Banca Transilvania (TLV), cea mai mare instituţie de credit din România, intenţionează să-şi remunereze investitorii cu dividende cu un randament de 8% şi să-şi majoreze capitalul social cu 400,8 mil.lei prin emiterea a 400,8 milioane de acţiuni gratuite, adică o acţiune gratuită la 12 deţinute, potrivit convocatorului publicat miercuri la bursă. Banca propune ca 818 mil. lei din cele 1,2 mld. lei să meargă către investitori ca dividende, iar alte 400 mil. lei să fie transferate ca acţiuni gratuite, ultima sumă provenind atât din profitul pe 2018 cât şi din rezervele rezultatelor din anii precedenţi.

„Majorarea capitalului social se va realiza prin încorporarea rezervelor constituite din profitul net al anului 2018 şi din rezerve din profitul net al anilor precedenţi, în sumă de 400.824.754 lei, prin emiterea unui număr de 400.824.754 acţiuni cu valoarea nominală de 1 leu/acţiune, în beneficiul acţionarilor înregistraţi în Registrul Acţionarilor ţinut de Depozitarul Central la data de înregistrare ce va fi stabilită de AGA (propunere 2 august 2019)“, se arată în convocatorul băncii.

Pentru acţiunile gratuite, banca de la Cluj propune acţionarilor în Adunarea Generală Extraordinară stabilirea datei de 2 august 2019 ca dată de înregistrare şi 5 august ca dată a plăţii pentru acţiunile gratuite.

Pe de altă parte, pentru dividende acţionarii trebuie să voteze în Adunarea Generală Ordinară 5 iunie 2019 ca dată de înregistrare şi 14 iunie ca dată a plăţii.

SIF2 Moldova este cel mai mare acţionar instituţional al băncii de la Cluj, cu o participaţie de 7,2% din capitalul social, potrivit datelor de la finele anului 2018.

Pilonul II de pensii private controlează 12,29% din capitalul social al băncii, echivalentul unei deţineri de 1,28 mld. lei la S1/2018, potrivit celei mai recente date din rapoartele administratorilor de pensii private.

Devenită oficial cea mai mare bancă din România după active, în urma mai multor achiziții care au completat creșterea organică, Banca Transilvania vrea să crească în continuare peste media pieței și a avansului PIB, spune, pentru Profit.ro, Omer Tetik, CEO al băncii. O nouă achiziție este exclusă în actualul context economic, arată acesta, însă potential mare de creștere vede în continuare în zone în care BT a devenit lider, cum e cea a cardurilor. Digitalizarea rămâne prioritară, iar în următoarele două luni aplicația de mobile banking va fi schimbată în totalitate, anunță Tetik, precizând că BT va veni în curând și cu soluții bancare în premieră, precum retrageri de bani de la ATM fără card, doar cu telefonul. Banca se pregătește și pentru eventuale evenimente negative pe care deteriorarea situației economice le poate aduce, după un an în care costul riscului a crescut deja de 10 ori la BT.

Președintele BT a răspuns (pe e-mail) mai multor întrebări adresate de Profit.ro despre detaliile celei mai recente fuziuni, cu Bancpost, a cărei integrare dezvăluie că a costat până acum 60 de milioane de euro, despre rezultatele financiare pe anul trecut și planurile pe anul în curs și despre impactul pe care evoluția mediului economic îl poate avea pentru banca pe care o conduce.

Referitor la taxa pe activele bancare, BT consideră că și-a exprimat până acum poziția oficială, pe care dorește să o mențină, astfel încât, fiind în discuție și modificări ale OUG 114, până la clarificarea legislației nu a dorit să răspundă întrebărilor trimise legate de: impactul formei actuale asupra băncii în ceea ce privește solvabilitatea, profitul, cerințele de capital, investiți oprite sau revizuite, cheltuieli luate în calcul pentru tăiere, soluții de reducere a impactului pentru acționari și clienți, eventuale planuri de reducere a plasamentelor în titluri de stat, riscuri create de contextul actual pentru băncile cu expuneri mari pe titluri, dificultăți potențiale viitoare în finanțare, riscuri de intensificare a controalelor și sancțiunilor unor instituții precum ANAF, Consiliul Concurenței, ANPC sau autorităților responsabile cu protecția datelor personale.

FUZIUNE

Profit.ro: Banca Transilvania a devenit oficial cea mai mare bancă din România, după ce a fost și cea mai activă în ultimii ani în privința extinderii prin fuziuni/achiziții. Pe ce segmente și cu cât a crescut cel mai mult cota de piață după cea mai recentă fuziune, cu Bancpost?

Omer Tetik: Mărimea BT, ca să spun așa, nu a fost un obiectiv în sine pentru noi. Toate investițiile și lansările făcute au fost și sunt pentru a deveni o bancă tot mai bună – ceea ce poate fi mai greu decât miza de a de deveni cel mai mare într-un clasament.

După fuziunea cu Bancpost și datorită creșterii organice a businessului avem peste 3 milioane de clienți și o cotă de piață de 16,5%. Susținem cu finanțări peste 700.000 de clienți - și avem în portofoliu 475.000 de carduri de credit, care generează aproximativ 35% din tranzacțiile realizate cu carduri de credit la comercianții din România.

În continuare obiectivul nostru este să fim cea mai bună bancă din România, pentru clienți. Dacă, clienții noștri sunt fericiți, toti ceilalți indicatori vin de la sine. Pentru asta am avut investiții semnificative, atât în digitalizare, cât și în resurse umane și în upgradarea experienței în agențiile și sucursalele noastre.

Ce ipoteze de profitabilitate, creștere, rate dobândă și evaluări ați avut în analizele făcute înainte de achiziția Bancpost? S-au dovedit până acum corecte? Pentru care sunt riscuri să se dovedească incorecte în noul context economic?

Am analizat extrem de atent portofoliul Bancpost și complementaritatea cu portofoliul nostru, politica de risc și gestiunea riscului. Eventuale turbulențe economice nu ne-ar avantaja, însă suntem încrezători că totul va fi bine, iar ipotezele pe baza cărora am analizat Bancpost sunt corecte și rămân valabile.
Bancpost a avut un portofoliu solid de clienți și de credite retail. Clienții persoane fizice sunt, ca profil, stabili inclusiv în perioade nesigure, deși noi nu vedem că ar fi așa ceva la orizont în viitorul apropiat. În plus, portofoliul Bancpost ne-a asigurat o bună complementaritate geografică.

Planul nostru a fost să oferim o experiență cât mai bună clienților Bancpost, astfel încât să înceapă să lucreze tot mai mult cu BT și astfel să extindem relația. Până acum am reușit asta. De asemenea, am încercat acest lucru fără să aibă impact negativ asupra clienților BT, adică să nu simtă cele câteva luni cât a durat integrarea Bancpost. Mai mult decât atât, datorită colaborării pozitive cu clienții pe care îi aveam deja la BT am avut capitalul necesar, dar și curajul să facem această investiție. Bankingul se schimbă, BT a crescut mult și sunt absolut necesare investiții în tehnologie, dar și un anumit număr de clienți ca să rămâi o bancă profitabilă. Pe noi ne ajută acum dimensiunea, putem face mai ușor investiții și optimizări care să aducă un impact în experiența clienților.

În strategia de fuziune, un obiectiv anunțat a fost crearea de oportunități de scădere a prețurilor pentru clienți prin crearea de economii de scară. Mai există aceste oportunități de scădere a prețurilor în condițiile în care vor crește alte costuri fiscale (inclusiv ca efect OUG 114) neașteptate înainte de preluarea Bancpost?

Scăderea prețurilor pentru clienți este unul dintre obiectivele principale pentru banca noastră, însă, în funcție de contextul economic, vom vedea în ce orizont de timp vom putea aplica acest lucru.

Pe de altă parte, din rezultatele noastre financiare, făcute publice în februarie a.c, precum și din rezultatele aferente anilor trecuți, se vede că veniturile au crescut fără să creștem costurile pentru clienți, ba chiar le-am redus. Acestea au fost generate de creșterea volumului de business. 

De asemenea, consolidarea sistemului bancar din țara noastră înseamnă inclusiv reduceri de costuri pentru clienți și pentru bănci. Ne bucurăm că am contribuit la acest lucru prin cele două fuziuni pe care le-am avut până acum, cu Volksbank România și Bancpost.

Ce reduceri de costuri aveați preconizate prin sinergii și integrarea activităților celor două bănci pentru a putea genera marje mai mari de profit în viitor? S-au materializat conform așteptărilor?

Încă de la început am reușit să oferim clienților Bancpost acces la o rețea extinsă de unități și bancomate, precum și beneficii similare celor pentru clienții BT. Suntem prima bancă din România care a oferit servicii de cont curent gratis și retrageri necomisionate de bani de la bancomatele proprii. Ne bucurăm că acest lucru a devenit un trend pe piață și băncile au preluat ideea, în interesul clienților lor.

Pe măsură ce sinergiile de cost se materializează, planul nostru este să continuăm să transpunem aceste beneficii fie în reduceri de prețuri pentru clienți, fie în investiții suplimentare în digitalizare și customer experience. Acest lucru, în contextul în care costul operațional a crescut foarte tare, iar aici mă refer la chirii, salarii, ajustarea cu inflația. Referitor la salarii, deși costurile au crescut cu aproximativ 26% în ultimii trei ani, nu au crescut și marjele de dobânzi.

Care au fost diferențele între cele două bănci cel mai dificil de gestionat în proiectul de integrare după fuziune? Care au fost soluțiile?

Nu au fost diferențe majore. La Bancpost am găsit o cultură orientată spre client  și am apreciat din start punctele forte ale băncii fondate de doamna Elena Petculescu. Ca bănci, avem chiar istorii asemănătoare, sistem IT de core-banking similar, aceleași categorii de clienți, dar și produse asemănătoare. Practic, toate acestea au cântărit mult în decizia noastră din 2017 de a achiziționa Bancpost. În plus, toate aceste similarități au făcut ca întregul proces de integrare să poată fi gestionat în condiții rezonabile, dar și într-un timp record, de doar 8 luni. Desigur, efortul echipei direct implicate în integrare a fost pe măsură.

A trebuit, cum e și firesc atunci când e vorba de integrarea a două companii, să gestionezei cu mare grijă emoțiile echipei, dar prin mobilizare, comunicare directă și cu ajutorul echipei de ambasadori BT la Bancpost credem că am fost conform așteptărilor. Cu atât mai mult cu cât BT înseamnă inclusiv “human banking”.

Câți angajați aveau înainte de fuziune cele două bănci și câți au rămas acum?

Înainte de closing, la Bancpost erau aproape 2.000 de angajați, iar la BT, peste 7.000, iar din ianuarie a.c., la Banca Transilvania avem peste 8.000 de angajați, iar la nivel de Grup BT, 11.000.

Cum ați eliminat redundanțele? Câți angajați au plecat din BT, câți de la Bancpost? Câte unități Bancpost și câte BT au rămas din cele existente în rețea înainte de fuziune și? Care au fost criteriile de selecție?

A fost vorba de suprapuneri, deci mai mult decât de redundanțe. Optimizarea rețelei Bancpost a însemnat și optimizarea echpei, așa încât ne-am uitat la aspecte precum costuri, vizibilitate în piață și portofolii mari de clienți.  Am avut multe situații evidente, de exemplu unități situate pe aceeași stradă. De aceea a fost o decizie logică să renunțăm la o chirie și celelalte costuri operaționale tocmai pentru că sinergia fuziunii să funcționeze în interesul clienților.

Care considerați că a fost cel mai valoros lucru / segment / aspect din portofoliul Bancpost pe care BT l-a câștigat prin această tranzacție?

Am avut ocazia de a cunoaște o cultură organizațională care avea o componență interesantă, cu aspecte specifice unui jucător local și caracteristici ale unui grup financiar internațional. De asemenea, am întâlnit oameni foarte loiali brandului, cu know-how și pasiune pentru ceea ce făceau. Printre cele mai importante lucruri care le-a adus fuziunea cu Bancpost este întărirea prezenței noastre în București, iar pe partea de produse, convențiile de salarii. Practic, dorim să continuăm cu responsabilitate ceea ce am preluat pozitiv de la Bancpost.

Invers, de ce “v-ați fi lipsit”, dacă s-ar fi putut, din ce ați preluat odată cu Bancpost, ce a dat cele mai multe neplăceri, neajunsuri?

Un subiect sensibil și deloc ușor a fost gestionarea situației privind portofoliile de credit vândute de Bancpost altor entități financiare cu mulți ani în urmă, înainte de tranzacția Eurobank - BT. Cum este și firesc, orice eveniment care a avut loc înainte de finalizarea tranzacției de cumpărare a Bancpost, și anume momentul aprilie 2018, nu avea cum să intre în aria de răspundere a băncii noastre. Din ce am văzut, prin efortul de comunicare de pe parcursul anului 2018, am reușit  să aplanăm această situație. În plus, am încercat să ajutăm clienții prin servicii bancare si consultanță deși nu erau ai noștri.

Cât estimați că vor fi costurile totale ale integrării Bancpost? Cât au fost până acum?

Costul integrării, înregistrat aproape în totalitate în 2018, a fost de aproximativ 280 milioane lei, adică circa 60 milioane euro.

La preluarea Volksbank sperați să nu depășiți 45 milioane euro costuri totale de integrare. Cât au fost până acum?

Pentru Volksbank Romînia ne-am încadrat sub suma 45 de milioane de euro, sumă care nu cuprinde discount-urile oferite de BT celor peste 18.000 de clienți care au acceptat conversia creditelor din franci elvețieni în alte valute. A fost prima noastră experiență, iar anumite ineficiențe le-am perfecționat odată cu integrarea Bancpost. 

Vă mai uitați spre o achiziție anul acesta? Încă sunt bănci de vânzare.

La acest moment, după ce am terminat cu bine a doua integrare, nu avem în vedere continuarea investițiilor BT în bănci. Insă nici nu ne încurajează incertitudinile din contextul actual. Cum am spus, obiectivul nostru este să fim cea mai bună bancă din România, pentru clienți. Ne vom concentra pe client și pe experiența lor cu BT.

STRATEGIE ȘI PERSPECTIVE 2019, REZULTATE 2018

Ce obiective rămân valabile pe 2019 și ce revizuiți în noul context?

Finanțarea economiei naționale este obiectivul și prioritatea noastră principală. Vom continua să finanțăm IMM-urile, companiile mari și populația din România.
La fel, ca bancă orientată spre customer experience, suntem conștienți că dacă avem clienți mulțumiți, businessul merge bine. Tocmai de aceea avem în vedere digitalizarea și customer experience-ul din cele peste 500 de sedii.

Ce estimări aveți pentru: creștere depozite atrase de la clienți, raport cost/venituri, raport credite depozite pe 2019?

Vom publica bugetul pentru anul 2019 spre finalul acestei luni, ocazie cu care se va vedea  modul în care vedem evoluția BT pe parcursul acestui an. Avand în vedere că am terminat cu perioada de integrare Bancpost, vom propune un cost/venit mai eficient și atunci nu ne așteptăm la schimbări majore în raportul credite/depozite. Vom crește însă serviciile de cont curent – inclusiv investițiile în digitalizare ne vor ajuta cu asta.

Anul trecut, ați crescut la nivelul băncii creditele și avansurile acordate clienților cu peste 22%. Cât au contribuit la creștere diferitele segmente și pe ce mizați în 2019?

Mizăm pe cea mai bună variantă de creștere, peste media pieței, peste media PIB. Aceasta, tocmai pentru că România nu este încă bancarizată suficient și vedem potențial mare de creștere în domeniile în care suntem lider de piață, cum ar fi cardurile.

Ce a contribuit cel mai mult la avansul de 27% al depozitelor în 2018? Cât a fost creșterea pe conturi curente, depozite la termen, cât la persoane fizice și cât la juridice?

Au fost două elemente cheie care au generat +27% depozite în 2018: creșterea organică și ceea ce am preluat de la Bancpost. La modul general, am susținut întotdeauna cu dobânzi peste media pieței clienții care doresc să economisească – un raport echilibrat economisire-consum este absolut necesar acum în România, inclusiv în contextul deficitului comercial.

BT este poziționată de multă vreme ca bancă ce susține antreprenorii români, iar în 2017 ați modificat segmentele operaționale în încercarea de a eficientiza serviciile pentru clienți persoane juridice. Pe care dintre segmentele – clienți corporativi mari, clienți corporativi medii, IMM și microbusiness ați avut creșteri mai mari în 2018? Exemplificați vă rog cu număr total clienți pe fiecare segment, număr și volum credite noi, sold credite, sold depozite.

Toate liniile de business au arătat creștere în anul 2018, comparativ cu 2017. De exemplu, zona de IMM și Microbusiness a atins 4,7 miliarde sold de credite la finele lui 2018 comparativ cu 4,3 miliarde la finele lui 2017. Dacă adăugăm și soldurile preluate ca urmare a fuziunii cu Bancpost, avem 5 miliarde credite în sold la final de 2018, asta înseamnă o creștere de 16% față de 2017. 

În același timp, zona Corporate – care cuprinde clienți Corporativi mari și medii - au ajuns la un sold de 11,2 miliarde lei față de 10,7 miliarde lei la finele lui 2017. Incluzând și soldurile preluate ca urmare a fuziunii cu Bancpost, liniile Corporate arată o creștere de aproximativ 20% față de finele lui 2017. Soldul creditelor Corporate preluate din Bancpost este de 1,6 miliarde lei. 

În anul 2018 BT a acordat peste 9 miliarde de lei prin credite companiilor din România. 19.400 de credite au fost acordate clienților IMM și Microbusiness în 2018. In același timp, BT are 290.000 de clienți activi IMM și Microbusiness și 9.300 de clienți corporativi mari și medii activi la finele lui 2018.      

Ce avans al venitului net din dobânzi mai estimați în 2018, în noile condiții ale economiei locale, după creșterea de peste 45% de anul trecut?

Creșterea de 45% de anul trecut a fost strâns legată de achizițiile efectuate în cursul anului, cele trei companii din grupul Eurobank: Bancpost, ERB Retail Sevices și ERB Leasing, plus achiziția Victoriabank din Republica Moldova. Condițiile economiei locale au impact direct asupra clienților noștri, ceea ce determină mai departe calitatea portofoliilor noastre de credite responsabila pentru evoluția veniturilor din dobânzi. Mă aștept ca marja netă de dobânzi să fie stabilă sau în ușoară creștere - în sumă absolută.

Ce segmente și cu cât au contribuit la avansul veniturilor din speze și comisioane în 2018? (cât din carduri, etc).

Retail și microîntreprinderi. Cum am menționat, noi am reușit să creștem veniturile pe fondul fuziunii și al creșterii accentuate a volumului de operațiuni, mai ales în contextul în care, în ansamblu, noi am redus costurile clienților.

Care a fost volumul tranzacțiilor prin internet banking anul trecut. Cât din acesta și câți utilizatori activi ați avut prin mobile banking?

Se pare că vorbim de un apetit tot mai mare pentru tranzacțiiele online: volumul tranzacțiilor prin Internet Banking este +20%, iar prin Mobile Banking +54% față de aceeași perioadă a anului trecut. In ceea ce privește numărul de utilizatori BT24 Internet Banking, a depășit 1 milion și este de +14% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cel de Mobile Banking este de 560.000, și anume +34%.

Ne bucură această tendință, la fel cum ne bucură că reușim să oferim servicii bune și de încredere (SL ridicat) aici. Întotdeauna am fost lideri la features oferite în aplicațiile noastre – oferim funcționalități care variază de la plăți valutare la schimbarea PIN-ului direct în aplicație sau blocarea cardului. Există această percepție în piață că aplicațiile bancare în general sunt pentru plăți, însă în cazul nostru avem functionalități complexe legat de credite și carduri.

Personal, deși în clădirea în care lucrez zilnic este o unitate bancară, atunci când doresc să modific o limită de tranzacționare sau să blochez un card, intru în aplicație și fac asta de acolo. La fel, graficul de rambursare al creditelor mele le urmăresc în aplicație.

Ați achiziționat fintech-ul Timesafe, dezvoltatorul aplicației Pago, iar în ianuarie 2018 ați lansat aplicația wallet BT Pay. Câți utilizatori activi sunt în momentul de față? Care este numărul total al plăților realizate cu telefonul la comercianți, cel al transferurilor de bani și volumul acestor tranzacții?

Da – suntem foarte interesați de investițiile în tehnologie sau start-up-uri care pot să ne ajute să oferim o experiență superioară clienților. Am investit în PAGO și ne bucurăm că aplicația are succes și a impus niște standarde în România. Investiția noastră i-a ajutat să crească și asta este important.

Legat de BT Pay – a fost primul wallet bancar din România și este și acum primul wallet bancar stand alone din România. Clienții folosesc BT Pay atât pentru plăți cu telefonul la comercianți, dar și pentru micro-transferuri rapide către prieteni. În plus, aplicația oferă clienților posibilitatea să își monitorizeze gratuit cheltuielile și să vadă permanent banii din cont. Peste 200.000 de clienți au descărcat aplicația în primul an de la lansare, ceea ce ne bucură. De asemenea, anul trecut am lansat BT Store, platforma online cu soluții non-bancare pentru antreprenori. Aș aminti și completarea colecției de accesorii de plată BT Pay, care cuprinde sticker, brățară, ceas contactless și aplicația cu același nume.

Pregătim și alte soluții de banking, unele chiar spectaculoase, cum ar fi retragerea de numerar de la ATM fără card, doar cu telefonul.

Dorim să fim best early adopter și să aducem aproape de clienți noutățile lansate în lume.

Ne avantajează cumva faptul că suntem printre puținele bănci românești - neintegrată într-o rețea multinațională – asta ne dă mai multă independență să experimentăm și să ne mișcăm în ritmulul epocii pe care o traversăm.

Cât de avansați considerați că sunteți, față de băncile competitoare, în procesul de digitalizare?

Proiectele, investițiile și mai ales rezultatele în businss ne arată că stăm foarte bine la acest capitol. Digitalul, experiența pozitivă pe care o aduce clienților, este o proritate pentru noi. Datorită digitalului am ajuns la aproape 200 de milioane de tranzacții cu cardurile BT, în 2018, ceea ce înseamnă că în fiecare secundă au loc 6 plăți cu cardurile băncii noastre. Sau faptul că cele 50.000 de POS-uri BT reprezintă 25% din terminalele instalate în România. Mai mult decât atât: în 2018, aproximativ 2 milioane de operațiuni au avut loc zilnic prin intermediul BT.

Cum spuneam, aplicația noastra este printre cele mai complete din piață și acum, iar în scurt timp lansăm o aplicație mult mai complexă, dar și cu o interfață upgradată.

Ce funcționalități noi veți introduce în lunile următoare apligațiilor de internet și mobile banking?

Vestea este că vom schimba în întregime aplicația. Va fi un nou mod de a face banking. Prin urmare, în aproximativ două luni clienții băncii vor avea acces la o aplicație nouă, care are la bază tehnologie de ultimă generație. Vom avea și funcționalități noi, cum ar fi posibilitatea de a retrage bani de la bancomat doar cu ajutorul telefonului. In plus, aplicația va îngloba aplicația de banking cognitiv achiziționată de la Personetics, ceea ce înseamnă informații financiare personalizate, oferite în timp real clienților, foarte utile în managementul banilor. Practic, va fi vorba de cea mai bună experiență bancară prin integrarea celor mai puternice tehnologii din domeniul inteligenței artificiale și machine learning. O sa vedeți, va fi ceva revoluționar.

Veți putea susține ritmul investiților dorite initial pentru digitalizare, în noul context economic?

Conderăm tehnlogia un must have, de aceea  vom prioritiza acest domeniu din toate punctele de vedere. Sunt sunt câteva proiecte digitale la care lucrăm deja de anul trecut și pentru care am alocat deja sumele necesare. Urmează lansarea lor și suntem siguri că vor fi foarte bine primite de clienți. 

Sigur vedem și că prețul tehnologiei crește în fiecare an și asta nu este un lucru bun, pentru că în cele din urmă acest preț ajunge la client sub formă de costuri. La fel, avansul tehnologic vine cu o responsabilitate crescută în zona de securitate și cybersecurity – noi investim în fiecare an milioane ca să securizăm aplicațiile și astfel banii clienților – diferență dintre o bancă și un fintech este că în cazul băncilor reglementarea  - care în final protejează clienții - este extrem de strictă. Asta este un lucru excelent, însă vine cu niște costuri mari pe care băncile le acoperă în fiecare an.

Cheltuielile cu personalul au crescut cu 35% anul trecut, la aproape la un milliard de lei. Care este ținta pe 2019?

Cifra se datorează faptului că am preluat cheltuielile cu personalul Bancpost timp de 9 luni, dar și pentru că am acordat salarii compensatorii pentru angajații respectivei bănci în cadrul programului de exit voluntar. Ținta propusă de management pentru anul 2019 va fi prezentată acționarilor pentru aprobare la sfârșitul lunii martie a.c., aprobarea fiind de competetența Adunării Generale a Acționarilor.

Evoluția în 2019 a cheltuielilor cu personalul se vor  înscrie în tendințele existente pe piața muncii – încercăm să păstrăm un echilibru între faptul că vrem să avem cei mai buni angajați  - care să îi multumescă pe clienți și să ne permită să rămânem cea mai buna bancă din România - și faptul că trebuie să păstrăm costurile sub control, într-o piață a muncii din ce în ce mai concurențială.

Ce impact a avut asupra indicatorilor din bilanț modificarea standardelor contabile IFRS 9. Ce efecte la nivelul volumului provizioanelor pentru depreciere și asupra rentabilității și ratei de solvabilitate?

IFRS 9 aduce ca noutate în modelul de calcul al provizioanelor pentru depreciere componeta “Forward looking”, care înseamnă estimări despre condițiile macroeconomice viitoare. Acest lucru s-a reflectat în 2018 într-un cost ridicat al riscului, dar cu toate acestea impactul în rentabilitate nu a fost semnificativ întrucât efectul creșterii provizioanelor pentru depreciere a fost acoperit de impactul reclasificării titlurilor de trezorerie. Acest lucru a determint un impact global nesemnificativ în capitalurile băncii. In ceea ce privește efectele asupra solvabilității, acestea sunt nesemnificative în contextul în care BT are o solvabiliate solidă și o capitalizare pe masură.

Costul cu riscul a crescut anul trecut de peste 10 ori. Ce estimări aveți pentru 2019?

În loc să ne referim la faptul că a crescut costul riscului de 10 ori, cred că trebuie să spunem că acesta este în limite acceptabile, ceea ce vine din schimările climatului economic. De aceea, o parte din profituri le folosim pentru pregătirea BT pentru eventuale evenimente negative.

Variația costului riscului trebuie privită luând în calcul baza de comparație. Cifrele anului 2018 încorporează impactul aplicarii IFRS 9, care aduce ca noutate componeta de care spuneam, despre estimările privind condițiile macroeconomice viitoare. Pentru 2019, estimăm o creștere economică de 2,8%, ceea ce ne duce la o creștere a costului riscului care anticipează condițiile economice viitoare. Standardul IFRS 9 obligă băncile să includă aceste previziuni în costul riscului. Așadar, pentru 2019 acest cost va fi cât se poate de corelat cu dinamica economiei.

MEDIU ECONOMIC, IMPACT PENTRU BANCĂ

Cum v-au afectat fluctuațiile recente mai ample ale cursului de schimb? Aveți o parte semnificativă a activelor și pasivelor este denominată în valută

Un sfert din pasive este în valută pentru că la BT nu am fost agresivi cu finanțarea în altă monedă. Prin natura activității bancare și a modului cum se gestionează contabilitatea și bilanțul bancar, noi nu suntem afectați direct de fluctuațiile valutare, însă fluctuațiile ne afectează dacă sunt afectați clienții. Totuși, chiar dacă volatilitatea a fost mai mare comparativ cu ce am fost obișnuiți în ultimii ani, aceasta este totuși limitată în comparatie cu ce vedem în alte țări și pe alte piețe. 

Ce impact va avea asupra activității băncii o eventuală scădere a ratingului suveran al României? Inclusiv din perspectiva capacității și condițiilor în care banca va putea obține finanțare în viitor.

Sperăm și suntem încrezători că nu va fi să nu fie cazul. Desigur, ar avea efecte dezastruoase pentru costul de finanțare a companiilor și al Statului.

Cele 285 mil. euro împrumutate anul trecut prin emisiunea specială de obligațiuni sunt suficiente pentru a acoperi complet cerințele MREL în cazul BT pentru fondurile eligible care ar urma să fie folosite în caz de bail-in al băncii? Ați avut de la BNR îndrumări orientative despre cerințe suplimentare MREL? Cât a fost prima tranșă de dobândă plătită pentru obligațiunile MREL?

Nu sunt reglementări clare, însă ar trebui să acopere cerințele MREL. Marja oscilează în funcție de Euribor.

Sunteți din decembrie 1999 în România, de 20 de ani. Care a fost cel mai greu an? Dar cel mai bun? De ce?

Am venit în România în anul 2000, după o perioadă în care am lucrat în banking în Moscova, ca manager Trezorerie și Piață de Capital. România înseamnă pentru mine familie și carieră, e de bun augur. Prin urmare, au fost ani buni toți cei care au adus ceva nou și frumos pe aceste planuri, facându-mă fericit și mândru: căsătoria, cei trei copii și pasul spre BT, din 2013. România este o țară frumoasă, europeană, cu perspective bune și o populație educată și bine instruită. Îmi place România și îmi plac românii, cred că nu trece nicio zi fără să apreciez că am venit aici și modul în care am fost primit.

Ca și pentru mulți alții, 2009 a fost cel mai greu an. Eram atunci la o altă bancă, iar criza economică de atunci a adus o schimbare abruptă, care a dus la restructurări. Personal îmi place să fie business, creștere, fluxuri și procese, iar acest lucru l-am trăit întotdeauna la BT, pe lângă o experiență excepțională în relația cu angajații. În criza au suferit și băncile, au suferit și clienții și angajații – ca bancher, întotdeauna am fost nefericit atunci când clienții au avut de suferit.

Neo, platforma de banking digital creată de Banca Transilvania pentru a livra o experiență complet nouă de comunicare și tranzacționare clienților de online banking, va fi lansată în circa o lună, a spus Omer Tetik, CEO al băncii din Cluj, într-un interviu acordat start-up.ro.

“Dacă ne uităm la tranzacțiile clienților, probabil că 90% sunt plăți, transferuri și schimburi valutare. Există o concentrare foarte mare aici, dar ce vrem să oferim cu Neo este o nouă experiență. Pe platforma Neo vom integra și inteligența artificială, prin colaborarea cu Personetics. Astfel, fiecare client va putea să își monitorizeze și să își gestioneze singur finanțele, iar banca va putea să vină cu oferte și servicii mult mai relevante, conform așteptărilor și preferințelor lui”, a explicat șeful BT.

În ceea ce privește concurența cu restul aplicațiilor de banking, Omer Tetik crede ca Neo va fi atât un concurent, cât și un partener în ecosistemul produselor create de FinTech-uri și bănci.

Cât despre ce va oferi Neo la lansare, executivul BT afirmă că miza mare pentru bancă este să gestioneze relația cu clientul online încă de la început și, pe parcurs, vor fi introduse noi și noi funcționalități.

Totuși, cu 3 milioane de clienți activi și având în vedere că o treime din plățile cu cardul în România trec prin conturi BT, Omer declară că „vom rămâne o bancă cu rețea fizică”, dar investițiile în digitalizare vor fi o prioritate.

”Călătoria noastră începe poate cu un call-center, apoi am vorbit despre alternative delivery channels și am trecut la omnichannel, dar, de fapt, clienții noștri vor un fel de bancă omni-disponibilă” - Omer Tetik, CEO Banca Transilvania

În ceea ce privește open banking-ul, Banca Transilvania a lansat deja un API Store și “așteaptă partenerii și FinTech-urile să testeze”.

“Considerăm că PSD2 este și o provocare, cât și o oportunitate pentru bănci, pentru că am învățat foarte multe lucruri de la FinTech-uri și asta ne-a făcut mai supli. Până în toamnă vor fi adaptări și schimbări; așteptăm și cadrul legislativ să fie cât mai clar”, concluzionează managerul BT.

Clipul video este uploadat și pe Youtube și este disponibil aici: https://www.youtube.com/watch?v=F5FIGRK1n24 (Omer Tetik - CEO Banca Transilvania: Ce înseamnă serviciul NEO pentru BT?)

Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România, a avut loc marți, 19 martie, la Teatrul Național București „Ion Luca Caragiale”.

Premiul pentru ”Cel mai bun regizor” a fost oferit de Banca Transilvania și a fost primit de Constantin Popescu pentru ”Pororoca”.

Încep înscrierile pentru Competiția Locală TIFF 2019. Destinat descoperirii și susținerii talentele locale, concursul se adresează exclusiv realizatorilor de film originari sau care locuiesc, lucrează sau studiază în orice localitate din județul Cluj.

Până în 30 aprilie, clujenii cu pasiune pentru creația cinematografică sunt invitați să-și înscrie filmele în Competiția Locală prin completarea formularului disponibil pe site-ul festivalulu. Pot fi înscrise filme cu o durată de maximum 30 de minute, realizate în perioada aprilie 2018 – aprilie 2019. Nu există niciun fel de limitare asupra genului cinematografic sau subiectului abordat pentru filmele înscrise. Proiectele cineaștilor premiați la mai mult de două ediții anterioare nu vor fi acceptate în competiție.

Filmele selectate vor fi anunțate până în 15 mai. Proiecția lor în fața publicului TIFF 2019 va avea loc în cadrul unui eveniment special, unde va fi anunțat și titlul distins cu Premiul Competiției Locale TIFF. Premiul oferit de Banca Transilvania, de 1.500 de euro, va fi acordat în urma deciziei unui juriu format din trei personalități din mediul cinematografic românesc.

Federația Fabrica de Pensule, partener al programului, acordă o mențiune specială filmului care abordează subiecte sau probleme relevante pentru comunitatea locală sau societatea contemporană.

Una dintre cele mai importante oportunități oferite cineaștilor clujeni, Competiția Locală TIFF a avut o primă ediție în 2010, devenind între timp o platformă de lansare pentru mulți profesioniști din industria cinematografică.

Cel mai recent câștigător, "Emigranții", filmul semnat de Andra Salaoru, a fost recompensat cu un premiu de 1.500 de euro, în timp ce Serestely Szilard a primit mențiunea specială, de 300 de euro, pentru "Poftiți, vă rog!". TIFF va avea loc în perioada 31 mai - 9 iunie, la Cluj-Napoca. 

Echipele de baschet masculin CSM Oradea, Dinamo Bucureşti şi deţinătoarea trofeului, U Banca Transilvania Cluj, s-au calificat, miercuri, la Turneul Final Four al Cupei României, după ce au eliminat formaţiile SCM Craiova, SCM Timişoara şi BCMU Piteşti în faza sferturilor de finală ale competiţiei. CSU Sibiu a obţinut calificarea încă de marţi.

Rezultatele înregistrate, miercuri, în manşa retur din sferturile Cupei României sunt: Dinamo Bucureşti – SCM Timişoara 96-83 (scor 75-86 în tur), BCMU Piteşti – U BT Cluj 66-86 (88-93) şi Steaua Bucureşti – CSM Oradea 60-63 (63-83).

Astfel, la Turneul Final Four s-au calificat echipele CSM Oradea, Dinamo Bucureşti şi U Banca Transilvania Cluj.

Liderul Ligii Naţionale de baschet masculin, CSU Sibiu, s-a calificat la Turneul Final Four al Cupei României, încă de marţi, când a eliminat formaţia SCM Craiova (89-74 în tur, 66-79 în retur).

Patru echipe au fost calificate direct în faza sferturilor de finală – U BT Cluj, CSM Oradea, Steaua Bucureşti şi CSU Sibiu -, în timp ce formaţiile SCM Craiova, SCM Timişoara, BCMU Piteşti şi Dinamo Bucureşti au disputat meciuri în optimile de finală, în care au eliminat, în ordine, pe CSM Mediaş, CSM Sighetu Marmaţiei, CSM Târgu Mureş şi Athletic Constanţa.

Turneul Final Four este programat în 17 şi 18 aprilie.

Deţinătoarea Cupei României este echipa U Banca Transilvania Cluj, care s-a impus şi la ediţiile din 2016 şi 2017 ale competiţiei.

SRL-ul omului de afaceri Mihalachi din Botoșani, Victor Construct a intrat în insolvență la puțin timp de la finalizarea lucrărilor la zona de agrement Tătărași din Suceava. Curtea de Conturi arată în urma unui control că sume uriașe au intrat în contul firmei botoșănene deși, în realitate materialele folosite nu corespund cu cele din caietul de sarcini. Zona de agrement este însă o bătaie de joc pe banii publici,  bani care Primăria Suceava i-a luat de la bancă pe credit. La inaugurarea făcută cu fast anul trecut, se vedea clar că  suma vehiculată pentru investiție și băgată în pușculița firmei botoșănene nu se regăsește în investiție. Nicio autoritate prezentă însă nu a spus acest lucru ci au fost doar laude la adresa investiției.

Licitaţie câştigată după contestaţie

,,În vederea atribuirii contractului de achiziţie publică, având ca obiect „Amenajare zonă de agrement Tătăraşi”, Primăria Suceava a ales procedura de cerere de oferte online, ce a fost demarată la data de 05.04.2016, prin publicarea pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a invitaţiei de participare. Conform documentaţiei de atribuire şi a invitaţiei de participare, valoarea estimată a lucrărilor a fost de 7.710.683.45 lei, fără TVA, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut. Câştigătoarea licitaţiei a fost desemnată SC Civica Group SA Șcheia, care a oferit 4.673.231,7 lei fără TVA, urmată de SC Victor Construct SRL Botoşani, care a oferit 5.185.463,03 lei, fără TVA.

SC Victor Construct SRL Botoşani a contestat rezultatul licitaţiei, pe 11.07.2016, iar Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) i-a dat câştig de cauză,,arată Monitorul de Suceava.

Așa că firma botoșăneană a trecut la realizarea investiției după cum i-a tăiat capul omului de afaceri pentru că acel caiet de sarcini nu a fost respectat deși, lucrarea trebuia supravegheată îndeaproape de specialiștii Primăriei.

Ce a găsit Curtea de Conturi în urma unui control arată clar că a fost făcut jaf cu banii publici

Camera de Conturi Suceava a depistat că, în cazul plăţilor efectuate la obiectivul de investiţii „Amenajare zonă de agrement Tătărași”, din municipiul Suceava, nu au fost respectate principiile de bună gestiune. Conform Raportului previn finanţele publice locale pe anul 2017, la amenajarea zonei pentru petrecerea timpului liber, din reşedinţa de judeţ, s-au constatat „deficienţe care au condus la un prejudiciu în valoare de 564.000 de lei”.

Auditul realizat de instituţia suceveană pe linia achiziţiilor publice evidenţiază că prejudiciul constă, printre altele, în echipamente montate şi decontate integral, „care nu corespund şi nu respectă, din punct de vedere calitativ, caracteristicile echipamentelor prezentate în caietul de sarcini, respectiv în proiectul tehnic şi în oferta câştigătoare a executantului lucrărilor”. În cauză este sistemul de tenis (stâlpi şi fileu); coşul de baschet cu structura aferentă; porţile de mini-fotbal; terenul de mini-golf; masa de tenis, cu accesorii, precum şi învârtitoarele şi băncile. De asemenea, potrivit Camerei de Conturi, s-a constat că au fost efectuate plăţi fără documente justificative, „referitoare la înlocuiri de produse în sumă de 816.000  de lei şi lucrări neexecutate şi angajate de 74.000 de lei”.

Acestea din urmă se referă la echipamentele, intervenţiile pentru gazonare şi plantare de arbori şi arbuşti cuprinse în lucrările decontate integral, „la care caracteristicile constatate la inspecţia pe teren nu au fost conforme şi nu au respectat datele din proiectul tehnic, devizul de ofertă şi situaţiile de lucrări decontate firmei constructoare”. Totodată, s-au depistat montarea unor echipamente produse de alţi producători decât cei indicaţi în oferta tehnică, „fără întocmirea şi aprobarea cererilor pentru înlocuiri şi fără documentele care ar trebui să însoţească cererile pentru înlocuiri”. Nu în cele din urmă, sistemul de faţade cu structura metalică de susţinere şi prindere a panourilor de lemn stratificat de înaltă densitate nu corespundea, din punct de vedere al grosimii, cu datele din caietul de sarcini şi din propunerea tehnică a ofertantului câştigător.

Camera de Conturi a dispus luarea de măsuri în vederea respectării specificaţiilor tehnice şi condiţiilor de calitate în cazul lucrărilor efectuate, echipamentelor şi materialelor livrate, prin înlocuirea acestora sau recuperarea diferenţelor de preţ. Zona de agrement „Tătăraşi” are rezervată o suprafaţă de 75.250 de metri pătraţi în preajma Casei de oaspeţi a lui Nicolae Ceuşescu, Parcului „Şipote”, Cetăţii de Scaun a Sucevei şi a Statuii ecvestre a domnitorului Ştefan cel Mare, constructorul fiind Victor Construct Botoşani.

În vederea realizării obiectivului, autorităţile sucevene au contractat un credit de 10 milioane de lei, acordat de CEC Bank, adjudecarea execuţiei fiind făcută pentru un iniţial de 5,18 de milioane de lei.     

Tribunalul Botoșani a dispus vineri, 10 august 2018, deschiderea procedurii generale de insolvenţă a firmei Victor Construct SRL, la cerea debitorului (reprezentat prin patronul și administratorul firmei, Victor Mihalachi). Judecătorul sindic a desemnat și administratorul judiciar, SP Vizal Consulting IPURL din Bucureşti (onorariul provizoriu al practicianului de insolvență fiind stabilit la 3.000 de lei).Conform legii, Vizal Consulting va notifica, în privința deschiderea procedurii de insolvență, firma Victor Construct și creditorii menţionaţi în lista depusă de aceasta. Să vedemn cine sunt creditorii firmei lui Victor Mihalachi.

Sistemul “suveică”

În lista de depusă la Tribunalul Botoșani pentru deschiderea procedurii de insolvență a firmei sale, Mihalachi a înscris ca și creditori (entități juridice la care firma are datorii) o bancă (Banca Transilvania SA) și o firmă de proiectare construcții civile și industriale (Consproiect M SRL). Această firmă de proiectare este tot din Botoșani (de unde este și Victor Construct) și… este controlată tot de Mihalachi.

Simplificat, strategia e asta: Mihalachi s-a creditat dintr-o firmă pentru a-și băga altă firmă în insolvență. Interfața lui Mihalachi în firma Consproiect M sunt două angajate ale sale în Victor Construct, respectiv contabila șefă (Irina Toader) și Lucia Murariu (șefa serviciului Aprovizionare).

De altfel, deși firma este înregistrată la Registrul Comerțului la o altă adresă (strada 1 Decembrie 58, Botoșani) decât a firmei Victor Construct, pe site-ul oficial al Consproiect M aceasta figurează la aceeași adresă ca și Victor Construct (strada Ion Pillat nr. 18, Botoșani).În 2015, Mihalachi anunța că își va cumpăra, cu fonduri europene, o stație de asfalt și utilaje pentru asfaltarea drumurilor. Le-a cumpărat pe firma… Consproiect, administrată de contabila șefă de la Victor Construct. Anul trecut, firma Consproiect a avut o cifră de afaceri de 8,7 milioane de lei și a raportat pierdere netă de peste 613.000 de lei. Deci, pentru prima dată în ultimii șase ani, a lucrat în pierdere, spun jurnalistii de la 2mnews.ro.

Indicii principali de la Bursa de Valori București au câștigat astăzi aproape un procent, pe o dinamică impulsionată de acțiunile financiare. În așteptarea ultimelor convocatoare AGA cu propuneri de repartizări de câștiguri, investitorii au evitat vânzările decisive în aceste zile.

Raliul din minime antrenat de la începutul lunii februarie a ieșit din impasul ultimelor 2 săptămâni și a atins noi maxime ale acestui an. Încă de la debutul acestei luni, Profit.ro semnala că, din punct de vedere tehnic, cumpărătorii au deschisă calea către noi repere care aproape anulează integral șocul bursier de la cumpăna dintre ani indus de ordonanța de urgență cu prevederi-șoc pentru mediul corporativ promovată de Guvern.

Miercuri, indicele compozit BET Plus a avansat cu 0,84%, iar indicele reprezentatiov BET s-a apreciat cu 0,90%, până la nivelul de 8.018,97 puncte.

Dragoș Mesaroș, broker la Târgu Mureș pentru SSIF Goldring, anticipează o continuare o mișcării până în zona de 8.100 de puncte pe indicele BET, acolo unde piața să încerce o stabilizare, în măsura în care investitorii par puțin dispuși în momentul de față să ia decizii decisive. „Poate apar ceva convocatoare care să miște piața”, a declarat Mesaroș.

Într-adevăr, după închiderea pieței, Banca Transilvania a venit cu o propunere de repartizare de câștiguri care aproape echivalează cu întreg profitul net de 1,22 miliarde lei obținut anul trecut. Astfel, bonducerea instituției de credit propune distribuirea unui dividend brut de 0,17 lei/acțiune, cu randament de 7,64%, în paralel cu o majorare de capital din rezerve de 400,82 milioane lei și un program de buy-back vizând acțiuni reprezentând 0,72% din capitalul social și care ar urma să fie distribuite ulterior personalului.

Tendința a fost puternic ascendentă pentru aceste titluri recent, iar cotația a închis astăzi la nivelul de 2,1150 lei/acțiune, cu 1,20% peste referință, pe cele mai mari tranzacții ale zilei, de 14,12 milioane lei. Cu toate acestea, sunt mai multe acțiuni disponibile în ofertă. La debutul sesiunii, spune Mesaroș, erau în vânzare aproximativ 4,6 milioane acțiuni Banca Transilvania, iar numărul a crescut până în zona de 5,7 milioane de acțiuni unde s-a și menținut pe parcursul întregii zile. În același răstimp, în „bid” au fost aproximativ 1,7-1,9 milioane acțiuni.

Cealaltă acțiune bancară lichidă de la cota BVB, cea a BRD Groupe Société Générale (BRD), s-a apreciat cu 1,09%, până la prețul de 13,00 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 3,71 milioane lei. Și la cotația de astăzi, dividendul brut de 1,64 lei/acțiune propus de conducerea instituției de credit poartă un randament consistent, de 11,98%, de peste 11 ori mai mare decât câștigul oferit de BRD propriilor ei clienți pentru depozitele la termen pe un an.

Climatul este oarecum de detensionare în piață, după ce ministrul Finanțelor Publice Eugen Teodorovici a anunțat că „taxa pe lăcomie” va deveni un „stimulent pentru hărnicie”. Mesaroș de la Goldring spune că varianta prezentată a unei taxe anuale de 0,4% pe activele bancare reprezintă deja un nivel cu 66% mai coborât decât așa cum părea la începutul anului că aceasta va fi percepută.

În plus, cum aceasta ar urma să nu fie percepută pentru unele categorii de active precum titlurile de stat, creditele în programul Prima Casă sau împrumuturile pentru IMM-uri, ceea ce ar însemna că ar fi încă și mai mică. Oricum, piața a inclus parțial în prețuri această „îndulcire” a taxei. „Avem revenire destul de frumaosă”, spune Mesaroș amintind de raliul din minime al acțiunilor bancare. La mai mult, totuși, investitorii nu ar trebui să spere. „Taxe vor fi. Clar vor fi”, avertizează brokerul de la Târgu Mureș.

Într-o zi în care activitatea de tranzacționare pe segmentul acțiuni a fost cu puțin sub media ultimilor ani, de 42,57 milioane lei (8,94 milioane euro), cel de-al 2-lea rulaj al zilei, de 11,41 milioane lei, l-am consemnat pe titlurile Fondul Proprietatea (FP), care au urcat cu 0,90%, până la prețul de 0,8940 lei/acțiune.

Prin contrast, celelalte acțiuni ale fondurilor închise de la BVB, cele ale SIF, au avut o zi slabă. Spre exemplu, titlurile SIF Banat Crișana (SIF1) au coborât cu 0,47%, până la prețul de 2,1400 lei/acțiune, pe fodnul unor schimburi de 1,34 milioane lei, ceea ce a și tras în jos indicele BET-FI, care a subperformat pieței, cu un avans de 0,16%, până la nivelul de 35.761,09 puncte.

În același timp, indicele energetic BET-NG a avut un avans în linie cu media pieței, de 1,01%. Din structura sa, titlurile Romgaz Mediaș (SNG) au crescut cu 1,63%, până la prețul de 31,10 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 1,81 milioane lei, iar titlurile OMV Petrom (SNP) s-au apreciat cu 0,96%, până la prețul de 0,3675 lei/acțiune, pe tranzacții de 1,48 milioane lei, într-o zi în care la Londra cotația petrolului de tip Brent a atins noi maxime ale ultimelor 4 luni în zona de 68,50 dolari/baril.

Impulsul este al pieței românești, având catalizatori de ordin intern, inclusiv perspectiva de relaxare a taxelor promovate la sfârșitul anului trecut și fluxul convocatoarelor AGA cu propuneri de repartizări de câștiguri.

Acest lucru s-a văzut astăzi, când piața românească a urcat, sfidând ziua „roșie” din Europa cu închideri negative la nivelul principalilor indici continentali și regionali: -1,07% pentru indicele Euro Stoxx 50, -0,45% pentru indicele FTSE100 de la Londra, -0,80% pentru indicele CAC40 de la Paris, -1,57% pentru indicele DAX de la Frankfurt, -0,03% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, -0,12% pentru indicele BUX de la Budapesta și -0,19% pentru indicele PX de la Praga.

La BVB, titlurile Electrica (EL) au avut o revenire de 0,99%, până la prețul de 10,20 lei/acțiune, pe transferuri de 1,33 milioane lei, iar titlurile Conpet Ploiești (COTE) au avut un salt de 2,59%, până la prețul de 79,20 lei/acțiune, pe un rulaj de 1,21 milioane lei, în contextul în care transportatorul de țiței prin conducte a anunțat că va distribui dividende reprezentând 90% din profitul net obținut în 2018, la care se adaugă și alte 2 categorii de dividende din rezerve. Valoarea agregată a cestor dividende se ridică la 7,4682718 lei/acțiune și conferă titlurilor Conpet un randament net de 8,96%.

De ce urcă bursa românească? Aparent, pentru că au dispărut vânzătorii. „Nu mai vindea nimeni”, descrie un episod din ultimele sesiuni Mesaroș de la Goldring. Parcă ar fi vândut doar cei care aveau nevoie de bani și ceilalți ar fi așteptat ca aceștia să se oprească. „Toată lumea era în expectativă; aștepta să vadă când apar cumpărătorii. Dar de vândut, nu se mai vindea...”

• Taxa bancară ar urma să se reducă de trei ori, la 0,4%, pentru băncile cu cotă de piaţă de peste 1%, şi de şase ori pentru restul, la 0,2%, faţă de nivelul de 1,2%/an

• Impactul anual al taxei bancare ar scădea de la peste 5 mld. lei spre 1,6 mld. lei, fără a diminua baza activelor taxabile cu categoriile analizate în prezent l Guvernul ar urma să aprobe noua variantă a taxei bancare săptămâna viitoare.

Bancherii au văzut în cele din urmă toate modificările avute în vedere de guvernanţi pentru taxa bancară la întâlnirea de ieri cu ministrul finanţelor Eugen Teodorovici, după ce până acum au susţinut că au aflat în special din presă scenariile de modificare. Ulterior, bancherii au analizat modificările propuse de Finanţe şi vor prezenta punctul lor de vedere.

Taxa bancară ar urma să se reducă de trei ori, până la 0,4%, pentru băncile cu cotă de piaţă după active de peste 1%, şi de şase ori pentru celelalte bănci mai mici, până la 0,2%, faţă de nivelul actual de 1,2%/an, având în vedere scenariul discutat. Astfel, jumătate dintre bănci ar urma să plătească o taxă de 0,4% pe active, iar restul de 0,2%.

În 2017, de exemplu, existau 18 bănci cu o cotă de piaţă de peste 1% şi active cumulate de circa 400 mld. lei şi 17 bănci mai mici, cu o cotă de piaţă de sub 1%.

Pe legislaţia actuală, taxa pe activele bancare ar fi de 1,2% pe an, dacă se menţin nivelurile de până acum ale dobânzilor interbancare, iar impactul asupra băncilor ar fi de peste 5 mld. lei.

Luând în considerare scăderea cotei de impozitare, impactul anual al taxei bancare ar scădea de la peste 5 mld. lei spre 1,6 mld. lei, fără a diminua baza activelor taxabile cu categoriile analizate în prezent. Însă, dacă avem în vedere şi faptul că va fi ajustată şi baza activelor taxabile, impactul asupra băncilor va fi şi mai mic.

Ministrul finanţelor a avut întâlniri cu reprezentanţii BNR şi ai băncilor comerciale şi vorbeşte acum despre schimbarea „taxei pe lăcomie“ incluse în Ordonanţa 114/2018 în „stimulentul pentru hărnicie“. Deschiderea spre dialog vine după ce agenţia de rating S&P a pus în discuţie reducerea perspectivei ratingului având în vedere şi efectele ordonanţei 114/2018.

„Am promis că până la final de luna martie se face o modificare a acestei ordonanţe. Se schimbă taxa pe lăcomie în stimulentul pentru hărnicie. Dacă banca sau băncile, de la caz la caz, îşi asumă că vor finanţa economia noastră reală, care are nevoie de finanţare, atunci inclusiv taxa“, a declarat Teodorovici la TVR, citat de Mediafax.

El a susţinut că mecanismul va fi atât de flexibil, încât unele bănci s-ar putea să nu achite taxa.

”Acest mecanism care este foarte flexibil stimulează banca şi taxa care se pune pe o parte din activele financiare rămase ca fiind impozabile se poate duce către zero până la final de an, dacă băncile dovedesc că au finanţat companiile din România, persoanele fizice, titlurile de stat. Am pus zero în buget, pentru că eu nu pun taxă, am mai spus-o“.

Ministrul Finanţelor a explicat că s-a discutat despre impozitarea băncilor în funcţie de cota lor de piaţă după active, taxa urmând să fie de 0,2% pentru băncile cu cota de piaţă sub 1% şi de 0,4% pentru cota de piaţă de peste 1%. Totodată, şi baza impozabilă a activelor a fost redusă, prin eliminarea unei părţi din activele financiare.

Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a declarat după întălnirea cu Teodorovici că în perioada următoare membrii asociaţiei vor analiza propunerea Ministerului Finanţelor, dar a evitat să se pronunţe asupra noii formule avute în vedere pentru taxa bancară. ”Este un produs complex, are şi o variantă de bonusare, şi o variantă de privire inversă vis-a-vis de creşterea intermedierii financiare, de marja dobânzii. Este complex, trebuie să ne facem temele înainte“, a spus Dănescu, citat de Mediafax.

Preşedintele ARB a spus că ROBOR este un punct nevralgic, şi că asociaţia va face propuneri legate de indicator. Vor urma discuţii şi asupra activelor care vor fi scoase din baza de calcul a taxei impuse de OUG 114.

Următoarea întâlnire între bancheri şi ministrul Finanţelor va avea loc după ce ARB îşi va formula punctul de vedere.

Taxa pe activele băncilor, care a bulversat sectorul bancar, se calculează în funcţie de evoluţia dobânzilor interbancare ROBOR la trei luni şi la şase luni şi trebuie plătită dacă media trimestrială a ROBOR depăşeşte pragul de referinţă de 2%, iar nivelul taxei urcă de la 0,1% până la 0,5% din activele băncilor în funcţie de ecartul mediei ROBOR faţă de referinţa de 2%, potrivit ordonanţei 114/2018.

Teodorovici a transmis că actul normativ de modificare a OUG 114/2018, cel puţin partea bancară, ar putea intra în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare.

Ministrul finanţelor a promis agenţiei de rating S&P că va modifica modul de calcul pentru taxa bancară, astfel încât taxa nu va mai fi legată de indicele ROBOR, ci va fi una fixă calculateă la o bază de active mai redusă. De asemenea, Teodorovici susţinea că taxa pe activele bancare va fi ajustată în jos, în funcţie de diferenţa dintre dobânda percepută de bancheri la credite şi cea plătită de bănci la depozite, diferenţă cunoscută ca marja de câştig a băncilor. Totodată, taxa ar putea să fie ajustată în jos şi în corelaţie cu creşterea intermedierii financiare.

În cele din urmă, agenţia S&P a menţinut perspectiva ratingului României la stabilă.

Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank, a cincea bancă din sistemul bancar local, i-a răspuns, ieri, ministrului Finanţelor Publice în ceea ce priveşte redenumire taxei pe lăcomie în stimulentul pentru hărnicie. ”Am crescut anul trecut cu 19% creditarea pentru zona neguvernamentală. Nu văd ce stimulare mai am nevoie, ca să cresc în continuare? Bani sunt, bănci sunt destule. Cred că şi discuţia de astăzi este destul de clară în ce zonă trebuie să ne uităm, dacă observăm că trebuie să stimulăm anumite lucruri“, a declarat Steven van Groningen, citat de Mediafax.

Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank, a cincea bancă din sistemul bancar local, i-a răspuns, miercuri, ministrului Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, în ceea ce privește redenumire taxei pe lăcomie în stimulentul pentru hărnicie, potrivit Mediafax. „Am crescut anul trecut cu 19% creditarea pentru zona neguvernamentală. Nu văd ce stimulare mai am nevoie, ca să cresc în continuare? Bani sunt, bănci sunt destule. Cred că și discuția de astăzi este destul de clară în ce zonă trebuie să ne uităm, dacă observăm că trebuie să stimulăm anumite lucruri”, a declarat Steven van Groningen, în cadrul conferinței „Stabilitatea financiară sub umbrela UE”.

Eugen Teodorovici a afirmat, marți seara, într-o emisiune la TVR 1, că taxa pe lăcomie pentru bănci va fi transformată în stimulentul pentru hărnicie, iar noul mecanism este foarte flexibil, deoarece stimulează banca și taxa, care va fi aplicată pentru o parte din activele financiare rămase ca fiind impozabile, se poate duce către zero, până la final de an, dacă băncile dovedesc că au finanțat companiile din România, persoanele fizice, titlurile de stat.

Reprezentanții Asociației Române a Băncilor (ARB) s-au întâlnit, miercuri, cu ministrul Finanțelor, ocazie cu care au văzut forma completă a propunerii de modificare a OUG 114/2018. Florin Dănescu, președintele executiv al ARB, a declarat că, în perioada următoare, membrii asociației vor analiza propunerea, evitând să se pronunțe asupra noii forme a actului normativ. „Este un produs complex, are și o variantă de bonusare, și o variantă de privire inversă vis-a-vis de creșterea intermedierii financiare, de marja dobânzii. Este complex, trebuie să ne facem temele înainte”, a spus Dănescu.

Președintele ARB a confirmat că un element ia în calcul și impozitarea băncilor în funcție de cota de piață, fără a oferi detalii. El a spus că ROBOR este un punct nevralgic, iar că asociația va face propuneri legate de indicator. Vor urma discuții și asupra activelor care vor fi scoase din baza de calcul a taxei impuse de OUG 114. Următoarea întâlnire va avea loc după ce ARB își va formula punctul de vedere, în cursul zilei de miercuri.

Raiffeisen Bank România a raportat pentru anul 2018 cu un profit de 881 de milioane de lei (189 de milioane de euro), cu 79% mai mult decât în anul precedent, în condiţiile creşterii creditării cu 19%, până la 26,7 miliarde de lei. Per total, creditele acordate de bancă în România se apropie de 6 miliarde de euro.

La finalul anului 2018, volumul de credite nete acordate de Raiffeisen în România a crescut cu 20%: pentru companiile mari şi medii creşterea a fost de 23%, pentru IMM-uri de 13%, iar împrumuturile nete acordate persoanelor fizice au avansat cu 10%. Depozitele clienţilor Raiffeisen au avansat anul trecut cu 11%, atingând valoarea de 33,09 miliarde de lei.

Activele Raiffeisen au crescut cu 11%, anul trecut față de anul anterior, până la 40 de miliarde de lei, reprezentând 8,85% din piață, ceea ce menține banca pe locul 5 al topului bancar local.

Veniturile Raiffeisen au ajuns la finalul anului trecut la 2,52 miliarde de lei, cu 23% mai mult faţă de 2017, iar cheltuielile operaţionale au crescut anul trecut cu 6% faţă de 2017, până la 1,28 miliarde de lei, pe fondul creşterilor salariale, al presiunilor inflaţioniste, dar şi al investiţiilor importante în IT, digitalizare şi infrastructură.

Raiffeisen are peste 2 milioane de clienţi persoane fizice, aproximativ 91.000 de IMM-uri şi 5.700 de companii mari şi medii. La finele anului trecut, banca avea 4.966 de angajaţi (în scădere de la 5.190 de angajaţi în anul anterior), 419 unităţi (în scădere de la 451 în anul anterior), peste 900 de ATM-uri, aproape 20.000 de POS-uri şi 220 de maşini multifuncţionale (MFM-uri), iar taxele şi impozitele directe şi indirecte plătite au depăşit 476 de milioane de lei, susţine banca.

Două proiecte controversate ale guvernului PSD merg înainte, în ciuda obiecţiilor care au venit din toate părţile. Ministrul finanţelor Eugen Teodorovici a anunţat că Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) va deveni operaţional chiar în primul semestru al acestui an. Proiectul a fost discutat marţi în a doua lectură în şedinţa de guvern.

„Chiar şi azi (marţi), în şedinţa de guvern, am vorbit cu doamna prim-ministru, a fost în a doua lectură ordonanţa de urgenţă (de fapt un proiect de hotărâre de guvern – n.red.), una dintre piesele premergătoare înfiinţării Fondului Suveran. Cheia la acest instrument este următoarea: el este un instrument foarte bun – ca dovadă, îmi pun semnătura pe el, echipa de supervizare şi bordul director, în sensul să fie oameni care să aibă experienţă de piaţă, de astfel de instrumente în economia internaţională, nu doar în România”, a declarat Teodorovici marţi seară la TVR.

În vara trecută Fondul Suveran a fost promovat prin iniţiativă legislativă a PSD, dar Curtea Constituţională a spus că el nu poate fi înfiinţat de Parlament prin lege, ci de guvern, pentru că deciziile administrative ţin de prerogativele guvernului. Fondul ar urma să fie constituit din companiile profitabile ale statului, 28 la număr. Intră în FSDI participaţiile statului la Romgaz, Engie, Electrica, Telekom România şi altele.

Guvernul a adoptat deja o ordonanţă de urgenţă care reglementează, la modul general, funcţionarea fondurilor de investiţii. Pe site-ul Ministerului de Finanţe este publicat un proiect de hotărâre de înfiinţare a FSDI care prevede că acest fond va finanţa proiecte publice – o prevedere care-i contrariază pe economişti pentru că fondurile suverane sunt orientate spre profit şi acumulare şi nu finanţează spitale sau şosele, cum spune guvernul că va face FSDI.

Capitalul social iniţial al FSDI va fi de 19 miliarde de lei, împărţit în 47 miliarde de acţiuni nominative cu valoare nominală de 13 lei per acţiune. 10 miliarde de lei este aportul în natură din pachetele de acţiuni nominative deţinute de stat la 28 de companii, iar 9 miliarde de lei vor veni de la buget.

Amnistia fiscală vine curând. Companiile cu capital negativ vor fi dizolvate

Teodorovici a mai anunţat că amnistia fiscală va fi discutată în guvern în aprilie, iar măsura va viza atât mediul privat, cât şi pe cel de stat. „Amnistia fiscală vine, curând. Cei care ne urmăresc să nu creadă că pot să nu plătească la stat. Este pentru trecut. Această propunere va fi foarte bine primită de mediul de afaceri. Va fi valabilă şi pentru cei care sunt în eşalonări şi insolvenţă. În aprilie, vreau să o avem în guvern”, a spus Teodorovici, potrivit Mediafax.

O ştergere de datorii a fost anunţată în vara trecută de Darius Vâlcov, consilier de stat, şi a fost justificată prin faptul că 84% din datoriile vechi către buget, datorii de

98 de miliarde de lei, nu mai pot fi recuperate, prin urmare vor fi şterse pentru a nu mai încărca inutil bilanţurile.

Ministrul finanţelor a susţinut şi el marţi: „Problema nu se pune câţi bani va pierde statul prin această amnistie, ci eu, stat, am vreo şansă să recuperez?” În plus Teodorovici a spus că întreprinderile cu capital negativ vor avea un termen până la care să-şi majoreze capitalul, iar dacă nu îl majorează, vor fi dizolvate. Iulian Anghel.

Ce mai promite Teodorovici

• Astăzi va exista o întâlnire cu administratorii de fonduri din Pilonul II de pensii. Dacă acestea investesc banii în proiectele statului, vor beneficia de reduceri la obligaţiile privind nivelul capitalului social.

• Plăţile pentru taxa auto vor fi făcute cât mai repede, toate fiind gata în iunie, din moment ce bugetul a fost adoptat. Comisia Europeană a declarat ilegală taxa auto, indiferent de forma sub care a fost aplicată de autorităţile de la Bucureşti, pe care le-a somat, în ianuarie, să o achite în cel mult trei luni.

• Termenul pentru Declaraţia Unică a fost prelungit, deoarece accesul la sistemul informatic, atât pentru Fisc, cât şi pentru contribuabili, este dificil, iar progrese au fost înregistrate în ultimul an.

Introducerea amnistiei fiscale a apărut din nou în planurile autorităţilor. Ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici a anunţat că intenţionează să implementeze cât de curând această măsură prin care vor fi iertaţi de datorii unii rău platnici.

"Vine amnistia fiscală pentru companiile publice şi pentru cele private şi această propunere va fi foarte bine primită de mediul de afaceri. Aceasta va fi valabilă şi pentru cei care sunt în eşalonări şi reeşalonări. În aprilie eu vreau să putem să o dăm în Guvern. Pentru o companie de stat e singura şansă, şi unica probabil, să poţi să o readuci în economie ca un actor activ".

Menţionând că măsura va fi valabilă atât pentru firmele din mediul privat, cât şi pentru societăţile de stat, oficialul a atras atenţia contribuabililor că implementarea noii reglementări nu presupune că li se va permite să nu-şi mai plătească taxele la stat: "Nu, e pentru trecut. Această propunere va fi foarte bine primită de mediul de afaceri".

Potrivit ministrului de resort, există mai multe variante de eşalonare şi aceasta trebuie făcută într-o perioadă care să permită firmei să facă businessul pentru care a fost înfiinţată, să-şi poată plăti obligaţiile faţă de terţi şi, într-un final, să dea şi statului o părticică din datoria pe care are să o dea.

Analiştii susţin că, în funcţie de ce formă va avea textul legislativ, noua reglementare poate crea probleme legate de concurenţă şi de ajutor de stat: "O amnistie fiscală poate avea implicaţii legate de reglementările europene pentru companiile de stat, dar depinde de forma pe care o va avea noua lege".

Analistul economic Aurelian Dochia ne-a spus că ridicarea unor probleme legate de concurenţă sau de acordarea de ajutoare de stat nu poate fi evitată, pentru că este clar că vorbim despre un tratament preferenţial de care vor beneficia mai mulţi contribuabili, fie că sunt firme sau persoane fizice. Domnia sa ne-a declarat: "În acelaşi timp, cred că amnistia fiscală poate fi tratată ca un mecanism de recuperare a unor creanţe, pentru că se practică, în ultimă instanţă, şi orice creditor poate ajunge la ideea că mai bine recuperează o parte din sumă decât nimic.

Introducerea amnistiei fiscale conduce şi la apariţia hazardului moral, a mai adăugat domnia sa, completând: "Totuşi, dacă vorbim despre o companie care deja a acumulat datorii mari, iar eu ca stat sau ca bancă îmi dau seama că nu mai pot recupera respectivele datorii, atunci aş putea încerca o formă de stimulare, spunându-i respectivului contribuabil că dacă plăteşte 80% din datorie, atunci îl iert de restul de 20%.

Se poate găsi un punct de compromis. Evident că ideea de iertare totală şi fără nicio condiţie nu poate fi luată în calcul, iar măsura nu va fi abordată decât ca stimulent pentru restanţieri ca să îşi plătească vechile datorii".

Dacă va fi adoptată, amnistia fiscală va fi aplicată o singură dată, atrage atenţia domnul Dochia, menţionând că vor fi termene bine stabilite prin lege şi că aceasta nu va fi o practică ce ar urma să se permanentizeze, pentru că, atunci, "ar deveni o joacă".

Amnistia fiscală este clar o discriminare, iar cei care şi-au plătit conştiincios taxele şi impozitele sunt dezavantajaţi, ne-a mai spus Aurelian Dochia. Întrebat dacă introducerea unei amnistii fiscale nu înseamnă pierderi la buget, analistul ne-a precizat: "La buget pierdem nişte speranţe, de fapt, pentru că de multe ori aceste datorii nu mai sunt plătibile, întrucât firmele intră în faliment şi probabil că oricum nu se mai recuperează mare lucu. Cred că au mai fost amnistii fiscale, prin anii 90, însă discuţii despre aplicarea unei astfel de măsuri au fost mereu".

Amnistia fiscală a mai fost utilizată şi în alte ţări, sub diverse forme, a adăugat Dochia.

În general, în alte state au fost luate măsuri de amnistie fiscală legate de atragerea capitalurilor care au fost create în ţările respective şi care au fost parcate în paradisuri fiscale, ne-a explicat europarlamentarul Theodor Stolojan. Domnia sa ne-a explicat: "În aceste cazuri, autorităţile din ţările în speţă le spun companiilor în cauză: «dacă vreţi să repatriaţi aceste capitaluri, atunci nu vă pedepsim penal şi vă impozităm doar ceea ce aduceţi». De regulă se fac propuneri pentru un impozit mai mic decât impozitul pe profit sau pe câştigul de capital din ţările respective. Aşa s-a procedat în SUA, în Franţa, iar unii repatriază şi alţii nu.

În acest sens, o amnistie pentru capitalurile transferate din afară în România, care au fost scoase sub diferite forme din ţară în paradisuri fiscale, nu ar fi o noutate, pentru că s-a mai practicat şi în alte părţi. Dar, la noi, din câte am înţeles, se doreşte o amnistie fiscală pentru ceea ce există în ţară - adică oameni care au făcut averi şi nu şi-au declarat veniturile, nu neapărat le-au transferat în afară. Aici nu cred că amnistia fiscală este metoda corectă, pentru că ar fi «o pedepsire» a celor care au fost plătitori corecţi de impozite şi taxe în România, în loc să fie depistaţi cei care nu şi-au declarat veniturile şi sancţionaţi ca atare".

În opinia domnului Stolojan, aplicarea unei amnistii fiscale poate fi şi un caz de încălcare a regulilor ajutoarelor de stat, respectiv un capăt de discuţie la nivelul Uniunii Europene. Însă, dacă este o măsură generală pentru toţi cetăţenii, indiferent din ce domeniu provin, atunci vorbim despre o măsură considerată "de asanare", a completat europarlamentarul.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, ne-a confirmat că este posibil ca aplicarea amnistiei fiscale să ridice probleme de concurenţă în mediul de afaceri.

Theodor Stolojan ne-a mai declarat: "La nivel global, s-a practicat o amnistie pentru repatrierea capitalurilor, nu pentru absolvirea celor care nu şi-au declarat veniturile. În ceea ce priveşte repatrierea capitalurilor, nu trebuie să facem confuzie între profiturile care au fost cantonate în paradisuri fiscale folosind mijloace legale şi activităţile ilegale care nu trebuie amnistiate sub nicio formă, ci identificate şi pedepsite. Nu toate expatrierile de venituri sunt ilegale sau spălări de bani. Pur şi simplu au fost înfiinţate societăţi comerciale în România, companiile mamă având sediile în zone ca Bermude sau Cipru, iar entităţile de la noi plătesc un comision celor din Cipru şi acolo se înregistrează profitul pentru activitatea desfăşurată în România".

Autorităţile noastre se gândesc să avem un moment zero pentru evazionişti, a mai evidenţiat Theodor Stolojan, conchizând: "Dacă, la noi, Fiscul şi-ar face datoria şi i-ar întreba pe cei care lucrează în cadrul diverselor autorităţi publice şi companii de stat de unde au atâtea averi, din ce venituri, atunci ar fi altceva. Dar cine are interesul să facă acest lucru? În niciun caz cei din vârful PSD".

România este bolnavă de mitul aurului, iar partidul care ar îndrăzni să vândă un gram de aur ar ieşi din istorie, a spus miercuri, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, la conferița revistei BIZ, ''Stabilitatea financiară sub umbrela UE''. "Se spun multe minuni în spaţiul public. Chiar se spune că PSD-ul ar vrea să aducă aurul în ţară ca să-l vândă. Asta e o poveste. Chiar dacă ar gândi aşa nişte oameni din PSD, așa ceva nu se poate întâmpla în România. Aşa ceva nu există. Deci, nu asta e problema cu aducerea aurului în ţară. Este doar o încercare de a şicana Banca Naţională. Nimic altceva", a adăugat Vasilescu.

El s-a mai referit în discursul său și la lăcomia băncilor. „Foarte multe dezbateri din România pleacă de la ideea că băncile sunt lacome. Aș îndrăzni să spun, este punctul meu de vedere, nu al Băncii Naționale - chiar dacă foarte mulți colegi de la Banca Națională îmi împărășesc ideea-: o bancă poate să fie lacomă atât cât o lasă legea să fie. Nu poate fi mai lacomă de atât”, susține consultantul de strategie al Băncii Naționale.

„Una este să discuți despre marjă, care reprezintă diferența între dobânda activă și dobânda pasivă, și altă să spui că costul creditului în România este de cinci ori mai mare decât în Uniunea Europeană. Oricât am căuta, nu găsim această relație: un cost de cinci ori mai mare. Sigur că și trebuie să o spunem că o bancă este un magazin de bani, dar este un magazin mai sofisticat, mai complex și mai complicat, care, în plus, vinde o marfă unică”, a precizat Adrian Vasilescu.

„Discuția aceasta despre costul creditelor trebuie să fie făcută împreună cu altă discuție, anume că în România avem cea mai mică vânzare de credite din Uniunea Europeană. Dintre 28 de țări, noi avem deverul cel mai mic. Orice magazin de bani din lumea aceasta ar vrea să vândă prin dever, deoarece asta înseamnă clienți mai mulți, bani mai mulți veniți din vânzări. Înseamnă, în același timp, câștiguri mari și profit mare pentru magazinul respectiv. Dumneavoastră, băncile, nu puteți să vă lansați în vânzări din dever. Sunteți nevoiți de situația din țară să vă lansați în câștiguri din marje, pe diferențe de preț”, a punctat Vasilescu.

Consilierul de strategie al BNR a susținut că, în aceste condiții, analiștii din bănci trebuie să pună față în față aceste două realități.

„Unica șansă a unei bănci de a câștiga acum nu este din dever, ci din marjă și totodată, faptul că este magazin unic, că nu se poate după colț, la magazinul din coleț să ia de acolo alți bani - marfa plus marja. Cred că aceasta este o cheie pentru sistemul nostru bancar la această oră, în așa fel încât și deverul să înceapă să fie o realitate pentru România, pentru că nici întreprinderile nu vin la creditul băncii, nici populația nu vine în măsura în care și-ar dori din două motive - pe de o parte, creditul este prea scump și, pe altă parte, adeverința de salariu a celui care vine la creditul băncii nu este întotdeauna de natură să îl facă eligibil”, a subliniat Vasilescu.

"În lipsa analizei de legalitate, ne trezim cu legi care încalcă legi"

”Avem legi care încalcă legi şi pe care Curtea Constituţională a României (CCR) le declară neconstituţionale, a afirmat Adrian Vasilescu. El a făcut referire la cele trei legi - care privesc plafonarea dobânzii, retractul litigios şi darea în plată în contractele de leasing - promovate de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir "împotriva cămătăriei", care au fost declarate neconstituţionale, în data de 13 martie.

Vasilescu a mai precizat că fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, a declarat, la momentul la care s-a pensionat, că lasă în urmă "14.000 de legi confuze".

"Sigur că dreptul lumii şi-a rezervat şi această scăpare de interpretare, astfel că interpretarea legilor este posibilă atunci când ele sunt confuze, interpretabile. Legea trebuie interpretată, în primul rând, literar, trebuie să vezi dacă din punct de vedere al literei legii lucrurile sunt clare. Dacă ele nu sunt clare, trebuie să intervină interpretarea logică şi atunci când nici interpretarea logică nu te ajută, trebuie să intevină interpretarea istorică, trebuie să vezi cum a mai fost, de-a lungul timpului, sau în alte părţi. Nu mai face nimeni asta".

Reprezentantul Băncii Naţionale a mai spus că, deşi ar trebui ca discuţiile din Parlament pe seama legilor să se poarte şi din perspectiva analizei de legalitate, nu se întâmplă astfel.

Oficialul BNR a adăugat: "În Comisia Juridică din Parlament se discută pe analiză de oportunitate a legii, dar nu şi pe analiză de legalitate şi astfel, ne trezim cu legi în care apare sintagma «prin derogare de la Codul Civil». Cum, Dumnezeu, să te exprimi în acest fel?! Legile aşa apar, fără analiză de legalitate şi dacă nu se face analiză de legalitate, sigur că ne trezim cu legi care încalcă legi, care ajung la Curtea Constituţională, care spune că sunt neconstituţionale. Şi avem exemplul recent al celor trei legi care au ajuns la Curtea Constituţională, iar aceasta le-a declarat neconstituţionale".

„Una este să discuţi despre marjă, care reprezintă diferenţa între dobânda activă şi dobânda pasivă, şi alta să spui în România costul creditului este de cinci ori mai mare decât în Uniunea Europeană. Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Naţională a României (BNR), a spus, marţi că dacă, în ultima perioadă, la Guvern şi la Ministerul Finanţelor s-a înţeles cum este cu ROBOR-ul, „nu s-a înţeles cum este în România cu costul creditului“, în condiţiile în care sunt puţini clienţi.

„Sigur că foarte multe dezbateri din România pleacă de la ideea că băncile sunt lacome. Aş îndrăzni să spun, este punctul meu de vedere, nu al Băncii Naţionale, chiar dacă foarte mulţi colegi de la Banca Naţională îmi împărtăşesc ideea: o bancă poate să fie lacomă atât cât o lasă legea să fie. Nu poate fi mai mult de atât“, a declarat Adrian Vasilescu, consilier de strategie la BNR, în cadrul conferinţei „Stabilitatea financiară sub umbrela UE“.

În ceea ce priveşte dezbaterea privind costul creditului, el susţine că este lipsită de substanţă. „Se spun vrute şi nevrute şi, mai ales, fiecare spune ce îi trece prin cap“, a completat Vasilescu, spunând că „se discută după ureche“. În aceste condiţii, consilierul de strategie al BNR a oferit mai multe detalii despre diferenţa dintre dobânzi şi costurile creditelor.

„Una este să discuţi despre marjă, care reprezintă diferenţa între dobânda activă şi dobânda pasivă, şi alta să spui în România costul creditului este de cinci ori mai mare decât în Uniunea Europeană. Oricât am căuta, nu găsim această relaţie: un cost de cinci ori mai mare. Sigur că şi trebuie să o spunem că o bancă este un magazin de bani, dar este un magazin mai sofisticat, mai complex şi mai complicat, care, în plus, vinde o marfă unică“.

Odată cu această discuţie, este nevoie să se poarte discuţia despre numărul de clienţi, unde România are cea mai redusă reprezentare din UE. „Discuţia aceasta (despre costul creditelor) trebuie să fie făcută împreună cu altă discuţie, anume că în România avem cea mai mică vânzare de credite din UE.

Dintre 28 de ţări, noi avem deverul cel mai mic. Orice magazin de bani din lumea aceasta ar vrea să vândă prin dever, deoarece asta înseamnă clienţi mai mulţi, bani mai mulţi veniţi din vânzări. Înseamnă, în acelaşi timp, câştiguri mari şi profit mare pentru magazinul respectiv. Dumneavoastră (băncile - n.red.) nu puteţi să vă lansaţi în vânzări din dever. Sunteţi nevoiţi de situaţia din ţară să vă lansaţi în câştiguri din marje, pe diferenţe de preţ“, a punctat Vasilescu.

Consilierul de strategie al BNR a susţinut că, în aceste condiţii, analiştii din bănci trebuie să pună faţă în faţă aceste două realităţi.

„Unica şansă a unei bănci de a câştiga acum nu este din dever, ci din marjă şi totodată, faptul că este magazin unic, că nu se poate după colţ, la magazinul din colţ să ia de acolo alţi bani - marfa plus marja. Cred că aceasta este o cheie pentru sistemul nostru bancar la această oră, în aşa fel încât şi deverul să înceapă să fie o realitate pentru România, pentru că nici întreprinderile nu vin la creditul băncii, nici populaţia nu vine în măsura în care şi-ar dori din două motive - pe de o parte, creditul este prea scump şi, pe altă parte, adeverinţa de salariu a celui care vine la creditul băncii nu este întotdeauna de natură să îl facă eligibil“.

Adrian Vasilescu a explicat şi în ce context a ajuns indicele ROBOR o vedetă a ultimilor aproape doi ani, iar acesta a rămas neînţeles.

„Lucrul cel mai important care mi se pare că se discută în aceste zile este ROBOR. ROBOR-ul a devenit un personaj, nu mai este un indicator economic, este un personaj al spaţiului public, despre care se discută foarte mult în ultima vreme şi foarte mult în necunoştinţă de cauză“.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei, astfel că este un indicator al pieţei monetare, iar din anul 2010 a fost stabilit de Guvern drept referinţa în funcţie de care să fie stabilite ratele creditelor.

Consilierul de strategie al BNR a localizat începerea acestor discuţii despre ROBOR la data de 15 septembrie 2017, când indicele ROBOR la 3 luni a depăşit 1%. În acea zi, Vasilescu era la o emisiune la Realitatea TV, iar premierul de atunci, Mihai Tudose, era la şedinţa CEX a PSD. Cel din urmă a ieşit şi a spus că BNR nu este acasă, iar primul i-a răspuns, indirect, că poate Guvernul nu este acasă, deoarece a influenţat această evoluţie.

„Se întâmplase ceva, ceva grav din punctul multora de vedere. Anume, după doi ani şi jumătate, România uitase de inflaţie, pentru că au fost câteva conjuncturi care au dus inflaţia spre deflaţie. Banca Naţională a spus că nu este deflaţie. Ne-am luptat foarte mult în spaţiul public să lămurim oamenii că nu este deflaţie. Deflaţia atinge preţurile relative ñ să vedem că preţurile acestea scad. Doi ani ce au scăzut? Sumele de pe etichete. Pe etichete, în magazine apar, întotdeauna, chiar dacă scrie o singură sumă, de fapt sunt două, una este TVA-ul şi alta este preţul efectiv“.

Astfel, scăderea preţurilor din acea perioadă s-a datorat scăderii cotei de TVA de la 24% la 9% pentru produsele alimentare, măsură aplicată de la 1 iunie 2015. „Deci, era deflaţie în condiţiile în care producătorii au câştigat?“, s-a întrebat retoric Vasilescu. În aceste condiţii, ROBOR a devenit „un indicator neglijabil“, conform consilierului citat.

În schimb, din septembrie 2017, preţurile la energie, care sunt încă în mare parte reglementate, respectiv stabilite de autorităţi ale statului, au fost majorate, ceea ce a dus la creşteri de preţuri în lanţ. „Urcând preţurile, s-a produs un şoc inflaţionist. Atunci a văzut toată lumea, cei care au vrut să vadă, că foarte mulţi n-au vrut să vadă, că şocul inflaţionist a urcat ROBOR-ul la peste 1%“. Alături de alţi factori, acest lucru a dus la majorarea accelarată a inflaţiei care a urcat până la un maxim de 5,4% în mai 2018.

Pentru a opri acest ritm accelerat, BNR a majorat dobânda de politică monetară, de la 1,75% cât era din mai 2015, până la 2% în ianuarie 2018, la 2,25% în februarie 2018 şi la 2,5% în mai 2018, păstrând-o la acest nivel până în prezent.

„Mulţi s-au întrebat cum vrea Banca Naţională să lovească o inflaţie de 5,4% cu o dobândă de 2,5%? Este greu de lovit, dar nu era altă soluţie. Dacă Banca Naţională s-ar fi încumetat să facă ceea ce scrie în cărţi ñ că politica de dobândă de politică monetară trebuie să fie real pozitivă, adică să fie deasupra inflaţiei -, ce s-ar fi întâmplat? ROBOR-ul s-ar fi dus în cer, erau discuţii cu toţi clienţii dumneavostră (băncile - n.red.) şi creşterea economică care deja dădea semne de oboseală, ar fi obosit şi mai puternic.

Consilierul de strategie al BNR a subliniat că, analizând această situaţie, Banca centrală a luat o decizie de politică diferită de cea menţionată în cărţile de economie, respectiv nu a mai crescut dobânda de politică monetară, ceea ce s-a dovedit o decizie corect?

„Atunci Banca Naţională s-a încumentat să facă o mişcare împotriva cărţilor de economie. Foarte mulţi gânditori ai acestei lumi au spus că, probabil după ce criza aceasta se va termina (cea din 2008-2009 - n.red.), cărţile de economie vor fi rescrise. Au început deja să fie rescrise. Probabil că va fi rescrisă şi cartea care cere neapărat o dobândă real pozitivă de politică monetară, adică o dobândă de politică monetară deasupra ratei inflaţiei, pentru că este o reţetă. O reţetă în medicină are, de foarte multe ori, contraindicaţii puternice şi grave. Reţeta aceasta cu dobânda de politică monetară real pozitivă, peste rata inflaţiei, ar fi groaznică, pentru că s-ar duce în jos creşterea economică şi ar face foarte multe probleme, dacă ar fi să privim un singur segment: oamenii cu credite la bănci, pentru că puterea lor de cumpărare scade. Pe de o parte, loveşte în cei care au credite la bănci, iar, pe de altă parte, ROBOR-ul pleacă în sus“, a adăugat Vasilescu.

De asemenea, rata creditelor este formată din cota fixă a băncilor şi ROBOR care este variabil, a reamintit consilierul de strategie al BNR.

„Dacă ROBOR este întotdeauna variabil, ne întrebăm: cine determină această variabilitate? Numai şi numai inflaţia. Banca Naţională poate să intervină în această mişcare, dar nu esenţial şi nu împotriva naturii acestei mişcări. Poate să intervină prin această politică monetară pe care a oprit-o la 2,5%“, a mai spus Vasilescu.

Un număr de 35.181 de persoane fizice aveau sfârşitul anului 2018 depozite mai mari de 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de 36,8 mld. lei (circa 8 mld. euro), potrivit celor mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) aferente anului trecut. Comparativ cu anul 2017, numărul persoanelor fizice cu depozite peste plafonul de 100.000 de euro a crescut cu 6.104, în timp ce valoarea sumelor economisite s-a majorat cu 6,4 mld. lei.

În nouă ani, numărul conturilor care depăşesc acest prag de economisire s-a majorat de circa 2,8 ori, iar valoarea sumelor economisite s-a dubat. În 2010 erau 12.665 de români cu depozite de peste 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de 16,5 mld. lei.

Numărul deponenţilor se determină prin însumarea datelor consolidate raportate de fiecare bancă, astfel încât o persoană care are depozite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori.

În prezent, toţi deponenţii persoane fizice beneficiază de protecţia FGDB. Totodată, au devenit eligibile şi depozitele întreprinderilor mari, care erau excluse de la garantare în trecut, când erau garantate doar depozitele întreprinderilor mici şi mijlocii.

Depozitele bancare sunt garantate în cazul falimentului instituţiei de credit, în general, în limita a 100.000 de euro, în echivalent lei, indiferent de situaţia în care s-ar putea afla o instituţie de credit (de exemplu, în stare de dificultate sau de insolvenţă), iar riscul pentru sumele care depăşesc acest plafon este asumat de către client. Termenul de plată a compensaţiilor este de 7 zile lucrătoare, de trei ori mai scurt faţă de fostul termen.

În cazul în care depozitele de la o bancă devin indisponibile ori banca este supusă unei măsuri de rezoluţie (de pildă, recapitalizarea internă), fiecărui deponent îi este garantată integral orice sumă mai mică decât 100.000 euro, iar cei care au depozite mai mari decât acest plafon beneficiază de acoperirea a 100.000 euro. Mai mult, prin lege, depozitele acoperite sunt excluse în mod expres de la aplicarea instrumentului de recapitalizare internă, potrivit FGDB.

Pentru acea parte din depozit care depăşeşte 100.000 euro, deponenţii beneficiază de un tratament preferenţial, creanţele acestora având un rang superior.

Populaţia a depus la bănci în 2018 depozite noi cumulate, în lei şi euro, de 126,6 mld. lei, cu 10,3% peste nivelul sumelor economisite în 2017. Depozitele noi ale populaţiei au revenit anul trecut pe creştere, atât pe componenta în lei, cât şi în euro, după mai mulţi ani de scăderi.

Ritmul anual de creştere al depozitelor noi ale populaţiei în euro a ajuns în 2018 la 14,2%, depăşind avansul anual al sumelor economisite în lei, de 7,6%, însă volumul cel mai mare se menţine pe componenta depozitelor în moneda naţională, după cum reiese din datele BNR.

Majoritatea depozitelor noi constituite de populaţie în 2018, respectiv 73,7 mld. lei, au fost în monedă locală, în timp ce depozitele în euro au însumat echivalentul a circa 53 mld. lei.

Populaţia îşi lasă economiile în grija băncilor, deşi acestea plătesc dobânzi modeste.

Băncile s-au bazat pentru finanţare în principal pe resursele atrase de la clienţii persoane fizice, care sunt mai stabile şi care în perioada de criză au marcat o creştere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.

Populaţia a devenit din anul 2012 creditor net al băncilor după ce în perioada de boom economic frenezia creditării a făcut ca românii să fie net datori în relaţia cu instituţiile de credit, stocul depozitelor fiind atunci egalat şi apoi depăşit cu paşi rapizi de volumul creditelor.

Criza economică a aplatizat însă brusc dinamica creditării, iar redresarea a fost modestă până în ultimii doi ani.

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar a fost înfiinţat în 1996 şi este singura schemă de garantare a depozitelor din România. Este instituţia împuternicită să restituie depozite de până la 100.000 de euro pe deponent în cazul unui faliment bancar. Totodată, FGDB poate prelua funcţia de administrator special, administrator temporar, lichidator unic sau acţionar la o instituţie punte sau la un vehicul de administrare a activelor, potrivit legislaţiei privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit.

În contextul crizei, Fondul de Garantare a devenit un pilon esenţial al menţinerii echilibrului pieţei, instituţia fiind inclusă în Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară condus de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

BRD, a treia bancă din sistem după active, continuă procesul de digitalizare şi lansează o aplicaţie dedicată investorilor în fonduri mutuale, prin care aceştia pot semna online contractul privind prestarea serviciului de primire şi transmitere de ordine între client şi bancă.

Astfel, începând din această lună, clienţii BRD pot realiza fluxul complet -completarea chestionarelor de profilare, semnarea contractului, transmiterea de ordine de subscriere  sau răscumpărare numai online, prin intermediul aplicaţiei de internet banking MyBRD Net.  

Cu peste 2,81 miliarde de lei în administrare, BRD Asset Management S.A.I. SA este cel de-al patrulea administrator de fonduri mutuale din România.

Banca Naţională a Greciei a demarat deja cea de-a doua încercare de vânzare a pachetului majoritar de la Banca Românească, pentru care iniţial şi-au exprimat interesul fondul american de investiţii JC Flowers, care deţine la noi First Bank (fosta Piraeus Bank), şi Eximbank. Fondul american de investiţii s-a reorientat către Leumi Bank. Ca atare, Eximbank a rămas singură în cursa pentru Banca Românească.
 
National Bank of Greece (NBG) a cumpărat, în octombrie 2003, pachetul majoritar de la Banca Românească, deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia. Cu un capital social de peste 700 de milioane de lei şi o reţea naţională de sucursale în majoritatea oraşelor importante ale ţării, Banca Românească are 22 de ani de activitate pe piaţa bancară din România.
 
Banca Centrală  Greciei a depus, în toamna anului trecut, o cerere oficială la DG Comp, cerând prelungirea cu un an a termenului până la care trebuia lansată vânzarea pachetului majoritar la Banca Românească, pentru a nu mai fi nevoită să vândă „pe repede înainte” filiala Ethniki Insurance şi nici filialele pe care le mai deţine în Balcani şi în Cipru. 
 
Planul care fusese adoptat sub presiunea creditorilor şi care a însoţit recapitalizările băncii obliga National Bank of Greece să vândă până la sfârşitul lui 2018 filialele sale din Balcani – Turcia – Cipru, precum şi 75% din Ethniki Insurance. Până în acest moment a fost realizată o mare parte din acest plan, prin vânzarea băncii turceşti Finansbank şi a filialelor din Bulgaria, Serbia şi Albania. Însă condiţiile existente pe pieţe fac dificilă finalizarea lui până la ultimul termen stabilit după prelungiri.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, miercuri, un curs de referinţă de 4,7607 lei/euro, o creştere de 0,09% faţă de nivelul atins marţi.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a atins, în 25 ianuarie, un nivel maxim de 4,7648 lei.

Marţi, euro a crescut la 4,7564 lei.

Miercuri, euro a urcat la 4,7607 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,1881 lei la 4,1939 lei.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4,1890 lei la 4,1976 lei.

Lira sterlină a scăzut de la 5,5660 lei la 5,5509 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut de la 176,1682 lei la 175,8239 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,13%, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, scrie News.ro.

Marți, acesta a urcat la 3,12%.

Miercuri, indicele a crescut la 3,13%.

Totodată, marți, indicele ROBOR la șase luni a scăzut de la 3,31% la 3,30%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în depreciere la 1,74%, de la 1,91%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Totodată, dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a coborât la 1,44%, de la 1,60%.

Postări Facebook

Andreea Raicu: https://www.facebook.com/AndreeaRaicu.ro/videos/vb.361608608432/402807196962558/?type=2&theater

Andreea Raicu: https://www.facebook.com/AndreeaRaicu.ro/videos/vb.361608608432/262528864631329

Di Di (pe diverse grupuri):

https://www.facebook.com/156812353869/posts/10156216494688870

https://www.facebook.com/228328003849599/posts/2582407315108311

https://www.facebook.com/578632662228244/posts/2700248846733271

https://www.facebook.com/107593452625540/posts/2300279193356944

https://www.facebook.com/1155576854474983/posts/2438004432898879

https://www.facebook.com/207243823034629/posts/606317649793909

https://www.facebook.com/BVBmadeinromania/posts/779410249111893

Profit.ro: https://www.facebook.com/493015274206618/posts/1244928829015255

Biz: https://www.facebook.com/50289870862/posts/10156367343660863

Alex Păcurar: https://www.facebook.com/pacurar.alex.92/posts/2284903004889690

Ovidiu Șerdean: https://www.facebook.com/groups/1195646267151057/permalink/2010042152378127/

Estinvest: https://www.facebook.com/estinvestRO/posts/2638849989475181

Ovidiu Blag: https://www.facebook.com/ovidiublag/posts/2286371191425494

Codin Sebastian Pop: https://www.facebook.com/codinsebastian.pop/posts/10156306933603691

Postări Twitter

Edufinonline: https://twitter.com/edufinonline/status/1108584019090915329

AgentieSEO: https://twitter.com/AgentieSeo/status/1108423482822590465