Banca Transilvania şi Smart Bill – liderul pieței soluțiilor online de facturare şi gestiune au lansat Smart Talks, un proiect de susținere a antreprenoriatului prin discuții deschise cu întreprinzători și specialiști din domenii strâns legate de antreprenoriat.

Ideea proiectului s-a născut datorită faptului că ambele companii, susținătoare ale IMM-urilor din România, sunt în contact permanent cu antreprenorii şi cunosc provocările acestora. Printre principalele cauze de eşec ale IMM-urilor se numără lipsa de educație antreprenorială.

Prima întâlnire Smart Talks a avut loc în Bucureşti, la Banca Transilvania, a reunit circa 100 de antreprenori, gazda evenimentului a fost Mircea Căpățînă, cofondator Smart Bill, iar speakerii au fost, de asemenea, următorii: Tiberiu Moisă, Director General Adjunct IMM & Midcorporate, Banca Transilvania; Iancu Guda, Preşedinte, Asociația Analiştilor Financiar-Bancari şi Mihai Rotaru, cofondator Clever Taxi.

Mesaje transmise la eveniment pentru antrenori:

• „Într-o mare de probleme, în România există şi foarte multe oportunități. Avem prea puține companii. Poate ar trebui să avem mult mai multe companii mici. Haideți să vedem cum putem să ajutăm toate aceste companii să aibă mai multe şanse de supraviețuire. Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să încerci. Este o călătorie din care toata lumea are ceva de de câştigat şi de învățat.” – Tiberiu Moisă, Director General Adjunct IMM & Midcorporate, Banca Transilvania

• “Ironia este că, deși sunt mulți oameni valoroși în România de la care antreprenorii ar putea primi sfaturi practice, aceștia nu au suficient timp pentru a ieși în față și a se implica, iar cei care sunt foarte efervescenți în acest demers, adesea nu au suficientă experiență și vorbesc din cărți. Prin Smart Talks urmărim să le oferim cât mai multor antreprenori informații la care altfel, probabil, nu au acces.” – Mircea Căpățînă, cofondator & BizDev Manager al Smart Bill

• Crezul nostru este că antreprenoriatul poate schimba România în bine, iar misiunea Smart Bill este de a le face antreprenorilor viața mai bună, astfel, Smat Talks vine ca un demers firesc. M-a bucurat teribil să găsim în Banca Transilvania un partener atât de apropiat de mediul antreprenorial și aici nu mă refer doar la serviciile băncii, ci și la înclinația managementului înspre astfel de proiecte. Mărturisesc că a fost una dintre cele mai plăcute surprize din ultimii ani să întâlnesc niște oameni modești și foarte intetresați să facă lucruri să se întâmple.”– Radu Hasan, Cofondator & CEO Smart Bill.

• “Când am decis să luăm investiția pentru Clever, nu banii au fost cel mai important lucru atunci, ci experiența cu care investitorul s-a alăturat echipei noastre. Aveam nevoie de expertiza de business, aveam nevoie de cineva care ne poate ghida. Banii au fost un bonus. Asta trebuie să urmărească toate start-up-urile care decid să ia o finanțare privată. Experiența de business a investitorului poate sa facă diferența.” – Mihai Rotaru, cofondator Clever Taxi

• “În România, durata medie a activității unei companii este de 10 ani, în comparație cu Ungaria (14 ani), Cehia (15 ani) sau Polonia (19 ani).” – Iancu Guda, Preşedinte, Asociația Analiştilor Financiar-Bancari

Lecții de antreprenoriat de la Mircea Căpățînă – Smart Bill

• Construieşti o viață, nu doar un business. Creşti oameni, nu doar o afacere. Este greu să ai o viață frumoasă fără valori. Este greu să construieşti un business care te împlineşte dacă nu este bazat pe valori.

• Matematica este bun prieten sau cel mai mare duşman. Orice afacere poate şi trebuie rezumată la un Excel.

• Factorul uman: un imens avantaj competitiv pentru cei mici.

Smart Bill este unul dintre partenerii Băncii Transilvania şi în proiectul BT Store, hub online cu soluții complementare bankingului pentru antreprenori, în cadrul căruia poate fi accesată soluția de emitere, livrare, încasare de facturi, avize etc. Smart Talks a avut şi o componentă de implicare socială, cu un impact pozitiv și în afara mediului antreprenorial: donațiile făcute de participanți au mers către proiectul Bucureştiul Are Suflet.

Patru bănci s-au înscris în Programul guvernamental "Investește în Tine", dar numai două au solicitat alocare de plafon pentru acest an - CEC Bank și Banca Transilvania, a menționat Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

"Referitor la băncile implicate în Programul guvernamental 'Investește în Tine', vă comunicam ca până la data prezenței (vineri 15 martie - n.red.) în cadrul programului s-au înscris patru finanțatori, dintre care CEC Bank și Banca Transilvania au solicitat alocare de plafon, în timp ce B.C.R. și Raiffeisen Bank și-au exprimat intenția de înscriere în viitor ca bănci partenere. Menționăm că în anul 2018 toate garanțiile au fost acordate prin intermediul CEC Bank. (...) Menționăm că, la momentul la care Ministerul Finanțelor Publice va primi solicitări de înscriere în Program și din partea altor potențiali finanțatori în afara celor deja înscriși, acestea vor fi analizate și aprobate conform legislației legale în vigoare", au menționat reprezentanții MFP.

Din plafonul de garanții aprobat pentru acest program guvernamental anul trecut în valoare de 600 de milioane lei, până la 31 decembrie 2018, au fost acordate un număr de 1.049 de garanții, în valoare totală de 29,14 milioane de lei, pentru o valoare a finanțărilor de 36,42 milioane de lei, "diferența de 570,86 milioane lei din plafon nefiind utilizată datorită perioadei scurte de funcționare a Programului în anul 2018, respectiv octombrie-decembrie 2018", au subliniat reprezentanții Finanțelor.

"În ceea ce privește estimările de garanții care vor fi acordate în anul 2019, vă informam că plafonul total al garanțiilor de stat care pot fi emise în anul 2019 este de 1.000 milioane lei", au subliniat reprezentanții Finanțelor.

Prin acest program pot solicita credite tinerii de 16-26 de ani care sunt elevi sau studenți sau care efectuează cursuri de specializare autorizate de către Ministerul Educației Naționale și de către Ministerul Muncii, precum și cei de 26-55 de ani care sunt cuprinși în sistemul de învățământ sau care efectuează cursuri de reconversie și/sau specializare profesională autorizate de către Ministerul Educației Naționale și de către Ministerul Muncii.

Creditele pot fi de maximum 40.000 de lei pentru tineri și de cel mult 35.000 de lei pentru persoanele mature, iar programul constă în garantarea, în numele și contul statului, a creditului.

Garanția, emisă de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Fondului Român de Contragarantare, acoperă maximum 80% din valoarea creditului, exceptând dobânzile și comisioanele bancare și alte sume datorate de beneficiarul programului în baza contractului de credit.

Garanția este garantată cu o ipotecă legală mobiliară asupra sumelor urmaribile, reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, deținute și/sau datorate, cu orice titlu, beneficiarului și codebitorului/codebitorilor de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, constituită de beneficiar în favoarea statului roman reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice.

Creditele pot fi acordate pentru o perioadă maximă de zece ani, inclusiv perioada de grație. Finanțatorii pot aproba prelungirea duratei inițiale de creditare în conformitate cu normele și procedurile interne proprii, cu încadrarea în durata maximă a finanțării de zece ani.

Creditul poate fi folosit pentru a acoperi nevoile beneficiarilor și familiilor acestora privind educația, sănătatea, cultura, sportul și cele de locuit.

Cupa României la baschet masculin a dat naștere unui conflict „împrumutat” din fotbal. Duelul dintre U-BT Cluj și BCM U Pitești din prima manșă a fazei sferturilor de finală s-a terminat cu victoria clujenilor, scor 93-88. Imediat după fluierul final jucătorii celor două echipe au luat parte într-un mic conflict, după ce oaspeții au făcut salutul echipei în mijlocul terenului de baschet, acolo unde de obicei se salută gazdele, la inițiativa tehnicianului Florin Nini.

Gestul făcut de Florin Nini a fost huiduit la scenă deschisă de publicul prezent la Polivalenta clujeană. Antrenorul a refuzat pe moment să dea declarații cu privire la acest eveniment. După acest meci, antrenorul Mihai Silvășan l-a atacat pe omologul său de la BCM U Pitești.

Fost campion atât ca tehnician cât și ca jucător cu U-BT Cluj, „Silva” i-a bătut obrazul lui Nini: „Chiar nu pot să tac. O lipsă totală de respect, atât acum două zile cât și azi, a lui Florin Nini. Nici nu a dat mâna cu mine după meci. A încercat să intre în centrul terenului unde de-obicei noi salutăm. Chiar nu pot să mai am absolut niciun respect pentru el”, a spus tehnicianul clujenilor, potrivit totalbaschet.ro.

Replica piteștenilor, la acuzele celor de la U-BT Cluj

Replica argeșenilor a așteptat până cu o zi înainte de meciul retur. Florin Nini i-a dat o replică lui Silvășan: „La finalul primului meci de acolo, cel de campionat, am salutat toată banca tehnică, așa cum am făcut-o de fiecare dată indiferent de adversar. Singurele cuvinte pe care i le-am adresat au fost ‘Nu așa.’, remarca mea fiind făcută pe baza unor lucruri pe care eu le-am văzut pe parcursul meciului. Din acel moment, să îmi jignești echipa, să mă jignești pe mine, asta nu știu dacă arată buna creștere, buna educație”, a spus tehnicianul, potrivit site-ului oficial al clubului.

Mai mult, oficialii echipei piteștene acuză fanii clujeni de un comportament complet nesportiv, mergând până la a-i acuza că umblă cu arme albe: „A fost o mică busculadă între jucători, dar încă o dată specific că această busculadă a fost creată datorită unui caracter nepotrivit al antrenorului clujean, iar sportivii noștri au fost scuipați în drum spre vestiare. Marius Ciotlăuș, care este clujean, o avea pe mama lui în tribună. Mergând spre vestiar, s-a oprit în dreptul tribunei ca să-și aștepte mama să vorbească cu ea. În acest timp, au venit doi spectatori clujeni care au început să-l înjure, să-l amenințe, unul avea chiar și un ciocan în mână”, a spus Mihai Popescu, managerul lui BCM U Pitești.

Returul partidei dintre BCM U Pitești și U-BT Cluj se joacă miercuri, 20 martie, de la ora 20:00.

Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România, a avut loc marți, 19 martie, la Teatrul Național București „Ion Luca Caragiale”.

Premiul pentru ”Cel mai bun regizor” a fost oferit de Banca Transilvania și a fost primit de Constantin Popescu pentru ”Pororoca”.

Aproape 80 de proiecte ale studenților și cadrelor didactice de la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor, din cadrul USAMV Cluj-Napoca, vor fi prezentate publicului și specialiștilor la Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii "Pro Invent 2019".

Reuniunea programată între 20-22 martie 2019, la BT Arena, va aduce în prim-plan peste 350 de invenţii din variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii, inclusiv din cadrul ingineriei alimentare, iar între participanți se numără universităţi, institute, centre şi staţiuni de cercetare, firme, asociaţii ale inventatorilor sau persoane fizice din ţară şi din străinătate. Printre lucrări: chipsuri de sfeclă de zahăr, praline imprimate 3D, cremă tartinabilă din semințe de cânepă, iaurt lapte de capră sau cârnați de porc cu adaos de turte de măsline.

De asemenea, în 21 martie, între orele 14.00 – 16.30, de asemenea la BT Arena, specialiști din cadrul universității vor participa la workshop-ul ”Helthcare Innovation”, alături de EIT Health, Universitatea ”Babeş-Bolyai”, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Haţieganu” și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Ajutată și de un context internațional favorabil, bursa românească a urcat pe cele mai ridicate valori din acest an. Indicele BET se apropie de reperul de 8.000 de puncte.

A fost suficient ca succesiunea de știri negative să se oprească pentru ca bursa românească să se înscrie pe o traiectorie ascendentă. Mișcarea de revenire din minimele locale s-a reluat astăzi, cu o ședință „verde”, în care piața a fost trasă în sus de aprecierile acțiunilor tradițional preferate de investitorii instituționali nerezidenți.

Indicele compozit BET Plus a urcat cu 0,82%, iar indicele reprezentativ BET a avansat cu 0,87%, până la nivelul de 7.947,65 de puncte. Este nu numai cea mai ridicată valoare la închidere la acest an, dar și un nivel care este cu numai 5,60% sub reperele de dinaintea anunțului ordonanței de urgență cu prevederi-șoc pentru mediul corporativ.

Sub aspect tehnic, indicele poate ataca următoarele niveluri de rezistență tehnice, respectiv media mobilă exponențială de 200 de zile (EMA200) și retragerea Fibonacci de 61,8% a impulsului descendent de la finalul anului trecut.

Bursa de la București a avut susținere și din piețele financiare internaționale unde a fost un climat favorabil activelor de risc. În mod particular, în Europa, majoritatea indicilor au avut închideri pozitive: +0,62% pentru indicele Euro Stoxx 50, +0,34% pentru indicele FTSE100 de la Londra, +0,24% pentru indicele CAC40 de la Paris, +1,13% pentru indicele DAX de la Frankfurt, +0,28% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, -0,17% pentru indicele BUX de la Budapesta și -0,13% pentru indicele PX de la Praga.

La BVB, rulajul de 43,74 milioane lei (9,20 milioane euro) al pieței de acțiuni a fost cu puțin sub media de anul trecut, dar și debalansat către primii cei mai tranzacționați 2 emitenți, care au asigurat nu mai puțin de 69,42% din această activitate de tranzacționare.

Astfel, titlurile BRD Groupe Société Générale (BRD) au urcat cu 1,58%, până la prețul de 12,86 lei/acțiune, pe transferuri de 16,48 milioane lei. Pe același simbol s-a realizat și cea mai mare tranzacție specială a zilei, în valoare de 3,81 milioane lei.

Un alt schimb de tip deal, ridicându-se la 3,04 milioane lei, a fost efectuat cu titluri Romgaz Mediaș (SNG). În piața reglementată, titlurile producătorului de gaze naturale au avansat cu 0,33%, până la prețul de 30,60 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 7,04 milioane lei.

Tot pe segmentul energetic, titlurile OMV Petrom (SNP) au crescut cu 1,11%, până la prețul de 0,3640 lei/acțiune, pe al 3-lea rulaj al zilei. Este un parcurs ascendent favorizat în aceste zile atât de propunerea pentru acordarea unui dividend brut de 0,0270 lei/acțiune, cu randament de peste 7%, dar și trendul ascendent pe piața petrolului. Astăzi la Londra, țițeiul de tip Brent a ajuns din nou la maximul ultimelor 4 luni, în zona de preț de 68 dolari/baril.

Acesta este contextul în care indicele sectorului energetic de la BVB, BET-NG, a câștigat 0,63%. Pe contrasens, indicele financiar BET-FI a coborât cu 0,17%, până la nivelul de 35.705,13 de puncte. Cel mai important emitent din structura sa, Fondul Proprietatea (FP) a câștigat, totuși, 0,45% la nivelul capitalizării bursiere, prețul de închidere al titlurilor sale fiind de 0,8860 lei/acțiune, într-o sesiune cu schimburi de 2,39 milioane lei.

Cele mai lichide acțiuni de la BVB, cele ale Băncii Transilvania (TLV), au cedat astăzi prim-planul în ceea ce privește lichiditatea. Activitatea de tranzacționare a fost de numai 1,90 milioane lei, într-o zi în care cotația s-a apreciat cu 1,46%, până la prețul de 2,0900 lei/acțiune.

Indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) nu a reuşit să recupereze nici după trei luni şocul resimţit în luna decembrie a anului trecut, ce s-a resimţit cel mai puternic în data de 19 decembrie 2018, când referinţa pieţei noastre de capital s-a prăbuşit cu 11,21% ca urmare a declaraţiilor făcute cu o seară în urmă de Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, privind măsurile ce s-au materializat în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 114/2018 şi care, de atunci şi până acum, au ţinut sub asediu activitatea de la BVB.

Practic, coşul de acţiuni ce cuprinde în structura sa cele mai importante titluri ale bursei bucureştene a încheiat şedinţa din data de 18 martie 2019 la 7.883,39 de puncte, cu 6,36% sub cele 8.419,19 puncte de indice pe care BET le afişa la aceeaşi dată a lunii decembrie a anului 2018, infirmând complet declaraţiile lui Darius Vâlcov, consilierul premierului pentru probleme economice, care era de părere, în data de 20 decembrie 2018, chiar la o zi după al doilea cel mai mare picaj al bursei de la reînfiinţarea sa din anul 1995, că "scăderile sunt trecătoare" şi că ar trebui să ne aşteptăm "să fie recuperate în două - trei săptămâni".

Nici vorbă de aşa ceva! La trei luni scurse de la acel moment, preţurile majorităţii acţiunilor componente ale indicelui BET (care între timp s-a îmbogăţit cu Alro) se află sub cele afişate în data de 18 decembrie 2019, ultima zi când piaţa noastră de capital a trăit fără ameninţarea măsurilor incluse în OUG.

Un investitor cu o experienţă de circa 20 de ani la BVB, care a ţinut să-şi menţină anonimatul, ne-a spus: "Este foarte greu de crezut că, în viitorul apropiat, piaţa va atinge nivelurile înregistrate înainte de anunţarea măsurilor ce au constituit Ordonanţa 114. Companiile vor da dividende cu randamente bune în comparaţie cu dobânzile bancare, astfel încât există oportunităţi de achiziţii în piaţă, dar nu trebuie să uităm că tocmai ne-a trecut glonţul pe lângă ureche şi, cu toate că Standard & Poor's a menţinut stabilă perspectiva noastră de rating, dacă se vor deteriora dezechilibrele macroeconomice, riscăm ca, pe termen mai lung, să spunem un an, să ne trezim cu o modificare a rating-ului, cu impact negativ asupra pieţei".

Este o afirmaţie care vine în condiţiile în care, săptămâna trecută, agenţia de evaluare şi-a exprimat convingerea că Guvernul nostru va revizui prevederile cheie din OUG 114, menţionând că există posibilitatea de scădere a ratingul în următoarele 12-24 luni, dacă aşteptata modificare a politicilor va fi insuficientă pentru a evita o încetinire pronunţată a economiei.

Referitor la cele trei luni scurse de la declaraţiile lui Teodorovici ce au zguduit bursa noastră, investitorul ne-a spus: "Pe de o parte, pentru investitorii curajoşi, a fost o fereastră de oportunitate pentru că au găsit, mai ales în cazul acţiunilor bancare, nişte preţuri la care nu se aşteptau înainte de momentul Ordonanţei, iar aici cel mai bun exemplu este SIF Oltenia care a avut şi disponibilităţi importante ca urmare a vânzării pachetului deţinut la Banca Comercială Română. Practic, a fost o perioadă fenomenală de cumpărare pentru SIF5. Totuşi, aceşti investitori curajoşi şi-au asumat şi un risc însemnat, pentriu că scăderea putea să continue. Pe de altă parte, a fost o perioadă plină de incertitudine, care persistă până în ziua de astăzi, pentru că încă nu ştim cum va arăta Ordonanţa.

Noi, investitorii, aşteptăm un semnal clar din partea autorităţilor, pentru a ne putea contura nişte strategii de investiţii. Sigur că au apărut diferite zvonuri, dar până când nu vom vedea totul negru pe alb, nu ştim la ce să ne aşteptăm".

La începutul acestei săptămâni, Eugen Teodorovici a anunţat, în Parlament, că Executivul va veni cu o propunere de schimbare a OUG 114, rezultată în urma dialogului şi pentru interesul mediului de afaceri, nu din constrângere sau la presiunea companiilor, precizând totodată, conform Agerpres, că până la finalul lunii martie, Ordonanţa până la finalul lunii martie OUG 114 va fi modificată.

Un total de 23 de companii listate pe Bursa de Valori București (BVB) vor să distribuie anul acesta dividende în valoare totală de 4,8 miliarde lei, acționarii BRD, Fondul Proprietatea (FP) și Banca Transilvania (TLV) urmând să obțină cele mai mari câștiguri, cuprinse între 8 și 13%.

Valoarea totală a dividendelor ar putea să urce considerabil după ce “perlele” din energie ale statului vor anunța, săptămânile viitoare, ce distribuții de bani urmează să facă. Cele mai mari așteptări vizează Romgaz (SNG), singura companie din “Careul de ași” – societăți listate cu profit anual de peste 1 mld. lei – care încă nu a făcut o propunere oficială de distribuție a dividendelor.

Nuclearelectrica, Transgaz și Conpet sunt celelalte companii de stat care ar putea anunța dividende semnificative.

BRD este în momentul de față cea mai generoasă companie de pe bursă, administratorii băncii propunând distribuția unui dividend brut de 1,64 lei/acțiune, adică echivalentul unui câștig de aproape 13%. De asemenea, Fondul Proprietatea a surprins anul acesta prin anunțul unui dividend cu randament 10,2% și o valoare totală a distribuțiilor de 654,8 mil. lei.

La polul opus se află producătorul de medicamente Antibiotice Iași, cu dividende care în prezent echivalează unui randament de 2,1%. Nici societățile de investiții financiare (SIF) nu se pot lăuda cu randamente majore, propunerile a trei dintre acestea abia ajungând la un randament de 3%.

Luând în calcul anunțurile făcute până acum, valoarea medie brută a dividendelor propuse de companiile listate pe BVB este de 5,5%.

Transgaz, Romgaz şi vinăriile Purcari sunt emitenţii din structura indicelui principal BET care înregistrează pe baza rezultatelor financiare pentru 2018 cele mai ridicate marje ale profitului net, indicator care arată în procente cât de profitabilă este activitatea unei companii, potrivit datelor agregate de analiştii de la BT Equity Research.

„Investitorii se uită la marja de profit ca să îşi dea seama de atractivitatea sectorului respectiv. Cu cât marja de profit este mai mare, cu atât compania îşi poate permite să investească mai mult în activitate, să suporte mai uşor diverse majorări imprevizibile ale costurilor operaţionale şi de finanţare, deci riscul companiei, făcând abstracţie de alte variabile, este în general mai mic. În plus companiile cu marje ridicate în general pot să îşi răsplătească investitorii cu dividende atractive“, spune Adrian Cojocar, director general adjunct al Patria AM, pentru ZF.

Din rândul celor 15 companii ale căror acţiuni intrau la finele anului 2018 în structura indicelui principal BET, şase au anunţat până în prezent cum îşi vor remunera investitorii pe baza profitului net înregistrat în 2018, în timp ce Purcari a spus în cadrul teleconferinţei de prezentare a rezultatelor că va repartiza dividende, dar decizia cu privire la suma alocată va fi luată la următoarea şedinţă a boardului din această lună şi ulterior propusă acţionarilor.

Transgaz este singura companie de stat din prima ligă bursieră care a anunţat propunerile de dividende către acţionari, respectiv un randament de 6,4% la preţurile curente de tranzacţionare, adică jumătate din profitul net pe 2018. „Marjele ridicate de profit la companiile statului pot fi explicate prin faptul că aceste companii sunt plasate în sectoare de activitate atractive, cum sunt cel energetic, deţin monopolul pe diverse pieţe sau sunt printre primii 2-3 jucători din industrie, dar nu este de neglijat şi faptul că deţin o echipă de manageri cu multă vechime şi experienţă. Plus că transparenţa pe care o oferă listarea la bursă contribuie de asemenea la eficientizarea companiilor de stat“, spune Adrian Cojocar. Marja de profit se calculează ca raport între profitul net şi cifra de afaceri şi arată abilitatea companiei de a-şi ţine costurile sub control şi de a genera cât mai mult profit din activitatea desfăşurată. De exemplu, în cazul Transgaz, la 100 de lei afaceri, compania de stat a generat 30,5 lei profit net. Fondul Proprietatea, băncile şi operatorul bursier nu au fost incluse în analiza ZF din motive de comparabilitate.

Adrian Cojocar spune că pentru a evalua o companie, marja de profit este relevantă doar în comparaţie cu sectorul din care face parte.

„Cum indicele BET cuprinde companii din variate industrii şi sectoare de activitate, o comparaţie între acestea nu se poate face. Pentru o comparaţie între emitenţi din diverse sectoare, mai relevant este indicatorul ROE (rentabilitatea capitalurilor proprii) pe o perioadă mai lungă de timp, pentru că, la fel ca şi marja de profit, poate să varieze destul de mult de la un an la altul.“

Guvernatorul BNR nu ratează nicio ocazie pentru a le reaminti guvernanților că în timpuri bune, în care ai creștere economică, e nevoie să pui bani deoparte, ca să ai din ce te ”hrăni” atunci când vor veni vremuri tulburi. Prezent marți la Constanța, Isărescu a reamintit că o expansiune obținută cu prețul unui deficit fiscal sau de cont curent excesiv, ar putea fi de natură să destabilizeze parcursul pozitiv al unei economii.​ Guvernatorul BNR s-a deplasat la Constanța pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius.

Disertația Guvernatorului a fost legată de adoptarea monedei euro.

Principalele idei din discursul guvernatorului Isărescu:

• Există patru tipuri de convergență care trebuie luate în considerare. Convergența nominală este ușor de cuantificat, fiind prevăzute criterii clare, fiind cunoscute drept criteriile de la Maastricht. Un al doilea tip de convergență este cea reală, care se referă la nivelul de dezvoltare economică, fiind măsurată prin nivelul PIB pe locuitor. Al treilea tip de convergență la care mă refer este cea instituțională, care privește compatibilizarea instituțiilor cu cele ale zonei euro. În acest proces, o importanță deloc de neglijat o are și instituția băncii centrale, inclusiv din perspectiva independenței acesteia. Astfel, este necesară întărirea independenței BNR prin modificarea legii care guvernează activitatea sa. Este important de subliniat că nu trebuie să intervină modificări de natură a eroda în vreun fel independența instituției, așa cum ar putea să se întâmple dacă unele prevederi cuprinse în propuneri legislative recente ar fi adoptate. În fine, există și convergența structurală, care constituie un concept mai vag, referitor la adecvarea structurii economiei respective la cea a zonei euro. Convergența structurală vizează un spectru larg de domenii, de la structura pe ramuri a economiei până la flexibilitatea unor piețe și la sincronizarea ciclurilor de afaceri.

• Experiența practică a demonstrat că zona euro nu este un loc confortabil pentru economiile cu nivel scăzut de competitivitate sau cu piețe rigide.

• Forțarea excesivă a procesului de convergență este tot atât de nocivă precum trenarea acestuia. Dictonul latin ”Festina lente!” se aplică și în acest caz, a ne grăbi încet pe calea convergenței însemnând să o parcurgem într-o cadență sustenabilă pe termen mediu și lung.

• În intervalul iulie 2015 – noiembrie 2017 România a îndeplinit toate criteriile de convergență prevăzute în Tratatul de la Maastricht. Faptul că, la momentul actual, valorile de referință pentru rata dobânzii pe termen lung și pentru inflație nu mai sunt îndeplinite reprezintă un avertisment că ar trebui depuse eforturi pentru realizarea convergenței nominale într-o manieră durabilă, și nu accidentală sau temporară. Acest lucru este posibil numai atunci când cele două tipuri de convergență se potențează reciproc.

• Este important să menținem economia pe un trend de creștere, fiind totodată extrem de atenți să protejăm echilibrele macroeconomice recâștigate în urma unui proces dureros de ajustare care a avut loc după criza financiară internațională. Singura modalitate de a merge înainte este aceea de a recurge la un mix coerent de politici macroeconomice și la reforme structurale ferme, menite să majoreze potențialul de creștere a economiei și, în același timp, să îi sporească rezistența la șocuri. Această abordare nu ar trebui să lase loc politicilor prociclice.

• Planul de trecere la euro propune acțiuni pregătitoare structurate în jurul mai multor teme. De exemplu, în ceea ce privește politica monetară și cea macroprudențială, se subliniază necesitatea unei abordări care să favorizeze stabilitatea prețurilor, stabilitatea financiară și controlul dezechilibrelor externe, urmărindu-se aducerea inflației, în mod sustenabil, la niveluri apropiate celor din zona euro. Un alt exemplu îl reprezintă domeniul finanțelor publice și al administrației publice, unde se recomandă consolidarea bugetară prin reducerea deficitului bugetar structural și creșterea spațiului fiscal, alături de utilizarea anticiclică a politicii fiscale, drept instrument principal de stabilizare (alături de politica veniturilor și de cea macroprudențială).

• Planul național de adoptare a monedei euro este însoțit de un Raport de fundamentare, care oferă soluții pentru reducerea perioadei de pregătire a aderării. Conform Raportului, este esențial să fie întreprinse reforme structurale și instituționale.

• Fără compatibilitate structurală și instituțională, fără echilibre economice care să aibă corespondent în convergența reală, poziția în zona euro ar fi una precară.

Discursul integral de la Constanța al Guvernatorului este disponibil pe site-ul BNR, aici.

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a afirmat, marţi seara, că taxa pe lăcomie pentru bănci va fi transformată în stimulentul pentru hărnicie, iar ultimele discuţii le va avea miercuri.

„Am promis, că până la final de luna martie se face o modificare a acestei ordonanţe. Partea de bănci, mâine dimineaţă, am o discuţie la Ministerul de Finanţe cu reprezentanţi ai sistemului bancar, am avut şi azi cu colegi de la Banca Naţională centrală. Mâine, închidem modificările legate de sistemul bancar. Se schimbă taxa pe lăcomie în stimulentul pentru hărnicie. Dacă banca sau băncile, de la caz la caz, îşi asumă că vor finanţa economia noastră reală, care are nevoie de finanţare, atunci inclusiv taxa”, Eugen Teodorovici, marţi seara, într-o emisiune la TVR1.

Ministrul Finaţelor a susţinut că mecanismul va fi atât de flexibil, încât unele bănci s-ar putea să nu o achite.

„Acest mecanism care este foarte flexibil stimulează banca şi txa care se pune pe o parte din activele financiare rămase ca fiind impozabile se poate duce către zero până la final de an, dacă băncile dovedesc că au finanţat companiile din România, persoanele fizice, titlurile de stat. Am pus zero (în buget - n.red.), pentru că eu nu pun taxă, am mai spus-o”, a detaliat Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a mai susţinut că bancherii au bonusuri foarte mari şi nu îi interesează situaţia băncii, a cărui faliment poate afecta economia.

Restul modificărilor la OUG 114/2018 vor fi anunţate de ministrul Comunicaţiilor şi de ministrul Energiei în perioada următoare, conform ministrului Finanţelor.

„Aceasta este şi ideea: să nu plătiţi mai mult pe metru cub de gaz sau telefonie. Aici este lupta”, a completat Teodorovici, care a menţionat că în ceea ce priveşte nivelul ratelor bancare va exista o reduce până la finalul acestui an, dar poate estima cât.

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunțat, marți seara, la TVR 1, că amnistia fiscală va fi discutată în Guvern în luna aprilie, iar măsura va viza atât mediul privat, cât și pe cel de stat.

„Amnistia fiscală vine, curând. Cei care ne urmăresc să nu creadă că pot să nu plătească la stat. Este pentru trecut. Această propunere va fi foarte bine primită de mediul de afaceri. Va fi valabilă și pentru cei care sunt în eșalonări și insolvență. În aprilie, vreau să o avem în Guvern”, a spus Eugen Teodorovici, marți seara, într-o emisiune la TVR1.

Ministrul Finanțelor a menționat că va fi valabilă atât pentru mediul privat, cât și pentru cel public – „nu poți să acționezi diferit”.

„La o companei de stat este clar că este singura șansă și unica, probabil, să poți să o readuci în economie ca un actor activ. Ca și la privat spui așa: «Ai accesorii, le dai la o parte», ce rămâne ca principal. Aceasta este una dintre propuneri”, a mai spus Teodorovici.

Ministrul Finanțelor a susținut că problema nu se pune câți bani va pierde statul prin această amnistie, ci „eu, stat, am vreo șansă să recuperez?”.

„O să aveți o situație în Nota de fundamentare, pentru că aceste calcule se fac. Noi avem inclusiv mai multe variante de eșalonare, pentru că am spus că eșalonarea trebuie făcută într-o perioadă care să permită firmei să facă cu adevărat businessul pentru care a fost înființată, să-și poată plăti obligațile față de terți și, într-un final, să poată să dea și statului o parte pe care pate să o dea din principalul care rămâne. Aceasta să fie o perioadă atât de lungă, încât să permită un astfel de comportament în piață”, a precizat Teodorovici.

De asemenea, companiile care au capital negativ vor avea un termen până la care să-și majoreze capitalul, iar dacă nu îl majorează, vor fi dizolvate, potrivit ministrului Finanțelor.

„Sunt foarte multe firme în România care au un astfel de comportament și care le afectează pe cele care sunt curate și corecte. Lucrurile se vor curăța în economie. Firmele vor vedea că toate măsurile sunt menite să sprijine mediul de afaceri din România”, a detaliat Teodorovici.

Ministrul Finanțelor a subliniat că vor mai fi și alte modificări ale legislației, iar acestea vor fi făcute doar după discuții cu mediul de afaceri. „Singurul caz a fost al Ordonanței 114”, a subliniat Teodorovici, referindu-se la modificările care au afectat mediul de afaceri și care n-au fost discutate cu aceștia. Ministrul a susținut că în cazul OUG 114/2018 s-a procedat astfel, deoarece erau foarte multe presiuni să nu fie adoptată.

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a pariat, marți seara, că mediul de afaceri va fi foarte mulțumit de modificările la Ordonanța de Urgență nr. 114/2018. „Mediul economic va fi mulțumit de ceea ce urmează (modificările la OUG 114/2018)”, a spus Eugen Teodorovici, într-o emisiune la TVR 1.

Ministrul Finanțelor a pariat cu moderatorul că „mediul de afaceri va fi foarte încântat” de modificările la OUG nr 114/2018, dar nu pe demisia lui, dacă va fi infirmat de mediul de afaceri.

„Nu cu demisia. Îmi asum. Dar când vine Iohannis și spui Tu minți... Pe Băsescu l-ați întrebat”, a mai spus Teodorovici.

Ministrul Finanțelor a completat că în acest an Guvernul se va concentra pe investiții. „Partea socială este gata, pe Legea pensiilor, Legea salarizării. Ajunge. Acum economia, că dăm ajutor de stat pentru companii, că venim cu măsuri care să sprijine mediul de afaceri, că venim cu amnistia fiscală...”, a mai spus Teodorovici.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, se întâlnește miercuri dimineață cu reprezentanții Asociației Române a Băncilor pentru a discuta despre modificarea taxei pe activele bancare, introdusă prin OUG 114/2018. Guvernul a promis Standard & Poor’s că va modifica Ordonanța, după discuții cu toate părțile afectate, după ce agenția a informat Executivul PSD/ALDE despre o posibilă înrăutățire a perspectivei de rating, ca urmare a efectelor nefaste aduse de taxa bancară asupra stabilității financiare și a economiei în ansamblu.

Bancherii au reclamat că nu au fost consultați la adoptarea Ordonanței și că au avut o singură întâlnire cu Finanțele, la finele lunii februarie, deși li se promisese că vor mai urma discuții.

Ministerul Finanțelor a lucrat cu Banca Națională a României la posibile variante de modificare a taxei bancare. Faptul că S&P a pus în discuție perspectiva de rating a României – respectiv o înrăutățire a acesteia de la „stabilă” la „negativă” - a contribuit la schimbarea atitudinii Guvernului. Dacă Teodorovici numea, în 25 februarie, OUG 114 drept „actul normativ cel mai curajos și îndrăzneț apărut după Revoluție”, în pofida faptului că a fost criticat vehement de mediul economic, BNR sau Banca Centrală Europeană, în 28 februarie ministrul trimitea o scrisoare celor de la S&P în care anunța că va modifica taxa.

Ultima variantă discutată, și prezentată de Profit.ro la finele săptămânii trecute, presupune scăderea ratei de impozitare, eliminarea legăturii cu ROBOR, precum și excluderea mai multor tipuri de active din baza impozabilă. Impactul asupra băncilor ar scădea de la 5,4 miliarde de lei/an la circa 1 miliard de lei/an.

Băncile au solicitat Guvernului să renunțe la taxă. Însă, dacă acest lucru nu este posibil, atunci cota de taxare să fie redusă și să nu se aplice băncilor cu pierdere. Cele care obțin profit ar urma, în varianta imaginată de bancheri, să fie taxate în limita unui coridor cu un plafon procentual de 16% din profit, astfel încât să nu reprezinte mai mult de o dublare a impozitului pe profit plătit în mod obișnuit și să nu conducă la decapitalizarea băncilor.

Rămâne de văzut dacă Guvernul va fi convins de argumentele bancherilor, în condițiile în care propunerile lor nu se regăseau în forma discutată recent.

Ședința Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, din Camera Deputaților, cu privire la un eventual aviz pe Ordonanța lăcomiei a început cu un deznodământ deja știut. Neoficial, toți invitații știau că se va vota amânarea cu două săptămâni. Înainte de această ședință, a mai fost una la Comisia pentru tehnologia informației, care s-a încheiat la fel.

De acest act normativ nu au fost mulțumiți nici unii reprezentanți din Partidul Social Democrat, membri în Comisie. Chiar președintele de ședință Gheorghe Șimon (deputat PSD) a avut câteva remarci negative. Unele instituții au lipsit, precum Ministerul Dezvoltării, Comisia Națională de Strategie și Prognoză și Ministerul Muncii. În ceea ce privește Ministerul Finanțelor, au venit doi experți care nu au putut să vorbească decât strict pe domeniul de activitate pe care îl gestionează: accize și TVA.

Prima dată i s-a dat cuvântul lui Marian Cristian Dincă, expert în cadrul Direcției de legislație Cod fiscal și reglementări vamale la Ministerul Finanțelor. Acesta a explicat ce modificări sunt din punct de vedere al accizelor.

Gheorghe Șimon: - Doar atât?

Dincă Marian Cristian: - Din punct de vedere al domeniului accizelor, da.

A urmat apoi Dan Buzdugan, expert tot de la Ministerul Finanțelor Publice, Direcția legislație Cod fiscal și reglementări vamale, serviciul TVA: OUG 114 pe lângă multe ale modificări are o modificarea Codului Fiscal care vizează prelungirea până la data de 30 iunie 2022 a perioadei de aplicare a mecanismului de taxare inversă.

Gheorghe Șimon: Stați un pic, să ne înțelegem. Deci Ministerul de Finanțe susține această formă a proiectului?

Unul dintre experți: Noi vorbim doar din perspectiva Codului fiscal TVA și accize. Noi susținem. Nu avem mandat pentru a vorbi la nivelul întregului minister, evident.

Gheorghe Șimon: Privind taxa pe active bancare susțineți?

Expertul MFP: Nu este cineva de la impozitul pe profit.

Gheorghe Șimon: Păi ce, trebuie să chemăm tot Ministerul de Finanțe ca să ne expună sau să susțină sau să prezinte Ordonanța?

Expertul: Noi am venit la nivel de experți, acesta este mandatul pe care l-am avut și ne-am prezentat în fața dvs. La alt nivel nu suntem capabili să reprezentăm noi. Eram ca ajutor pentru...

Gheorghe Șimon: Nu transmiteți domnului ministru, când ne onorează, cu cel puțin un secretar de stat la Comisie?

Expertul: Îi transmitem!

Gheorghe Șimon: Prin portar transmiteți sau direct la dânsul în birou? Adică cele două chestiuni le susțineți și restul... deci atâta este bun în această Ordonanță, din punctul de vedere al Ministerului de Finanțe. Restul, nu mai este bun.

Experul a continuat spunând că acesta a fost mandatul.

Din partea Ministerului Tineretului a fost prezent secretarul de stat Cosmin Butuza. Acesta a solicitat abrogarea unui articol care limitează rentele viagere (pentru sportivii de performanță) la nivelul lunii decembrie 2017. De asemenea, a mai susținut un amendament care a prevăzut modificări în sensul folosirii muncitorilor zilieri, lucru care a fost gândit prost în OUG. Asta pentru că instituția are hoteluri și centre de agrement pentru activitățile desfășurate la bazele sportive.

După susținerea celui de-al doilea amendament, președintele de ședință a spus: Adică am reușit prin OUG 114 să omorâm și zilierii.

Florin Dănescu (ARB) vrea mai multe programe precum Prima casă pentru a ajuta economia

A venit rândul lui Florin Dănescu, de la Asociația Română a Băncilor, care a vorbit despre ce efecte negative are taxa pe active.

„Este o stare de neliniște permanentă la nivelul industriei bancare pentru că ne apropiem de sfârșitul primului trimestru. Sunt bănci care sunt listate pe bursă și nu pot să depună legal bugete și planuri de afaceri”, a spus Dănescu.

El a precizat că efectele vor fi contrare intenției guvernului, respectiv vor duce la scăderea creditării, creșterea costurilor etc.

„Datorită efectelor puternice imediate creează o neliniște. Mediul investițional internațional este într-o situație de neliniște cum nu am mai întâlnit. Eu sunt unul din care răspund la întrebări. Nu vorbesc din auzite. Noi încă nu știm să le spunem că suntem parte dintr-un dialog. ARB nu le poate spune ce se întâmplă”, a mai afirmat reprezentantul ARB.

Băncile a fost atacate de mai mulți reprezentanți PSD pe parcursul dezbaterilor. Primul a fost chiar Șimon:

„Eu nu v-am auzit, în alte dăți, cu o pledoarie, în aceeași măsură atunci când banca nu este un partener corect de afaceri cu o societate comercială. Banii sunt foarte scumpi. Mi-aș dori ca băncile să fie un partener de afaceri. Statul se împrumută la o dobândă de 4,08%. Adică, pe deoparte venim cu această impozitare a lăcomie, dar Guvernul vine să se împrumute la dvs. La o dobândă foarte ridicată”

Florin Dănescu a susținut că este nevoie de programe precum Prima Casă pentru a ajuta economia reală.

„Ar trebui să apară programe comune, adevărate. Un exemplu a fost Prima casă prin care să faci bancabilă o pătură mai mare din economia reală. În ceea ce privește prețul titlurilor de stat relevă prețul cel mai mic dintr-o economie. Se spune că oricine investește în alt domeniu real ar trebui să se raporteze la prețul îndatorării statului ca fiind cel mai mic preț pentru că are riscul cel mai mic. Asta relevă faptul că altele sunt cauzele pentru care prețurile sunt mari”, a afirmat Dănescu.

Discuția a mai continuat dar, în cele din urmă, au vorbit din partea patronatelor de pe piața materialelor de construcții.

Două doamne, reprezentante a acestui sector economic, au prezentat problemele care au apărut în practică din cauza acestei Ordonanțe, în principal a prevederilor referitoare la piața construcțiilor, menționând că aceste companii sunt afectate și de alte măsuri, precum cele din energie și gaze.

Astfel au menționat faptul că trebuie să dea salariul de 3.000 de lei chiar și femeii de serviciu. Au cerut să se introducă și alte CAEN-uri, precum fabricarea cimentului, varului, ipsosului și a altor produse care se referă al asfalt.

„Prevederea cu 80% din cifra de afaceri să fie în domeniul construcțiilor să fie scăzută la 60%. Asta mai ales că au primit de la Inspecția Muncii o hârtie din care reiese că dacă există într-o societate un CAEN aplic[ la toate celelalte CAEN-uri salariul minim de 3.000 lei. Dacă are o societate integrată cu ciment, var, prefabricate, are prefabricatele, care sunt recunoscute, iar celelalte nu sunt recunoscute de OUG. Aplică la toți salariul de 3000”, a spus una dintre doamne.  ”Nu mai spun modul de calcul. Ordonanța spune să aplic lunar. Păi câți salariați și câți oameni să ai să închizi luna, să vezi cât e producția marfă, să vezi ce ai făcut du în funcție de producția respectivă, dacă te încadrezi la 80% sau nu. Dacă nu te încadrezi, salariatul pleacă cu bani mai puțini acasă, într-o lună. Este o discriminare atât între societăți cât și între salariați.”

În final, s-a decis amânarea cu două săptămâni a dezbaterii în speranța că, potrivit președintelui de ședință, „însuși Guvernul își dorește o reanaliză pe acest OUG 114 și o modificare printr-o altă OUG pe acest proiect”.

Senatorul liberal Florin Cîţu a anunţat, marţi, pe Facebook, că le-a cerut, din nou, premierului Viorica Dăncilă, şi ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, să-şi prezinte declaraţiile pe propria răspundere prevăzute în OUG nr. 114/2018.

„Viorica, nu te juca cu legea! Le-am cerut oficial, din nou, premierului şi ministrului Finanţelor, să-mi prezinte declaraţiile pe propria răspundere, aşa cum cere art. 46 din OUG 114/2018. Dacă aceste declaraţii există şi refuză să le prezinte, atunci cei doi sunt pasibili de închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă aceste declaraţii nu există, atunci încalcă voit şi repetat legislaţia în vigoare şi trebuie să suporte consecinţele legii. Legea trebuie respectată de toţi cetăţenii României. #RomaniaFaraPSDsiALDE”, scrie, marţi, Florin Cîţu, într-o postare de pe Facebook.

Articolul 46 din OUG nr. 114/2018 prevede că, prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (4) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, „prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice semnează o declaraţie de răspundere prin care se atestă, exclusiv, corectitudinea şi integralitatea informaţiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021”.

„Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice semnează o declaraţie ce atestă exclusiv încadrarea proiectului de buget pe anul 2019 şi perspectiva 2020-2022 în ţintele, obiectivele şi priorităţile asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021. Prevederile art. 30 alin. (5) din Legea nr. 69/2010, republicată, nu se aplică pentru planificarea bugetară pe anul 2019 şi perspectiva 2020-2022”, mai arată prevederile din OUG nr. 114/2018.

Senatorul PNL mai susţine că are informaţii care arată faptul că Liviu Dragnea, preşedintele PSD, are legături cu preşedintele rus Vladimir Putin.

„P.S. Mâine, adevărul despre legătură lui Putin cu cei doi vasali Victor Orban şi Dragnea.Viorica, nu te juca cu legea!”, a încheiat Cîţu, marţi, pe Facebook.

Fostul trezorier al Bancpost Lucian Isar a declarat, marţi, la audierea Comisiei economice a Senatului că BNR este singura instituţie bancară din România care poate manipula cursul de schimb sau dobânzile.

“În piaţa din România, singurul jucător care are dimensiunea suficientă încât să manipuleze cursul de schimb sau dobânzile este Banca Naţională. Dl guvernator a participat şi a făcut nişte înţelegeri cu băncile. Băncile comerciale nu au cum să se înţeleagă să manipuleze cursul şi dobânzile, pentru că n-au dimensiunea potrivită”, a afirmat Lucian Isar.

El a mai spus, la audierea în cadrul anchetei parlamentare privind manipularea ROBOR că Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere a BNR, printr-un alt angajat al instituţiei, a pus presiune pe unele bănci pentru a gestiona dobânzile, în urma crizei financiare din perioada 2008-2009.

“Înaintea Consiliului Concurenţei, a fost telefonul din partea dl Isărescu. După acest telefon Isărescu a acuzat un atac pe curs din partea a trei bănci străine, Barclay’s, Credit Suisse şi Goldman Sachs. După ce acestea i-au transmis salutări, şi-a dat seama că trebuie să schimbe strategia şi să nu mai acuze bănci din străinătate şi a trecut la presiunea pe băncile locale să nu mai lucreze cu băncile din străinătate. Ăsta este momentul în care dl Cinteză a cerut diferiţilor reprezentanţi, şefi din băncile comerciale să vină la BNR, acuzându-i cu locul de muncă. În perioada de investigaţie - Consiliul Concurenţei nu s-a uitat - au existat aceste discuţii care dl Cinteză le-a avut cu băncile în care ameninţă un vicepreşedinte femeie de la ABN-Amro cu locul de muncă dacă nu face ceea ce a spus guvernatorul prin vocea dl Şerban Matei. Ăsta este unul din modurile în care au gestionat dobânzile la momentul respectiv”, a explicat Isar.

Fostul trezorier Bancpost a precizat că a fost unul dintre cei chemaţi de BNR pentru a primi indicaţii referitor la cotaţia ROBOR.

„În perioda respectivă, şefii trozerierilor sau preşedinţi de bănci au fost chemaţi în biroul dl Cinteză şi ameninţaţi să ascultăm de ceea ce ni se transmite şi să nu mai lucrăm cu băncile din străinătate. După, Şerban Matei a vorbit cu cinci bănci din sistem cu aceleaşi cotaţii în pagina de ROBOR”, a completat el.

Lucian Isar a mai explicat cum a funţionat mecanismul de manipulare a cotaţiei ROBOR pentru împrumuturile bancare din piaţă folosind o analogie cu vânzare de roşii.

“Manipularea la acel moment a fost în jos, cunoscută ca şi “a cădea la fentă”. În cazul ROBOR, manipularea a fost de plafonare în jos a dobânzilor pentru a ajuta aceste tranzacţii în marjă. Nu cum a fost trimis Consiliul Concurenţei să caute dobânzi ridicate care oricum erau deja forma de manifestare a pieţei, că nu era lichiditate. Problema de manipulare a pieţei era că în momentul în care nu erau roşii pe piaţă, cinci din zece bănci cotau 50 de bani roşia. Din mailurile din dosar, vedeţi că nu tranzacţionau la aceste preţuri. Acest email spune exact acest lucru. După ce voi cei cinci aţi ascultat de Şerban Matei şi Cinteză şi cotaţi 50 de bani roşia, în momentul în care noi venim la voi să vă cerem să ne daţi roşii la 50 de bani, spuneţi că nu cotaţi sau ne arătaţi că roşia este de 10 lei”, a afirmat fostul trezorier şef al Bancpost.

Audierile în Comisia economică a Senatului vin în contextul unor documente prezentate de Daniel Zamfir, pe 20 ianuarie, cu date despre ROBOR şi cu declaraţii contradictorii ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Senatorul ALDE a vorbit despre un raport al unei investigaţii a Consiliului Concurenţei începute în 2008 şi încheiate în 2011, însă care nu a fost finalizat cu nicio rezoluţie. EL a cerut Băncii Naţionale să oprescă acest mecanism artificial de calculare a ROBOR.

Pe 21 februarie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a fost audiat, alături de întregul Consiliu de Administraţie al BNR, în Comisiile economică şi buget ale Senatului. Acesta a afirmat, în şedinţa forurilor de specialitate, că a acuza că se fac manipulări pe piaţa interbancară însemnă a acuza şi Trezoreria statului că participă la aceste manipulări. Isărescu a adăugat că nu a ţinut artificial dobânda de politică monetară la 1,75%. De asemenea, el le-a transmis aleşilor că Parlamentul ar putea să intervină prin modificarea legislaţiei.

Senatorul ALDE a declarat că, în urma audierii fostului trezorier Bancpost, Lucian Isar, a concluzionat că indicele ROBOR este „aranjat” iar Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, nu a spus adevărul despre investigaţia condusă de instituţia sa. Preşedintele Comisiei economice a Senatului Daniel Zamfir a adăugat că va prezenta o informare din care să rezulte că „indicele ROBOR trebuie rapid decuplat de la ratele românilor”.

„În urma audierii a unui alt reprezentant al băncilor care au participat la procedura de fixing din acea perioadă, am constatat, dacă mai era nevoie, că indicele ROBOR, cel la care se raportează azi ratele românilor, este unul trucat, este unul aranjat, n-are nicio legătură cu realitatea şi dincolo de faptul că BNR a intervenit brutal ca să stabilească acest indice am să solicit imediat după ce se va termina această şedinţă colegilor mei să prezentăm o informare succintă din care să rezulte foarte clar că indicele ROBOR trebuie rapid decuplat de la ratele românilor. Indicele ROBOR este rezultatul unui mecanism care n-are nicio legătură cu realitatea şi va trebui să dispară urgent din ceea ce înseamnă calculul ratelor românilor”, a declarat Daniel Zamfir.

Senatorul ALDE a mai explicat că 20 de trezorieri din bănci erau convocaţi periodic la BNR, loc unde se stabileau de către conducătorii instituţiei cât să fie indicele ROBOR, cu care erau inclusiv calculate împrumuturile băncilor pentru statul român.

“Am avut încă odată confirmarea că acest indice nu este rezultatul unor tranzacţii reale. Ne-a confirmat şi aici domnul Lucian Isar faptul că acele tranzacţii erau unele trucate, stabilite undeva la BNR sau în Parcul cu platani. A confirmat faptul că cei 20 de trezorieri ai băncilor şi nu numai ei erau convocaţi periodic la BNR sau la Parcul cu platani, locul unde se făceau chermeze, loc unde se stabileau de către conducătorii BNR cât să fie indicele ROBOR, cu cât să împrumute băncile statul român”, a completat Zamfir.

El doreşte să sesizeze Biroul Permanent al Senatului pentru a îi convoca pe reprezentanţii BNR, inclusiv Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere a Băncii Naţionale, în cazul influenţării cursului de schimb şi a indicelui ROBOR.

”Avem un fapt fără precedent când doi salariaţi ai BNR, convocaţi şi ei la aceste audieri pentru a afla adevărul nu sunt lăsaţi să participe la aceste audieri. Vom sesiza BP al Senatului ca aceşti funcţionari BNR să fie prezenţi la audierile Comisiei Economice, întrucât sunt lucruri foarte grave care s-au petrecut la BNR şi continuă să se petreacă lucruri care influenţează în mod direct atât cursul de schimb cât şi indicele ROBOR. Aşa a fost şi cu dl Guvernator (Mugur Isărescu - n.r.). Se tot invoca că BNR nu este o instituţie publică. Cei din Banca Naţională sunt funcţionari publici, Consiliul de Administraţie al Băncii este ales de Parlamentul României. Faptul că îşi permit aceşti funcţionari să nu participe la aceste audieri profitând de faptul că legea nu prevede sancţiuni pentru cei care nu vin la Comisia de anchetă, nu cred că e un răspuns pe care Parlamentul să-l accepte, cum de asemenea nu trebuie să acceptăm nici faptul că un senator la vremea aceea era participant activ la manipularea ROBOR nu doreşte să participe, şi ăsta este un semnal negativ pe care l-am transmite dacă am continua să tolerăm aceste aspecte. Ne gândim la toate pârtiile legale pe care le avem să-i determinăm pe cei care sunt obligaţi să respecte legea să o şi facă”, a mai subliniat senatorul ALDE.

De asemenea, Zamfir consideră că este necesară reaudierea preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, privind investigaţia condusă de instituţia sa între 2008 şi 2011, deoarece aceasta a fost închisă “în mod dubios”.

“Ne gândim foarte serios la reaudierea preşedintelui Consiliului Concurenţei, întrucât au apărut foarte multe opinii contrare preşedintelui Consiliului Concurenţei, ceea ce ne arată că domnia sa nu a spus adevărul, a ascuns multe lucruri care fac ca suspiciunea pe care am avut-o, că această investigaţie a fost închisă într-un mod dubios începe să se confirme. Faptul că la Consiliul Concurenţei există o structură de securitate care le cere angajaţilor să trimită într-un plic sigilat către preşedintele Consiliului felul în care au răspuns la această Comisie, asta ţine de practici sovietice care n-au ce căuta într-o instituţie democratică, ca atare cred că reaudierea preşedintelui Consiliului Concurenţei este absolut necesară”, a mai declarat Daniel Zamfir.

El a afirmat că se va consulta cu colegii săi pentru a face o propunere Guvernului şi Băncii Naţionale privind decuplarea „în mod urgent” a ROBOR de ratele românilor.

„Astăzi mă voi consulta cu colegii mei şi imediat ce vom încheia audierile şi cu cei de la Consiliul Concurenţei vom face o propunere atât Guvernului cât şi BNR care să ducă la decuplarea în mod urgent a ROBOR de ratele românilor”, a declarat Zamfir.

Condițiile pentru programul Prima Mașină, prin care sunt acordate garanții pentru cumpărarea de automobile noi cu credit bancar, au fost schimbate astăzi de Guvern, fiind stabilit, de exemplu, că pentru autoturismele cu sistem de propulsie termic (cu motor cu ardere internă), prețul de achiziție nu poate depăși 50.000 lei plus TVA. Pentru autoturismele cu sistem de propulsie hibrid, prețul de achiziție nu va putea depăși 100.000 lei plus TVA. Pentru autoturismele electric hibrid și full electric, prețul de achiziție va fi de maximum 150.000 lei plus TVA.

Modificările aduse de guvern Ordonanței 66/2014, care reglementează achiziția de mașini noi cu garanții de stat, se referă astfel la sumele maxime acceptate pentru achiziția unui automobil și la cuantumul avansului pe care cumpărătorii trebuie să-l plătească, inclusiv prin folosirea unui voucher din Programul Rabla.

Condițiile anunțate de guvern pentru persoane fizice, au fost de asemenea schimbate pe alocuri, cele mai importante fiind cele legate de lipsa obligațiilor de plată la buget, precum și a creditelor restante.

De asemenea, persoanele fizice vor putea să-și achiziționeze un autoturism nou, chiar dacă au mai deținut anterior un astfel de autoturism. Este eliminată astfel obligativitatea declarației pe proprie răspundere a beneficiarului că nu a mai avut în proprietate un autoturism nou – condiție existentă în prezent în cadrul Programului Prima Mașină.

Totodată, actul normativ mai prevede acceptarea ecobonusurilor și ecotichetelor acordate în cadrul programelor Rabla Clasic și Rabla Plus pentru achitarea avansului minim obligatoriu.

O altă modificare importantă vizează avansul pe care cetățenii acceptați în program vor fi obligați să-l plătească, însă aici decizia Guvernului este paradoxală, deoarece pare să favorizeze mașinile poluante, cu motoare cu combustie, și să le defavorizeze pe cele electrice sau hibrid. Cuantumul avansului va fi de minimum 5% din prețul de achiziție a autoturismului nou pentru autoturismele cu sistem de propulsie termic, de minimum 25% din prețul de achiziție a autoturismului nou pentru autoturismele hibrid, respectiv de minimum 30% pentru autoturismul electric hibrid și pur electric.

Garanția statului va fi de maximum 50% din finanțarea acordată. Singura facilitate pentru vehiculele nepoluante se referă la posibilitatea folosirii eco-bonusului și ecotichetului ce va fi acordat prin Programul Rabla ca avans la credit. Acesta a avut în 2018 valoarea de 45.000 de lei pentru achiziția unei mașini electrice și 20.000 de lei pentru un vehicul hibrid.

Programul Rabla din acest an nu a fost încă lansat de Guvern, Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului, anunțând că speră să-l poată porni "până pe 5 aprilie".

Economia României se poate dezvolta doar dacă cele două ramuri ale ştiinţelor economice – macroeconomia (care măsoară comportamentul economiei în general, prin indicatori precum inflaţie, dobânzi, gradul de ocupare a forţei de muncă etc.) şi microeconomia (care măsoară indicatorii din viaţa „de zi cu zi“ a companiilor, precum vânzările sau profitul) – lucrează în tandem, a spus economistul Emilian Dobrescu, membru titular al Academiei Române.

„Macroeconomia nu se mai poate dezvolta fără cerce­tarea em­pirică de bază, fără micro­economie. De ce? Pentru că perioada deduc­ţiilor din enunţuri generale s-a terminat. Ea a fost necesară, fundamentală, în secolele IX şi XX, pentru că a organizat sistemul cunoştinţelor economice, l-a pus într-un puzzle coerent, dar mai departe deducţiile nu mai pot avansa. De aceea este nevoie de impulsul empiricului, al experienţei practice, iar cele mai bune în acest sens sunt cercetările micro, care extrag anumite regularităţi din anumite zone“, a spus academicianul Emilian Dobrescu, care a fondat Centrul de Modelare Macroeconomică al Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române în urmă cu 28 de ani. El a fost prezent săptămâna trecută la un eveniment organizat de Centrul de Modelare Macroeconomică al Academiei Române şi Institutul de Prognoză Economică cu prilejul unei dezbateri privind lansarea în limba engleză a lucrării „Unele repere microeconomice în procesul de tranziţie din România“, a profesorului Cezar Mereuţă, lucrare premiată în anul 2016 la propunerea Academiei Române de către Marea Lojă Naţională a României.

„La rândul său, microeconomia însăşi în prezent nu mai poate funcţiona fără macro­economie pur şi simplu. Întrebaţi orice om de afaceri cum îşi face preţul, planul de afaceri sau cum îşi estimează veniturile şi veţi vedea că el se uită la datele de la BNR şi la alte prognoze macroeconomice. De ce? Pentru că îi oferă cadrul în care el îşi poate defini cel mai bine locul şi posibilităţile de afirmare pe piaţă. Prin urmare, trebuie să ne obişnuim cu acest tandem între micro şi macro, pentru că opoziţia întotdeauna a fost falsă în esenţă şi dăunătoare“, a mai explicat Dobrescu în faţa unui grup de academicieni, profesori universitari şi cercetători din domeniul economiei.

Emilian Dobrescu a subliniat faptul că lucrarea profesorului Mereuţă sintetizează rezultatele cercetărilor în domeniul microeconomiei aplicate din ultimii 25 de ani, bâzându-se pe un experiment pe 1.009 pieţe clasificate după aşa-numitele coduri CAEN.

Principala concluzie care rezultă din lucrarea profesorului Mereuţă este reprezentată de faptul că pe toate pieţele clasificate CAEN gradul de concentrare al cifrei de afaceri este mult mai înalt decât cel care ar fi rezultat din aplicarea principiului lui Pareto 20/80 (principiu care arată că pentru multe evenimente aproximativ 80% din efecte sunt produse de 20% din cauze).

„În medie, 10% din companii acoperă 80% din cifra de afaceri. La nivelul sistemului naţional de companii din România, în ultimii 20 de ani, 3,5 - 5% din companii acoperă 80% din cifra de afaceri. Pe toate pieţele, influenţa cotei de piaţă a liderului este decisivă şi imprimă tipul competiţiei. Ne aflăm în faţa unei noi şi veritabile teorii a concentrării economice la nivel micro, ceea ce determină sintagma funda­mentală «foarte puţini vând mult şi foarte mulţi vând foarte puţin». Se defineşte astfel conceptul de inegalitate a competiţiei pe toate pieţele clasificate CAEN“, a spus prof. dr. Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Centrului de Macromodelare Economică al Academiei Române şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România.

Potrivit lui Emilian Dobrescu, complexitatea modelelor economice a făcut remarcabilă “financiarizarea“ masivă a trazacţiilor din economie, iar această forţă a capitalului financiar a lăsat repercursiuni.

“S-a conturat un conflict tot mai abrupt între capitalul industrial  - în sensul capitalului din economia reală – şi capitalul financiar. Acest conflict a fost, de fapt, şi rădăcina crizei financiare. Trebuie să găsim, inclusiv în domeniul cercetării, canalele de comunciare logice, consistente şi eficiente între micro şi macro. Trebuie să se apeleze tot mai mult la cercetarea micro, pentru că ea este dătătoare de sânge proaspăt, de oxigen, pune probleme pe care România nu le-a mai avut. Şi aceeastăm incitare a teoriei micro va ajuta şi teoria macro să se dezvolte“, a mai spus Dobrescu.

• Deţinerile nerezidenţilor de titluri de stat au ajuns în decembrie 2018 la cel mai mare nivel de anul trecut, de 20,2%.

• Ponderi de 20-30% ale plasamentelor străinilor se înregistrau preponderent în anii 2013-2014.

• Băncile au în continuare cele mai mari deţineri de titluri de stat emise pe piaţa locală, respectiv 46% din total.

• Deţinerile fondurilor de pensii private au fost în ascensiune şi au ajuns în decembrie la 18,2%, faţă de 17% la începutul anului 2018.

Intrările de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat denominate în lei şi euro însumau 32,3 mld. lei la sfârşitul anului 2018, ponderea deţinerilor nerezi­denţilor în totalul portofoliului de datorie pu­blică internă urcând în decembrie până la 20,2%, după ce la jumătatea anului scăzuse la 17,7%, după cum reiese din cele mai recente statistici ale Ministerului Finanţelor.

Trimestrul al doilea din 2018 a venit cu ieşiri de capitaluri, după ce în primul trimestru de anul trecut plasamentele străinilor în titluri de stat urcaseră până la 18,8%. Însă, în a doua jumătate a anului, au revenit banii de la străini pe piaţa locală, ponderea plasamentelor străinilor în titluri de stat fiind pe o tendinţă ascendentă începând cu luna iulie până la 19,4% în noiembrie şi 20,2% în decembrie.

Ponderea deţinerilor nerezidenţilor a depăşit la sfârşitul anului trecut valoarea consemnată în decembrie 2017, când expunerea nerezidenţilor pe titluri de stat româneşti era de doar 17,2%. În ceea ce priveşte fondurile de pensii private deţinerile de titluri de stat au urcat anul trecut până la circa 29,2 mld. lei, reprezentând o pondere de 18,2%, peste nivelul de 16,5% de la sfârşitul anului 2017.

Analizând structura pe valute, se constată că portofoliul de titluri de stat în lei aparţinând nerezidenţilor era de 30,6 mld. lei în decembrie 2018, iar deţinerile străinilor de titluri denominate în euro emise pe piaţa internă au urcat până la 362 mil. euro, conform datelor Ministerului Finanţelor.

Din totalul titlurilor de stat denominate în lei, străinii aveau la finele lui 2018 o pondere de 20,7%. Iar deţinerile nerezidenţilor de instrumente în euro emise pe piaţa locală au avansat până la finele anului trecut la 13,6% din totalul de 2,65 mld. euro, ponderea fiind aproape dublă faţă de cea din 2017.

Prima parte a anului 2018 a venit cu o volatilitate mai mare a aversiunii faţă de risc a investitorilor care a dus la ieşiri de capitaluri de pe pieţele emergente în contextul aprecierii dolarului american, creşterii tensiunilor comerciale internaţionale din cauza politicilor protecţioniste ale SUA sau turbulenţelor din Italia sau Turcia, după cum au arătat analiştii.

Deţinerile străinilor de titluri de stat româneşti au rămas relativ modeste în ultimii ani, însă piaţa financiară locală, care este mult mai „subţire“ decât alte pieţe din regiune, riscă să resimtă cu duritate mişcările de retragere a capitalului străin care pot să apară când se produc schimbări de percepţie, de apetit la risc, după cum au avertizat analiştii de mai multe ori.

Iar astfel de mişcări sunt mai periculoase în condiţiile în care nu există intrări de capital străin consistente care să le echilibreze, având în vedere că investiţiile străine directe şi intrările de fonduri UE sunt modeste.

În România nerezidenţii au mai ajuns şi în anii trecuţi la 17-18% din portofoliile de titluri de stat româneşti, însă în două-trei trimestre s-au ajustat din cauza crizelor politice interne suprapuse cu tensiunile din zona euro.

Băncile locale rămân principalul deţinător de titluri de stat pe piaţa locală, având o pondere de circa 46%. Din titlurile în lei, băncile locale au 44%, iar din titlurile în euro deţin peste 68%.

La nivel european, băncile din România au continuat să aibă una dintre cele mai mari expuneri faţă de stat, cu o pondere de aproximativ 20% din total active, de cinci ori mai mare decât nivelul existent înainte de izbucnirea crizei economice mondiale.

Activele sectorului bancar au ajuns în 2018 la un nou maxim istoric de 451,1 mld. lei, conform BNR.

Portofoliul de titluri de stat în lei emise pe piaţa internă însuma 147,8 miliarde de lei în decembrie 2018, iar titlurile în euro au ajuns la circa 2,65 miliarde de euro.

Retailerul francez de bricolaj Leroy Merlin, cu 17 magazine în România, lansează un card de credit în parteneriat cu Oney Bank (firmă a grupului BNP Paribas), prin care oferă tuturor clienţilor posibilitatea achiziţionării creditelor pe loc, în rate fixe, la birourile de finanţare aflate în zona caselor de marcat.

Astfel, în perioada 15 martie - 30 aprilie 2019, dobânda lunară pentru creditele cu card de cumpărături ataşat este de 0,99%, pentru sumele de peste 3.500 lei. DAE este de 15,02%

„Ne dorim să le oferim clienţilor noştri opţiuni noi de plată, pentru a-şi putea împlini visurile legate de casa lor, oricând îşi doresc. Sperăm să le venim în ajutor cu soluţiile de finanţare oferite direct în magazin, astfel încât să elimine drumurile la bănci şi să poată pleca acasă cu produsele dorite, pe loc“, a explicat Frederic Lamy, şeful Leroy Merlin România.

Prin cardul de cumpărături Leroy Merlin pot fi plătite produsele achiziţionate în 60 de rate lunare. Dacă este depusă valoarea integrală a cumpărăturilor până la scadenţa lunară, dobânda este zero. Nu există comision de emitere card şi clienţii pot să facă tranzacţii atât în Leroy Merlin, cât şi la oricare alt comerciant din ţară sau străinătate fără comision.

Anul trecut, afacerile retailerului au sărit de 2 mld. lei (500 mil. euro), arată datele furnizate de companie, faţă de circa 1,7 mld. lei în 2017, potrivit estimărilor ZF.

Magazinele Leroy Merlin se află în oraşe cu peste 100.000 de locuitori şi au în total 2.500 de angajaţi, cu o medie între 100 şi 200 de angajaţi per magazin.

În 2018, Leroy Merlin a fost al doilea jucător din piaţa locală de bricolaj, în funcţie de cifra de afaceri, după reţeaua Dedeman, fondată de antreprenorii Dragoş şi Adrian Pavăl. În România funcţionează 17 magazine Leroy Merlin, cu peste 2.000 de angajaţi în 13 oraşe: Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Ploieşti, Braşov, Constanţa, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureş, Bacău, Iaşi, Timişoara şi Oradea.

BCR, a doua cea mai mare bancă locală după active, şi-a transformat o cincime din sucursale, respectiv 101 din cele 509, în unităţi cashless, în care procesarea numerarului se face la multifuncţionale.

„Planul nostru iniţial demarat la începutul anului 2017 prevedea 125 de unităţi convertite în sucursale cashless până la finalul anului 2020. În prezent am ajuns la 101 sucursale cashless în toată ţară, adică 20% din totalul de 509 unităţi. Planul de transformare este flexibil, ne uităm la adaptabilitatea publicului din zona respectivă“, a explicat Sergiu Manea, CEO al BCR.

Potrivit unor informaţii anterioare oferite de bancă, investiţiile pentru modernizarea şi deschiderea de noi sucursale sunt estimate la circa 50 de milioane de euro în perioada 2018-2020.

Şeful BCR spune însă că banca nu va ajunge la o reţea completă de sucursale cashless, în condiţiile în care are un portofoliu de clienţi eterogen.

„Nu ne dorim să excludem sau să afectăm clienţii care preferă interacţiunea umană şi cash-ul“, a explicat Manea.

Pe de altă parte, în piaţă sunt jucători care au renunţat complet la casieriile din sucursale. ING Bank, sucursala locală a grupului olandez cu acelaşi nume, şi-a transformat în 2018 sucursale în unităţi de tip self-service, în care operaţiunile de bază, precum cele desfăşurate la casierie, au fost eliminate.

Şi BCR investeşte semnificativ în digitalizare, iar în 2018 aproximativ 50% din totalul investiţiilor au fost direcţionate către digitalizarea proceselor, fără a include investiţiile în echipamente hardware.

La finalul anului 2018 BCR a introdus o nouă platformă de internet banking - George. Banca va continua să dezvolte platforma, iar din acest an aceasta ar urma să permită şi plata cu telefonul mobil. Zilnic, circa 4.000 de utilizatori noi sunt înrolaţi în platforma de internet banking, iar în primele trei luni BCR a ajuns la peste 300.000 de utilizatori.

Banca are peste 1,2 milioane de utilizatori de internet banking, iar obiectivul cu platforma George este ca fiecare client care intră în contact cu banca să fie activ în mediul digital.

Grupul BCR şi-a majorat profitul net cu 80% în 2018, până la 1,2 miliarde de lei, acesta fiind cel mai mare câştig net raportat în ultimii zece ani. Grupul BCR avea în valoare de 71,5 de miliarde de lei la finalul anului trecut.

Codin Năstase a primit aprobarea BNR pentru preluarea funcţiei de director general adjunct, divizia risc, în cadrul Patria Bank, după ce a fost numit pe această poziţie la începutul acestui an. 

„În conformitate cu prevederile art. 234 alin. 1) lit. g) din Regulamentul ASF nr. 5/2018 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, Patria Bank SA vă aduce la cunoştinţă faptul că de la data de 18.03.2019, data comunicării aprobării prealabile a Băncii Naţionale a României, dl Codin-Radu Năstase începe să-şi exercite atribuţiile aferente calităţii de Director General Adjunct, Divizia Risc“, a transmis Patria Bank la Bursa de Valori Bucureşti.

Anterior, Codin Năstase a fost şef al riscului la Bancpost, bancă preluată anul trecut de Banca Transilvania. La Patria Bank, Codin Năstase l-a înlocuit pe Bogdan Neacşu, care a preluat poziţia de prim-vicepreşedinte al CEC Bank. Patria Bank a anunţat recent şi schimbarea CEO-ului. 

Daniela Iliescu a fost desemnată de Patria Bank să preia poziţia de director general al băncii la 1 aprilie 2019, ea urmând să îl înlocuiască pe Bogdan Merfea, aflat la conducerea băncii din 2017 şi care va rămâne membru al consiliului de administraţie Patria Bank. Patria Bank este banca rezultată din fuziunea dintre Banca Comercială Carpatica şi Patria Bank (fosta Nextebank),  instituţie de credit deţinută de fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF). Patria Bank a încheiat anul 2018 pe plus, cu un profit de 495.000 lei.

După reorientarea fondului american de investiţii JC Flowers, care deţine la noi First Bank, către Leumi Bank, banca de stat Eximbank a rămas singură în cursa pentru cumpărarea Băncii Româneşti, sucursala din România a National Bank of Greece. Până la sfârşitul lunii martie va fi făcut probabil şi anunţul de cumpărare a acesteia, potrivit unor surse din mediul financiar bancar. După toate probabilităţile, preţul va fi destul de mic, pentru Eximbank neanunţându-se noi cerinţe de capital pentru finalizarea acestei tranzacţii.

După apariţia OUG 114/2018, First Bank s-a văzut nevoită să-şi refacă toate calculele pentru a păstra foarte buni idicatorii de lichiditate şi pentru a nu fi nevoită să aibă noi aporturi de capital. În plus, americanii doresc să se ţină de cuvânt şi să intre în top 10 bănci care activează pe piaţa din România, motiv pentru care creşterea organică a băncii va fi dublată şi de achiziţii. În acest context, achiziţia Băncii Româneşti s-a dovedit a fi prea costisitoare, iar ochii americanilor s-au îndreptat către Leumi Bank, sucursala din România a celei mai mari bănci din Israel, cu o cotă de piaţă de 0,32% în 2017 şi un profit net de 3,8 milioane de euro.

Taxa pe activele bancare ar fi pus ceva probleme şi Eximbank pentru achiziţia Băncii Româneşti. Statul însă a înţeles destul de repede că nu mai încasează impozit pe profit, ci doar taxă pe active de la instituţia de credit aflată în proprietate. În plus, viitoarea bancă, mai mare şi cu activitate pe zona de retail s-ar putea să nu aibă nevoie de capital social suplimentar, ci s-ar putea baza pe capitalul actual, plus cel al Băncii Româneşti, iar preţul mic şi chiar o renegociere a liniei de credit de circa 400 de milioane de euro fac din banca grecrească o ţintă atractivă poentru statul român.

În aceste condiţii, sfârşitul lunii martie ar putea veni cu un anunţ de confirmare a tranzacţiei, urmând ca semnarea contractului să aibă loc ulterior, conform surselor citate. La sfârşitul lunii octombrie 2018, s-ar fi decis înfiinţarea Băncii de Dezvoltare a României pe o structură de sine stătătoare (conform proiectului susţinut de Darius Vâlcov) şi nu pe scheletul Eximbank cum era vorba la un moment dat.

EximBank este o instituţie specializată care are ca acţionar majoritar statul şi se implică activ de peste 25 de ani în susţinerea şi promovarea mediului de afaceri românesc. Instrumentele sale financiare specifice sunt dedicate exclusiv segmentului corporate şi pot fi accesate în condiţii avantajoase de orice tip de societate comercială, fie că este IMM sau companie mare, derulează tranzacţii internaţionale, ori se adresează numai pieţei interne.

EximBank şi-a întărit poziţia pe piaţa bancară reuşind să urce în topul băncilor din 2017 până pe locul 15, cu active de 5,5 miliarde lei şi o cotă de piaţă de 1,3% la sfârşitul anului 2017, conform Raportului Anual al BNR. Banca Românească se situa la finalul anului 2017 pe locul 14 în sistem, cu active de 6,2 mld. lei (1,3 mld. euro) şi cu o cotă de piaţă de 1,46%.

Banca Românească avea active de 6,2 miliarde lei (1,3 miliarde euro) la finalul lui 2017, cu o cotă de piaţă de 1,4%. Banca Românească a mai fost subiectul unei tranzacţii (OTP Bank a dorit să cumopere instituţia de la NBG) respinse de BNR.

După lansarea de la începutul acestei luni a funcționalității Instant Top-up, ce permite transferul în timp real în contul băncii al banilor deținuți de către utilizatori în conturile altor jucători din piață, BRD își digitalizează complet fluxul de tranzacționare prin intermediul fondurilor de investiții.

În cadrul unui interviu despre strategia de digitalizare a BRD, Bogdan Braslașu, Director Digital și Omnichannel și Florin Boldescu, Chief Digital Officer, au precizat că, pe lângă ultimele funcționalități lansate, banca a transformat procesul de tranzacționare a fondurilor de investiții într-unul complet online.

“Pentru tranzacționarea prin intermediul fondurilor de investiții avem acum fluxul de înrolare complet online. Un client al băncii, care nu a tranzacționat niciodată prin intermediul fondurilor de investiții, va putea să își facă online profilul investițional, să semneze contractul de tranzacționare și să înceapă să își plaseze fondurile. Înainte de digitalizarea completă a procesului, clientul trebuia să vină în sucursală pentru semnarea contractului”, precizează reprezentanții băncii.

BRD Asset Management (AM), divizia de fonduri de investiții a BRD, este al patrulea cel mai mare administrator de fonduri din România, cu active nete în valoare de 2,8 miliarde lei. BRD Euro Fond este cel mai mare fond din oferta băncii, cu o avere netă administrată de 1,3 miliarde lei. Fondul investește aproape 90% din active în obligațiuni guvernamentale și corporative. BRD AM administrează și trei fonduri de acțiuni, două cu plasamente pe bursa locală (BRD Acțiuni Clasa A și Clasa E) și unul cu expunere europeană (BRD Index Europa Regional).

Instant Top-up și ContAll pregătesc utilizatorii de schimbările pe care le aduce directivă PSD2

În luna noiembrie a anului trecut, BRD SocGen a lansat primul agregător de conturi bancare din piață, în urma unui parteneriat cu compania FinTech Salt Edge. Dacă inițial le ofereau clienților acces la conturile pe care le aveau la alte 4 bănci, numărul acesta a ajuns în prezent la 9. Această funcționalitate, împreună cu cea de Top-up Instant, îi va ajuta pe clienți să câștige vizibilitate asupra fondurilor proprii și cheltuielilor, indiferent de bancă și să le gestioneze mai bine, consideră reprezentanții băncii.

“Instant Top-up completează funcționalitatea de agregare permițând inițierea unui transfer în contul BRD din orice alt cont din România prin intermediul cardului, acoperind astfel funcționalitățile noi aduse de directivă PSD2 în septembrie. Ulterior acestei date, transferul se va putea face direct, fără a utiliza un card bancar”, adăugă reprezentanții BRD.

În acest moment, clienții BRD își pot verifica prin intermediul aplicației MyBRD Mobile și a funcției ContAll, conturile de la BCR, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, ING Bank, UniCredit Bank România, Alpha Bank, CEC Bank și Societe Generale Franța.

Reprezentanții băncii sunt de părere că lansarea în 2018 a Digital Hub-ului BRD și modul de lucru Agile le-a oferit posibilitatea de a accelera digitalizarea sistemului financiar prin lansarea unor opțiuni precum cele prezentate mai sus într-un timp mai scurt.

Agricover Credit IFN - instituţie financiară dedicată finanţării agriculturii româneşti - a înregistrat anul trecut un profit net de 33,2 milioane lei, în creştere cu 49% faţă de anul 2017, potrivit unui comunicat al instituţiei.

Valoarea creditelor acordate în 2018 a fost de 1,63 miliarde lei, în timp ce numărul clienţilor activi a ajuns la 2.800 fermieri performanţi, în creştere cu 21% comparativ cu anul anterior.

'În 2018 am continuat creşterea sănătoasă prin dezvoltarea portofoliului de clienţi în segmentul fermierilor micro, mici şi medii. Am extins echipa comercială care se deplasează direct la fermă pentru a acorda fermierilor cele mai potrivite soluţii de finanţare şi am consolidat o echipă dedicată pentru a răspunde nevoilor specifice de finanţare a clienţilor micro', a declarat Robert Rekkers, directorul general Agricover Credit IFN.

Expunerea din credite a crescut cu 30%, ajungând la 1,30 miliarde lei. Rata creditelor neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile a fost de 1,26%, un nivel foarte bun comparativ cu media sistemului bancar şi în scădere uşoară faţă de anul trecut.

Pentru a asigura necesarul de fonduri destinate finanţării fermierilor, compania şi-a menţinut parteneriatele solide cu băncile locale prin extinderea liniilor de credit existente, dar şi cu partenerii internaţionali consacraţi precum International Finance Corporation, European Investment Bank, European Investment Fund, Black Sea Trade and Development Bank, European Fund for Southeast Europe, International Investment Bank, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Potrivit sursei citate, valoarea totală a fondurilor accesate în 2018 a crescut cu 27%, ajungând la 1,38 miliarde lei, în timp ce capitalurile proprii au ajuns la 220 milioane lei, în creştere cu 18%.

În ceea ce priveşte portofoliul de produse specializate, finanţarea capitalului circulant a ocupat în continuare cea mai mare pondere din volumul plasamentelor acordate în 2018.

'Motorină cu plata la recoltă' este unul dintre produsele de sinergie care a performat foarte bine în 2018. Astfel, un număr de 1.630 de clienţi au accesat această soluţie oferită prin intermediul unui credit negarantat dedicat exclusiv finanţării achiziţiei de motorină.

Totodată, în 2018 compania a încurajat şi dezvoltarea fermelor de vaci de carne şi a finanţat peste 50 de fermieri, cu o sumă totală de peste 12 milioane lei.

'Dacă privim imaginea de ansamblu a agriculturii româneşti este evident faptul că domeniul vegetal este predominant. România are însă un potenţial excelent pentru zootehnie. Există condiţii de relief optime pentru creşterea animalelor, iar vaca de carne poate fi o soluţie foarte bună având în vedere cererea în creştere pentru produsele de calitate, atât pe piaţa internă cât şi externă', a precizat Rekkers.

Pentru anul 2019, Agricover Credit îşi propune să continue extinderea portofoliului de clienţi micro şi mici, precum şi dezvoltarea de noi produse specializate adresate acestor segmente.

Agricover Credit IFN - subsidiară a Agricover Holding - oferă produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic.

În 2017, BERD a devenit acţionar în cadrul Agricover Holding SA, cu o investiţie de 32 milioane lei (echivalentul a 7 milioane euro) în capitalul companiei pentru a subscrie unei participaţii de aproape 13 procente.

Agricover Holding reuneşte activităţile de Agri-Business si Agri-Finance.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, marţi, un curs de referinţă de 4,7564 lei/euro, o creştere de 0,08% faţă de nivelul atins luni.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a atins, în 25 ianuarie, un nivel maxim de 4,7648 lei.

Luni, euro a coborât la 4,7525 lei.

Marţi, euro a crescut la 4,7564 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,1872 lei la 4,1881 lei.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4,1854 lei la 4,1890 lei.

Lira sterlină a crescut de la 5,5474 lei la 5,5660 lei.

Preţul gramului de aur a urcat de la 175,7082 lei la 176,1682 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,12%, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Luni, indicele a crescut de la 3,09% la 3,10%.

Marţi, acesta a urcat la 3,12%. 

Totodată, marţi, indicele ROBOR la şase luni a urcat de la 3,30% la 3,31%.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în scădere la 1,91% de la 2,51%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a scăzut la 1,60% de la 2,21%, valoarea din şedinţa precedentă.

Postări Facebook

Info Tech: https://www.facebook.com/infotech.osut/posts/2308930479352446

Ziua de Cluj: https://www.facebook.com/337159212964962/posts/2582627848418076

EDUFIN.ONLINE: https://www.facebook.com/1577061265739234/posts/1913155002129857

Banking News: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=2157399934353838&id=228602840566900

U-BT Cluj-Napoca: https://www.facebook.com/UBTCluj/posts/2292843010778836

Razvan Dimoftache: https://www.facebook.com/dimoftache/posts/2823355814356104

Postări Twitter

Avocat Coltuc:https://twitter.com/AColtuc/status/1107993904194961409

Ziua de Cluj: https://twitter.com/ziuadecj/status/1107931122623807489

Adpres Media: https://twitter.com/AdpresRo/status/1107926793254813696

Sajid Mirza: https://twitter.com/sajidmirza/status/1107990793418084353

nmachi jidenma: https://twitter.com/nmachijidenma/status/1107947712039673856