creşteri dintre cele mai lente, societatea românească a avut destul de mult timp să uite de inflaţie. Şi de Robor. O inflaţie modică a făcut ca şi Robor-ul să se mişte pe cursul unor cote în jur de zero. În aceste împrejurări, excepţionale desigur, căci nici economia, nici bunăstarea populaţiei nu au un viitor prea bun când inflaţia coboară prea mult sub

2 la sută creditele s-au ieftinit. În tot acest timp, băncile româneşti au dat credite cu dobânzi apropiate de cele din Cehia, Polonia sau Ungaria. Cu aceste ţări ne comparăm când „vrem credite ca afară“, alte comparaţii fiind simple visuri. În octombrie 2017 însă, când speram să ajungem la o inflaţie de 2 la sută şi să rămânem acolo, ne-am trezit cu un şoc inflaţionist. Primul dintr-un ciclu de cinci astfel de şocuri, la intervale de două sau trei luni, ce s-au întins dincolo de vara lui 2018. Toate provocate de autorităţile de reglementare a preţurilor la electricitate, energie termică şi gaze naturale, uneori în combinaţie cu creşterea preţului internaţional al ţiţeiului, care a scumpit combustibilul. Inflaţia a urcat vertiginos (de la sub zero la sută la 5,41 la sută creşterea este uriaşă), iar Robor-ul ia luat urma.

Doar inflaţia şi dobânzile sunt surori siameze.

Asta se întâmpla în toamna lui 2017, iar prim-ministrul de atunci a strigat că „Banca Naţională nu-i acasă“. Un neadevăr. Banca Naţională era acasă şi şi-a făcut treaba întocmai cum cere legea. A intervenit eficient, a stăvilit şocurile inflaţioniste şi a încheiat anul 2018 în limitele ţintei  stabilite.

În legătură cu intervenţia Băncii Naţionale, este de reţinut ideea subliniată apăsat în toate cărţile de politică monetară, şi anume că inflaţia se combate cu dobânzi real-pozitive. Deasupra ratei inflaţiei, deci. Ceea ce ar fi însemnat ca, la o inflaţie pe 12 luni de 5,41 la sută, BNR să fi urcat dobânda de politică monetară la cel puţin 5,75 la sută. Care ar fi fost consecinţele? Coridorul ratelor dobânzilor Băncii Naţionale ar fi fost 4,75  -  5,75  -  6,75. Cu o rată Lombard  (rata pe care o percepe BNR pentru creditele de urgenţă date băncilor) de 6,75  la sută, Robor-ul nu ar mai fi avut ca în prezent un plafon maxim de 3,50 la sută (dat de actuala rată Lombard), ci de 6,75 la sută, cu cât s-ar fi împrumutat băncile de la BNR. Iar cu un Robor  dublu imaginaţi-vă  cât de mult s-ar fi scumpit creditul! Şi ce şoc ar fi fost o dobândă de politică monetară dublă pentru creşterea economică a ţării!  De ţinut minte! Robor-ul scade când inflaţia se duce în jos! Şi urcă inevitabil când urcă şi inflaţia! Dar urcă numai până la nivelul plafonului pe care i-l stabileşte Banca Naţională, prin rata Lombard. Nici măcar o sutime în plus. În acelaşi timp, ori de câte ori apar tentaţii de salturi peste plafon, când unele bănci îşi vând titlurile de stat ca să câştige imediat şi nu mai pot apela la creditul Lombard dacă ajung în impas, responsabilii BNR se întâlnesc faţă în faţă cu şefii băncilor în cauză, îi privesc ochi în ochi şi le arată obrazul, în toată lumea acest stil de a face politică monetară fiind denumit „sugestie morală“. Folosit, desigur, când nu se impun sancţiuni grave. Dovada că acest tip de întâlniri nu înseamnă nicidecum „cârdăşie“ este faptul că toate aceste întâlniri între BNR şi bănci, indiferent când au avut loc, în 2008, în 2010 sau în anul curent, au avut ca efect numai şi numai aducerea Robor-ului în limitele impuse de lege şi de reglementările interne. Şi în exclusivitate în jos!

Dar toate aceste reflecţii se referă la Robor ca indicator al pieţei monetare. Fără nicio legătură cu rolul lui în formula dobânzii active. Dacă o dobândă activă e, să spunem, de 8 la sută,patru părţi le reprezintă costurile operaţionale, două părţi acoperă riscurile creditării, o parte finanţarea şi o parte costul capitalului. Unde este, în această formulă, Robor-ul? Nicăieri! Este, deci, limpede că nicio formulă magică din lume, pentru recalcularea Robor-ului, nu ar ieftini creditul nici măcar cu o sutime.

Celebra Ordonanţă 114, care a introdus la începutul acestui an taxări suplimentare în anumite sectoare de activitate (bancar, energie, telecom, jocuri de noroc etc.) a creat o confuzie generalizată în mediul de business, iar companiile nu ştiu cum să îşi construiască bugetele.

„Bugetele companiilor nu pot fi făcute încă datorită neclarităţii care vine din ordonanţa de urgenţă anunţată de guvern la finalul anului trecut. În plus, ca să existe o plasă de siguranţă constatăm că, din păcate, s-au pus pe hold cam toate investiţiile“, a spus Dragoş Doroş, partener consultanţă fiscală în cadrul KPMG România, prezent la conferinţa anuală a KPMG organizată recent la Bucureşti în parteneriat cu ZF.

OUG 114 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene a fost publicată în Monitorul Oficial pe 29 decembrie 2018, printre principalele prevederi numărându-se plafonarea preţului la gaze şi energie electrică pentru trei ani, impozitarea activelor băncilor dacă ROBOR este mai mare de 2%, micşorarea comisio­nului fondului de pensii private de la 2,5% la 1% şi majorarea taxei pe viciu în domeniul jocurilor de noroc cu 2% din cifra de afaceri.

„Progresul consemnat în ultimii ani prin aplicarea unor scăderi de taxe, precum şi prin imple­mentarea unui regim fiscal mai transparent şi mai prietenos cu contribuabilii, a fost contracarat până la urmă prin aceste măsuri, prin care industrii întregi sunt taxate cu sume considerabile, dar incerte şi, atunci, întrebările care apar sunt de zece ori mai multe decât modificările acestea“, a adăugat Dragoş Doroş.

Referindu-se la introducerea în legislaţia fiscală a claselor de risc, Dragoş Doroş consideră că ideea nu este nouă, ea aplicându-se în multe administraţii fiscale care au un sistem bine pus la punct.

„În principiu, este o idee foarte generoasă. Concret ANAF-ul pune pe site criteriile în funcţie de care un contribuabil se încadrează într-o clasă de risc, astfel încât fiecare să poată să-şi facă singur verificarea şi, în caz de neconcordanţă, să îşi ia măsurile necesare. Este un motor foarte bun pentru conformare. Din păcate, această idee la noi, aşa cum este publicată, spune că se va întâmpla în mod un pic invers. Adică netransparent. Cel mai ciudat lucru se întrevede din reglementarea neclară, că va fi afişată pe site-ul ANAF o listă cu fiecare persoană în ce categorie de risc este. Din punctul meu de vedere acest lucru reprezintă o violare a secretului fiscal.“

El consideră că cea mai mare problemă este că în loc să transforme acestă soluţie într-un motor de auto-conformare, ea este mai repede o ghilotină care vine şi taie într-un loc, fără a da posibilitatea contribuabilului de a contesta dacă tăietura a fost corectă sau nu.

Din datele publice care sunt disponibile, la mari contribuabili sunt circa 3.000 de companii din cele 800.000 de companii din România, care au o pondere de peste 50% în încasările pe care le realizează ANAF.

Propunerea înaintată de Ministerului Finanțelor Publice băncilor, cu privire la modificarea “taxei pe lăcomie”, conține câteva prevederi cel puțin bizare. Proiectul de act normativ care urmează să modifice OUG 114 pe partea bancară ar da Guvernului dreptul de a stabili ținte de creștere a creditării pentru fiecare bancă și de reducere a marjei de dobândă, potrivit senatorului Florin Cîțu.

“Am citit propunerea făcută de Teodorovici băncilor. Ordonanța de modificare a OUG 114 pentru bănci este un dezastru”, scrie senatorul Florin Cîțu pe pagina sa de Facebook.

Printre altele, acesta susține că proiectul prevede că Guvernul stabilește prin Hotărâre de Guvern (!!!) la propunerea Ministerului Finanțelor Publice ținte de creșterea a creditării pentru fiecare bancă în parte, de diminuare a marjei de dobândă și marja de referință.

“Nu glumesc. Scrie negru pe alb. Guvernul face asta ANUAL, potrivit proiectului. Da, nu pot să se țină de obiectivele lor, dar dau ținte companiilor private”, a subliniat Cîțu.

• Pentru 2019, ținta de creștere a creditării PENTRU FIECARE BANCĂ este de 8%.

• Pentru 2019 ținta de diminuare a marjei este de 8 puncte procentuale.

• Pentru 2019 marja de referință a dobânzii este de 4 puncte procentuale.

“Dacă băncile se conformează, atunci plătesc o taxă pe active redusă. Dacă nu, plătesc o taxă pe active mai mare. Nici nu mai contează procentele sau formulele din ordonanță. Faptul că Dragnea, Vâlcov și Teodorovici s-au gândit că într-o economie de piață Guvernul trebuie să dea hotărâri prin care se stabilesc obiectivele unor companii private arată clar că suntem pe drumul de la socialism spre comunism”, a adăugat Cîțu.

10 zile până la termenul de plată și nu se știe cum va arăta taxa

În spațiul public au circulat, în timp, mai multe variante de modificare a OUG 114, la capitolul “taxa pe activele bancare”, intitulată inițial “taxa pe lăcomie”.

Cea mai recentă variantă anunțată de Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, după întâlnirea de miercuri cu băncile, presupune diferențierea taxei în funcție de cota de piață (o taxă mai redusă pentru băncile cu cota de piață sub 1% și mai mare pentru cele cu cota de piață peste acest nivel). În plus, menținerea referinței ROBOR (dar cu posibilitatea ca modul de calcul al indicatorului să se schimbe), dar eliminarea unor categorii de active de sub incidența taxei (se vorvește de titlurile de stat, banii băncilor din rezervele minime obligatorii, creditele acordate în cadrul programelor guvernamentale etc.).

Băncile au cerut eliminarea completă a Ordonanței sau, în caz că aceasta nu se acceptă, decuplarea taxei de ROBOR și aplicarea ei în funcție de profit și anume, scutirea de taxă pentru băncile care nu înregistrează profit și aplicarea taxei pentru celelalte, însă până la o anumită limită din profit.

Principala problemă cu discuțiile dintre bănci și autorități este, însă, că din nou au loc sub presiunea timpului, așa că rezultatul ar putea fi încă o dată nesatisfăcător. Ministrul Finanțelor a chemat miercuri, 20 martie, băncile la discuții, le-a pus în față o propunere la care aștepta răspuns în aceeași zi, și declarat ca joia viitoare (pe 28 martie) se va aproba în Guvern noua Ordonanță cu modificările “convenite”. Așadar, băncile rămân în incertitudine până în ultima zi, având în vedere că la finalul acestei luni trebuie să plătească taxa aferentă primului trimestru din an și încă nu știu în ce cuantum va fi.

Senatorul Florin Câțu acuză, de două zile, Guvernul controlat de Liviu Dragnea de înțelegeri cu rușii, trădând interesele economice ale României. Cele mai multe acuzații se îndreaptă asupra ministrului finanțelor Eugen Teodorovici, despre care Câțu se întreabă dacă este spion rus. Câțu susține că vehiculul financiar prin care Rusia ar urma să obțină control asupra unor zone economice din România este Banca Internațională de Investiții (BII), care acum are sediul la Moscova și în conducerea căreia a fost numit Teodorovici, în luna noiembrie, la doar o zi după o întâlnire cu președintele instituției. Apoi a plecat în Cuba, după o escală la Moscova, unde ar fi promis că BII va fi principalul finanțator și partener al controversatului Fond Suveran.

Câțu mai spune că imediat după ce s-a întors din Cuba, a fost aprobată celebra OUG 114, care a bulversat întreg mediul de afaceri. Despre aceste lucruri, senatorul PNL a scris și miercuri, și joi

Reamintim că la începutul lunii decembrie, Eugen Teodorovici a fost în Cuba, lucru pe care l-a recunoscut și el după ce apăruseră informații pe Realitatea TV. imediat după ce a participat la ceremoniile de la Focșani dedicate Zilei Naționale, Eugen Teodorovici și Sorina Pintea au plecat în Cuba, pe ruta București - Moscova - Havana. După câteva zile de la aceste dezvăluiri, Teodorovici a spus la Antena 3 că a efectuat o vizită în Cuba, împreună cu Sorina Pintea, dar spune a avut mandat din partea primului ministru.

Întrebat de ce a făcut escală în Moscova, înainte de a ajunge în Cuba, Teodorovici a răspuns: „asta a fost ruta de zbor”. Teodorovici a susținut că, în cadrul vizitei în Cuba, a avut întâlniri cu vicepreședintele țării, cu ministrul Finanțelor și cu ministrul Sănătății, pentru a discuta despre „datoria istorică a Cubei” și relansarea relațiilor comerciale, precum și chestiuni legate de cooperarea în domeniul medical, potrivit acestuia.

Florin Câșu susține că Eugen Teodorovici s-a întâlnit, pe 14 noiembrie 2018, cu președintele Băncii Internaționale de Investiții. Banca are sediul la Moscova, statele membre fiind Rusia, România, Bulgaria, Vietnam, Cuba, Mongolia, Ungaria, Cehia și Slovacia. În 2018, prin lege, s-a decis ca România să-și crească participația la capitalul băncii de la 5,9% la 7%, prin majorarea contribuției cu 4 milioane de euro. Potrivit lui Câțu, a doua zi după această întâlnire, Guvernul a hotărât numirea lui Teodorovici în funcția de guvernator pentru România în Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaționale de Investiții. La acea întâlnire s-ar fi discutat și mutarea sediului băncii la Budapesta.

După aceea, cei din conducerea băncii s-au întâlnit la începutul lunii decembrie în Cuba, în stațiunea Varadero, potrivit lui Câțu. Eugen Teodorovici s-a dus în Cuba, după o escală la Moscova. Acolo, ar fi promis că Banca va fi principalul partener și finanțator al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții. La scurt timp după întâlnirea de la Moscova, a fost aprobată pe neașteptate OUG 114.

Cele două postări ale lui Florin Câțu sunt disponibile aici:

https://www.facebook.com/florin.citu/posts/10216490232346595

https://www.facebook.com/florin.citu/posts/10216490232346595

Surse din mediul bancar afirmă că Aura Socol, soţia unuia din strategii PSD, Cristian Socol, este favorită în cursa pentru postul de guvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), în locul actualului guvernator, Mugur Isărescu. Aura Socol este profesor la Academia de Studii Economice, membru în Comisia care a elaborat planul naţional de aderare a României la moneda unică europeană şi membră în Consiliul de Administraţie al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Dacă în urmă cu ceva timp numele Aurei Socol era doar vehiculat ca fiind una dintre propunerile din interiorul partidului de guvernământ pentru posibila înlocuire a guveratorului BNR, Mugur Isărescu, la ora actuală numele ei apare cap de listă pentru înlocuirile care vor avea loc în Consiliul de Administraţie al BNR în luna iunie 2019, dacă se respectă data la care au fost validaţi în Parlament membrii CA al BNR, potrivit mai multor surse din mediul financiar bancar. Tot surse din mediul bancar susţin însă că guvernatorul Mugur Isărescu va rămâne la şefia Băncii Centrale până în toamnă, după care se va retrage.

După repetate atacuri la adresa guvernatorului BNR, care a intrat în al 29-lea an de când deţine această poziţie, iată că a început şi redactarea listelor pentru această funcţie. Lucian Isar, Darius Vâlcov, Florin Georgescu şi chiar Liviu Voinea au fost nominalizaţi în câteva rânduri ca posibili înlocuitori ai guvernatorului BNR. La această oră, numele profesorului Aura Socol este cel mai vehiculat pentru cazul în care Mugur Isărescu va fi într-adevăr înlocuit.

Profesor universitar doctor la ASE, Aura Socol este şi membru în Comisia Naţională de Trecere la Moneda Euro şi membru în CA al ASF. A fost până anul trecut (2018) Membru Plen – Secretar de Stat la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, consilier coordonator la ASF până în 2017. Din 2007 în 2010 a lucrat în Ministerul Finanţelor la Direcţia de Analiză Macroeconomică şi Politici Financiare. Are un doctorat şi postdoctorat, ambele pe tema integrării României în zona euro.

Mugur Isărescu, doctor în ştiinţe economice, este guvernator al Băncii Naţionale a României din septembrie 1990 şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. În 1990 numirea sa a fost făcută de către Guvern, iar din 1991 a primit mandat din partea Parlamentului, care a fost reînnoit de cinci ori până în prezent, cu o durată de cinci ani.

Declaraţiile publice ale unor oameni din componenţa administraţiei publice centrale referitoare la Ordonanţa 114, ulterior momentului în care aceasta a fost adoptată, au avut potenţialul de a influenţa bursa de la Bucureşti, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar trebui să investigheze tranzacţiile realizate, consideră avocatul Cristian Duţescu.

„Au fost declaraţii care au influenţat în mod cert piaţa ulterior adoptării OUG 114. Eu cred că piaţa a fost influenţată şi pe baza unor aşteptări ale unor investitori instituţionali de modificare a taxei. Cred că ASF ar trebui să investigheze toate aceste declaraţii făcute ulterior adoptării OUG 114 pentru că sunt indicii cu privire la elemente care ar putea fi sub semnul întrebării“, spune Cristian Duţescu, preşedintele Organizaţiei Profesioniştilor Pieţei de Capital, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

În România, discuţiile cu privire la declaraţii politice care ar fi influenţat sau ar fi manipulat piaţa de capital nu sunt atât de multe, însă dincolo de luna decembrie – unde doar anunţul cu privire la OUG 114 a cutremurat bursa românească şi a determinat ca indicele principal BET să piardă tot progresul pe 2018 într-o singură zi, pentru ca mai apoi să închidă anul pe o scădere de 5% - şi la începutul anului, au existat două declaraţii pe acest subiect care a determinat o dinamică agresivă a acţiunilor.

Luni, 14 ianuarie, consilierul guvernamental Darius Vâlcov, considerat arhitectul OUG 114, a declarat că guvernul PSD va taxa de patru ori băncile din România în funcţie de dobânda ROBOR, şi nu doar o dată pe an aşa cum sperau participanţii la piaţă. Ulterior acestei declaraţii, acţiunile Băncii Transilvania s-au prăbuşit cu circa 10%, până la minimul din vara anului 2016, iar BRD s-a prăbuşit cu 8%. Într-o singură zi companiile listate la BVB au pierdut 4,3 miliarde lei din capitalizare, iar indicele BET a înregistrat o scădere de 4,2%, cel mai abrupt declin din rândul burselor din UE.

Apoi, la începutul lunii februarie, indicele principal BET, care urmăreşte cele mai tranzacţionate 15 acţiuni de la bursa românească, s-a apreciat cu 3,75% în şedinţa de luni, 4 februarie, şi a înregistrat cea mai bună evoluţie a unui indice principal din rândul a circa 30 de pieţe de capital din Europa, potrivit calc?lelor agregate de ZF din platforma Bloomberg – după ce Darius Vâlcov a sugerat într-un interviu pentur Bloomberg că taxa bancară ar putea să nu mai fie dacă dobânzile practicate de bănci ar scădea la jumătate.

„Unul dintre elementele care ar putea fi sub semnul întrebării este că s-a arătat într-o declaraţie publică că se discută despre modificarea Ordonanţei şi a taxei bancare. Declaraţia publică are darul să influenţeze pentru că omul are o poziţie în cadrul guvernului, fie că e consilier, sau ministru. Într-o societate normală ar trebui investigate aceste aspecte“, spune el.

El a explicat în cadrul emisiunii că abuzul de piaţă este reglementat în Uniunea Europeană prin regulamentul 596/2014 MAR (Market Abuse Regulation), dar că acesta este preluat cu o diferenţă în legislaţia din România.

„Textul spune că se întrunesc condiţiile manipulării în situaţia în care se difuzează informaţii false despre care ştie sau ar fi trebui să ştie că sunt false. În România, pentru a fi infracţiune difuzarea de informaţii neadevărate, trebuie ca cel care o difuzează să obţină pentru sine sau pentru altul un anumit beneficiu. Dacă nu obţine, rămânem într-o zonă contravenţională, nu penală“, explică el.

Avocatul spune că un om într-o astfel de ipostază publică ar trebui să se abţină de la comentarii care ar putea impacta piaţa de capital, mai ales dacă intenţia acelei persoane nu este de a manipula piaţa. 

„Dacă apropiaţii domnului Vâlcov au cumpărat după OUG 114 ştiind că se are în vedere o rectificare, ne încadrăm în zona manipulării. Cea mai bună regulă pentru un om în această poziţie este păstrarea tăcerii cu privire la elementele specifice. L-aş fi sfătuit pe domnul Vâlcov să nu vorbească de perspectivele de modificare a OUG 114 până nu există măcar un proiect pe ordinea de zi a Guvernului“, spune avocatul Cristian Duţescu.

Ideea amnistiei fiscale a apărut anul trecut, pe la jumătatea anului. Pornită de la o ironie a președintelui PSD, Liviu Dragnea, cu privire la casele președintelui Klaus Iohannis, a fost rapid îmbrățișată de către Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici. Totuși, nu au reușit să anunțe un proiect în 2018, dar informații din zona ministerului despre cum ar putea arăta au tot curs.

Pe 5 iulie, Liviu Dragnea i-a întrebat pe șeful ANAF, Ionuț Mișa, și pe Eugen Teodorovici dacă au "de gând să recupereze sutele de mii de euro de la dl Iohannis", în contul chiriei încasate pentru casa din centrul Sibiului pe care a pierdut-o în instanță.

"Dacă au atât de mulți bani la buget și nu au nevoie de ei poate dăm drumul la o amnistie fiscală", a comentat Dragnea, ironic.

De asemenea, într-o seară, în aceeași lună, la câteva zile diferență, consilierul de stat al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a anunțat că măsura amnistiei fiscale este prevăzută în programul de guvernare și include ștergerea datoriilor unor companii, precizând însă că "astfel de lucruri se fac, nu se discută"

Tot el a spus că statul român se află în situația în care există datorii ale afaceriștilor și ale persoanelor fizice de 98 de miliarde de lei.

Chiar recomanda ca dezbaterea să se facă „cu ușile închise”. Cu alte cuvinte, netransparent.

"Este de analizat dacă trebuie să se facă (amnistia fiscală - n.r.). Trebuie să existe o dezbatere și, când se ia decizia, să se facă, să nu se mai discute așa mult. Dezbaterea ar trebui să se facă cu ușile închise", a completat Vâlcov, potrivit Mediafax.

La finalul lunii august 2018, Teodorovici spunea că în săptămânile următoare va veni cu o variantă. Acest lucru nu s-a întâmplat. El a afirmat atunci că n-ar mai trebui denumită amnistie fiscală, ci altfel, cel mai apropiat sens fiind cel de restructurare financiară.

„Hai să schimbăm denumirea, pentru că se face o confuzie aici. Poate o numim restructurare financiară, la nivel de companii, pentru că au fost foarte multe păreri - pro, contra, discuţii, dezbateri şi aşa mai departe”, a spus ministrul Teodorovici.

Mai recent, marți, 19 martie 2019, Eugen Teodorovici, a anunțat, la TVR 1, că amnistia fiscală va fi discutată în Guvern în luna aprilie, iar măsura va viza atât mediul privat, cât și pe cel de stat.

„Amnistia fiscală vine, curând. Cei care ne urmăresc să nu creadă că pot să nu plătească la stat. Este pentru trecut. Această propunere va fi foarte bine primită de mediul de afaceri. Va fi valabilă și pentru cei care sunt în eșalonări și insolvență. În aprilie, vreau să o avem în Guvern”, a spus Eugen Teodorovici.

Cum arăta prima variantă luată în calcul, anul trecut:

• Denumire: amnistie fiscală

• Să se aplice atât persoanelor fizice cât și juridice

• Celor care aveau datorii la finele anului

• Să se șteargă aproape toate sumele (era vorba de 100 miliarde lei, din 3 miliarde reprezentau datoriile persoanelor fizice)

• Motivul principal al amnistiei: multe companii de stat nu pot fi ajutate prin ajutor de stat din cauza legislației europene

La ce s-a ajuns după o lună de la prima variantă:

• Denumire: restructurare financiară

• Se va aplica persoanelor fizice și juridice (inclusiv companiilor de stat)

• Ideea era de eșalonare a datoriilor

• Firmele fără datorii să aibă anumite facilități

• În cazul persoanele fizice, cele care au declarat veniturile pe 2018 să plătească, până în 30 martie 2019, obligaţiile fiscale – CAS, CASS şi impozit pe venit. Dacă plăteau până în decembrie 2018, beneficiau de o reducere de 5% la aceste obligaţii.

Informații despre ultima variantă anunțată de Teodorovici:

• Denumire: amnistie fiscală

• Să se plătească principalul

• Mai multe variante de eșalonare

• Valabilă și pentru companiile în insolvență

• Companiile care au capital negativ vor avea un termen până la care să-și majoreze capitalul. Dacă nu îl majorează, vor fi dizolvate

Administratorii fondurilor de pensii private obligatorii Pilon II ar trebui să-şi menţină punctul de vedere iniţial în negocierile cu Guvernul şi să ceară ca Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 să fie abrogată, este de părere analistul economic Dragoş Cabat: "Ei au început să negocieze pe o ordonanţă care este complet greşită, care a fost dată fără niciun fel de consultare. Acum, cei care au elaborat-o vin şi o îndulcesc, iar reprezentanţii fondurilor de pensii o dau la pace. De fapt, nu există nicio punte de negociere, iar opinia mea e că ar trebui să-şi menţină punctul de vedere şi să spună că ordonanţa, cel puţin pe partea de fonduri de pensii şi cea de bănci, ar trebui abrogată. Nu prea au ce să negocieze. Administratorii fondurilor de pensii au o problemă pentru că sunt captivi în România. Nu au voie sa iasă, conform legislaţiei, şi pe asta se bazează şi guvernanţii".

Totodată, Dragoş Cabat ne-a mai spus că Executivul nu poate să obţină multe beneficii de la fondurile de pensii, chiar dacă acestea ar fi dispuse să investească în parteneriate public-private, cum îşi doresc guvernanţii.

"Pentru a le da posibilitatea acestora să investească în parteneriate cu statul, autoritatea de supraveghere trebuie să modifice normele aplicate Pilonului II, prin care le dă voie fondurilor să investească, în general. Statul nu are niciun interes să le ofere posibilitatea să investească în parteneriate public-private pentru că fondurile ar trebui să-şi reducă plasamentele din altă parte, şi de unde să o facă dacă nu de la titlurile de stat?!", a explicat Cabat.

Acesta a completat spunând că, în cazul în care s-ar îndeplini un astfel de scenariu, în esenţă, doar s-ar muta banii obţinuţi de stat de la fondurile de pensii din obligaţiunile suverane în contul parteneriatelor publice-private, iar astfel Guvernul ar avea ocazia să se laude că realizează investiţii. "Dacă cerinţa de a majora capitalul până în luna iunie rămâne valabilă, pur şi simplu nu vor îndeplini norma (n.r. fondurile de pensii), pentru că nu au cum să aducă ataţia bani de acasă. Atunci să-i vedem pe guvernanţi ce fac, pentru că nici nu pot să le preia, nici ASF-ul nu poate să le administreze, iar atunci vor rămâne cu un cartof fierbinte în braţe", ne-a spus analistul economic.

La finalul lunii februarie a anului curent, deţinerile de acţiuni listate ale celor şapte fonduri de pensii private obligatorii Pilon II, care administrează cumulat 49,884 miliarde de lei (10,48 miliarde de euro), se situau la o valoare de 8,775 miliarde de lei, cu doar 3,45% peste nivelul înregistrat în luna februarie a anului anterior, în timp ce ca pondere din activul total, expunerea pe acţiuni cotate a coborât, la sfârşitul lunii ianuarie, la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, potrivit datelor furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Pe fondul scăderilor masive înregistrate de cotaţiile societăţilor listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în timpul panicii generale declanşate de anunţul măsurilor incluse în Ordonanţa de Urgenţă 114, dar şi a realocării fondurilor către alte categorii de active, valoarea deţinerilor de acţiuni listate ale Pilonului II a scăzut cu 1,37 miliarde de lei, în perioada 30 noiembrie 2018 - 31 ianuarie 2019, de la 9,318 miliarde de lei, la 7,942 miliarde de lei. Pentru aceeaşi perioadă, valoarea activului total s-a depreciat de la 48,187 miliarde de lei, nivel înregistrat la 30 noiembrie 2018, până la 47,6 miliarde de lei la sfârşitul lunii decembrie, echivalentul unei scăderi de 587 milioane de lei, pentru ca în luna ianuarie a acestui an, să urce la 48,063 miliarde de lei.

În acelaşi timp, expunerea pe acţiuni listate a fondurilor Pilon II a scăzut în perioada 30 noiembrie - 28 februarie de la o cotă de 19,84% din activul total la 17,59%, în timp ce în luna ianuarie, alocarea pe acţiuni cotate s-a situat la un nivel de 16,52%, un minimum similar fiind atins ultima dată tocmai în anul 2014.

De menţionat că plasamentele în acţiuni listate reprezintă a doua cea mai semnificativă investiţie a fondurilor Pilon II, după titlurile de stat.

Prin contrast, realocarea a mers în direcţia unei expuneri mai mari pe conturile bancare, care a urcat în lunile ulterioare anunţului OUG 114, atingând, în februarie 2019, un nivel de 10,36% (5,169 miliarde de lei), de la un minimum anual procentual de 7,8% (3,757 miliarde de lei) afişat la data de 30 noiembrie 2018.

De asemenea, administratorii fondurilor şi-au mărit deţinerile de obligaţiuni corporative, care a urcat la 4,42% (2,202 miliarde de lei) la finalul lui februarie de la o cotă de 3,41% (1,621 miliarde de lei) afişată la sfârşitul lunii decembrie a anului precedent.

În acest context, Dragoş Cabat a mai declarat că prăbuşirea cotaţiilor bursiere din luna decembrie, după anunţul OUG 114, reprezintă principalul motiv pentru care a scăzut expunerea pe acţiuni a fondurilor de pensii Pilon II. Acesta a precizat: "Cotaţiile suferind deprecieri, cota de expunere din activul total a devenit mai mică. Este posibil ca fondurile să-şi fi redus şi expunerea, dar nu foarte mult, pentru că dacă fondurile de pensii ar începe să vândă, şi nu vin fonduri străine, nu are cine să cumpere".

Pe lângă noile taxe sectoriale şi plafonarea preţurilor la utilităţi, ordonanţa de urgenţă 114 avea în vedere scăderea la 1% (de la 2,5%) a comisionul aplicat contribuţiilor lunare şi creşterea cerinţelor de capital (800 de milioane de euro adiţionali, potrivit anumitor calcule) pentru fondurile de pensii administrate privat, măsuri care, potrivit asociaţiei de profil, va face nesustenabilă activitatea.

Cele mai semnificative investiţii ale fondurilor de pensii sunt plasamentele în titluri de stat, care aveau o cotă de 60,84% (30,351 miliarde de lei) în activul total al celor şapte fonduri, la începutul lunii martie.

Din rândul coaliţiei de guvernare PSD-ALDE, ministrul finanţelor Eugen Teodorovici şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, au spus de mai multe ori, de la adoptarea OUG114, că fondurile de pensii administrate privat nu investesc destul în economie. La întâlnirea din 5 martie, administratorii Pilonului II au ajuns la o înţelegere cu Guvernul, care s-a angajat să modifice Ordonanţa de Urgenţă 114, în vreme ce gestionarii fondurilor s-au angajat ca o parte din banii pe care-i administrează să fie plasaţi în proiecte derulate în regim public-privat.

După întâlnirea cu administratorii Pilonului II, ministrul finanţelor a declarat: "Cotele de majorare a capitalului social impuse fondurilor de pensii private obligatorii prezente pe piaţa din România sunt negociabile în măsura în care administratorii acestora vor ajunge la o înţelegere cu Guvernul privind sprijinirea investiţiilor sale prioritare, precum cele din sănătate, energie, infrastructură şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii".

Oficialul a mai spus că a solicitat administratorilor o listă de domenii şi proiecte considerate prioritare de Guvern, în care fondurile ar fi interesate să investească.

Adrian Codirlaşu, CFA România: "OUG114 afectează 10 din cele 16 companii din BET"

Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România, a precizat, cu privire la realocarea activelor de către fondurile de pensii: "Primul lucru la care trebuie să se gândească un administrator de active este protejarea investiţiilor contributorului. Mai ales în perioadele de incertitudine, este normal să te îndrepţi către active cu un risc mai scăzut şi probabil de aici şi decizia fondurilor. La pensionare, contributorul trebuie să aibă banii acumulaţi plus un randament, obţinut în condiţii de risc redus". El a subliniat că ordonanţa de urgenţă 114 afectează 10 din cele 16 companii din indicele BET, referinţa pieţei noastre de capital.

Referitor la potenţialele randamente pe care le-ar oferi pentru fondurile de pensii plasamentele în parteneriate public-private fondurilor de pensii, pentru a-şi îndeplini funcţia de multiplicare a contribuţiilor, Adrian Codirlaşu a notat că în ţara noastră nu există expertiză şi nici legislaţie care să acopere investiţiile în domeniul parteneriatelor cu statul. "La nivel internaţional, fondurile de investiţii au undeva la 40-50% plasamente în instrumente cu venit fix, purtătoare de dobândă, şi circa 30-40% în acţiuni listate. Alte instrumente decât purtătoare de dobândă şi acţiuni listate sunt extrem de puţine, aproximativ 3-4%", ne-a mai spus Adrian Codirlaşu.

Mircea Coşea: "Este clar că la Ministerul de Finanţe există dorinţa folosirii acestor bani în condiţii mai bune decât îi utilizează, în prezent, gestionarii fondurilor, dar nu este clar dacă această dorinţă este şi o putinţă"

La rândul său, profesorul Mircea Coşea a declarat: "Ce reproşez acestor fonduri este lipsa totală de transparenţă şi de grijă faţă de ceea ce înseamnă înţelegerea acestui proces de contribuţie de către cei cărora, în mod obligatoriu, li s-au plasat banii în acest Pilon. Cer ministrului de finanţe, ASF-ului şi membrilor acestor fonduri să explice exact situaţia şi cauzele pe care le consideră că stau la baza, pe de o parte, a lipsei de eficienţă în folosirea acestor fonduri, şi pe de altă parte, a cifrei variate a expunerii pe bursă".

În relaţie cu posibilitatea ca fondurile de pensii private obligatorii Pilon II să investească în parteneriate public-private, cum îşi doresc membrii coaliţiei de guvernare PSD-ALDE, profesorul de economie a spus: "În primul rând, se fac afirmaţii care nu au la bază o legislaţie care să dea posibilitatea punerii în aplicare a dorinţei Guvernului. Cu legislaţia pe care o avem nu se poate face nicio mişcare importantă din acest punct de vedere. În al doilea rând, utilizarea pensiilor private în sectorul parteneriatelor public-private este o chestiune care trebuie reglementată mult mai precis de însăşi legislaţia parteneriatului public-privat şi nu se poate face decât în condiţiile în care există o destinaţie absolut clară a utilizării fondurilor şi o garanţie asupra eficientizării lor".

Totodată, Mircea Coşea a notat că în condiţiile în care, în prezent, administratorii acestor fonduri sunt condamnaţi că nu aduc destule beneficii prin plasamentele lor, cei care vor lua bani drept investiţii de la Pilonul II şi îi vor plasa în parteneriate public-private trebuie să respecte acelaşi principiu al aducerii de beneficii.

"Aceştia trebuie să arate foarte clar cum se garantează aceste plasamente şi ce beneficii şi randamente pot să aibă. Din acest punct de vedere, informaţia este mai mult declarativă. Este clar că la Ministerul de Finanţe există dorinţa folosirii acestor bani în condiţii mai bune decât îi utilizează gestionarii fondurilor, dar nu este clar dacă această dorinţă este şi o putinţă", a explicat domnul Coşea.

Coșea a mai spus că un deponent se aşteaptă nu numai ca banii lui să-şi păstreze valoarea în timp, ci şi să fie multiplicaţi.

"Or, această multiplicare este sarcina celui care va utiliza fondurile, iar ideea că parteneriatele public-privat pot garanta o gestionare mai bună a acestor fonduri trebuie demonstrată de către Ministerul Finanţelor. Mi se pare o sarcină grea care ar trebui studiată cu mai multă aplecare", a conchis Mircea Coşea.

Potrivit APAPR, randamentul total realizat de toate fondurile de Pilon II de la înfiinţare (20 mai 2008) şi până la finele anului 2018 a fost de 127,1%, echivalentul unui randament mediu anualizat de 8,03% pentru toată perioada de funcţionare, în contextul în care în perioada menţionată, rata totală a inflaţiei a fost de 36,3%, în timp ce rata media anualizată a inflaţiei pentru aceeaşi perioadă de raportare a fost de 2,95%.

Conform asociaţiei, circa 1,5 miliarde de euro din cei 10,2 miliarde de euro, cât aveau în administrare fondurile Pilon II la 31 decembrie 2018, reprezintă câştig net (calculat fără comisioane) obţinut din investiţii.

Cu o creştere economică de 4,1% în 2018, România a întrecut Portugalia la PIB-ul nominal, după ce ţara din Peninsula Iberică a avut o creştere reală mai mică, de 2,1%. Potrivit datelor publicate de Eurostat, oficiul european de statistică, România a intrat anul trecut în rândul ţărilor cu un PIB de peste 200 de miliarde de euro – 202 mld. euro, mai precis. Au mai depăşit acest prag în 2018 Cehia şi Portugalia şi astfel, alături de Danemarca, sunt acum în UE patru ţări cu un produs intern brut între 200 şi 300 mld. euro, cu precizarea că Danemarca se află aproape de 300 mld. euro.

În 2017, Portugalia se afla în clasamentul PIB-ului nominal peste Cehia şi România, fiind întrecută în 2018 de ambele ţări, după ce creşterea economică înregistrată, de 2,1%, a fost sub cea a Cehiei (3%) şi a României (4,1%). De precizat că în cazul României PIB-ul nominal este prognozat, iar în cazul Portugaliei este estimat. De asemenea trebuie arătat că cele două ţări au populaţii şi teritorii la jumătate faţă de România.

Cu o creştere economică de peste 5%, era de estimat că România va întrece Cehia la PIB-ul nominal. Diferenţa dintre cele două economii era, în 2017, de doar 4,7 mld. euro: 191,7 mld. euro Cehia şi 187,5 mld. euro România. Portugalia avea, în acelaşi an, un PIB nominal de 194,6 mld. euro. În 2018 însă, PIB-ul nominal al Cehiei, la o creştere reală cu un punct procentual sub România, a avansat cu 15,7 mld. euro. PIB-ul României a crescut cu 14,5 mld. euro, iar diferenţa dintre cele două economii s-a majorat la 5,4 mld. euro. PIB-ul nominal al Portugaliei a crescut cu 6,9 mld. euro şi, astfel, şi Cehia, şi România au trecut în faţa Portugaliei în acest clasament. Creşterea PIB-ului real al României, de 4,1%, a fost în 2018 a şaptea ca mărime din UE.

Guvernul a mizat anul trecut pe o creştere economică de 5,5%, estimare redusă apoi la 4,5%. Primele estimări de PIB au subliniat o creştere de 4,1% în 2018. Acum guvernul merge, pentru acest an, tot pe o creştere de 5,5%, deşi economiştii spun că ciclul de creştere se închide – am avut, practic, unul dintre cele mai lungi cicluri de creştere şi, inevitabil, urmează restrângerea. Majoritatea analiştilor văd pentru România o creştere de 3-3,5% pentru acest an. O prognoză ceva mai optimistă este a Comisiei Europene, care anticipează un avans al PIB de 3,8%.

Comisia va prezenta astăzi public raportul de ţară pentru România care a fost lansat la finalul lui februarie. În documentul ce va fi dezbătut azi Comisia arată că, în ciuda creşterii robuste din ultimii ani, modelul de creştere economică bazată pe consum afectează pe termen lung capacitatea României de a atinge standardele UE. Comisia mai arată că, în ciuda cifrelor, inflaţia mare afectează veniturile oamenilor, iar creşterea din pix a salariilor loveşte în competitivitate.

Comisia mai arată că, din 2016, România a abandonat consolidarea fiscală şi a deviat semnificativ de la MTO (obiectivul pe termen mediu care îi limitează deficitul structural la 1% din PIB). Dar în viitor ţara va trebui să ţină seamă de aceste observaţii şi să facă consolidare fiscală pentru a nu fi prinsă pe picior greşit în momentul în care economia se va restrânge.

Masa salarială (totalitatea salariilor şi a taxelor şi impozitelor asociate acestora la nivelul întregii economii) a ajuns la 80,3 mld. euro în 2018, în creştere cu 17% faţă de anul 2017 şi cu 85% faţă de nivelul din 2007. În valori absolute, masa salarială din România a crescut cu 12 miliarde de euro în 2018 faţă de 2017 şi este cu 37 de miliarde de euro mai mare faţă de anul 2007.

Creşterile de salarii din sectorul bugetar, majorarea succesivă a salariului minim din ultimii ani şi creşterile salariale din privat generate de presiunea de pe piaţa muncii au fost principalii factori care au condus la majorarea „facturii“ salariale din economie.

Raportată la PIB – care a fost de 200 de miliarde de euro în 2018 – masa salarială a ajuns la aproape 40% din PIB în 2018, cu mult peste nivelul din anul 2007, când salariile angajaţilor români „cântăreau“ doar 33,9% din PIB.

Faţă de media UE, nivelul cheluielilor cu salariile din România este încă redus. Astfel, dacă în România masa salarială a reprezentat circa 40% din PIB în 2018, media UE a fost de 47,7% din PIB. În 2007, când nivelul masei salariale de pe plan local era de 33,9% din PIB, la nivelul statelor UE cheltuielile salariale totale reprezentau un procent similar cu cel din prezent (de 46,7% din PIB).

Cel mai scăzut nivel al masei salariale din România a fost înregistrat în 2009, primul an în care s-au resimţit efectele crizei financiare pe plan local, anul în care masa salarială a fost de doar 42,8 mld. euro, respectiv 34,2% din PIB. Ca pondere în PIB, cel mai scăzut nivel a fost înregistrat în 2013, când masa salarială a reprezentat doar 31,8% din PIB.

România, cu o masă salarială de 80 de miliarde de euro în 2018, se află pe locul 16 în UE în funcţie de nivelul facturii salariale totale, deşi se află pe locul 7 în UE după numărul de locuitori. De altfel, salariile de patru ori mai mici ale angajaţilor români faţă de media UE au fost principalul motiv pentru care peste 3,6 milioane de români au emigrat în ultimele decenii, iar migraţia externă continuă să fie un fenomen care afectează economia.

Textul integral:

Cu mulţi ani în urmă, în vremea guvernului Năstase, am fost trimis prin ţară, în cadrul unui proiect, în căutarea „oraşelor moarte” ale României. Abia ieşite dintr-o criză complicată, cu închideri de fabrici, cu un colaps al unor sectoare întregi, oraşele mici arătau ca după război. Nici azi oraşele care nu sunt poli de putere economică nu arată cine ştie ce, dar atunci era groaznic. În Luduş (orăşel cu 15.000 de locuitori) rămăsese o singură făbricuţă care prelucra in, dar când am vizitat-o era închisă pentru că nimeni nu voia inul ei, care zăcea de-a valma într-un depozit murdar. În Târnăveni am găsit un antreprenor care făcea bolţari şi o fabrică încă de stat, închisă, care se chinuia să supravieţuiască până la o privatizare care pentru ea nu a mai venit. În Petroşani, la fel, cineva încerca, într-un depozit dezafectat, să facă uşi şi ferestre. Asta era cam totul. România nu era „economie de piaţă” în sensul înţeles de Uniunea Europeană. Dar azi, la 16 ani de atunci, este o economie de piaţă? Sau ce fel de economie este?

„În 11 ani de când am aderat la Uniunea Europeană, România şi-a pus la punct legislaţia, potrivit normelor de piaţă care funcţionează în UE. Sigur că sunt zone în care lucrurile mai trebuie aranjate, dar, în general, suntem la un nivel ridicat al armonizării legislaţiei. Dincolo de ceea ce este scris pe hârtie, dincolo de ceea ce este publicat în Monitorul Oficial, corpul social trebuie să funcţioneze însă potrivit unor principii care merg dincolo de legi. Avem legi, iar un antreprenor român nu s-ar rătăci în hăţişul legislativ european dacă se extinde peste graniţe, pentru că legile sunt armonizate în mare. Problema este cum sunt ele puse în practică în viaţa de zi cu zi şi de noi, şi de autoritate, ce respect avem faţă de legi, de valori. Iar aici lucrurile stau rău şi nu ne ţinem de ce am promis la aderare”, comentează Dragoş Neacşu, CEO al BCR Asset Management.

Şi dă un exemplu: după ce am depăşit perioada cu inflaţie mare, ar fi trebuit să facem bugete multianuale, pentru că marile proiecte trec de la un ciclu electoral la altul şi atunci este nevoie de ele pentru a stabili priorităţile pe termen lung. Cât alocăm pentru infrastructură, cât pentru sănătate, cât pentru învăţământ şi, mai ales, unde.

„În loc de asta, în ultimii doi ani şi în ultimul an, în special, administraţia a adoptat un model care este în totală opoziţie şi cu ceea ce se întâmplă în societăţile de piaţă unde una dintre virtuţile de căpătâi este dialogul, şi cu ce ar trebui să facem chiar noi. Ce a făcut Ordonanţa 114, dincolo de a impune impozite suplimentare? A introdus impreviziunea, care este o dinamită curată. În loc să fim împreună, ne trezim aruncaţi din cetate, duşmani ai poporului, exponenţi ai urii de clasă. Am ajuns un corp social agresat, forţaţi să ne apărăm. Suntem ameninţaţi şi de aici rezultă o realitate inhibată care are prea puţin de-a face cu virtuţi ce ţin de societăţile moderne, în care, dincolo de susţinerea pentru piaţa liberă, există un dialog permanent între toţi actorii societăţii. Din acest punct de vedere, înregistrăm «forme fără fond» în multe zone ale societăţii. Avem o legislaţie armonizată cu UE, dar nu am ajuns la o masă critică astfel încât să spunem: Nu mai este cale de întoarcere.”

Vorbind despre drumuri fără întoarcere, Neaşu dă exemplu legislaţiei privind guvernanţa corporatistă, o legislaţie bună care, pe hârtie, asigură drepturile acţionarilor minoritari sau transparenţa legată de banii contribuabililor. Dar, arată el, legislaţia bună a fost stricată de politicieni şi, astfel, consiliilor de administraţie, în loc să fie numite pe 3-4 ani, le sunt prelungite mandatele cu câteva luni. În condiţiile astea, cum să se gândească companiile la extindere, deşi unele ar putea ajunge campioni regionali? Şi cu ce bani, când statul le ia totul?

„Ne întoarcem spre forme de administrare arbitrară, în care, eu, autoritate, decid, iar voi ceilalţi executaţi. Ne întoarcem spre o formă de gândire în care dialogul - esenţial într-o economie de piaţă - este respins. România a progresat enorm din 2000 încoace. Avem o generaţie de antreprenori români care au îmbrăţişat virtuţile pieţei, au creat businessuri puternice, unii au ieşit peste hotare. Dar statul este mult în urmă, statul este vechi şi nu ţine pasul cu capitalismul dezvoltat de cei de aici – români, expaţi, ce sunt ei. Avem nevoie de un numitor comun, de un cadru stabil la care toată lumea să contribuie şi să facă în aşa fel încât să ne fie tuturor mai bine.”

Brokerii care fac parte din Asociaţia Română a Brokerilor de Credite (ARBC) au intermediat în ultimii zece ani finanţări în valoare de 5,5 mld. lei, din care mai mult de două treimi au fost pe segmentul creditelor ipotecare standard, volumul creditelor totale intermediate doar în 2018 fiind de 1,2 mld. lei.

„Din 2009, când a început criza financiară, asociaţia a avut un traseu constant crescător. În ultimii 10 ani companiile membre ale ARBC au intermediat 5,5 mld. de lei cu o distributie de 66% ipotecare standard, 20% credite de nevoie personale şi 14% credite Prima casă. Această distribuţie s-a păstrat în toţi aceşti ani. Putem spune că suntem relevanţi pe creditele ipotecare standard, acolo este cea mai mare expertiză a noastră“, a declarat Anca Bidian, preşedintele al ARBC, la gala anuală a asociaţiei.

Cea mai mare parte a volumului de credite intermediate de brokerii din ARBC în ultimul deceniu, de 66%, echivalentul a 3,6 mld. lei, a fost raportată pe segmentul finanţărilor ipotecare standard, iar felia aferentă creditelor Prima casă a fost de 770 mil. lei.

În 2018, brokerii de credite din ARBC au intermediat credite de 1,2 mld. lei, în creştere cu peste 20% faţă de anul 2017.

Ponderea creditelor ipotecare standard  intermediate în 2018 a crescut la 71%, de la 66% cu un an în urmă, iar 17% au fost credite de nevoi personale şi 12% credite Prima casă, a mai spus Anca Bidian.

„Cea mai mare creştere în 2018 faţă de 2017 am înregistrat-o pe ipotecarele standard, de 31%, cu mult peste creşterea întregii pieţe.“

Şefa ARBC a adus în discuţie şi corelaţia dintre gradul de intermediere financiară dintr-o ţară şi prezenţa brokerilor de credite, susţinând că în ţările unde gradul de intermediere financiară este mic, şi cota de piaţă a brokerilor este restrânsă.

În timp ce în SUA 90% din piaţă este intermediată de brokerii de credite, iar în Europa de Vest 70%, ponderea în Europa Centrală şi de Est scade spre 40%. Iar la nivelul Europei Centrale şi de Est, în Slovacia 75% din total piaţă este intermediată prin brokeri, în Ungaria - 50%, în Polonia - 40%, în Bulgaria - 20%, în timp ce în România doar 18%, conform estimărilor Asociaţiei Române a Brokerilor de Credite.

„Este o industrie mai mult decât validată peste tot. Dar este subdezvoltată încă în România, ceea ce nouă ne dă pe de o parte speranţa că avem un potenţial foarte mare de creştere. Pe de altă parte, însă, arată şi altceva, acest grad de penetrare a industriei brokerilor. El are legătură şi cu gradul de intermediere financiară din aceste ţări. Unde este gradul mic de intermediere, este mică şi prezenţa brokerilor. Acest lucru nu ne place. Gradul de intermediere financiară arată clar nivelul de dezvoltare economică. Să lucrăm împreună la acest lucru. Fiecare pe zona lui“, a mai spus Anca Bidian.

Brokerii din ARBC s-au reunit miercuri seară la Gala anuală a asociaţiei în cadrul căreia au fost acordate premii băncilor partenere.

Ministerul Finanţelor a împrumutat joi de la bănci 400 milioane de lei, la o dobândă de 3,01% pe an, printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont cu o maturitate reziduală de 12 luni, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii de joi a fost de 400 de milioane de lei, iar băncile au subscris 734,7 milioane de lei.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi în valoare de 2,47 miliarde de lei de la băncile comerciale, în luna martie, din care 400 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 1,8 miliarde de lei prin redeschiderea unor emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 270 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Faţă de luna februarie, împrumuturile programate de MFP sunt mai mari cu 570 milioane de lei. Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Banca Comercială Română (BCR) va organiza, în perioada 25-31 martie, cu ocazia Global Money Week, ateliere gratuite de educație financiară cu 24.500 de elevi, în 360 de școli din 50 de localități din România. La nivel național, 400 din cei 1.000 de angajați BCR vor fi implicați în această acțiune. Profesorii de educație financiară din BCR vor susține ateliere în 8 unități de învățământ clujene cu 500 de elevi. Tematica ediției din acest an este “Learn. Save. Earn” (Învaţă. Economiseşte. Câştigă)

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, joi, un curs de referinţă de 4,7558 lei/euro, o scădere de 0,10% faţă de nivelul atins miercuri.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a atins, în 25 ianuarie, un nivel maxim de 4,7648 lei.

Miercuri, euro a urcat la 4,7607 lei.

Joi, euro a scăzut la 4,7558 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4,1939 lei la 4,1758 lei.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4,1976 lei la 4,2011 lei. Acesta este cel mai crescut nivel din 28 ianuarie, când a fost 4,2076 lei.

Lira sterlină a scăzut de la 5,5509 lei la 5,4847 lei.

Preţul gramului de aur a urcat de la 175,8239 lei la 176,6628 lei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a urcat joi la 3,14% pe an, de la 3,13% pe an marţi, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 3,31% pe an, de la 3,30% pe an, iar ROBOR la 9 luni a urcat la 3,45% pe an, de la 3,44% pe an.

Indicele ROBOR la 12 luni a fost cotat joi la 3,50% pe an, la fel ca miercuri.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în creștere la 1,76%, de la 1,74%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a crescut la 1,46%, de la 1,44%, valoarea din ședința precedentă.

Postări Facebook

Andreea Raicu: https://www.facebook.com/361608608432/posts/10157010287998433

Andreea Raicu: https://www.facebook.com/bucurestiulintreprinzator.ro/videos/vb.1744534412496966/879100762482041

MANURĺ: https://www.facebook.com/manuri.clothing/posts/2160081417371970

Dragoș Bucurenci: https://www.facebook.com/373601541987/posts/10157749557171988

Ziarul Financiar: https://www.facebook.com/100184336709599/posts/2249243845136960

Buna Ziua, Cluj!: https://www.facebook.com/452156231506814/posts/2083641048358316

Macopedia: https://www.facebook.com/1558762630803092/posts/2398858990126781

DA Baschet: https://www.facebook.com/groups/154358567966802/permalink/2162719933797312/

Postări Twitter

Research Pool: https://twitter.com/ResearchPool/status/1108675891536658439

Property Forum: https://twitter.com/_Property_Forum/status/1108722272154673157

Stiri BUCuresti: https://twitter.com/StiriBUC/status/1108845241103237121

Iosif Buble: https://twitter.com/ioskap/status/1108845269720973314