• Banca Transilvania, cea mai tranzacţionată acţiune de la Bursa românească, îşi va raporta pe 25 aprilie 2019 rezultatele financiare aferente primului trimestru din 2019.

• Acţionarii Transgaz vor vota săptămâna aceasta fie propunerea de dividende a boardului companiei, fie cea a Ministerului Economiei.

• Şi investitorii Nuclearelectrica au de ales între două propuneri de dividende, una fiind însă a Fondului Proprietatea, în calitate de acţionar minoritar, iar cealaltă a Ministerului Energiei.

Bursa românească are cea mai încărcată săptămână de la începutul anului 2019 în contextul în care pe lângă adunările generale ale acţionarilor, prin care se vor decide dividendele şi bugetele pentru anul acesta, investitorii se vor orienta şi spre rezultatele pe T1/2019 ale celei mai tranzacţionate acţiuni de la Bucureşti.

Astfel Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România în funcţie de activele gestionate, va publica pe 25 aprilie 2019 rezultatele financiare obţinute în primele trei luni din acest şi va da astfel startul sezonului de raportări financiare pentru această perioadă.

„Având în vedere că impactul OUG 114 asupra profitabilităţii băncilor la modul general este estimat în urma modificării acesteia să se diminueze de aproximativ şase ori faţă de impactul estimat în forma iniţială, nu ar trebui să asistăm la rezultate slabe de la Banca Transilvania în primul trimestru“, spune Adrian Cojocar, director general adjunct al Patria Asset Management. El adaugă că incertitudinile legate de această lege s-au văzut în încetinirea uşoară a creditării din luna februarie, şi este posibil ca şi în luna martie să se observe un efect similar. „Dar dacă nu vom asista la alte modificări legislative, nu văd motive să nu îşi realizeze profitul bugetat pe anul în curs“. Banca de la Cluj şi-a bugetat pentru 2019 un profit net de 1,2 mld. lei, în scădere cu 2% faţă de cel realizat în anul precedent şi estimează o creştere de 8% a activelor la circa 80 mld. lei.

Pe 3 mai 2019 urmează rezultatele financiare ale BRD şi ale Petrom. Prin urmare trei dintre cele mai tranzacţionate acţiuni de la bursa românească sunt primele care îşi vor notifica investitorii cu rezultatele aferente primelor trei luni. Toate marile companii de stat din prima ligă bursieră vor avea în această săptămână adunările generale ale acţionarilor, Transgaz fiind singurul emitent din această listă al cărui consiliu de administraţie are o propunere diferită de dividende faţă de cea a acţionarului majoritar. Astfel acţionarii TGN vor vota fie propunerea boardului companiei, respectiv un dividend de 21,66 lei pe acţiune, fie propunerea acţionarului majoritar, respectiv Ministerul Energiei, adică 37,89 lei. Şi în 2018 acţionarii Transgaz au avut în aprilie de ales între două propuneri de dividende, însă cea a statului a avut câştig de cauză la adunarea acţionarilor din vară. Iniţial, în aprilie ambele dividende au fost respinse.

Pe de altă parte în cazul Nuclearelectrica, statul nu are „reproşuri“ în privinţa propunerii boardului companiei, însă de o altă părere este acţionarul minoritar Fondul Proprietatea, care vrea dividende mai mari.

Astfel investitorii SNN au fost impulsionaţi de solicitarea Fondului, ceea ce a poziţionat acţiunile SNN pe o pantă ascendentă, însă brokerii consideră că acţionarul minoritar nu va avea câştig de cauză. De la începutul anului 2019 acţiunile SNN au plus 32%, fiind printre cele mai performante din cele 16 din structura indicelui principal BET. Doar de la începutul lunii aprilie încoace, acestea s-au apreciat cu 12%. Spre comparaţie, indicele principal BET a urcat cu 3,7%.

Patru societăţi de investiţii financiare (SIF-uri) vor avea în această săptămână adunările generale ale acţionarilor prin care vor decide, acolo unde este cazul, asupra dividendelor, programelor de răscumpări şi bugetelor pe 2019.

Acţiunile celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF-uri), emitenţi cu expunere de la sectorul bancar la cel hotelier, s-au tranzacţionat la finele lunii martie 2019 la discounturi faţă de valoarea unitară a activului net (VUAN) cuprinse între 35% la SIF Moldova şi 62% la SIF Muntenia, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza raportărilor la bursă. Practic un investitor poate achiziţiona acţiuni la SIF-uri chiar şi la sub jumătate din valoarea unitară a activului net, ceea ce indică o subevaluare a acestora, însă politica de dividende inferioară companiilor din structura indicelui principal BET îi determină pe investitori să penalizeze societăţile de investiţii financiare.

Valoarea tranzacţiilor pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a înregistrat, în perioada 15 - 19 aprilie, o scădere cu 51% faţă de săptămâna precedentă, până la 90,09 milioane de lei, însă capitalizarea companiilor listate a urcat la 171,5 miliarde de lei, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Bursei de la Bucureşti.

În această perioadă au fost consemnate 6.170 de schimburi cu acţiuni, faţă de 8.046 tranzacţii în săptămâna 8 - 12 aprilie 2019. Cea mai bună zi de tranzacţionare a fost joi, 18 aprilie, când s-au înregistrat 1.007 tranzacţii cu acţiuni în valoare totală de 27,51 milioane de lei.

În această săptămână, titlurile Banca Transilvania au generat schimburi de 27 de milioane de lei şi o apreciere cu 0,23%, fiind urmate de acţiunile Fondul Proprietatea, cu 14,31 milioane de lei (+3%), BRD- GSG - 9,4 milioane de lei, (+2,69%), Romgaz - 8,035 milioane de lei (0,45%) şi Nuclearelectrica, cu 7,65 milioane de lei (+3,83%)

Acţiunile Ves SA au consemnat cea mai severă depreciere în perioada menţionată, de 21,31%, secondate de titlurile societăţii Grupul Industrial Electrocontact (- 8,51%) şi de Condmag (- 6,67%). Pe de altă parte, acţiunile Uztel au câştigat 12,33% în săptămâna 15 -19 aprilie, Şantierul Naval Orşova a încheiat cu un plus de 11,72%, iar titlurile Transilvania Construcţii au urcat cu 7,6%.

În ceea ce priveşte sistemul alternativ de tranzacţionare, în această săptămână s-a înregistrat un rulaj de 2,46 milioane de lei, în uşoară creştere faţă de perioada precedentă. Numărul total al schimburilor a fost de 621, faţă de 453 cu o săptămână în urmă. Capitalizarea companiilor de pe ATS a urcat 7,47 miliarde de lei.

De la începutul acestui an, pe toate pieţele administrate de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au fost realizate 183.781 tranzacţii în valoare totală de 3,29 de miliarde de lei, media zilnică de tranzacţionare fiind de 43,29 milioane de lei.

În acest an, pe BVB sunt 85 de societăţi emitente şi 29 de intermediari.

Indicele reprezentativ BET de la BVB a atins cele mai ridicate valori din 2019, însă pe volume foarte mici, într-o zi în care bursele occidentale au fost închise cu ocazia Sărbătorilor Pascale.

Ce mai înseamnă piața locală de capital fără străini... Un crâmpei despre relevanța nerezidenților am avut în ultima sesiune de tranzacționare a săptămânii, când volumele s-au redus drastic în contextul în care pe bursele externe nu s-a tranzacționat, fiind Vinerea Mare a Paștelui Catolic și Protestant. Rulajul pieței de acțiuni a fost de numai 15,54 milioane lei (3,26 milioane euro), însă acesta a fost încă și mai mic fără un transfer special din piața deal, cu 18,00 milioane de acțiuni Biofarm București (BIO), schimb realizat la prețul de 0,3500 lei/acțiune, cu 10,41% peste referință, și care astfel s-a ridicat la 6,30 milioane lei.

Chiar și pe această activitate de tranzacționare modestă, totuși, investitorii locali și-au asumat decizia de a împinge piața pe această lichiditate mică și absență a străinilor. Astfel, indicele compozit BET Plus a urcat cu 0,87%, iar indicele reprezentativ BET s-a apreciat cu 0,86%, până la nivelul de 8.351,30 de puncte.

Piața a fost impulsionată de acțiunile instituțiilor de credit listate la BVB. Astfel, titilurile BRD Groupe Société Générale (BRD) au avut un salt de 2,39%, până la prețul de 13,72 lei/acțiune, pe cea dintâi activitate de tranzacționare a zilei, de 1,54 milioane lei. De asemenea, cealaltă acțiune bancară lichidă, cea a Băncii Transilvania (TLV), a avut un avans de 1,88%, până la prețul de 2,1700 lei/acțiune, însă pe volume modeste, echivalente cu doar aproape 917.000 de lei.

Pe al 2-lea rulaj al zilei, de 1,34 milioane lei, titlurile Fondul Proprietatea (FP) s-au apreciat cu 0,63%, până la prețul de 0,9600 lei/acțiune, o dinamică apropiată, +0,64%, având-o și indicele financiar BET-FI care a închis la nivelul de 36.203,16 puncte.

O subperformanță încă și mai mare, respectiv o apreciere de 0,25%, a avut-o indicele energetic BET-NG. Cel mai lichid emitent din structura acestuia în această sesiune, ca de altfel în ultimii 4 ani, a fost Romgaz Mediaș (SNG). Titlurile producătorului de gaze naturale au crescut cu 0,60%, până la prețul de 33,55 lei/acțiune, pe transferuri de aproape 978.000 de lei.

Guvernul a trimis Parlamentului un proiect de lege pentru implementarea noii directive de plăți (PSD2), ce trebuia să fie în vigoare în legislația națională încă din ianuarie 2018, fiind cea mai întârziată țară din UE la acest capitol. Noua lege deschide conturile bancare ale clienților către concurența fintech, pune cerințe mai stricte de autentificare pentru plăți și limitează daunele ce ar putea fi suferite de consumatori în cazuri de fraudă. Noua directivă de plăți a UE (PSD2 – 2015/2366) a fost justificată de autoritățile europene ca necesară pentru a aduce la nivelul tehnologic actual reglementarea din domeniul plăților electronice.

Sub noua lege, băncile vor fi obligate să permită accesul la datele financiare ale clienților către terți, inclusiv să le permită să execute tranzacțiile inițiate de către clienți. Acest lucru înseamnă că firmele care se ocupă cu integrarea datelor financiare au nevoie doar de acordul clientului pentru a trage date din bazele băncilor pentru a le pune pe toate într-o aplicație care arată situația tuturor conturilor bancare sau/și o analiză a cheltuielilor realizate. BRD a lansat, la finele anului trecut, o funcționalitate pentru clienți care permite vizualizarea situației financiare din conturile altor bănci.

Companiile care sunt autorizate să inițieze plăți pot, de asemenea, să debiteze conturile clientului prin accesarea bazei de date ale băncii. Acest lucru permite mai multor tipuri de companii – de la retaileri la platforme de social media – să joace rolul de companie financiară, fără a fi nevoite să încheie direct parteneriate cu băncile care țin conturile clienților. Băncile sunt obligate să folosească aplicații de interfață deschise la care companiile terțe să se conecteze, deși nu există obligația ca acestea să fie standardizate.

Legea introduce și o obligație strictă de autentificare a clienților pentru accesarea contului de plăți sau realizarea plăților. Acest lucru nu reprezintă chiar o noutate, din moment ce băncile și procesatorii de carduri precum Visa sau MasterCard folosesc deja 3-D secure pentru a confirma plățile online printr-un cod trimis prin SMS pe numărul înregistrat la bancă al utilizatorului, însă măsura va trebui să fie extinsă și pentru tranzacțiile realizate în afara spațiului economic european.

O altă măsură de securitate în favoarea clienților este prezumția că aceștia nu sunt vinovați de eventualele pagube care apar dintr-o fraudă. Dacă clientul contestă o tranzacție, prestatorul de servicii este obligată să probeze că aceasta a fost inițiat corect. În cazul în care se dovedește că utilizatorul nu a acționat incorect, atunci acesta nu suportă consecințe financiare. Există o limită a daunei în seama plătitorului de până la 30 de euro (sau echivalent în lei) pentru cazurile în care n-a sesizat la timp furtul, pierderea sau folosirea fără drept a unui card.

Firmele de servicii de plată trebuie autorizate de către Banca Națională a României și pot lucra, mai departe, în restul UE pe baza pașaportului european. Firmele din restul țărilor sunt autorizate de autoritățile de reglementare specifice.

Proiectul de lege trebuie aprobat de Parlament și promulgat înainte să intre în vigoare, lucru ce ar putea  lua cel puțin două luni. Termenul de transpunere a directivei era 13 ianuarie 2018 și România este singura țară care nu a luat nicio măsură concretă de implementare în legislația națională, potrivit datelor Comisiei Europene, fiind deschise procedurile de infringement. Proiectul trimis Parlamentului este aproape identic cu cel lansat în dezbatere de Ministerul Finanțelor în noiembrie 2018, despre care puteți citi mai multe aici.

Băncile și ceilalți furnizori de servicii de plată  au la dispoziție doar câteva luni să se adapteze noilor prevederi, deși cele care fac parte din marile grupuri bancare europene au început să-și schimbe normele și mecanismele interne încă de dinainte ca directiva să intre în vigoare.

• Ministerul Finanţelor a decis suplimentarea valorii programului de împrumuturi externe MTN de la 27 mld. euro la 31 mld. euro.

• În aprilie, ministerul a împrumutat suma record de 3 mld. euro prin eurobonduri.

• În 2019-2020 vor ajunge la maturitate euroobligaţiuni de 3,5 mld. euro.

Portofoliul de obligaţiuni externe lansate de Ministerul Finanţelor a ajuns la pragul de 27 mld. euro după ce în luna aprilie din acest an a fost împrumutată de pe pieţele externe suma record de 3 mld. euro, prin trei serii de euroobigaţiuni cu maturităţile pe 7 ani, 15 ani şi, în premieră, pe 30 de ani.

România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent.

Ministerul Finanţelor a anunţat că, în contextul implementării planului anual de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice, pentru perioada 2019 - 2020 are în vedere emiterea de euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 8,25 mld. euro (echivalent), din care 3 mld. euro au fost deja emise în data de 03 aprilie 2019.

În perioada 2019-2020 vor ajunge la maturitate euroobligaţiuni în valoare de 3,5 mld. euro din care 1,5 mld. euro în noiembrie 2019 şi 2 mld. euro ajung la scadenţă în septembrie 2020.

În prezent, suma disponibilă pentru emisiuni de euroobligaţiuni în cadrul Programului de împrumuturi externe MTN este de doar 0,022 mld. euro.

În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor a decis să suplimenteze valoarea programului de  împrumuturi externe de la 27 mld. euro la 31 mld. euro.

Deoarece plafonul Programului MTN se eliberează la momentul rambursării unor obligaţiuni, în calculul majorării plafonului programului s-a avut în vedere faptul că aceste scadenţe sunt la finalul fiecărui an, iar emisiunile noi de euroobligaţiuni se realizează în funcţie de condiţiile de piaţă, cel mai probabil în prima parte a anului şi în al treilea trimestru, potrivit Ministerului Finanţelor.

În forma sa actuală,  hotărârea Guvernului nr.1264/2010 pentru aprobarea Programului - cadru de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes“ (MTN), cu modificările ulterioare, reglementează posibilitatea de a emite obligaţiuni pe pieţele externe, în sumă maximă, în orice moment, de 27 mld. euro sau echivalent în orice valută.

În cazul Poloniei valoarea programului MTN a crescut gradual începând cu anul 2007, de la 25 mld. euro, până la un nivel de 60 mld. euro în anul 2019.

Eugen Teodorovici, ministru Finanţelor, a declarat că din a doua parte a anului va fi schimbată „filozofia“ după care se vor face împrumuturile externe, urmând ca ţara să nu se mai împrumute pentru anul în curs, ci pentru anii care vor urma pentru a putea ”impune costul“.

”Da, România se va împrumuta ca orice altă ţară din lume. România se împrumută în baza unei strategii pe care o prezintă la începutul fiecărui an în mod public, deci nu este niciun secret. Fiecare investitor posibil, fiecare cetăţean cunoaşte exact care este nivelul de îndatorare, dar şi de împrumuturi pentru România într-un an de zile. România se va împrumuta pentru că acesta este mersul oricărei economii din lumea aceasta. Costurile nu sunt mai mari în cazul României faţă de alte state şi un lucru foarte important: România în acest an va schimba logica pe datoria guvernamentală“, a declarat Teodorovici, citat de Mediafax.

Ministrul Finanţelor susţine că, în următoarea emisiune pe care România o va face în pieţele externe ne vom asigura exact necesarul de finanţare pe acest an. Iar din a doua parte a anului ”ne vom finanţa aşa cum vrem noi şi vom impune costuri în piaţă pentru anul viitor“. ”Noi trebuie să schimbăm filozofia aceasta şi să ne împrumutăm deja pentru anii care urmează pentru că o putem face la costurile pe care le vrem noi, ca ţară. Atunci când vrem să ne împrumutăm o facem doar dacă costul oferit este cel care ne convine“, a declarat Eugen Teodorovici, întrebat dacă România se va mai împrumuta din fonduri externe.

Ministrul Finanţelor a mai spus că în acest an România se va împrumuta pentru a acoperi partea de deficit bugetar, care este de 28 mld. lei şi că are şi foarte multe scadenţe.

Pe parcursul anului 2018, Ministerul Finanţelor a ieşit pe pieţele externe de trei ori, împrumutând cumulat 3,75 mld. euro şi 1,2 mld. dolari. Prin aceste împrumuturi realizate pe piaţa internaţională, România şi-a acoperit necesarul de finanţare externă planificat pentru 2018.

În luna iunie 2018 Ministerul Finanţelor a realizat, în premieră, o operaţiune de răscumpărare anticipată şi de preschimbare parţială a unei serii de obligaţiuni existente în dolari. Operaţiunea de răscumpărare anticipată şi de preschimbare parţială a vizat titluri de stat în valoare de aproximativ 250 mil. dolari, scadente în 2022, cu maturitate rămasă de 4 ani şi cupon de 6,75%.

În aprilie 2019, Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă record de 3 mld. euro de pe pieţele externe prin euroobligaţiuni, din care 1,35 mld. euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 mil. euro pe 15 ani şi 1,15 mld. euro pe maturitatea de 7 ani. România s-a împrumutat pentru prima dată în euro, pe o maturitate de 30 de ani, după ce în 2014 lansa în premieră bonduri în dolari pe 30 de ani.

Volumul record la care a ajuns portofoliul total de obligaţiuni externe a adus România pe radarele unei categorii mai largi de investitori şi a transformat-o în ultimii ani într-un client căutat de marile bănci de investiţii.

Barclays, JP Morgan, HSBC Bank, Citigroup, BNP Paribas alături de Erste Group Bank, Société Générale, UniCredit, ING Bank sau Raiffeisen Bank International s-au aflat în ultimii ani pe lista celor care au intermediat emisiunile de eurobonduri lansate de România pe pieţele externe.

România s-a împrumutat în 2019 pentru prima dată în euro, pe o maturitate de 30 de ani, după ce în 2014 lansa în premieră bonduri în dolari pe 30 de ani. În aprilie 2019, Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă record de 3 mld. euro de pe pieţele externe prin euroobligaţiuni, din care 1,35 mld. euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 mil. euro pe 15 ani şi 1,15 mld. euro pe maturitatea de 7 ani.

Comisarul european Corina Creţu, care candidează din partea Pro România pentru un mandat de europarlamentar, a declarat sâmbătă, că aderarea României la zona euro ar însemna "un pas enorm înainte", dar, înainte de a avansa termene, Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită.

"În primul rând, aderarea la zona euro depinde de starea economiei româneşti, pentru că altfel riscă să se transforme într-un bumerang şi în loc de beneficii, să fie o povară pe umerii cetăţenilor, care se vor trezi dintr-o dată că vor trebui să piardă foarte mulţi bani. Mă îngrijorează şi această tensiune între Guvern şi Banca Naţională, pentru că sunt cele două entităţi care trebuie să pregătească economia românească pentru aderarea la zona euro. Eu zic că nu este cazul să stabilim termene. Este important ca economia românească să fie suficient de matură, astfel încât să suporte cu bine cetăţenii României această tranziţie, care ar însemna un pas enorm înainte, dacă România va fi pregătită", a declarat Corina Creţu, într-o conferinţă de presă.

Creţu s-a arătat îngrijorată de "dublul limbaj" al principalului partid de guvernământ în legătură cu atitudinea faţă de Uniunea Europeană.

"Nu înţeleg acest dublu limbaj: pe de o parte, aceeaşi echipă, aceiaşi oameni de pe aceeaşi scenă spun că suntem cei mai pro europeni, după aceea altcineva spune că Europa otrăveşte românii", a spus Corina Creţu.

Dan Suciu, directorul Direcţiei comunicare şi relaţii cu publicul din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR) afirmă că banca intenţionează să îşi intensifice acţiunile de informare privind atribuţiile şi activitatea instituţiei, pentru a se evita pe viitor discuţiile legate de rolul Băncii centrale.

Afirmaţia a fost făcută în cadrul unei prezentări a modului în care activitatea BNR a fost percepută în spaţiul public, în special în legătură cu discuţiile şi controversele din ultimul timp, cum ar fi cele privind calcularea indicelui ROBOR sau repatrierea rezervei de aur. Directorul de comunicare al BNR a ţinut să demonteze mai multe afirmaţii, pe care le consideră incorecte, privind lipsa de reacţie a BNR în combaterea inflaţiei, la neîncurajarea activităţii de creditare sau la prezumptivul sprijin acordat băncilor comerciale, una dintre concluzii fiind că rolul şi atribuţiile BNR nu sunt cunoscute sau corect recepţionate de diverse persoane şi, în general, de public.

Dan Suciu a fost prezent la Cluj-Napoca cu ocazia Conferinţei “100 de ani la înfiinţarea Sucursalei Regionale BNR Cluj”, desfăşurată la sfârşitul săptămânii trecute. La conferinţă au prezenat comunicări Agnes Naghy – membru în Consiliul de Administraţie BNR, Mihaela Luţas – prorector al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), Nadia Manea – expert principal BNR, Rudolf Graf – prorector al UBB, care s-au referit la aspecte legate de instoria BNR şi a Sucursalei clujene.

Banca Naţională a României lansează luni în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema Desăvârşirea Marii Uniri - Henri Mathias Berthelot. Potrivit unui comunicat al băncii centrale, aversul monedei redă conacul generalului Berthelot din comuna Fărcădinul de Jos, în prezent General Berthelot, judeţul Hunedoara, inscripţia în arc de cerc 'ROMANIA', valoarea nominală '10 LEI', stema României şi anul de emisiune '2019'.

Reversul monedei prezintă portretul lui Henri Mathias Berthelot, inscripţiile în arc de cerc 'HENRI MATHIAS BERTHELOT' şi anii între care a trăit '1861-1931'.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de 300 monede din argint. Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare este de 350,00 lei.

Monedele din argint cu tema Desăvârşirea Marii Uniri - Henri Mathias Berthelot au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Consiliul Concurenţei a desecretizat Raportul întocmit în urma anchetei efectuate în 2008 asupra modului de calcul al indicelui ROBOR. Concluziile lucrării evidenţiază, printre altele, că la calculul ROBOR participă un număr de zece bănci "alese de către BNR pe baza unor criterii specifice (activitatea pe piaţa monetară interbancară, limitele pentru depozitele în RON acordate de instituţia de credit altor participanţi, limitele altor instituţii de credit pentru depozitele în lei acordate acestei instituţii de credit)". Băncile participante au cote egale pe piaţa Fixingului.

Conform documentului citat, prevederile legislative din domeniu au ca scop asigurarea premiselor pentru crearea unor indici de referinţă siguri, de încredere, care să reflecte nivelul real al dobânzilor la care se efectuează tranzacţii cu depozite în lei pe piaţa monetară interbancară românească: "Ţinând seama de relevanţa şi funcţionalitatea sa, indicele ROBOR este utilizat ca indicator/referinţă în contractele de împrumut în lei, cu dobândă variabilă, acordate de către instituţiile financiare atât persoanelor fizice (retail), cât şi persoanelor juridice (clienţi corporate) şi municipalităţilor (autorităţi publice), fie direct, fie inclus în cadrul dobânzii interne a băncii.

Prin urmare, orice fluctuaţie a acestui indice va avea impact imediat sau la o anumită scadenţă (în funcţie de condiţiile negociate prin contract) asupra consumatorilor finali (se va reflecta atât în dobânda variabilă a creditelor în derulare, cât şi asupra ofertelor de creditare adresate viitorilor/potenţiali clienţi)".

Raportul instituţiei de concurenţă asupra ROBOR arată că, analizând contextul economico-financiar aferent lunii octombrie 2008, s-a constatat existenţa unor evenimente/turbulenţe de natură să afecteze funcţionarea normală a pieţei interbancare în ansamblul ei şi, corelativ, piaţa de Ia momentul Fixingului, cu impact la nivelul dobânzilor aferente operaţiunilor de atragere/plasare depozite în lei.

Concluziile Raportului subliniază: "Primul comportament analizat a vizat majorarea ratelor dobânzii individuale cotate în cadrul procedurii de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR de către băncile Bancpost, ING, Eximbank, Unicredit Ţiriac, în data de 22 octombrie 2008, şi măsura în care acesta poa­te fi justificat ca urmare a propunerii, transmisă în scris (e-mail) şi telefonic, formulată de către Unicredit Ţiriac. Justificarea acţiunii se centrează în jurul necesităţii de a menţine relevanţa indicilor, care să reflecte situaţia tensionată ce caracteriza piaţa la acel moment. Indicele de referinţă nu putea fi modificat unilateral de către un participant, ci doar prin acţiunea a minim doi contributori, întrucât valorile extreme (minim şi maxim) nu intră în calculul mediei cotaţiilor din care rezultă valoarea finală a indicelui ROBOR".

Potrivit Consiliului Concurenţei, comportamentul neomogen al băncilor a fost oprit prin intervenţia fermă a BNR, care, în calitate de reglementator, a decis modificarea legislaţiei, în sensul introducerii unui nivel maxim recomandat al dobânzilor individuale la depozitele plasate (25% peste rata Lombard), astfel încăt să evite o trans­ferare a costurilor asupra consumatorilor finali.

Sursa citată adaugă: "În mod concret au fost constatate majorări substantiale ale cotaţiilor individuale ale Bacpost, ING, Eximbank, în contrast cu cele ale BCR, BRD, RZB, Banca Transilvania, în ziua imediat următoare propunerii transmise de către Unicredit. Dar acestea pot fi rezultatul realităţilor economice tensionate din piaţa monetară interbancară românească, caracterizate de lipsa de încredere dintre participanţi şi o tendinţă ascendentă în privinţa dobânzilor la care se tranzacţionau depozitele în lei. În plus, băncile a căror atitudine adoptată considerăm că arată un comportament diferit faţă de cel adoptat de către Unicredit şi-au justificat opţiunile pe baza unor indicatori de lichiditate proprii, considerând că necesarul de lichiditate disponibil era suficient, acest lucru reflectându-se în mod corect în nivelui cotaţiilor postate la Fixing. Acelaşi context analizat a arătat că depozitele plasate pe piaţa interbancară în afara Fixingului, de către toate băncile, se realizau Ia randamente net superioare cotaţiilor de la ROBOR".

În mod uzual, pentru desfăşurarea activităţii curente în mod eficient, comunicările între reprezentanţii departamentelor de trezorerie ale unei cu bănci cu cei ai unui competitor se realizează prin conversatii telefonice, subliniază specialiştii de la Concurenţă, apreciind că acest lucru reiese şi din documentele aflate la dosarul investigaţiei, conţinutul convorbirilor telefonice neputând să fie însă verificat de către echipa de investigaţie, întrucât nu exista obligaţia înregistrării lor.

În urma investigaţiei Consiliului Concurenţei din 2008 s-a mai constatat: "Cel de-aI doilea comportament analizat s-a derulat în perioada ulteri­oară publicării de către BNR a proiectului legislativ de modificare a Normei nr. 4/1995 privind funcţionarea pieţei monetare, în sensul stabilirii unui nivel maxim posibil al indicelui ROBOR, respectiv 17,81%, reprezentând 25% peste nivelul facilităţii de creditare a băncii centrale. De subliniat faptul că în dosarul investigaţiei nu au fost identificate informaţii sau documente din care să reiasă că alinierea cotaţiilor individuale ale băncilor la valoarea de 17,81% este rezultatul unei întelegeri comune/comportament concertat al participanţilor. De asemenea, practica propriu-zisă a participanţilor (cu exceptia ING, CEC şi parţial Unicredit) de a nu efectua tranzacţii la dobânda de 17,81% la momentul fixingului cu contrapartidele lor nu poate fi probată în sensul că este rezultatul unei înţelegeri între băncile contributoare, având în vedere existenţa la dosarul cauzei a unei singure conversaţii de natură a indica o posibilă înţelegere bilaterală între RBS şi RZB, care însă nu ar fi fost capabilă să denatureze, prin ea însăşi, functionalitatea indicelui ROBOR".

Raportul, făcut public în 26 februarie 2019, nu are o dată a emiterii, deşi se referă la fapte din 2008, iar anunţul public a fost că investigaţia s-ar fi închis în 2014, subliniază avocatul Gheorghe Piperea, care consideră că raportul pare a fi redactat de BNR "sau prin integrarea prin metoda copy-paste a poziţiei scrise exprimate de BNR în cursul anchetei. Acesta a scris, vineri, pe pagina sa de Facebook: "Raportul pare a fi redactat recent, întrucât limbajul utilizat este specific «mesajului» public al BNR din ultima vreme şi are o doză mare de «apărare» a BNR faţă de acuzaţiile din toamna lui 2018 referitoare la manipularea Robor, «oferind» cu generozitate răspunsuri la întrebări nepuse în 2008 sau în 2014, ci puse în 2018.

Limbajul acestui raport este identic cu limbajul rapoartelor periodice de activitate ale BNR, indicând şi foarte multe definiţii, circulare, cutume şi norme utilizate aproape exclusiv de BNR şi ignorate de public sau de specialişti.

Un indiciu cu valoare de probă aproape perfectă a acestei contrafa­ceri/antedatări a raportului Consiliului Concurenţei se regăseşte pe pagina 29, unde se afirmă că una dintre cauzele lipsei acute de lichidităţi de pe piaţă din octombrie 2008 ar fi fost scadenţa obligaţiilor fiscale lunare, la data de 25 a lunii - cică agenţii economici au plătit dările la stat prin ordine de plată trimise băncilor, iar acestea, prudentele şi raţionalele de ele, au ajuns repede în pană de lichidităţi. Or, acest argument a fost folosit de propagandiştii BNR de-abia în ianuarie 2019, ca instrument de «luptă» contra Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind taxa pe lăcomie şi pentru a combate ideea de a calcula taxa pe lăcomia băncilor prin raportare la Robor. Raportul nu numai că nu acoperă şi nu trece sub tăcere intervenţia BNR în piaţă, ci o laudă. Dimpotrivă, raportul preia integral teoria «atacului speculativ pe leu», cu care am fost bombardaţi propagandistic de BNR din 2008 încoace. Raportul subliniază «reuşita» BNR de a readuce cursul de la 4 lei/euro, la 3,67-3,7 lei/euro, fără a aminti că, după trecerea campaniei electorale, exact în prima zi lucrătoare de după sărbători (5 ianuarie 2009), cursul a ajuns la 4,2 lei/euro. Între timp, BNR cheltuise pentru aşa-zisa stabilizare a cursului suma de 2 miliarde euro, provocând şi o criză enormă de lichidităţi, care a dus, ulterior, la dobânzi overnight de 1000%. Ce a urmat după acest «succes» a fost blocarea pieţei interbancare timp de mai mult de 3 luni, cu consecinţa imposibilităţii creditării economiei şi a căderii pieţei imobiliare. Blocajul a fost «spart» doar prin apariţia programului Prima casă, un masiv ajutor de stat pentru bănci şi pentru dezvoltatorii imobiliari".

Raportul Consiliului Concurenţei a fost făcut public în contextul în care, în acest an, senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir a convocat atât conducerea BNR, cât şi pe cea a instituţiei de Concurenţă, pentru audieri pe marginea modului de calcul al ROBOR. Parlamentarul consideră că băncile manipulează modul de calcul al ROBOR, sub supravegehrea Băncii Naţionale.

Audiat în comisia de anchetă, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că instituţia pe care o reprezintă nu a găsit dovezi din care să reiasă că băncile s-au înţeles între ele în vederea creşterii indicelui ROBOR.

Chiriţoiu a spus, în ocazia audierilor de la Parlament: "În acele zile, este vorba de trei zile din octombrie 2008, ROBOR a crescut foarte mult. Era o criză globală, cursul se depreciase puternic. ROBOR-ul creşte foarte mult, după trei zile intervine BNR şi îl plafonează. Întrebarea era: în cele trei zile ROBOR a crescut în urma unor fenomene din piaţă, indiferent a cui e vina, sau este o înţelegere ilegală? Nu am găsit dovezi din acele mail-uri că ei s-au înţeles să ducă peste piaţă nivelul ROBOR. Am înţeles că se plângeau că sunt prea mici cotaţiile, că, influenţate de BNR, nu sunt la nivelul pieţei".

Acesta a adăgat că Executivul european a supervizat investigaţia şi nu a găsit niciun indiciu că a fost încălcată legea.

Guvernul a aprobat, recent, ca indicele ROBOR să fie înlocuit, în contractele de credit, cu o altă formulă, bazată pe tranzacţiile dintre bănci, nu pe cotaţii.

Piperea: "Toată lumea utiliza Robor în alte scopuri"

Gheorghe Piperea scrie, pe pagina sa de Facebook: "La pagina 35 din raport se regăseşte conţinutul unui e-mail de la BT din care rezultă că, în înţelesul trezorierului BT, la întâlnire, BNR le-a cerut «un comportament asemănător al contributorilor la Fixing în ce priveşte limitele de expunere, în sensul unei reciprocitati». Insul citat arată şi cum ar trebui să se procedeze: «o instituţie de credit să iniţieze tranzacţii cu o altă instituţie de credit, în aceleaşi condiţii de limite, vizând maturităţile (interval de timp de expunere) pe care le poate oferi la rându-i, în virtutea limitelor proprii de expunere pe care le are faţă de partener; în aplicarea acestui principiu, băncile îşi comunică de îndată modificările de limite de expunere reciproce, iar tranzacţiile ulterioare iniţiate de către partea căruia i s-au ajus­tat limitele cu contrapartea respectivă nu pot depăşi maturitatea maximă pe care iniţiatorul o poate oferi băncii partenere; perioada în care a funcţionat principiul reciprocităţii a fost cuprinsă între 3 octombrie 2008 (a doua zi după chemarea la ordine dispusă de BNR) şi sfârşitul anului 2008, fără a exista o dată certă de sfârşit a acestei înţelegeri; principiul reciprocităţii s-a convenit să se aplice tranzacţiilor legate de ROBOR/ROBID (deci, cotaţiile "ferme" erau doar pentru calmarea sau convingerea naivilor, tranzacţiile, în schimb, fiind făcute în baza acestei "convenţii de reciprocitate" impuse indirect, dar ferm, de BNR) şi a vizat în principal maturitatea depozitelor în lei plasate în cadrul înţelegerii stipulate».

Aşadar, aşa cum rezultă din mail-ul acestui ins, trimis tuturor participanţilor la Fixing, cele 15 minute zilnice de «joc al cererii şi ofertei» de bani erau, de fapt, un poker cu cotaţii de dobânzi, în care participanţii jucau cu cărţile pe faţă şi îşi anunţau mişcările reciproce, pentru a nu deranja cumva şansele că traseul Robor să urmeze indicaţiile şi direcţia impuse de BNR.

O fi fiind asta manipulare a Robor? O fi fiind asta o manipulare a Robor care funcţionează, bine-mersi, şi azi?

Conform raportului (aceeaşi pagină 35), au există bănci care au negat «neechivoc» existenţa acestui principiu al reciprocităţii tranzacţiilor - este cazul, spre exemplu, al ING şi al RBS.

Acelaşi raport, pe aceeaşi pagină 35, reţine (în mod incredibil faţă de concluziile finale) că: «din conţinutul convorbirilor între dealerii unora dintre bani, în perioada următoare întâlnirii de la BNR, reiese existenţa în fapt a unei practici de ajustare reciprocă a limitelor de expunere pe întreagă piaţă monetară interbancară; acest lucru este evidenţiat în mod clar de conversaţia purtată între un dealer al CEC şi un dealer al RBS, acest principiu al reciprocităţîi fiind invocat de dealer-ul CEC».

Într-un e-mail din 29 octombrie 2008, dealer-ul Unicredit Ţiriac Bank încerca să îi convingă pe ceilalţi 9 participanţi la Fixing să utilizeze Robor în scopul în care acesta a fost creat, «pentru a avea o referinţă credibilă» (p. 38-40 din raport). Aşadar, toată lumea (inclusiv dealer-ul Unicredit) utiliza Robor în alte scopuri, transformându-l într-o referinţă necredibilă. Toată lumea, inclusiv BNR, care ştia, în mod evident, ce se întâmplă, dar se prefăcea că plouă torenţial, a participat la această «practică de ajustare»

Ce susţine dealer-ul Unicredit Ţiriac Bank, pe care l-a cuprins dintr-o dată onestitatea: «mă gândeam că în acest moment nu este în folosul nimănui să cotez 14% la BID şi 50% la OFFER, şi apoi să încheie tranzacţîi la valori între 30-100%».

Cum? Cotaţiile de la Fixing sunt emise în joacă? Nu sunt ferme, aşa cum ne asigura cu toate gurile de tun sau de canal BNR? Adică, cotezi dobânzi de 14% - 50% şi tranzacţionezi la 30-100% (adică dublu)? Şi asta nu este manipulare a Robor?"

​Numărul românilor care au solicitat ștergerea datelor negative din Biroul de Credit în perioada 25 mai 2018-31 martie 2019 este de 4.900, a declarat Șerban Epure, directorul general al instituției. Aceștia au formulat 7.800 de solicitări de ștergere a datelor (unii dintre ei fiind raportați de mai multe instituții), existând cazuri în care solicitările au fost respinse din cauză că solicitarea lor nu a conținut vreun motiv de ștergere, ci numai cererea propriu-zisă, a mai spus Epure.

”Unele persoane cred că simpla solicitare va duce imediat la ștergerea datelor, dar aceasta trebuie să aibă la bază un motiv care să ducă la radierea lui din Birou conform GDPR, motiv care va fi analizat de creditorul care l-a înscris în Birou”, mai arată Epure.

Din 25 mai 2018, românii au acest drept, de a solicita în baza unor motive întemeiate radierea înscrierii în Biroul de Credit, unde poți fi înscrie pentru datorii de peste 30 de zile și rămâi ”agățat” timp de 4 ani de la ultima notificare. Lucru foarte neplăcut pentru cineva care a fost înscris dintr-o greșeală și care dorește să ia credit, întrucât primul lucru e care îl face o bancă sau un IFN este să verifice situația solicitantului la Biroul de Credit, ca să vadă dacă e un bun platnic sau dacă nu e deja supra-îndatorat.

”Este dificil de spus în mod riguros câte cereri au fost aprobate, deoarece unele dintre ele pot fi adresate mai multor creditori și pentru mai multe conturi, decizia, pentru o cerere, putând fi diferită de la bancă la bană și de la cont la cont”, a mai spus Epure.

Din păcate, posibilitatea radierii din Biroul de Credit a fost speculată de mulți afaceriști care promit ca, în baza unui avans nereturnabil de 300 de lei și a plății ulterioare a încă 2300 de lei (taxa de radiere), promit rezolvarea acestei probleme.

Fără îndoială, pot exista situații în care înscrierea în evidențele Biroului de Credit se face fie printr-o eroare sau în urma unor neglijențe. ”O cunoștință de-a mea folosea un cont la o bancă doar petru plata ratelor pe care le avea acolo. Alimenta lunar contul cu necesarul pentru plata ratei pentru a nu fi datornic. Numai că într-o zi, ANAF i-a poprit acel cont pentru niște datorii la Stat, fără să-l anunțe. Banca nici ea nu l-a notificat că i se poprise contul iar după 30 de zile omul s-a trezit că figurează în Biroul de Credit”, mărturisea un important funcționar al Băncii Naționale la o audiere în Parlament.

De partea cealaltă, nu puține sunt băncile și IFN-urile care au fost amendate de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, tocmai pentru înscrierea abuzivă în Biroul de Credit.

Cazuri rămase definitive:

• Verida Credit IFN SA: S-a constatat săvârşirea următoarelor fapte: - ”Prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal”, prevăzută de art. 32 din Legea nr. 677/2001, întrucât Verida Credit IFN SA a transmis date negative la Biroul de Credit, înainte de împlinirea termenului de 30 de zile de la data scadenței și fără să fi făcut dovada înştiinţării prealabile a persoanei vizate” - s-a aplicat amenzi contravenționale în cuantum total de 17.000 lei, menţinute prin hotărâre definitivă de instanţa de judecată.

• SC Bancpost SA, pentru fapte similare- amendă contravențională în cuantum de 20.000 lei, menţinută prin hotărâre definitivă de instanţa de judecată.

• SC Banca Românească SA - ”Prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal”, în forma nesocotirii drepturilor de intervenție și informare, întrucât reclamanta - Banca Românească SA - Membră a Grupului Naţional Bank of Greece nu a dat curs cererilor unor persoane vizate, prin care acestea și-au exercitat dreptul de intervenție, în sensul de a fi adoptate măsuri de ștergere din evidenţa SC Biroului de Credit SA a datelor negative transmise la Biroul de Credit, fără realizarea informării prealabile a persoanei vizate- s-au aplicat amenzi contravenționale în cuantum total de 25.000 lei, menţinute prin hotărâre definitivă de instanţa de judecată.

• Easy Asset Management SA - „Prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal”, întrucât a transmis date negative la Biroul de Credit, pentru 5 persoane vizate, fără să facă dovada informării prealabile a acestora, iar în cazul a 3 dintre petenţi au fost transmise datele înainte de împlinirea termenului de 30 de zile de la data scadenței. Pentru aceste fapte s-au aplicat amenzi contravenționale în cuantum total de 25.000 lei, menţinute prin hotărâre definitivă de instanţa de judecată.

• SC ERB Retail Services IFN SA - ”Prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal”, întrucât nu a dat curs cererii persoanelor vizate (4 petiţionari), prin care acestea și-au exercitat dreptul de intervenție, în sensul de a fi adoptate măsuri de ștergere a datelor negative transmise la Biroul de Credit fără informarea sa prealabilă. Pentru această faptă s-a aplicat amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei, menţinută prin hotărâre definitivă de instanţa de judecată.

• Simplu Credit IFN SA - a transmis date negative, aferente contractului de credit încheiat cu persoană vizată (client-petiţionar), fără să facă dovada informării prealabile a acesteia, cu 15 zile înainte de transmiterea datelor negative la Biroul de Credi. A transmis date inexacte şi incorecte şi înainte de 30 de zile de la data scadenţei. Pentru aceste fapte s-au aplicat amenzi contravenționale în cuantum total de 5.000 lei, menţinute prin hotărâre definitivă de instanţa de judecată.

Potrivit unor discuții avute cu băncile din piață, solicitările trimise de românii care nu mai vor să figureze în evidențele Biroului de Credit îmbracă toate formele- de la argumente temeinice și absolut rezonabile pentru ca radierea să poată avea loc până la cereri care denotă o lipsă de informare. ”Am avut un caz în care ni se solicita radierea, întrucât solicitantul figura cu restanțe de peste 90 de zile și mai dorea să ia un credit, iar evidența din Biroul de Credit îl încurca”, a spus pentru HotNews.ro reprezentantul unei bănci locale.

La peste 3 ani de la lansarea Moneymailme, Mihai Ivașcu a luat decizia de a face o schimbare de strategie. Această schimbare constă în integrarea tehnologiei din spatele aplicației în alte entități, o astfel de mișcare urmând a fi făcută și la nivelul unei bănci din România pe care fondatorul Moneymailme precizează că o va și prelua.

În acest moment, aplicația Moneymailme are peste 100.000 de utilizatori și este disponibilă în 130 de țări. Emite carduri la nivelul Uniunii Europene, însă, față de modelul de business de acum 2 ani, când Moneymailme intră în aceeași cursă cu jucători precum Revolut, Monzo sau Monese, viziunea a devenit una complet diferită. Mihai Ivașcu a realizat că achizită de utilizatori noi care să îi aducă la același nivel cu startup-urile FinTech menționate mai sus necesită niște sume “absolut fabuloase” și refinanțări apropiate ca valoare cu cele obținute de ei.

''Am decis să avem o altă abordare, noi fiind o companie de tehnologie care a intrat în sectorul financiar. Astfel, oferta noastră de bază fiind tehnologia, am început să o vindem către alte zone, în acest moment fiind în proces de implementare cu o instituție din Orientul Mijlociu și cu o bancă românească pe care o vom și prelua în perioada următoare”, precizează Mihai Ivașcu.

În urma acestui proces, fondatorul și CEO-ul M3 Holding, grup din care fac parte companiile Moneymailme, Modex și M3 Payments, își propune să transforme entitatea bancară dintr-o instituție financiară tradițională într-una aliniată ultimelor trenduri din zona FinTech care se va adresa în special comunităților de români din diaspora.

"Vom începe cu un produs special adresat românilor din diaspora care va avea un flux de înrolare online. Aceștia vor avea IBAN de România, istoric și tot ce înseamnă servicii bancare asociate unei bănci tradiționale, reglementate, care funcționează de foarte mulți ani pe piață și care are licența de operare în Europa”, explică Ivașcu.

Reprezentantul M3 Holding precizează că procesul de preluare este avansat, iar după finalizarea sa mai multe sucursale din țară vor intra într-un proces de rebranding. Acesta a precizat că nu poate dezvălui numele băncii în acest moment, însă îl va anunța oficial în următoarele luni.

''Este o bancă mică, dar dinamică, pe care noi vrem să o luăm și să o împingem în tot ce înseamnă diaspora românească. Am văzut o oportunitate în această zonă pentru că te adresezi unui segment care trimite aproape 5 miliarde de euro pe an în România, sunt tranzacții pe care le poți prelua cu un produs care să răspundă nevoilor românilor, respectiv transferul de bani într-un mediu sigur și la un cost redus și comunicarea. Suntem în curs de achiziționare, va fi o preluare majoritară a pachetului. Trebuie să mai parcurgem niște pași intermediari, dar noi speram să facem anunțul la jumătate lunii octombrie. Până atunci, lucrăm la partea de preluare, documentație și integrarea produsului nostru pe infrastructura băncii”, precizează Mihai Ivașcu.

Mici sucursale în marile comunități de români din diaspora

După implementarea tehnologiei din spatele Moneymailme în banca pe care urmează să o preia, CEO-ul M3 Holding precizează că aplicația de mobile banking va merge în paralel cu aplicația curentă pentru o perioadă, că mai apoi toți utilizatorii să fie transferați către cea bancară. Acesta își propune să deschidă mici sedii în orașele din străinătate cu cele mai mari comunități de români în care nu vor exista operațiuni cu numerar, ci vor activa mai mult ca un punct de informare.

''Vrem să putem puncta cu niște filiale foarte mici, simple, unde nu vom avea operațiuni cu numerar, în orașele în care avem comunități de români foarte mari, respectiv Roma, Paris, Madrid, în care efectiv oamenii poată veni să ceară detalii despre serviciile noastre”, adăugă Ivașcu.

Interacțiunea socială în transferul de bani, un model care va aduce schimbări importante

Componenta de social-media pe care o are aplicația Moneymailme și care va fi introdusă și în aplicația băncii după preluare, combinată cu transferul de bani, va aduce schimbări semnificative în experiența utilizatorilor, în special cei care trimit bani din străinătate în România.

"Acum, omul se duce și depune 1.000 de euro pentru a-i trimite acasă, pentru că trebuie să îi depună pe toți. De ce? Pentru că nu are timp să meargă de mai multe ori și nu vrea să plătească comisionul de mai multe ori. În realitate, el vrea să trimită de 4 ori câte 250 de euro. Cei cu care am vorbit îmi spun că trimit în satul lor 1.000 de euro și într-o săptămână sunt consumați. Acestea sunt problemele lor, de consum și sociale, ei regretă că trimit toți banii o dată, dar prin produse ca cel pe care îl vom lansa vor putea trimite câte 50-100 de euro în timp ce vorbesc cu cei de acasă. Dacă vor să cumpere un televizor nou, îl pot arăta printr-un apel video pe parcursul căruia le poate trimite banii direct”, adăugă Ivașcu.

Ivașcu precizează că aplicația de Mobile Banking va fi una completă, cu produse de creditare, transferuri P2P, carduri virtuale, componenta de social-media și diverse beneficii precum un schimb valutar avantajos. De asemenea, acesta pregătește și o serie de conturi destinate anumitor profesii, precum cea de IT-ist, conturi care se vor mula pe nevoile acestora. Ținând cont că una dintre companiile membre ale grupului M3 Holding, pe care îl conduce, dezvoltă soluții cu ajutorul tehnologiei blockchain, acesta urmărește integrarea ei în anumite fluxuri din bancă.

Grupul M3 Holding va deschide o rundă de finanțare de 30 de milioane de euro pe 15 iunie, în urma căreia își propune să ajungă la o evaluare de 300 de milioane de euro.

Dobânzile interbancare rămân ridicate, insensibile la declarațiile guvernanților, care susțin că iau măsuri ca acestea să scadă? De ce nu se supun indicațiilor? Pentru că nu declarațiile influențează dobânzile, ci deciziile cu efect în economie. Iar acestea au impact negativ, ceea ce împiedică scăderea dobânzilor.

Președintele Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda, prezintă cauzele care duc la creșterea dobânzilor și de ce reducerea lor pe cale administrativă nu este posibilă într-o economie de piață.

“Noi, analiștii financiari, am semnalat încă din august 2017, ca ROBOR o să crească la peste 2% în primul semestru 2018 și peste 3% în al doilea semestru (în aug. 2017 era 0,7%). De ce crește ROBOR? Din cauza inflației, care se situează cu 1% peste media ROBOR 3 luni în perioada 2010-2018”, a explicat Iancu Guda, pe pagina sa de Facebook.

De ce crește inflația? Din mai multe motive: (1) creșterea salariilor peste productivitate; (3) exces de cerere, ceea ce duce la creșterea importurilor (2) companiile au costuri mai mari (salarii, combustibil, materie primă) și cresc prețurile pentru a supraviețui, explică economistul.

De ce se depreciază moneda națională? Din cauza creșterii excesive și nesustenabile a salariilor, care se duce în importuri (65 de miliarde de lei în primele două luni ale acestui an, MAXIMUL ultimului deceniu), ceea ce amplifică deficitul comercial (11,5 miliarde de lei în aceeași perioadă, MAXIMUL ultimului deceniu).

“Plătim mai multă valută la import decât încasam la export, cererea de valută crește și RON se depreciază”, a punctat Iancu Guda.

De ce exportăm atât de puțin? România exportă doar 2.600 eur / locuitor, al doilea cel mai scăzut nivel din UE după Grecia, din cauza faptului că firmele românești, mai ales IMM-urile, nu sunt competitive. “92% din companiile active în România au sub 10 angajați și acestea reprezintă doar 15% din exporturi (cea mai mică pondere din UE)”, a adăugat economistul.

De ce nu investesc companiile? Din cauza lipsei de predictibilitate fiscală, a economiei subterane ridicate (care induce concurența neloială), a incertitudinii privind evoluția salariului minim și a forței de muncă!

“În încheiere, vă întreb: Cine este responsabil pentru combaterea economiei subterane și asigurarea predictibilității fiscale?”, punctează Iancu Guda.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, vineri, un curs de referinţă de 4,7607 lei/euro, o scădere de 0,03% faţă de nivelul atins joi.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a ajuns, în 25 ianuarie, la un nivel maxim de 4,7648 lei.

Joi, euro a scăzut la 4,7619 lei.

Vineri, euro a coborât la 4,7607 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,2322 lei la 4,2327 lei.

Cursul francului elveţian a scăzut de la 4,1850 lei la 4,1761 lei.

Lira sterlină a coborât de la 5,5070 lei la 5,5053 lei.

Preţul gramului de aur a urcat de la 173,5480 lei la 173,5601 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,39%, dar indicele ROBOR la 6 luni a urcat la cel mai mare nivel din noiembrie 2018, potrivit datelor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. 

Joi, indicele a urcat la 3,39%, cel mai mare nivel din 25 octombrie 2018, când a fost tot 3,39%.

Vineri, acesta a stagnat.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a urcat de la 3,42% la 3,43%, cel mai mare nivel din 23 noiembrie 2018, când a fost 3,46%.

BNR a afişat, vineri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în creştere la 3,56% de la 3,55%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a stagnat la 3,25%, valoarea din şedinţa precedentă.

Postări Facebook

David Alb: https://www.facebook.com/davidalbpersonal/posts/10157414172784574 & https://www.facebook.com/davidalbpersonal/posts/10157411450664574

Alex Roșca: https://www.facebook.com/alex.rosca.9/posts/2480189065378561

Cuculis Adrian Călin: https://www.facebook.com/avocatcuculisadrian/posts/2200791320014524

Broker: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=2171068179639069&id=423375427741695

Lucian Tomuța: https://www.facebook.com/ltomuta/posts/10157254343571085

Maraton DHL: https://www.facebook.com/dhlmaraton/posts/2238527402900874

Nica Henorel Marian: https://www.facebook.com/nica.henorelmarian/posts/2576502495771744

Valentin Vesa: https://www.facebook.com/valentinvesa/posts/10158415550108642