O nouă campanie de shopping bancar lansată de Banca Transilvania, Ziua iubitorului declarat de cafea, vine cu discount la Creditul de nevoi personale şi cu un cadou în puncte STAR pe cardul de cumpărături STAR Forte pentru cei care aplică online, pe pagina dedicată. Campania are loc în perioada 1 – 5 aprilie a.c. şi este atât pentru clienții BT, cât şi pentru cei care doresc să lucreze de acum înainte cu Banca Transilvania.

Avantajele aduse de campanie:

• Discount la Creditul de nevoi personale: dobândă fixă de 7,5 puncte procentuale şi comision de analiză zero pentru:

  • Creditul de nevoi personale în variantă clasică (în loc de 9,9 puncte procentuale pentru clienții care primesc veniturile în cont BT, respectiv 10,9 pentru celelalte persoane);

  • Creditul de nevoi personale cu asigurare de viață şi şomaj (în loc de 9,5 puncte procentuale pentru clienții care primesc veniturile în cont BT, respectiv 10,5 puncte procentuale pentru celelalte persoane).

• 150 de lei în puncte STAR pe cardul de cumpărături STAR Forte achiziționat de la bancă în cadrul acestei campanii. Punctele pot fi folosite ulterior pentru cumpărături la peste 12.000 de parteneri ai programului STAR de la Banca Transilvania, unde beneficiază de cumpărături în până la 18 rate fără dobândă sau de puncte STAR care reprezintă până la 15% din valoarea cumpărăturilor.

„Am ales pentru această campanie două dintre cele mai de succes produse ale băncii, împrumutul pentru planuri personale şi cardul de cumpărături, aşa încât suntem siguri că promoțiile vor fi apreciate de clienți. Oferta noastră este pentru cei care ştiu că un plan bun sau o sesiune de shopping începe şi continuă cu o cafea bună. Campania este un proiect dezvoltat in-house, în care fiecare etapă a mers foarte bine cu cofeină şi cu zâmBT.” – declară Sergiu Mircea, Director Marketing & Comunicare, Banca Transilvania.

Banca Transilvania & 5 To Go ies împreună la cafea

Partenerul BT în această campanie este 5 To Go, cel mai mare lanț de cafenele din Europa de Est şi cea mai accesată franciză din România. Cei care cumpără cafea în perioada 1 – 5 aprilie a.c. la una dintre 90 de cafenele 5 To Go din țară primesc un cod, care, odată înregistrat online pe pagina campaniei BT, poate aduce o cafea cadou. Banca Transilvania a susținut cu finanțare, chiar de la început, franciza 5 To Go, un brand 100% românesc. Cele două branduri sunt parteneri într-o serie de proiecte, cum sunt:

• Bucureştiul Întreprinzător – program dedicat celor care fac din Bucureşti capitala antreprenoriatului românesc;

• Mentorat pe bune – serie de întâlniri între antreprenori din țară;

• UberGreen – serviciu de transport cu maşini 100% electrice, în cadrul căruia BT şi 5 To Go acoperă o parte din costul de leasing al maşinilor.

Banking + shopping = shopping bancar online

Banca Transilvania a lansat în România, în 2014, conceptul de shopping bancar online. Acesta înseamnă campanii de reduceri şi alte beneficii la diferite servicii şi produse din oferta BT. Tematica este inspirată din trenduri, evenimente sau sărbători, banca lansând până acum campanii precum: Bank to School, Bank Friday, DragoBT, Un Mai Muncitoresc, BaBeTe, BANKschet şi Ziua Bărboşilor.

Antreprenorii și aspiranții la antreprenoriat pot participa și în luna aprilie 2019 la cursuri gratuite de comerț online, comunicare sau alte discipline utile în micile afaceri, în cadrul BT Club, conform programului anunțat de Banca Transilvania pentru această lună.

Înscrierea se face online, iar participarea este gratuită. Cei interesați își pot face gratuit un cont online pentru a intra în comunitatea BT Club.
 
Cursurile BT Club în aprilie 2019:

• Comunica, cu zvac! 7 strategii pentru a-ti prezenta serviciile, produsele si compania mai Clar, mai Captivant si mai Convingator – cu Ovidiu Oltean (9 aprilie, Constanta)

• Strategii de implicare si motivare a echipei - cu Magnoliu Stan (10 aprilie, Bucuresti)

• eCommerce: intrebari la care sa afli raspunsul inainte de a deschide un magazin online - cu Sergiu Babasan (16 aprilie, Pitesti | 16 aprilie, Ploiesti)

Mai multe despre BT Club:

• Este o initiativă a Băncii Transilvania, lansată in 2006, prin care este deschis accesul antreprenorilor la cursuri, consultanță, seminarii si conferințe.

• Are mai mult de 30.000 de membri.

• A organizat până acum peste 1.000 de evenimente în 60 de localități.

• Peste 100 de tematici abordate in cursurile noastre.

• Peste 55.000 de antreprenori au avut ocazia sa invete in BT Club.

Banca Comercială Romană a adjudecat cele mai multe premii în cadrul Galei Mastercard-Bank of the Year, inclusiv râvnițele trofee “Banca Anului” și “Bancherul Anului”, după ce în ediția de anul trecut reușise să pună mâna doar pe unul dintre ele. Raiffesein Bank și-a păstrat supremația la categoria "Produsul de Credit pentru Retail al Anului", iar Banca Transilvania a fost câștigătoarea noii categorii introduse anul acesta, “Cea mai populară bancă a anului”.

"Juriul a avut mai mult de muncă, aplicațiile fiind mai numeroase și mai bine scrise. Ei sunt clienți ai băncilor, oameni care lucrează cu ele și asta este cel mai important lucru, pentru că vrem să facem competiția cât mai relevanță și atunci încercam să aducem astfel de oameni care pot să jurizeze cât mai corect. Vă mulțumesc pentru eforturile pe care le-ați depus, eforturi care au fost premiate în această seară”, a declarat Cosmin Vladimirescu, general manager al Mastercard România, în cadrul unui interviu acordat la finalul Galei.

BCR: banca Anului 2018 la Mastercard Bank of the Year

Mastercard a păstrat tradiția momentelor priceless prin care a captivat audiența în fiecare an la Gala Bank of the Year. Mihaela Constantinescu și Bianca Cosma, eleve ale liceului Ovidius Constanța și câștigătoarele marelui premiu al competiției "NASA Space Settlement Design Contest 2018", au acordat cel mai râvnit trofeu.

Acesta a fost adjudecat de către BCR, care a ajuns astfel la 6 premii obținute la ediția de anul acesta a Galei Mastercard-Bank of the Year, dublu față de anul trecut.

Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română - Bancherul Anului 2018

Al doilea cel mai râvnit premiu al competiției Mastercard - Bank of the Year, “Bancherul Anului”, a ajuns tot pe masa celor de la BCR, fiind acordat lui Sergiu Manea, CEO al băncii, de către Ovidiu Solcan, pop-art artist. Momentul a fost unul priceless, Ovidiu Solcan oferindu-i câștigătorului un colaj în care este reprezentat câștigătorul premiului, care prin munca să contribuie la dezvoltarea întregii societăți.

Banca Românească - Produsul de Economisire al Anului 2018

Trofeul pentru "Produsul de Economisire al Anului 2018" a ajuns la Banca Românească, premiu primit în urma campaniei "Depozitul Centenar". Acesta a fost înmânat de către Răzvan Enache, business development manager la wall-street.ro.

Banca Transilvania - Instituția Financiară pentru IMM-uri a Anului 2018

Banca Transilvania a bifat premiul acordat în cadrul categoriei "Instituția Financiară pentru IMM-uri a Anului", acesta fiind acordat de către Adrian Badea, CEO SelfPay.

Raiffeisen Bank - Produsul de Credit pentru Retail al Anului 2018

Raiffeisen Bank și-a păstrat supremația la această categorie, adjudecând trofeul "Produsul de Credit pentru Retail al Anului" pentru al doilea an la rând, grație produsului FlexiCredit. Acesta a fost înmânat de către Liviu Andrei, director executiv Alliance Finance Broker.

Banca Transilvania - Aplicația Mobilă a Anului 2018

Trofeul pentru "Aplicația Mobilă a Anului" a fost cel de-al doilea adjudecat de către Banca Transilvania în cadrul competiției Mastercard - Bank of the Year din acest an, fiind înmânat de către Roxana Bleoaja, account manager Ipsos.

BCR - Serviciul Online al Anului 2018

Lansarea platformei digitale George în 2018, i-a asigurat băncii BCR trofeul pentru "Serviciul Online al Anului", care a fost înămnat de către Adrian Cighi, co-fondator Pago.

BRD - Cea mai prietenoasă bancă pentru tineri în 2018

BRD și-a păstrat supremația la această categorie, fiind al doilea an la rând în care adjudecă trofeul pentru "Cea mai prietenoasă bancă pentru tineri". Acesta a fost înămânat de Tiberiu Danețiu, director inovație Auchan.

BCR - Cea mai activă instituție în educație financiară a anului 2018

Pentru cel de-al treilea an la rând, BCR prin programul "Școala de Bani" a adjudecat trofeul categoriei "Cea Mai Activă Instituție în Educație Financiară", acesta fiind înmânat de către Ligia Goloșoiu, președinte APPE.

ING Bank - Campania de comunicare financiară a anului 2018

ING Bank și-a păstrat supremația la categoria "Campania de comunicare financiară a anului" câștigând trofeul pentru cel de-al doilea an la rând. Acesta le-a fost înmânat reprezentanților băncii de către Dani Carămihai, co-proprietar Fratelli Group.

BCR - Instituția financiară social-responsabilă a anului 2018

BCR și-a păstrat supremația și la categoria "Instituția financiară social-responsabilă a anului", câștigând acest premiu pentru al doilea an la rând. Acesta a fost înmânat de către Răzvan Crișan, CEO Mamizza.

BCR - Cea mai Inovatoare instituție financiară a Anului 2018

Portofoliului de trofee adjudecate în acest an de BCR în cadrul competiției Mastercard - Bank of the Year i s-a mai adăugat și cel pentru "Cea mai inovatoare instituție financiară a anului", care le-a fost înmânat de către Felix Pătrășcanu, CEO FanCourier.

UniCredit Consumer Financing SA - instituția financiară non-bancară (IFN) a anului

UniCredit Consumer Financing SĂ a fost câștigătoarea categoriei "Instituția financiară Non-Bancară (IFN) a Anului" în cadrul competiției Mastercard-Bank of the Year. Acesta a fost înmânat de către Răzvan Atim, head of sales eastern Europe UiPath.

Banca Transilvania - Cea mai populară bancă a anului

"Cea mai populară bancă a anului", noua categorie introdusă anul acesta în cadrul competiției Mastercard-Bank of the Year, a fost cucerită de către Banca Transilvania, trofeul fiind înmânat de către Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu , fondatoarele Asociației Dăruiește Viața.

Un număr de 44 de companii din cele 87 listate la Bucureşti intenţionează să-şi remunereze investitorii cu o parte din profitul net înregistrat în anul 2018 şi propun astfel acţionarilor dividende cu randamente cuprinse între aproape 1% şi 14%, potrivit datelor agregate de ZF din platforma BT Equity Research.

„Peste jumătate din companiile de pe piaţa principală şi-au obişnuit investitorii cu dividende. Acolo unde politica de distribuţie este una echilibrată, lăsând loc şi pentru creşterea companiei, înseamnă că managementul şi acţionarii au o viziune aliniată pe mai mulţi ani în faţă. Problemele intervin acolo unde distribuţia de dividende este excesivă, iar aici companiile de stat sunt campioane“, spune Cristian Tudorescu, consultant financiar şi cofondator Investors Club.

De exemplu companiile de stat de la Bursa românească sunt solicitate de statul român să repartizeze 90% din profitul net înregistrat în anul 2018, dar şi o parte din rezerve. Romgaz este şi în acest an cea mai generoasă companie de stat cu bugetul în contextul în care compania propune acţionarilor ca 1,6 miliarde de lei să meargă spre dividende, adică circa 114% din rezultatul net înregistrat anul trecut. Pe de altă parte, managementul unei alte companii de stat este mai prudent, însă ultimul cuvânt de spus îl va avea acţionarul majoritar.

„Managementul propune de fiecare dată o distribuire mai echilibrată, a se vedea de exemplu acel 50% din profit la Transgaz, însă probabil statul ca acţionar va interveni din nou brutal, cerând 90% din profit cum s-a întâmplat în ultimii doi ani. Nimeni nu contestă dreptul acţionarului majoritar de a decide repartizarea, dar în aceste condiţii nu putem vorbi despre creşterea companiilor româneşti de stat în următorii ani, ci de o plafonare a preţului de la bursă“, spune Cristian Tudorescu.

Transgaz a anunţat că va propune acţionarilor un dividend de 21,66 lei pe acţiune, echivalentul unui randament de 6,4% la preţurile curente de tranzacţionare, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza anunţului companiei de stat. Astfel, Transgaz intenţionează ca jumătate din profitul net înregistrat pe parcursul anului 2018 să fie dirijat către investitori, propunerea fiind supusă votului acţionarilor în 23 aprilie 2019.

Compania menţionează că nu a propus dividende pe baza Ordonanţei 114 din 2018, care solicită 35% din conturile neangajate ca investiţii, întrucât rezervele sunt angajate prin contracte de achiziţie pentru a fi utilizate ca surse de finanţare.

Statul român, în calitate de acţionar majoritar al Transgaz, va trebui să voteze propunerea board-ului companiei la adunarea acţionarilor din 23 aprilie 2019, însă sunt şanse reduse ca această propunere să treacă în contextul în care bugetul de stat pe 2019 este fundamentat pe repartizarea aproape integrală a rezultatelor companiilor din subordinea statului.

Din rândul celor 44 de companii care intenţionează să-şi remunereze investitorii cu dividende, cel mai ridicat randament la preţurile de tranzacţionare din 29 martie 2019 este întâlnit la Turbomecanica, de circa 14%. Acţiunile TBM au de la începutul anului 2019 un plus de 31% pe fondul rezultatelor financiare pe 2018, care au permis propunerea de distribuire a unui dividend generos. Spre comparaţie indicele principal BET a urcat cu 9% de la începutul anului.

Indicii principali de la BVB au câștigat peste un procent, ajungând la cele mai ridicate valori din acest an. Investitorii s-au activat la cumpărare într-un context favorabil la risc pe piețele financiare internaționale.

Săptămâna de tranzacționare a debutat la Bursa de Valori București cu o ședință pozitivă. Indicele principal a fost catapultat pe un nou maxim al anului 2019, investitorii anulând instantaneu mișcarea corectivă din precedentele 2 sesiuni. De data aceasta, nu a fost numai contextul intern favorabil, cu repartizări generoase de câștiguri din partea companiilor cu cele mai lichide acțiuni adăugându-i-se un climat care parte a conduce la înțelegeri îăntre guvernanți și mediul corporativ în vederea îndulcirii așa-numitei „taxe pe lăcomie”, cea care a adus prăbușirea bursieră de la cumpăna dintre ani.

Piața românească de capital beneficiază și de un suflu pozitiv din afară. Bursele mari au continuat în nota pozitivă a săptămânii anterioare. În Europa, indicii principali și regionali au avut închideri „pe verde”: +1,00% pentru indicele Euro Stoxx 50, +0,52% pentru indicele FTSE100 de la Londra, +1,03% pentru indicele CAC40 de la Paris, +1,35% pentru indicele DAX de la Frankfurt, +1,24% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, +0,90% pentru indicele BUX de la Budapesta și -0,97% pentru indicele PX de la Praga.

La București, amplitudinea aprecierilor a fost similară cu cea a piețelor europene. Astfel, indicele compozit BET Plus au urcat cu 1,20%, iar indicele reprezentativ BET a câștigat 1,21%, până la nivelul de 8.143,10 de puncte.

Credibilitatea impulsului favorabil de astăzi poate fi pusă la îndoială de lichiditatea mică, rulajul pieței de acțiuni fiind de numai 24,92 milioane lei (5,23 milioane euro). Pe de altă parte, un argument favorabil îl reprezintă faptul că aprecierile de astăzi au fost antrenate de cele mai vizibile acțiuni, cele ale băncilor și care, deținând ponderea în cadrul indicelui MSCI pentru România sunt folosite de investitorii instituționali nerezidenți care vor să ia expunere pe piața locală.

Astfel, titlurile Băncii Transilvania (TLV) au avut un salt de 2,65%, până la prețul de 2,1300 lei/acțiune, pe transferuri de 6,73 milioane lei în piața reglementată. Pe același emitent, în piața deal, s-a realizat și singura tranzacție specială a zilei, în valoare de 1,26 milioane lei. Cealaltă acțiune bancară lichidă de la cota BVB, cea a BRD Groupe Société Générale (BRD), s-a apreciat cu 0,77%, până la prețul de 13,10 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 5,71 milioane lei.

Aceeași dinamică, +0,77%, au avut-o și titlurile Romgaz Mediaș (SNG), care au închis la prețul de 32,60 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 2,36 milioane lei. La același capitol energetic, al cărui indice sectorial BET-NG a urcat cu 0,83%, titlurile Electrica (EL) au avansat cu 1,45%, până la prețul de 11,20 lei/acțiune, pe al 4-lea rulaj al zilei, de 1,77 milioane lei, iar titlurile OMV Petrom (SNP) a închis cu 1,68% peste referință, la prețul de 0,3630 lei/acțiune, pe tranzacții de 1,11 milioane lei.

Pe segmentul fondurilor închise de investiții, titlurile Fondul Proprietatea (FP) au crescut cu 1,20%, până la prețul de 0,9260 lei/acțiune, pe transferuri de 1,63 milioane lei. Emitentul a comunicat astăzi că săptămâna trecută a achiziționat un număr de 6,13 milioane acțiuni proprii pentru care a plătit 5,33 milioane lei, în cadrul programului de răscumpărare aprobat de acționari. Într-o zi slabă pentru acțiunile SIF, indicele financiar a subperformat pieței, cu o apreciere de numai 0,48%, până la nivelul de 35.939,43 de puncte.

Conferinţa Liderii economiei locale – top 1.000 cele mai mari companii din România. Puterea exemplului va avea loc joi 11 aprilie 2019 la hotelul Sheraton din Bucureşti începând cu ora 09:00. Evenimentul este organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania.

Trei cifre cheie definesc topul celor mai mari 1.000 de companii locale: 47% din cifra de afaceri din economie sunt realizate de firmele din top 1.000; 36% din profitul net al companiilor din România sunt generate de jucători din top 1.000; 24% din angajaţii din companii au contract de muncă încheiat cu o firmă din top 1.000.

Când reuşeşti să strângi într-un loc cele mai mari 1.000 de companii din România ai practic imaginea a jumătate din businessul românesc.

Ziarul Financiar îşi propune să-i aducă la aceeaşi masă pe antreprenori şi manageri care conduc companii din top 1.000 alături de instituţii financiare care le susţin creşterea, consultanţi, avocaţi, reprezentanţi ai pieţei de capital.

Scopul? Să vedem cu ce pornim la drum în anul 2019, primul an din următorul secol de viaţă al României. Cine sunt companiile, brandurile, oamenii care definesc prezentul de business şi cum am ajuns aici.

Prin puterea exemplului, economia poate merge înainte chiar şi atunci când se confruntă cu frâne care vin din afara mediului de business.

Cele mai mari 1.000 de companii din România au înregistrat afaceri de 670 mld. lei în 2017 (144 mld. euro), în creştere cu 12% faţă de anul anterior. Ca greutate în business, top 1.000 reprezintă 47% ca pondere în cifra de afaceri, o treime ca pondere în profit şi un sfert ca pondere în numărul de salariaţi.

Prejudiciile directe produse de „ordonanța lăcomiei” se măsoară deocamdată în multe miliarde de euro, potrivit estimărilor companiilor afectate și ale analiștilor independenți. Pagubele ar fi putut fi evitate simplu: dacă Ministrul de Finanțe și primul ministru ar fi respectat legea. Iar legea prevede două lucruri esențiale:

• Nicio reglementare (cu atât mai puțin o OUG) fără studiu de impact;

• Nicio măsură fiscală nu poate intra în vigoare cu mai puțin de 6 luni de la când devine oficială.

Și mai există două ingrediente necesare care nu sunt legiferate:

• buna credință a decidentului – adică nu poți veni cu măruri atât de radicale între Crăciun și Anul Nou;

• gestiunea încrederii atât în economia proprie cât și pe piețele internaționale.

Zeci de industrii – pe verticală și pe orizontală și zeci de legi au fost aruncate timp de 4 luni în haos. 

***

Modificările aduse la OUG 114/2018, prin OUG 19/29 martie 2019, au potenţialul de a aduce noi presiuni pe pieţele afectate şi noi motive de infringement din partea Comisiei Europene în energie.

Volumul activității băncilor, a companiilor din energie şi a celor din telecomunicaţii, respectiv profiturile acestora vor scădea și, ca urmare și încasările din taxe ale statului.

Statul a avut deja de suferit, ca urmare a introducerii taxei pe activele bancare, în contextul în care licitațiile din acest an au avut rezultate sub așteptări, situația ameliorându-se fragil pe măsură ce autorităților au anunțat noi amendamente.

Companiile au pierdut și pierd valoare de piaţă

Companiile româneşti listate la Bursa de Valori București (BVB) au pierdut din valoarea lor de piaţă peste 5,9 miliarde de lei (2,04 mld. euro), în cele trei luni și jumătate de când promotorii „ordonanţei lăcomiei” (OUG 114/2018) au anunţat principalele prevederi ale acesteia.

Proporţia pierderii, de 6,1% în lei, s-a amplificat în euro până la -9,7%, din cauza deprecierii substanţiale a monedei naţionale din aceeaşi perioadă, stimulată inclusiv de aceeaşi ordonanţă.

Cele mai mari companii listate au înregistrat şi cele mai mari pierderi de capitalizare bursieră:



Companiile au recuperat, în fapt, începând din februarie, circa două treimi din pierderea înregistrată în prima zi a şocului produs de anunțul oficialilor guvernamentali Vâlcov & Teodorovici.

Recuperările s-au produs pentru că piața a dat mai multă atenție factorilor obișnuiți ai sezonului dividendelor, pe fondul știrilor privind eventualele negocieri privind corectarea OUG 114.

O menţiune specială merită OMV Petrom (SNP), care recuperase intregral pierderea de valoare, săptămâna  trecută, sub influenţa atractivităţii dividendelor promise, dar care şi-a reluat scăderea.

Energie: Pierd companiile, pierde şi statul

Includerea termocentralelor producătoare de agent termic pe lista beneficiarilor preţului plafonat la gazele naturale, de 68 lei / MWh, va spori pierderile producătorilor de gaze naturale şi va introduce noi presiuni pe piaţa liberă, respectiv pe importuri.

Noi tensiuni sunt introduse prin exceptarea (de facto) de taxa de 2% din cifra de afaceri a companiilor energetice care folosesc cărbune şi a termocentralelor în cogenerare) producătoare de agent termic).

Exceptarea ar putea fi interpretată ca ajutor de stat – un nou motiv pentru Comisia Europeană de începere a procedurii de infringement, pe lângă aceea legată de distorsionarea pieţei libere.

Profitul marilor companii energetice românești ar putea scădea cu până la 50% ca urmare a OUG 114, potrivit bugetelor întocmite cu prevederile actuale ale acesteia şi care urmează să fie supuse aprobării acţionarilor. Profitul net pe 2019 al OMV Petrom (SNP, puternic afectată de plafonarea preţului la gazele naturale) va scădea cu peste 17% (-678 mil. lei). Profitul net consolidat al grupului Electrica (EL, cel mai mare furnizor de electricitate din România) se va diminua cu peste 47% (- 110 mil. lei).

Incertitudinile privind constrângerile bugetare dictate de modificările OUG 114 au determinat întârzierea bugetelor pe 2019 ale companiilor, deşi  se apropie adunările generale ale acţionarilor care trebuie să le aprobe.  

Romgaz (SNG), de pildă, încă nu şi-a publicat proiectul de buget pe 2019 pe care îl va propune acţionarilor. Estimările iniţiale ale companiei vorbeau de o scădere cu 20 – 25% a cifrei de afaceri și cu  30% (-420 mil. lei) a profitului față de 2018, potrivit unei declarații din ianuarie a directorului general al companiei, Adrian Volintiru.

Nuclearelectrica (SNN) estima în ianuarie o scădere de 6 ori a profitabilităţii.

Numai plafonarea prețului la gazele naturale va produce pierderi certe de profit net de peste 900 de milioane de lei, companiilor producătoare de gaze naturale, din moment ce impozitul pe profit va scădea cu 145 de milioane de lei, potrivit calculelor Deloitte.

Ca urmare, pierderile totale directe ale statului, din cauza plafonării prețului la gazele naturale, se ridică la 2,26 miliarde de lei în 2019, inluzînd și reducerea redevețelor, a încasărilor din TVA și a dividendelor, spune sursa citată.

Pierderile la bugetul de stat (numai pe sectorul gazelor) „reprezintă 17% din beneficiile sociale plătite de Guvernul României în anul 2017 și ar acoperi 100% din valoarea anumitor beneficii sociale esențiale”, spune un studiu Deloitte din februarie.

Investiții bugetate mult mai mici

OUG 114 va afecta, cu efect întârziat și volumul investițiilor energetice:

• OMV Petrom (SNP), de exemplu, și-a bugetat pe 2019 investiții totale mai mici cu aproape 1,33 de miliarde de lei (-24%), în 2019 față de 2018, ca urmare a restrângerii celor din sectorul upstream cu aproape 25% și cu 40% în downstream.

• De altfel, SNP a amânat decizia de investiție în exploatarea gazelor din Marea Neagră.

• Electrica (EL) și bugetat investiții cu peste 22% mai mici în 2019 față de 2018 (220 mil. lei).

• Nuclearelectrica (SNN) a obiectat încă de la apariția OUG 114 că aceasta pune în pericol investiția de 1,5 miliarde de euro în prelungirea duratei de viață a Reactorului 1.

• Transgaz (TGN) se luptă și în acest an cu Guvernul pentru ca jumătate din profit să fie salvat de lăcomia de dividende a acestuia.

• Transgaz ar trebui să facă progrese în construcția sectorului românesc al gazoductului paneuropean BRUA și în cea a gazoductului care să preia gazele din Marea Neagră.

Mai grav, însă, „de la un rol promițător de furnizor regional de securitate energetică, România ar ajunge să suplimenteze importurile de gaze naturale din afara UE, pentru a putea satisface consumul intern”, spune studiul Deloitte.

5G, în aer

Cei mai mari operatori din telecom susțin că impactul total al măsurilor din OUG 114 va fi de 3,3 miliarde de euro în acest an, sumă ce depășește veniturile anuale ale industriei și reprezintă 60% din investițiile totale ale operatorilor mobili în ultimii 10 ani.

Circa 3,1 miliarde de euro ar urma să reprezinte doar suma încasată de stat în urma licitațiilor 5G din acest an, diferența fiind impactul taxei de 3% pe cifra de afaceri. Unii investitori au dat însă de înțeles că analizează posibilitatea de a nu participa la licitație, situație care ar dăuna bugetului statului, în care au fost prinse 2,1 miliarde de lei încasări din vânzarea licențelor.

Operatorii susțin că măsurile încalcă legislația europeană și ar putea compromite investițiile de care sectorul are nevoie pentru a rămâne competitiv.

Un prim efect al măsurilor a fost majorarea facturilor pentru consumatori, mai multe companii informându-și clienții în legătură cu creșteri ale tarifelor.

Modificările aduse săptămâna trecută nu schimbă cu nimic prevederile OUG 114 în cazul operatorilor telecom, cu excepția introducerii unei noi amenzi, de până la 10% din cifra de afaceri, pentru ”efectuarea de lucrări de acces pe proprietăți de către furnizorii de rețele de comunicații electronice în absența obținerii autorizației de construire”.

Câştigătorii OUG 114

În energie, Autoritatea din domeniu urmează să vină cu reglementările secundare, dar deja noile prevederi din OUG 19 / 2019 au crescut rata de rentabilitate a capitalului investit de la 5,66% la 6,9%, recunoscută în calculul tarifelor de distribuție.

Distribuitorii ar putea fi astfel avantajaţi, dar efectele  finale urmează să fie cunoacute abia după sfârşitul anului.

Dintre câștigătorii „ordonanței lăcomiei” se mai remarcă:

• Gazprom, care va exporta, indirect cantități mai mari de gaze, ca și intermediarii colosului rus;

• Complexurile energetice pe cărbune, scutite de taxa de 2% pe cifra de afaceri, ca și termocentralele care furnizează agent termic sistemelor de încălzire centrală;

• furnizorii locali de gaze naturale pentru populație, multinaționale care sunt țintele preferate ale oficialilor guvernamentali;

• companiile de îngrășăminte chimice controlate de omul de afaceri Ioan Niculae.

Cinism și lipsă de responsabilitate: de la ”lăcomie” la ”hărnicie”

• Scăderea profitalibității

Ultimele modificări aduse OUG, respectiv renunțarea la ROBOR (care ar fi afectat capacitatea BNR de a duce o politică monetară eficientă), eliminarea anumitor active (titlurile de stat, programele cu garanții guvernamentale), aplicarea unei cote de impozitare mai reduse și diferențiale în funcție de cota de piață, precum și ”bonusurile” primite de băncile care își mențin marjele mici și ritmul de creștere al creditării de peste 8% ar reduce semnificativ impactul taxei pe active. Ultima estimare prezentată public de Teodorovici este de sub un miliard de lei.

Anterior, efectul fusese estimat de Banca Națională a României (BNR) la circa 5,4 miliarde de lei, în condițiile în care prima formă a OUG, prezentată de ministrul Finanțelor în decembrie, ar fi avut efecte colosale (sectorul bancar ar fi trecut pe pierdere, iar solvabilitatea ar fi fost puternic afectată).

• Deturnarea programului de finanțare a datoriei publice și a deficitului bugetar

Un prim efect pe care l-a avut taxa pe activele bancare s-a resimțit în primele luni ale anului, când statul a reluat licitațiile săptămânale de atragere de capital pentru finanțarea serviciului datoriei publice. Fiind incert dacă titlurile de stat, care figurează la capitolul active în bilanțurile băncilor, ar urma să intre în calculul taxei, sistemul bancar, cel mai important cumpărător de obligațiuni locale, fie nu a participat la licitații, fie a cerut dobânzi considerate prea mari de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

În primele trei luni din 2019 statul a împrumutat circa șapte miliarde de lei, mai puțin decât ar fi trebuit, judecând după diferențele dintre sumele pe care viza să le atragă și sumele adjudecate efectiv.

În cadrul primelor 22 de licitații de până acum, Finanțele nu au reușit să atragă suma dorită (în nouă instanțe), diferența dintre prospecte și sumele adjudecate fiind de -2,1 miliarde de lei. Sumele atrase în plus (sumele adjudecate peste nivelul valorii din prospect, atunci când dobânzile cerute de investitori au fost considerate avantajoase de MFP) au fost de doar 1,3 miliarde de lei (calculele se referă exclusiv la ofertele competitive, pe ofertele necompetitive diferențele fiind relativ nesemnificative).

Pe net, diferența este de aproape un miliard de lei. De altfel, surse din piață au confirmat pentru cursdeguvernare.ro că Finanțele par a fi în urmă în ceea ce privește programul de împrumuturi din  acest an. Având în vedere că statul împrumută, în medie (în funcție de oferta băncilor și dobânzile licitate), în jur de patru miliarde de lei pe lună, programul pare a fi întârziat cu cel puțin o lună.

• Inhibarea creditării companiilor

Băncile ar urma să fie încurajate fiscal să crească ritmul de creditare (în afară de creditarea prin programe guvernamentale), nivelul taxei fiind redus pentru băncile care își cresc portofoliile cu 8%.

Bancherii au avertizat însă că orice măsură care le afectează profitabilitatea le afectează capacitatea de a investi în dezvoltarea produselor și a infrastructurii, necesare pentru a credita mai mult și mai eficient, în special atunci când vine vorba despre companiilor.

”Pe măsură ce banca (Banca Transilvania) s-a dezvoltat și a făcut profit, din acest profit, banca mereu a alocat o porțiune consistentă în zona de business, în așa fel încât să testăm modele, să avem idei noi, să încercăm abordarea unor segmente diferite. Doar în ultimii trei ani, banca a finanțat peste 50.000 de IMM-uri mici din această bază. Pe baza profitului am putut să ne dezvoltăm și să creăm scheme din ce în ce mai interesante, fix pentru acest acces la finanțare”, a explicat, luna trecută, Tiberiu Moisă, deputy CEO Banca Transilvania.

Ultima versiune a taxei pe active pare a favoriza mai degrabă creditarea statului sau axarea pe programe guvernamentale, cum ar fi Prima Casă, aceste active fiind elimitate din baza de calcul a taxei pe active.

• Cresc costurile de finanțare pentru populație

Mai multe bănci au început să își ajusteze veniturile prin creșterea unor costuri suportate de clienți.

Cel puțin opt bănci au apelat până la măsuri de creștere a unor comisioane, de creștere a dobânzilor sau de manipulare a marjelor prin reducerea dobânzilor la depozite.

Aceste majorări se suprapun peste majorarea ROBOR-ului din ultimii doi ani, pe fondul creșterii inflației, o creștere însemnate a costurilor de finanțare fiind de natură să afecteze apetitul populației pentru credite.

Ordonanța de urgență nr. 19/2019 de modificare a OUG nr. 114/2018, adoptată de Guvern la finalul săptămânii trecute, a intrat pe circuitul parlamentar, la Senat fiind înregistrat proiectul legii de aprobare a acesteia, iar potrivit instituției care avizează prealabil drafturile de acte normative, ordonanța conține prevederi care riscă să încalce Legea fundamentală și altele.

Ca și în cazul OUG 114 inițiale, patronatele din industria energetică, bancară, telecom, a pensiilor private sau a jocurilor de noroc, dar și alte organizații reprezentative, cum ar fi sindicatele din diverse ramuri ale sectorului public, vor avea ocazia să încerce să mai ajusteze unele din prevederi, la comisiile de specialitate ale Parlamentului. Este de așteptat ca Ordonanța să mai sufere modificări față de varianta aprobată de executiv la finalul lunii trecute și publicată în Monitorul Oficial, inclusiv ca urmare a inițiativelor unor parlamentari.  

Termenul de adoptare tacită a proiectului legii de aprobare a OUG nr. 19/2019 este de 30 de zile, și se calculează de la data de 29 martie 2019 și se împlinește pe 27 aprilie. Ulterior, draftul va merge la Camera Deputaților, care este cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, dar a atras atenția, printre altele, că motivarea necorespunzătoare sau lipsa motivării situației extraordinare care nu a putut fi amânată și care a determinat Guvernul să adopte măsurile prin OUG "poate constitui motiv de declarare a neconstituționalității actului normativ".

În plus, Consiliul avertizează că a fost încălcată legislația în vigoare prin faptul că OUG nr. 19/2019 a fost adoptată fără a se fi obținut în prealabil avizele Băncii Naționale a României, Băncii Centrale Europene și Consiliului Fiscal. Ministerul Finanțelor a răspuns la obiecție arătând că BCE a fost notificată cu privire la modificările prevederilor bancare ale OUG 114 printr-o notă adresată pe 20 martie și că acestea au fost deja discutate cu BNR și ARB.

În februarie, BCE i-a atras atenția ministrului Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, printr-o scrisoare, că Guvernul de la București avea obligația, potrivit legislației UE, să consulte BCE înainte de adoptarea OUG 114/2018, care prevedea introducerea taxei pe activele bancare indexată la indicele ROBOR, și avertiza că "riscul ca taxa să aibă un impact substanțial asupra stabilității sistemului bancar nu poate fi exclus".

"(...) intervențiile aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 114/2018 vizează schimbarea configurației unor articole care stabileau anumite obligații ce trebuiau realizate pentru prima dată în curând. Pentru a se evita în viitor astfel de situații (modificarea unor norme care nu au produs încă efecte juridice), care implică afectarea principiului stabilității actelor normative, precizăm că este necesară realizarea unor studii de evaluare a impactului, în care să fie analizate efectele pe care le presupune adoptarea prezentului proiect", se arată în avizul instituției.

OUG nr. 19/2019 a redus nivelul taxei pe activele bancare de la 1,2% pe an la 0,2% pentru băncile cu o cotă de piață de sub 1% și la 0,4% pentru cele cu o cotă de piață de peste 1%.

"(...) este de analizat dacă prin instituirea unui nivel diferențiat al taxei pe active în funcție de cota de piață a instituțiilor bancare nu se creează un tratament discriminatoriu între acestea, cu posibil impact anticoncurențial, aspect semnalat și de Ministerul Justiției", notează Consiliul Legislativ.

Noul act normativ mai prevede că băncile ar putea beneficia de o reducere cu jumătate a taxei dacă cresc creditarea peste o anumită țintă și/sau cu încă jumătate dacă reduc marja de dobândă dintre creditele și depozitele în lei sub un anumit nivel, ce va fi stabilit de către Guvern anual prin hotărâre. Consiliul Legislativ recomandă reanalizarea acestei prevederi, pe care o consideră "atipică", fiind vorba de indicatori stabiliți de piață, prin mecanismul cererii și ofertei.

"(...) menționăm că aplicarea taxei datorată de instituțiile bancare <începând cu anul 2019> încalcă principiul neretroactivității legii. Se impune revederea și reformularea corespunzătoare a normei", mai obiectează instituția, care mai arată că prevederea potrivit căreia, pentru contractele de credit retail aflate în derulare, modificarea sau nu a referinței de dobândă ROBOR este lăsată la latitudinea părților "ar putea crea aplicări neunitare în situații similare".

Unul dintre cei care ar putea face presiuni în comisiile senatoriale pentru modificarea acestei prevederi este senatorul ALDE Daniel Zamfir, artizanul Legii dării în plată. Potrivit intervențiilor sale publice, el dorește ca și pentru consumatorii cu credite în derulare să fie obligatorie trecerea la noul indice care va înlocui ROBOR. 

Consiliul mai remarcă și că Guvernul a reușit "performanța" de redactare de a prezenta o prevedere păstrată neschimbată din OUG nr. 114/2018 ca pe o modificare a acesteia. Este vorba despre alineatul care stipulează că "Pentru perioada 1 martie 2019-28 februarie 2022, pentru clienții casnici furnizarea de energie electrică se realizează în condiții reglementate de către ANRE" și care în OUG nr. 19/2019 apare semnalată ca o modificare legislativă, deși nu este.

Surse apropiate negocierilor dintre cele trei părţi implicate în procesul de modificare a OUG 114 ne-au explicat că proiectul de lege a fost realizat de Florin Georgescu, negociat cu Ministerul Finanţelor de Gheorghe Gherghina şi promovat la Budapesta de Liviu Voinea, toţi numiţi de PSD în Consiliul de Administraţie al BNR. În tot acest timp, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, scârbit de acuzele care îi erau permanent aduse, a plecat pentru două săptămâni la o serie de conferinţe internaţionale. Probabil astăzi, pe 2 aprilie, va participa la şedinţa de politică monetară a BNR.

Mugur Isărescu a preferat să plece din ţară pe toată durata negocierilor pentru modificarea OUG 114, după ce România a fost la un pas de retrogradarea perspectivei ratingului de ţară de către Standard&Poor's din cauza formei iniţiale a acestei legi. Prim viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, fost ministru de Finanţe şi promovat în actuala funcţie din banca centrală de către partidul de guvernământ, PSD, a prezentat greilor partidului efectele nocive ale ordonanţei privind taxa pe lăcomie.

Principalele modificări ale ordonanţei au fost operate de cele două departamente (supraveghere şi reglementare) aflate în subordinea lui Florin Georgescu, cel care a reuşit să îi facă pe membrii PSD să înţeleagă că taxa pe activele bancare este mult prea mare şi impropriu să fie legată de nivelul ROBOR. Negocierile directe cu Ministerul Finanţelor au fost asigurate apoi de Gheorghe Gherghina, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, numit tot de PSD şi venit după mulţi ani de minister al Finanţelor. După ce în linii mari noua ordonanţă a fost schiţată, Liviu Voinea, viceguvernator BNR, numit tot de PSD a declarat la Budapesta că noua formă a OUG este una foarte bună deoarece Robor a fost desprins de calculul taxei pe active care va fi percepută de la bănci.

În tot acest timp, semnalele venite din partea membrilor Executivului arătau că noua formă a OUG este negociată şi cu băncile şi a primit şi acceptul Comisiei Europene, informaţii mai mult sau mai puţin adevărate, după cum au dovedit-o până la urmă informările venite din afara graniţelor ţării. Pe partea bancară, a existat o singură întâlnire cu membri ai Asociaţiei Române a Băncilor, nu trei despre cât se spunea la vremea respectivă.

De ce s-a amânat până vineri aprobarea noii ordonanţe în şedinţa de guvern şi de ce chiar se discuta că nu va mai intra pe ordinea de zi? Cea mai mare nemulţumire a venit din partea senatorului Zamfir şi a grupului de interese din jurul acestuia: noul indice care va intra în metoda de calcul a dobânzilor la credite să fie aplicat şi creditelor în derulare. În prealabil, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, înţelesese şi declarase că noua formă de ROBOR bazată pe media aritmetică a tranzacţiilor efective, nu se va aplica decât creditelor noi şi celor pentru refinanţare. Presiunile celor cu credite foarte mari şi poziţii puternice ajunseseră atât de puternice încât au existat discuţii ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) să vină şi să spună că nu e de acord cu legea şi că nu sunt apărate drepturile consumatorului, „că nu este legal ca modificarea dobânzilor la credite spă nu se aplice şi împrumuturilor în derulare".

A fost momentul în care primviceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a trebuit din nou să intervină şi să spună că este de-a dreptul ilegal să introduci retroactiv un nou mod de calcul al dobânzilor fără renegocierea contractului de împrumut. După această nouă înţelegere, OUG a fost publicată în Monitorul Oficial, cu o altă modificare, propusă de partea politică: acordul părţilor. În acest nou context, şi creditele în derulare pot beneficia de noul mod de calcul al indicatorului care stă la baza formării împrumutului, dar numai după încheierea unui act adiţional la contractul de împrumut.

OUG nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost publicată vineri seara, pe 29 martie 2019, în Monitorul Oficial nr. 245, cele mai multe modificări făcându-le în OUG 114/2018. Schimbările vizează taxa pe activele băncilor, un nou indice pentru credite, noi regului în energie și o prorogare pentru administratorii Pilonului II de pensii. Ca noutate, noul indice din contractele de credit se poate aplica și contractelor in derulare cu acordul părților, prin aditional la contract, iar pentru cererile de refinanțare bancile trebuie sa raspunda in cel mult 60 zile.

Taxa pe activele financiare ale băncilor a fost redusă semnificativ, având un impact mai puţin dramatic asupra sistemului bancar în urma modificării Ordonanţei 114, consideră Alex Milcev, partener, liderul departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România. De altfel, potrivit lui Milcev, cele mai radicale schimbări vizează taxa pe activele financiare ale instituţiilor de credit, care a fost regândită aproape complet în urma proiectului de modificare a Ordonanţei 114, adoptat în 29 martie în Guvern.

Astfel, potrivit noilor prevederi, taxa se datorează semestrial (şi nu trimestrial, după cum prevede OUG în vigoare), primul termen de plată fiind 25 august 2019. De asemenea, cota de impozitare a fost redusă la 0,4% pe an respectiv 0,2% pe an, în funcţie de cota de piaţă a băncilor în condiţiile în care, conform OUG 114, aceasta putea fi de până la 2%/an.

"Cota de impozitare se poate reduce semnificativ în mai multe cazuri, cum ar fi creşterea volumului creditării, scăderea marjei de dobândă, nivelul marjei de dobândă raportat la marja de referinţă (4% pentru 2019) putând ajunge chiar la 0 în anumite situaţii. Taxa pe activele financiare nu se datorează de către instituţiile de credit care înregistrează pierderi, iar, pentru celelalte, cuantumul acesteia este limitată la nivelul profitului contabil obţinut. Pentru anumite categorii de active financiare nu se datorează taxa, cum ar fi numerarul, credite acordate către şi titluri emise de către administraţiile publice, precum şi cele care constau în finanţarea celorlalte instituţii de credit. În noua variantă, taxa este redusă semnificativ, având un impact mai puţin dramatic asupra sistemului bancar şi, prin consecinţă, asupra costului finanţărilor în piaţă faţă de cât se anticipase iniţial", a subliniat Alex Milcev.

În ceea ce priveşte sectorul energetic, rata de rentabilitate a capitalului investit pentru perioada de reglementare 2019-2024 creşte de la 5,66% la 6,9%, cu implicaţii aşteptate în ceea priveşte creşterea tarifului de distribuţie şi implicit asupra preţului final pentru consumator.

Pentru clienţii casnici, preţul pentru clientul final nu va mai fi definit de piaţă (cerere/ofertă), ci de către ANRE, furnizarea de energie electrică realizându-se în condiţii reglementate pentru perioada 1 martie 2019 - 28 februarie 2022.

Contribuţia anuală de 2% percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice şi al gazelor naturale nu se aplică pentru titularii licenţelor de exploatare comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de cărbune, precum şi a celor de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare, pentru care aceasta se stabileşte anual prin Ordinul preşedintelui ANRE.

Producătorii, inclusiv filialele acestora şi/sau afiliaţii aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României, au obligaţia să vândă cu preţul de 68 lei/MWh cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizori şi clienţi finali eligibili, în perioada 1 mai 2019 - 28 februarie 2022 (faţă de perioada 1 aprilie 2019 - 28 februarie 2022 prevăzută în OUG 114 şi faţă de situaţia pieţei libere de dinainte de intrarea în vigoare a OUG 114).

Potrivit reprezentantului EY, în cazul fondurilor de pensii administrate privat, s-a suspendat până la data de 31 mai 2019 aplicabilitatea prevederii privind capitalul social minim, care va trebui constituit până la data de 31 decembrie 2019. Pe perioada suspendării prevederii, capitalul social minim necesar este de 4 milioane euro.

"În ceea ce priveşte sectorul telecomunicaţiilor, penalitatea de 0,1%/zi de întârziere din cifra de afaceri din anul precedent se va percepe doar în cazul utilizării de frecvenţe radio fără licenţă, nu şi pentru utilizarea acestora după expirarea perioadei de valabilitate (după cum se prevedea în OUG iniţială). De asemenea, aplicarea amenzii de până la 10% din cifra de afaceri aplicabilă furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice care încheie contracte de instalare, întreţinere, înlocuire a reţelelor de comunicaţii electronice sau efectuează lucrări de acces pe proprietăţi, fără existenţa dreptului de acces sau în lipsa autorizaţiei de construire, a fost suspendată până la data de 1 septembrie 2019", precizează Milcev.

Pe de altă parte, acesta a arătat că nu au fost aduse modificări asupra prevederilor legate de domeniul construcţiilor introduse de OUG 114/2018, deşi mediul de afaceri a subliniat că aplicarea facilităţilor privind impozitul pe venit şi contribuţiilor sociale doar companiilor ce realizează cel puţin 80% din cifra de afaceri din aceste activităţi este limitativă.

"Modificările aduse vin ca răspuns la avertizările şi solicitările de consultare din partea mediului de afaceri şi prevederile modificate duc astfel la un impact negativ mai redus pentru domeniile afectate", precizează sursa citată.

Senatorul liberal Florin Cîţu este de părere că modificările aduse OUG 114/2018 duc la o "semi-naţionalizare" a băncilor şi la reintroducerea comitetului central de planificare.

"Din punctul meu de vedere, cel mai nociv element este acel alineat care reintroduce în România comitetul central de planificare. În România, astăzi, cu această ordonanţă în vigoare, Guvernul dă ţinte de creştere unor companii private. Arată ca o semi-naţionalizare a acestor companii, pentru că efectiv elimină politica comercială independentă a acestor companii. Guvernul dă trei ţinte, prin Hotărâre de Guvern, anual Guvernul decide: cu cât să crească activele, creditarea acestor companii către sectorul privat; decide asupra marjei acestor companii şi decide asupra dobânzii de referinţă. Trei lucruri care trebuie să fie decise de piaţă sau de politica comercială a acestor companii. În România, astăzi, prin acest alineat a fost reintrodus comitetul central de planificare şi este echivalentul unei semi-naţionalizări a acestor bănci, pentru că această constrângere este mult prea dură ca aceste companii să poată să ia decizii independent de această constrângere", a declarat Cîţu, luni, la Palatul Parlamentului.

El a precizat că PNL caută soluţii pentru atacarea acestui act normativ în contencios administrativ.

"Vom încerca, atunci când vine legea în Parlament, să eliminăm aceste aberaţii - nu sunt sigur că putem - dar vom propune avocaţilor noştri să găsească soluţii, poate putem să atacăm în contencios administrativ, până atunci, pentru că acest lucru este mult prea nociv. Această ordonanţă - chiar dacă s-a scos acea referire la ROBOR - prin introducerea acestui alineat devine mult mai nocivă, pentru că ea constrânge prea mult modul în care aceste companii pot să îşi desfăşoare activitatea", a arătat senatorul liberal.

Florin Cîţu a criticat întârzierile apărute în ceea ce priveşte publicarea execuţiei bugetare pentru luna anterioară, adăugând că aceste întârzieri cresc de la o lună la alta.

"Exista o cutumă ca în fiecare lună, pe data de 25, să fie publicată execuţia bugetară pentru luna anterioară. Suntem astăzi pe 1 aprilie, iar ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, este primul ministru care nu a mai respectat această cutumă. Este clar, din punctul nostru de vedere, că gaura care trebuie acoperită prin măsluirea datelor la execuţia bugetară este aşa de mare că în fiecare lună funcţionarii din Ministerul Finanţelor au nevoie de din ce în ce mai mult timp pentru a ascunde această gaură. La început au fost două - trei zile. Acum suntem la aproape zece zile de când trebuia să fie publicată şi încă nu avem această execuţie bugetară", a spus el.

În altă ordine de idei, Cîţu a afirmat că, în cadrul şedinţei de plen de la Senat, grupul PNL va vota împotriva proiectului de lege privind adoptarea OUG 14/2019 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019.

"PNL va vota împotriva acestei legi, în primul rând pentru încalcă Tratatul de stabilitate şi creştere. Ministerul Finanţelor Publice recunoaşte că are două obligaţii, prin tratate: un deficit cash de 3% şi un deficit structural de 1%, dar decide să respecte mai mult numai unul dintre tratate. Din punctul nostru de vedere, toate legile trebuie respectate în România, mai ales că tratatele sunt în Constituţie", a mai spus liberalul.

El a criticat şi proiectul privind statutul Băncii Naţionale a României, care vizează modificarea politicii BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur deţinute în tezaurul propriu şi în străinătate. "Aşa cum este scrisă legea arată o intervenţie directă asupra politicii monetare, asupra modului în care este administrată politica monetară, şi PNL votează împotriva acestei legi", a precizat Cîţu.

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) susţine că noua variantă a taxei bancare este „mai suportabilă“ şi limitează impactul negativ, faţă de varianta iniţială care era „o formă total dăunătoare pentru economie“, însă consideră că este o formulă „mult prea complexă, greu predictabilă, care poate genera efecte negative asupra creşterii intermedierii financiare“.

„Respectăm decizia guvernului de a impune o taxă suplimentară băncilor din România. După discuţiile purtate s-a ajuns la o formă mai suportabilă care limitează impactul negativ, de la o formă total dăunătoare pentru econo­mie. Totuşi, comunitatea bancară consideră că este o formulă mult prea complexă, greu predictabilă, care poate genera efecte negative asupra creşterii intermedierii financiare“, a transmis ARB.

Conform noii ordonanţe care modifică OUG 114/2018, băncile mari, cu o cotă de piaţă de peste 1%, ar urma să plătească o taxă pe active anuală de 0,4%, nivel de trei ori mai scăzut faţă de procentul iniţial, de 1,2%/an, iar băncile cu o cotă de piaţă mai mică de 1% ar urma să plătească o taxă de 0,2% pe an. Impactul anual al noii taxe bancare coboară sub 1 miliard de lei, faţă de 5,4 miliarde de lei, în varianta iniţială. Iar băncile pe pierdere nu vor plăti taxa bancară.

O altă modificare adusă taxei bancare vizează reducerea nivelului activelor taxabile, din baza de calcul a taxei bancare fiind excluse mai multe categorii.

Comunitatea bancherilor reaminteşte efectele negative care s-au propagat în alte state după introducerea unei taxe suplimentare băncilor, cu atât mai mult cu cât taxarea creditării contravine obiectivului de creştere a intermedierii financiare şi reducere a dobânzilor. „Ne menţinem aprecierea că nu era nevoie de introducerea unei taxe bancare şi că aceasta va genera noi elemente de risc şi de confuzie în piaţă“.

În ceea ce priveşte decizia guvernului de a lega dobânzile variabile la creditele populaţiei în lei de un nou indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare, în locul ROBOR, bancherii susţin că „regretă că s-a ajuns la introducerea cu rapiditate a unui nou indice de referinţă“. Totodată, bancherii din ARB avertizează că noul indice reflectă în cea mai mare proporţie tranzacţii pe termen scurt şi ar putea avea loc un transfer al riscului şi al volatilităţii către clienţi.

Taxa bancară a fost decuplată de ROBOR, dar Ministerul Finanţelor nu a renunţat în cele din urmă la schimbarea formulei de calcul a indicelui la care sunt legate creditele în lei (în prezent ROBOR), prin introducerea unui nou indice de referinţă ce ar urma să fie calculat pe baza tranzacţiilor interbancare efective, nu în funcţie de cotaţii. Modificarea legislativeă intră în vigoare din 2 mai 2019.

„Pe parcursul discuţiilor, ne-am delimitat de acţiunea de introducere a unui nou indice de referinţă fără efectuarea unei analize complexe pe o perioadă considerabilă de timp. Considerăm că procesul de consultare trebuia să fie mai larg şi cu o durată mult mai lungă pentru a asigura o evaluare corespunzătoare a impactului. Noul indice reflectă în cea mai mare proporţie tranzacţii pe termen scurt şi ar putea avea loc un transfer al riscului şi al volatilităţii către client. Comunitatea bancară a propus ca discuţia privind introducerea unui nou indice să fie adresată doar în baza unei acţiuni asumate public de către ACI, ARB, BNR, MFP cu obiectivul declarat de transparentizare şi eventuală îmbunătăţire a cadrului actual“.

Senatul a adoptat, luni, în calitate de prim for sesizat, proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care prevede ca Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv aproape 56 de tone de aur. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României a fost adoptată în plenul Senatului cu 60 de voturi „pentru”, 29 de voturi „împotrivă” şi 16 abţineri.

Comisia de buget-finanţe a Senatului a adoptat, marţi, raport de admitere a proiectului de lege.

Raportul favorabil la propunerea legislativă include un amendament admis formulat de senatorul PNL Florin Cîţu, iniţiativa fiind modificată după cum urmează:

„(1) Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente:

a) aur deţinut în tezaur în ţară sau depozitat în străinătate;

b) active externe, sub formă de bancnote şi monede sau disponibil în conturi la bănci sau la alte instituţii financiare în străinătate, exprimate în acele monede şi deţinute în acele ţări, pe care le stabileşte Banca Naţională a României;

c) orice alte active de rezervă, recunoscute pe plan internaţional, inclusiv dreptul de a efectual cumpărături de la Fondul Monetar Internaţional în cadrul tranşei de rezervă, precum şi deţinerile de drepturi speciale de tragere;

d) cambii (act prin care cel care semnează se obligă să plătească, necondiţionat, la un anumit termen şi într-un anume loc, o sumă de bani, definiţie DEX, – n.r.), cecuri, bilete de ordin, precum şi obligaţiuni şi alte valori mobiliare, negociabile sau nu, emise sau garantate de persoane juridice nerezidente, clasificate în primele categorii de către agenţiile de apreciere a riscurilor, recunoscute pe plan internaţional, exprimate şi plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Naţională a României;

e) bonuri de tezaur, obligaţiuni şi alte titluri de stat, emise sau garantate de guverne străine sau de instituţii financiare interguvernamentale, negociabile sau nu, exprimate şi plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Naţională a României.

(2) Banca Naţională a României urmăreşte menţinerea rezervelor internaţionale la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României”, potrivit raportului de admitere al Comisiei pentru buget care va fi votat luni de Senat.

De asemenea, amendamentul liberalului a introdus un termen de 20 de zile în care BNR să prezinte Guvernului şi Legislativului un raport privind situaţia rezervelor internaţionale, dacă există pericolul diminuării acestora. Raportul va include şi cauzele reducerii rezervelor internaţionale şi recomandările BNR pentru Executiv.

„Art. 30 (3) Dacă există pericolul diminuării rezervelor internaţionale, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Naţională a României prezintă Parlamentului şi Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situaţia rezervelor internaţionale şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandările BNR privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei”, conform sursei citate.

Amendamentul senatorului PNL prevede şi introducerea unui nou alineat la art. 30 al Legii care stipulează că:

„(4) Din rezerva constituită, BNR poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri. Depozitele de aur constituite de BNR în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”.

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaţionale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme şi 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaţionale ale ţării. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeşai din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operaţiuni care vizează aurul României.

Faţă de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor având rol de for decizional.

***

Băsescu, despre repatrierea aurului: În criză nu o să ştim cum să fugim cu aurul la Londra

Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, luni, în plenul Senatului, la dezbaterea pe proiectul legislativ privind repatrierea aurului, că iniţiativa este „o mare greşeală”, deoarece într-o situaţie de criză România nu va ştii cum să fugă cu aurul mai repede la Londra pentru a arăta că are.

„Legat de modificarea legii şi de stabilirea prin lege că doar 5 % din rezerva de aur trebuie ţinută în străinătate, cred că e o mare greşeală. Dacă această lege va trece, BNR va putea să menţină în străinătate 5,3 tone de aur că şi garanţie. Vreau să privim puţin la realitate. Mi se pare astăzi că dăm peste margini de stabilitate şi de resurse. Este greşit. Va rog să luaţi notă de faptul că pe plan internaţional sunt mulţi specialişti care estimează în 2020-2021 o nouă criză a datoriilor statelor. Lucru care este perfect posibil datorită faptului că după criză din 2008, 2009 statele în loc să reducă datoriile, le-au crescut continuând cu împrumuturile. Într-o situaţie de criză nu o să ştim cum să fugim cât mai repede cu aurul la Londra să arătăm că avem rezerve. Sugestia mea este să lăsaţi atribuţiile BNR aşa cum sunt din acest punct de vedere şi să nu avem o intervenţie politică într-un moment în care vi se pare că este potrivit, dar care se poate răsturna într-o noapte. Rezerva aflată în straintate înseamnă şi o garanţie de vreme rea”, a afirmat în plen Traian Băsescu.

Senatorul PNL Florin Cîţu a anunţat că liberalii nu susţine proiectul legislativ.

„Atât timp cât este acolo nu este nevoie să îl vadă nimeni, toată lumea ştie că este acolo. Ceea ce face această lege este să intervină direct în modul în care politică monetară este implementată în România. În formă actuală proiectul nu este susţinut de PNL”, a declarat Florin Cîţu.

Liberalul Marcel Vela a susţinut că adoptarea proiectului de lege privind repatrierea aurului va afecta viitorul României.

„Acest proiect este unul foarte serios şi foarte important, care va afecta, nu ani, ci decenii din viitorul României. Acest proiect de lege va necesita un mare effort parlamentar şi guvernamental să fie modificat în viitor. Domnul secretar de stat a spus că Guvernul nu a reuşit încă să îşi formeze un punct de vedere. Dacă până astăzi Guvernul nu ne spune că e bine sau că e rău avem o problemă foarte gravă. Dumneavoastră nu sunteţi aici că simplu consultant. Sunteţi chiar cel care trebuie să ne daţi un punct de vedere autorizat. Nici ministrul de Finanţe nu este în sală”, a susţinut în plen Vela.

Senatorul USR Eduard Dircă a propus retrimiterea la Comisie pentru două săptămâni a proiectului legislativ, solicitarea fiind însă respinsă de majoritatea plenului.

În replică la afirmaţiile Opoziţiei, senatorul PSD Şerban Nicolae a afirmat că repatrierea aurului nu va afecta credibilitatea ţării, în documentele oficiale nefiind precizat câte tone sunt în ţară şi câte tone sunt în străinătate.

„Dacă ar fi fost argumente consistente nu era nevoie de micile scamatorii lipsite de substanță. Vorbim de rezerva de aur a României şi trebuie să tratăm cu maximă seriozitate. Am înţeles că trebuie să stăm cu aurul la Londra să arătăm că avem. Am auzit că repatrierea aurului ar dăuna credibilităţii. 40 de tone din această rezervă de aur se află deja pe teritoriul României. În toate documentele rezerva de aur este de 103.7 tone, nu se face diferenţă între tonele din ţară şi tonele din străinătate”, a explicat Şerban Nicolae.

Amnistia fiscală ar putea fi adoptată în aceasă lună, dar este vorba despre restructurare financiară, au declarat surse din ministerul Finanțelor Publice. Potrivit acestora, companiile vor rămâne cu plata principalului datoriei, dar eșalonată pe o anumită perioadă de timp.

"Am discutat cu multe persoane din mediul de afaceri și toate au zis că este bine dacă o facem așa. Cred că e bine așa. Vor plăti doar datoria principală, se vor șterge dobânzile și penalitățile", au spus acestea.

Ideea amnistiei fiscale a apărut anul trecut, pe la jumătatea anului. Pornită de la o ironie a președintelui PSD, Liviu Dragnea, cu privire la casele președintelui Klaus Iohannis, a fost rapid îmbrățișată de către Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici. Totuși, nu au reușit să anunțe un proiect în 2018, dar informații din zona ministerului despre cum ar putea arăta au tot curs.

Pe 5 iulie, Liviu Dragnea i-a întrebat pe șeful ANAF, Ionuț Mișa, și pe Eugen Teodorovici dacă au "de gând să recupereze sutele de mii de euro de la dl Iohannis", în contul chiriei încasate pentru casa din centrul Sibiului pe care a pierdut-o în instanță.

"Dacă au atât de mulți bani la buget și nu au nevoie de ei poate dăm drumul la o amnistie fiscală", a comentat Dragnea, ironic.

De asemenea, într-o seară, în aceeași lună, la câteva zile diferență, consilierul de stat al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a anunțat că măsura amnistiei fiscale este prevăzută în programul de guvernare și include ștergerea datoriilor unor companii, precizând însă că "astfel de lucruri se fac, nu se discută". Tot el a spus că statul român se află în situația în care există datorii ale afaceriștilor și ale persoanelor fizice de 98 de miliarde de lei. Chiar recomanda ca dezbaterea să se facă „cu ușile închise”. Cu alte cuvinte, netransparent.

"Este de analizat dacă trebuie să se facă. Trebuie să existe o dezbatere și, când se ia decizia, să se facă, să nu se mai discute așa mult. Dezbaterea ar trebui să se facă cu ușile închise", a completat Vâlcov, potrivit Mediafax.

La finalul lunii august 2018, Teodorovici spunea că în săptămânile următoare va veni cu o variantă. Acest lucru nu s-a întâmplat. El a afirmat atunci că n-ar mai trebui denumită amnistie fiscală, ci altfel, cel mai apropiat sens fiind cel de restructurare financiară.

„Hai să schimbăm denumirea, pentru că se face o confuzie aici. Poate o numim restructurare financiară, la nivel de companii, pentru că au fost foarte multe păreri - pro, contra, discuţii, dezbateri şi aşa mai departe”, a spus ministrul Teodorovici.

Mai recent, marți, 19 martie 2019, Eugen Teodorovici, a anunțat, la TVR 1, că amnistia fiscală va fi discutată în Guvern în luna aprilie, iar măsura va viza atât mediul privat, cât și pe cel de stat. „Amnistia fiscală vine, curând. Cei care ne urmăresc să nu creadă că pot să nu plătească la stat. Este pentru trecut. Această propunere va fi foarte bine primită de mediul de afaceri", a spus Eugen Teodorovici.

Economiștii băncilor se așteaptă ca Banca Națională a României să mențină dobânda de politică monetară la 2,5% în ședința de marți, în pofida unei inflații care a revenit peste țintă și a unei presiuni de depreciere pe cursul de schimb.

Banca centrală a modificat ultima oară dobânda cheie în mai 2018 la nivelul actual de 2,5%, pe fondul unei inflații care trecea de 5%. Spre finele anului trecut, inflația a intrat în ținta BNR de 1,5-3,5%, spre limita superioară, însă a revenit pe creștere în februarie 2019 la 3,8%.

„Inflația mai ridicată din februarie ar putea duce la discuții despre o eventuală înăsprire. Deși nu avem nicio creștere a dobânzii cheie în scenariul de bază, înlăturarea legăturii dintre taxa bancară și ROBOR a readus spațiul de manevră pentru banca centrală în cazul în care va decide că este nevoie de o întărire”, notează analiștii Erste Bank.

Guvernul a modificat prin ordonanță taxa bancară introdusă prin OUG 114/2018. Printre ajustări: nivelul taxei a fost scăzut la 0,4% din activele financiare (pentru băncile cu o cotă de piață de peste 1%) de la 1,2% pe an, o serie de active au fost excluse din baza de impozitare, în timp ce legătura dintre nivelul taxei și cel al ROBOR a fost eliminată, după ce BNR a acuzat că îi este afectată transmisia politicii monetare. Totodată, Executivul PSD/ALDE a introdus și o nouă referință pentru creditele cu dobândă variabilă în lei oferite populației. Împrumuturile noi nu se vor mai raporta la cotațiile ROBOR de la fixingul zilnic (în general pentru scadențele la 3 și 6 luni), ci la dobânda medie a tranzacțiilor din piața interbancară. Noul indicator este format în proporție de 90% din împrumuturi de până la o săptămână, astfel că s-a plasat istoric sub ROBOR la 3 luni. Pe de altă parte, în perioadele de presiune pe leu, situația tinde să se inverseze, notează ING.

„Managementul lichidității a devenit mai relevant decât rata cheie pentru din punct de vedere al administrării cursului de schimb. Ne așteptăm ca rata cheie să nu fie modificată în acest an și ca randamentele implicite să rămână semnificativ mai ridicate pentru a împiedica deprecierea leului”, scriu analiștii ING Bank.

Economiștii UniCredit Bank România se așteaptă, de asemenea, la păstrarea nivelului actual al dobânzii cheie și notează că BNR are mai mult spațiu de manevră după modificarea OUG 114.

„Cu toate acestea, ne așteptăm ca banca centrală să utilizeze o combinație de operațiuni de retragere a lichidităților în cazul reapariției presiunii de depreciere. BNR nu pare dispusă să majoreze rata cheie înainte de încheierea ciclului economic actual”, scriu analiștii UniCredit.

În ultimele două luni ratele interbancare s-au plasat la niveluri ridicate, mai ales în perioadele de constituire a rezervelor minime obligatorii, în condițiile în care BNR nu a mai făcut operațiuni repo, ci doar o operațiune de atragere depozite.

Datele macroeconomice nu susțin o atitudine pasivă a băncii centrale, notează ING. Nu numai inflația a surprins neplăcut, dar și deficitul de cont curent a continuat să se adâncească, vânzările retail au revenit  pe creștere, producția manufacturieră arată semne că a atins punctul de minim, indicatorii de încredere s-au îmbunătățit, în timp ce structura cheltuielilor fiscale a devenit și mai inflaționistă.

„Prin urmare, credem că BNR nu va trece imediat la o atitudine de relaxare monetară până la existența mai multor dovezi privind transmiterea influențelor din schimbările fiscale. Mai mult decât atât, având în vedere fundamentele slabe ale leului, vedem puțin spațiu pentru BNR de a reduce costurile de creditare”, scriu analiștii ING.

Economiștii băncii olandeze se așteaptă ca leul să se deprecieze în total cu o medie de 3-4% în acest an. O depreciere de 2-3% față de nivelul curent agreat de BNR de 4,72-4,77 lei/euro ar urma să vină în partea a doua a anului.

Text semnat de redactorul-șef al ”Ziarului Financiar”, Sorin Pâslaru. Textul integral:

Banca Naţională va menţine astăzi după toate probabilităţile dobânda de referinţă la 2,5%, dar după patru ani de la ultima scădere a dobânzii de politică monetară, la 1 aprilie 2015, de la 2,00% la 1,75%, ar fi cazul unei scăderi?  

După cum evoluează economia României şi economiile celor mai mari parteneri comerciali este posibil ca până la sfârşitul anului dobânda să scadă.

Creşterea Produsului Intern Brut (PIB) va încetini anul acesta cel mai probabil până la 3-3,5%, faţă de 4,1% anul anterior şi 7% în 2017.  Factorii principali care au impulsionat evoluţia pozitivă a economiei în ultimii doi ani dau semne de slăbiciune.

Creşterea exporturilor a fost de doar 1% pe prima lună din 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce importurile au crescut cu 10%. Motoarele industriei au încetinit. Din octombrie anul trecut, efectul fabricii de cutii de viteze de la Sebeş în evoluţia producţiei industriale s-a estompat. Astfel, industria de maşini şi echipamente, o ramură importantă a industriei, a coborât de la un ritm de creştere de 20%, pe primele 10 luni din 2018, la plus 3% în noiembrie şi decembrie.

În 2017, apariţia fabricii de cutii de viteze Daimler a provocat creşterea puternică a producţiei industriale, când toată lumea se întreba de unde poate proveni ritmul de creştere rapid al economiei, iar efectul s-a menţinut în 2018. Cifra de afaceri a Star Assembly, fabrica de la Sebeş, a crescut în patru ani de la zero la 7 miliarde de lei.

Pe plan global, incertitudinea este tot mai mare pe fondul creşterii tensiunilor comerciale dintre China şi SUA. De asemenea, marile întrebări care însoţesc ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu au răspuns. Este foarte probabil că firmele îşi vor amâna proiectele de investiţii astfel încât vor avea nevoie de stimuli precum menţinerea dobânzilor jos sau chiar scăderea acestora pentru a compensa lipsa de încredere determinată de apariţia unor eventuale bariere comerciale.

Deja Banca Centrală Europeană a anunţat că îşi va menţine politica actuală de dobânzi tot anul 2019, iar peste ocean Rezervele Federale au oprit şirul de creşteri ale dobânzii de referinţă pe măsură ce efectele stimulului fiscal legiferat de preşedintele Trump se epuizează.

Pe plan intern, rectificarea Ordonanţei 114 dă sistemului bancar un respiro, însă există un curent creat în opinia publică, în sensul că este necesară o implicare mai mare a sistemului bancar în economia reală.

De asemenea, este pus în discuţie modelul de business al băncilor din România, bazat pe dobânzi mari la credite, dobânzi mici la depozite şi grad de intermediere bancară scăzut.

Oamenii şi firmele au devenit mai reticente în a-şi asuma costuri cu dobânzi bancare mai mari, ca urmare a creşterii ROBOR din ultimii doi ani, iar deprecierea leului a contribuit şi mai mult la înmulţirea semnelor de întrebare privind evoluţia bugetelor şi economiei în 2019.

Într-adevăr, în februarie, soldul creditului neguvernamental a scăzut pentru prima dată cu 0,1% faţă de ianuarie, după creşterea de 4-5% timp de 12 luni consecutiv.

În aceste condiţii, ce ar putea fi mai nimerit pentru relansarea creditării şi creşterea încrederii decât o diminuare a dobânzii de referinţă de către Banca Naţională?

Semnalul ar fi bun şi pentru diminuarea costurilor de credit ale statului român.

În 2018, cheltuielile cu dobânzile au crescut enorm, cu 28%, până la 13 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 4% din totalul cheltuielilor bugetare. Dacă se menţine ritmul de creştere în trei ani, cheltuielile cu dobânzile se vor dubla.

De partea cealaltă, tensiunile majore din Turcia, o piaţă cu magnitudine din apropierea României, sunt un contraargument pentru o reducere a dobânzilor de referinţă.

Orice posibiă contagiune, aşa cum s-a întâmplat în 1997- 1998 cu pieţele emergente, poate fi zădărnicită în primul rând prin dobânzi.

Pieţele de la periferie, precum România, nu au altă posibilitate de a se apăra când vine furtuna decât menţinând atractivitatea titlurilor de stat emise prin dobânzi mai mari.

Sunt argumente pro şi argumente contra scăderii dobânzii de referinţă şi cel mai probabil este că în şedinţa de astăzi va fi menţinută. Singura certitudine este că economiile lumii traversează o perioadă de turbulenţe, cu tendinţe contradictorii.

Acum devine şi mai evidentă necesitatea construirii unor motoare interne de creştere pentru a continua procesul de recuperare a decalajelor. Şi aceasta înseamnă în primă fază producţie mai mare şi consum din producţie locală, apoi exporturi.

Până la urmă, chiar dacă inflaţia rămâne sus, poţi veni în întâmpinarea unei cereri mai mari de pe piaţă micşorând dobânda pentru a impulsiona investiţiile. Cu o ofertă mai mare, preţurile de pe piaţă vor scădea. Şi atingi ţinta de inflaţie tocmai scăzând dobânda, nu majorând-o.

Modalitatea pur formală și grăbită prin care Executivul consultă partenerii sociali continuă să accentueze starea de instabilitate economică și de impredictibilitate pe care o resimt agenții economici și investitorii, se arată într-un comunicat al Confederației Patronale Concordia, care reunește cele mai puternice federații sectoriale din economia românească, cuprinzând 7 din primele 10 companii după numărul de angajați și cifra de afaceri.

Totodată, această formă de legiferare se situează deasupra poziției Parlamentului României, acesta devenind doar un organism de aprobare al ordonanțelor de urgență ale Guvernului, care produc efecte înainte de a putea fi discutate de către forul legislativ, mai arată documentul.

Ce mai spun reprezentanții Confederației patronale:

• OUG 114/2018 și OUG pentru modificarea acesteia nu sunt cazuri individuale, ci reflectă practica de legiferare a Guvernului din ultimii ani. Invităm din nou Guvernul României să limiteze drastic utilizarea ordonanțelor de urgență la situațiile a căror urgență este cu adevărat justificată și să asigure respectarea integrală a spiritului și literei legii, precum și practicile europene în ceea ce privește analizele de impact și consultarea partenerilor de dialog social înaintea emiterii de norme cu putere de lege. În acest fel s-ar îmbunătăți calitatea guvernanței cu rezultate vizibile în economie, precum și încrederea între parteneri.

• ​Confederația Patronală Concordia (CPC) cere cu toată responsabilitatea Guvernului României să revizuiască practica legiferării prin Ordonanțe de Urgență a căror urgență nu este reală și justificată și al căror impact nu este discutat în mod aplicat și realist, părțile direct interesate nefiind consultate în mod judicios. Numai anul trecut Guvernul a emis 114 astfel de documente, ce au culminat cu controversata de-acum Ordonanță de Urgență 114/2018.

• Nicio organizație patronală sau de reprezentare a mediului de afaceri, nicio asociație profesională sau organizație sindicală sau a societății civile nu a fost consultată înainte ca această ordonanță să fie adoptată. Cu aplicabilitate la începutul anului 2019, această OUG a modificat nu mai puțin de 40 de acte normative din cele mai importante domenii economice și sociale, a produs o tensiune fără precedent în rândul agenților economici din țară, afectați direct sau indirect de aceasta.

• Urmare a cerințelor repetate din partea mediului de afaceri, precum și a marilor confederații sindicale și a societății civile, Guvernul a acceptat cu greu să asculte, în cele din urmă, argumentația acestora, împreună cu studiile de impact care i-au fost prezentate în mod obiectiv. Din păcate “rezolvarea” situației a urmat, la rândul ei, aceeași practică: Guvernul a pus mediul de afaceri sub presiunea timpului, obligându-l practic să accepte in extremis orice soluție de compromis care ar însemna un rău relativ mai mic față de prevederile inițiale în noua formă adoptată în 29 martie, fără ca acestea să garanteze soluții cu adevărat viabile pentru economie și cetățenii țării, pe termen mediu și lung.

• Mai mult, deși mediul de afaceri a solicitat prorogarea actului normativ, Guvernul a respins această soluție. Noul proiect pentru modificarea OUG 114/2018, devenită în data de 29 martie OUG nr. 19/2019, a fost literalmente împins prin procedura de avizare a Consiliului Economic și Social într-o singură zi, doar pentru a fi bifată obligația formală de consultare a partenerilor de dialog social, fără a fi însă respectat spiritul acestui dialog.

• Membrii Concordia consideră că este de datoria lor să avertizeze că rezultatul unui asemenea exercițiu superficial nu va putea fi decât unul incert, de instabilitate economică, în detrimentul tuturor părților, care se va răsfrânge și asupra populației.

• Așa cum Concordia și alte organizații responsabile au afirmat și la momentul adoptării fără consultări cu partenerii de dialog social și cu mediul de afaceri și fără analiză de impact, OUG 114 avea să genereze efecte negative imediate în economie: cotațiile bursiere au scăzut dramatic și s-au înregistrat pierderi de peste 8 miliarde de lei, leul s-a devalorizat, au apărut numeroase incertitudini pe piața energiei și a fondurilor de pensii, iar unele prețuri de consum au crescut.

• S-a dovedit că multe dintre aspectele reglementate prin OUG nu erau urgente, din moment ce, după trei luni de la emitere, aceasta a fost modificată, în anumite aspecte substanțial. În tot acest timp au ieșit la suprafață lacunele grave ale unui proiect de lege elaborat fără o înțelegere deplină a fenomenelor economice și fără ca acesta să conțină o perspectivă obiectivă a mediului de afaceri sau analize de impact reale.

Românii pot subscrie de marţi, 2 aprilie, pentru patru noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, a anunţat, luni, Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Titlurile au scadenţe la 1, 2, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 3,5%, 4%, 4,5% şi, respectiv, 5%.

"Alternativa de economisire a Ministerului Finanţelor Publice se bucură de un interes crescut al românilor, astfel că, până în prezent, peste 20 de mii de români au investit în titluri de stat mai mult de 1,2 miliarde de lei", precizează MFP într-un comunicat de presă.

Titlurile de stat pot fi cumpărate în perioada 2 - 22 aprilie 2019 de la unităţile operative ale Trezoreriei Statului, în perioada 2 - 19 aprilie 2019 prin reţeaua de oficii poştale ale Companiei Naţionale Poşta Română pentru mediul urban, iar în perioada 2 - 18 aprilie 2019 din mediul rural, tot de la oficiile operatorului poştal.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii, fără plafon maxim individual de subscriere.

Titlurile de stat care sunt lansate în data de 2 aprilie 2019 sunt în formă dematerializată şi au valoare nominală de 1 leu. Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune.

"Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate prin depunerea, în perioada de subscriere, a unei cereri de anulare. Ulterior, subscrierile sunt irevocabile şi nu mai pot fi anulate", precizează MFP.

Titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur pot fi transferabile şi se pot răscumpăra în avans. În cazul decesului, dreptul de proprietate asupra titlurilor de stat se transferă moştenitorilor, care prezintă documentele legale care le atestă calitate.

Potrivit Ministerului Finanţelor, emiterea titlurilor de stat pentru populaţie va continua pe parcursul anului 2019, iar în fiecare lună perioada de subscriere va fi de trei săptămâni. Maturităţile vor fi stabilite în funcţie de interesul manifestat de investitori.

Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 392,5 milioane de lei, la o dobândă de 4,11% pe an, printr-o emisiune de titluri de stat cu o maturitate reziduală de 51 de luni. Conform datelor publicate de Banca Naţională a României, volumul total al cererii a fost de 443,5 milioane de lei, în condiţiile în care valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 milioane de lei. La licitaţie au participat 7 bănci.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi de la bănci în valoare de 3,2 miliarde de lei în luna aprilie, din care 400 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 2,8 miliarde de lei prin emisiuni de obligaţiuni de stat benchmark, la care se poate adăuga suma de 420 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Faţă de luna martie, împrumuturile programate de MFP în aprilie sunt mai mari cu 730 milioane de lei.

Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectelor de emisiune, MFP are în program o licitaţie, în data de 11 aprilie, pentru certificate de trezorerie cu discont, în valoare de 400 de milioane de lei, pe o perioadă de 364 de zile.

De asemenea, Finanţele anunţă o nouă emisiune de obligaţiuni de tip benchmark pe 3 ani şi redeschiderea altor 5, cu o valoare totală de 2,8 miliarde de lei, care vor fi urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (420 milioane de lei în total).

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, luni, că rezervele valutare administrate de banca centrală erau, în 31 martie, de 32,03 miliarde euro, cu 461 milioane euro mai mici faţă de cele înregistrate în 28 februarie.

În 28 februarie, rezervele valutare administrate de banca centrală erau de 32,491 miliarde de euro, cu 569 milioane euro mai mari faţă de cele înregistrate în 31 ianuarie.

În martie, au fost intrări de 997 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

Totodată, au fost ieşiri de 1,458 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice şi a altor obligaţii externe denominate în valută (436 milioane euro) şi altele.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,835 miliarde euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2019 au fost de 35,865 miliarde euro, faţă de 36,364 miliarde euro la 28 februarie 2019.

Plăţile scadente în luna aprilie 2019 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 1,208 miliarde euro.

Cheltuielile cu salariile și asistența socială, categorie care include și pensiile, au ajuns la cel mai ridicat nivel începând din septembrie 2010 în funcție de ponderea pe care o au în veniturile fiscale și din contribuții colectate de stat. Un dezechilibru mai amplu decât cel de acum a fost înregistrat cel mai recent în septembrie 2010, când România era în plin acord cu FMI, ia autoritățile anunțaseră de puțin timp măsuri de austeritate, cum au fost majorarea TVA de la 19% la 24% și reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor și cele cu asistența socială sunt considerate cheltuieli rigide, deoarece Guvernul ar avea mari dificultăți să le reducă de la un an la altul, în timp ce veniturile fiscale, din taxe și impozite, precum și cele din contribuții sunt considerate veniturile de bază la buget, excluzând alte încasări cum sunt, de exemplu, cele obținute din dividende de la companiile la care statul este acționar.

"Cheltuielile rigide, pe care le definim ca raportul dintre salarii+pensii și veniturile fiscale + contribuțiile la asigurările sociale, a ajuns la 85,3% în februarie, cel mai ridicat nivel începând din septembrie 2010", scrie într-o notă către analiști și investitori, economistul ING Bank România, Valentin Tătaru.

Economistul ING notează și un aspect pozitiv în ce privește execușia bugetară pentru primele două luni ale anului, publicată recent de Ministerul Finanțelor, anume că veniturile au consemnat un avans mai mare comparativ cu cel al cheltuielilor, de 10,4% față de 8,6%.

Guvernul a avut un deficit bugetar de 0,51% din PIB pentru ianuarie-februarie, după ce doar pentru prima lună a anului a raportat excedent de 0,07% din PIB.

"Admitem că suntem abia la începutul anului, dar anumite evoluții pot fi observate. Pe partea de venituri, Guvernul are ca obiectiv o majorare cu 16% a veniturilor totale, față de o realizare de 10,4% pe cele mai recente date raportate. Cheltuielile totale sunt planificate să urce cu circa 14%, anul fiind unul electoral. Ambele obiective par ambițioase, mai ales pe partea de venituri, unde se va face simțită și așteptata încetinire economică. Așadar, imaginea de ansamblu pare ceva mai îndepărtată de planurile autorităților", potrivit notei ING Bank.

Cum arată bugetul după primele două luni

Potrivit datelor raportate ieri de Ministerul Finanțelor, Guvernul a înregistrat în primele două luni un deficit al bugetului general consolidat de 5,2 miliarde de lei, respectiv 0,51% din PIB, față de 5,5 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului 2018.

Deficitul ridicat din ianuarie-februarie anul trecut a fost, însă, determinat de plăți în contul unor achiziții de armament. Cheltuielile pentru investiții ale Guvernului au fost în ianuarie-februarie 2018 de 3,7 miliarde de lei, sumă în care intră și plățile pentru achiziții militare, în timp ce în primele două luni ale acestui an s-au situat la 1,6 miliarde de lei, o scădere de peste 50%.

Costurile cu salariile rămân ridicate, cu un plus de 25% față de primele două luni ale anului trecut, dar un factor pozitiv este că veniturile înregistrează o creștere de 10,4%, mai accelerată față de avansul de 8,6% al cheltuielilor.

Bancherul austriac Andreas Treichl, 66 de ani, preşedintele executiv al Erste Group, care controlează BCR, a doua cea mai mare bancă românească, a încasat în 2018 de la banca pe care o conduce o remuneraţie de peste 2,7 milioane de euro brut, câştigul fiind în uşoară creştere faţă de cel încasat în 2017.

Peste jumătate din suma încasată de şeful Erste în 2018 a reprezentat salariul fix, care a totalizat pentru întregul an 1,47 mil. euro, la fel ca în ultimii ani. La remuneraţia fixă s-au mai adăugat alte beneficii, de 643,8 mil. euro, ca în 2017.

Andreas Treichl, care a condus Erste Group timp de aproximativ două decenii, a primit şi bonus pentru rezultatele băncii din anii precedenţi în sumă totală de 594.300 de euro, în creştere faţă de remuneraţia pentru performanţă încasată în 2017. Profitul este o condiţie importantă pentru bonusarea echipei de top management.

Grupul austriac Erste, care după anul 2000 s-a extins mult în Europa Centrală şi de Est, a raportat pentru 2018 un profit net record de aproape 1,8 mld. euro, în creştere cu o treime faţă de câştigul din 2017, profitul fiind influenţat de îmbunătăţirea rezultatelor operaţionale.

În 2018, grupul Erste Bank a cheltuit 8 mil. euro cu remuneraţiile celor şase membri ai boardului, în uşoară creştere faţă de 2017, când nivelul era de 7,5 mil. euro.

Erste, un grup financiar de top în Europa Centrală şi de Est, cu active de 236,8 mld. euro în 2018, are operaţiuni în Austria, Cehia, Croaţia, Slovacia, România, Ungaria şi Serbia. Grupul are peste 2.500 de subsidiare în cele şapte ţări, circa 45.000 de angajaţi şi aproximativ 16 milioane de clienţi.

Treichl era considerat înaintea crizei economice cel mai bine plătit bancher austriac. Cel mai bun an al lui din punctul de vedere al remuneraţiei rămâne 2004, când a câştigat 4,54 mil. euro pe seama unui bonus de „superloialitate” de 2 mil. euro.

Andreas Treichl a fost artizanul preluării BCR şi şi-a atras unele critici pentru suma 3,6 mld. euro pe care a oferit-o în 2005 pentru pachetul de 60% din acţiunile celei mai mari bănci româneşti. Erste a plătit de şase ori activele nete ale BCR în condiţiile în care evaluările băncilor de atunci erau de cel mult 3,5-4 ori peste activul net. Achiziţia BCR, în tranzacţia catalogată drept cea mai mare privatizare din istoria României şi una dintre cele mai scumpe tranzacţii din istoria sistemului bancar mondial, i-a adus lui Treichl un bonus record de peste 2,8 mil. euro, astfel că remuneraţia sa totală a ajuns în 2007 la 4,42 mil. euro.

În anii de criză, managementul băncii austriece a renunţat la bonusurile de performanţă. Banca a primit sprijin din partea guvernului austriac, iar politica de bonusuri a fost restricţionată de acordul agreat în toamna lui 2008 cu guvernul Austriei pentru primirea unui sprijin la capital de 1,8 mld. euro.

Andreas Treichl este unul dintre cei mai longevivi şefi de bancă mare în Europa, cu peste 20 de ani petrecuţi ca CEO al Erste, o bancă de top în regiune.

Operaţiunile din România ale Erste sunt atent supravegheate de Treichl, care este şi vicepreşedinte al consiliului de supraveghere al BCR, el implicându-se direct în selecţia managementului băncii. Erste Bank este cea mai mare entitate de la Bursa de Valori Bucureşti, pe segmentul internaţional, având o capitalizare bursieră de circa 14 miliarde de euro.

Bancherii locali preferă să crediteze mai mult populaţia şi implicit consumul decât producţia, arată datele statistice agregate de Banca Naţională. Băncile şi-au majorat în ultimul an cu peste 9% soldul creditelor acordate persoanelor fizice, un ritm de circa 5 ori mai mare decât creşterea de doar 1,9% înregistrată la nivelul finanţărilor din industrie. De altfel, industria este sectorul care a înregistrat cel mai redus avans al stocului de credite în luna ianuarie 2019 faţă de aceeaşi perioadă din 2018. Companiile din domeniul serviciilor şi cel al construcţiilor au atras finanţări cu peste 5% mai mari, în timp ce firmele din agricultură şi-au majorat finanţările bancare cu 7,2%.

Ritmul lent de creştere a finanţărilor către firmele din industrie vine în contextul în care industria rămâne, pe partea de formare a PIB, ramura care sprijină cel mai mult economia. Industria a crescut în 2018 cu 4,1% şi a avut o contribuţie de 222,5 miliarde de lei la PIB-ul de 940 miliarde de lei anunţat de Institutul Naţional de Statistică.

Pentru bănci, industria se situează pe locul trei în funcţie de volumul creditelor acordate, cu o pondere de 17% şi 69,3 miliarde de lei finanţări. Grosul creditelor acordate de bănci (38%), echivalentul a 152,5 miliarde de lei, merge la populaţie pentru finanţarea consumului şi a achiziţiilor de locuinţe.

Pe lângă populaţie, şi sectorul serviciilor reuşeşte să atragă mai multe finanţări de la bănci decât industria.

În prezent un sfert din creditele acordate de băncile locale a mers către companii din do­me­niul serviciilor. Atât firmele din domeniul serviciilor, cât şi cele din industrie au un grad redus de îndatorare şi pot susţine un volum adiţional de finanţare, potrivit BNR.

„Numărul firmelor performante care au un grad scăzut de îndatorare şi care pot susţine un volum adiţional de finanţare se ridică la 14.000, dintre care cele mai multe activează în sectoarele servicii şi utilităţi, urmate de industrie. Pentru ca transformarea potenţialului sustenabil în creditare efectivă să aibă loc într-o manieră echilibrată pe sectoare este necesară lărgirea sferei de creditare către companiile din industrie şi servicii, în special din sectoare intensiv tehnologice sau ale căror activităţi sunt bazate pe cunoaştere intensivă“, notează specialiştii BNR în raportul asupra stabilităţii financiare aferent anului 2018.

Deşi, în ultima perioada la nivelul sectorului construcţiilor se simte o revenire, coroborată cu o scădere a ratei de neperformanţă, creditele acordate firmelor din acest domeniu şi-au menţinut ponderea în ceea ce priveşte volumul creditelor acordate de bănci la circa 7%.

Acest lucru este explicat de faptul că bancherii iau în calcul caracterul puternic prociclic al sectorului construcţiilor şi capacitatea redusă de a face faţă unor condiţii adverse.

Mai mult rata de neperformaţă a firmelor din domeniul construcţiilor este în continuare peste media pieţei.

„Rata de neperformanţă asociată împrumuturilor acordate sectorului construcţii a continuat să se diminueze, însă aceasta se menţine semnificativ peste media înregistrată de ansamblul companiilor nefinanciare -23,2% în luna septembrie 2018. Sectorul imobiliar a cunoscut o îmbunătăţire şi mai accentuată a ratei NPL, de la 19,3% la 7,8% în intervalul septembrie 2017 ñ septembrie 2018, în contextul intensificării eforturilor instituţiilor de credit de curăţare a bilanţurilor“, explică BNR.

Din punct de vedere al ritmului de creştere, cu excepţia finanţărilor pentru populaţie, cel mai bine au evoluat finanţările destinate activităţilor de intermedieri financiare şi asigurări şi business-urilor din agricultură. Agricultura, de exemplu, a înregistrat un avans de peste 7%. Pe de altă parte, finanţările pentru firmele de intermedieri financiare şi asigurări au avut un ritm de creştere aproape dublu faţă de finanţările din agricultură.

În pofida creşterii de două cifre însă, volumul creditelor din agricultură şi intermedieri financiare şi asigurări reprezintă cumulat 8% din totalul finanţărilor, adică un nivel apropiat de ponderea finanţărilor din construcţii.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, luni, un curs de referinţă de 4,7625 lei/euro, o scădere de 0,01% faţă de nivelul atins vineri. Francul elveţian a urcat la cel mai mare nivel din iulie 2015 până în prezent.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a atins, în 25 ianuarie, un nivel maxim de 4,7648 lei.

Vineri, euro a urcat la 4,7628 lei.

Luni, euro a coborât la 4,7625 lei.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4,2614 lei la 4,2635 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 9 iulie 2015, când a fost 4,2716 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4,2434 lei la 4,2371 lei. Vineri, dolarul american a atins cel mai mare nivel din 21 aprilie 2017, când a fost 4,2456 lei.

Lira sterlină a crescut de la 5,5401 lei la 5,5488 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut de la 176,1510 lei la 175,9424 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,23%, pentru a cincea oară consecutiv, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Luni, 25 martie, indicele a crescut de la 3,16% la 3,23%.

De atunci, indicele a stagnat de cinci ori consecutiv.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a stagnat la 3,32%, pentru a cincea oară consecutiv.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în stagnare la 3,45%, valoare înregistrată şi în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a crescutt la 3,13%, de la 3,12%, valoarea din ziua anterioară.

Postări Facebook

U-BT Cluj: https://www.facebook.com/UBTCluj/posts/2311530198910117

MIrela Gherca: https://www.facebook.com/mirela.mihoreanu/posts/2176068715812405

Mirabela Cioancă: https://www.facebook.com/mirabela.cioanca/posts/2302402463366051

Rusu Dan: https://www.facebook.com/rusu.dan.52035/posts/389922765177921

Adrian Câciu: https://www.facebook.com/adrian.caciu/posts/2092406204179918

Andrei-Costin Mureșan: https://www.facebook.com/andreicostin.muresan/posts/1856348661137843 & https://www.facebook.com/andreicostin.muresan/posts/1856348661137843

Gazeta Natională: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=789720521409705&id=740756179639473

StartUpCafe: https://www.facebook.com/StartupCafe.ro/posts/2161587177256473

Teodora Maria: https://www.facebook.com/maria.teodora.127/posts/10217071707358085

5 to go: https://www.facebook.com/fivetogo.ro/photos/a.825640890789395/2246637025356434/?type=3&theater

5 to go Suceava: https://www.facebook.com/5togoSuceava/photos/a.2246571128917421/2272512006323333/?type=3&theater

5 to go Văcărești: https://www.facebook.com/5togoVacaresti/posts/829524277396019

Romania Live: https://www.facebook.com/RomaniaLiveOficial/posts/388202005101974

Produs în Ardeal: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=823735221325292&id=210086869356800

Dorobantu Gabriel Eduard: https://www.facebook.com/dorobantu.gabrieleduard/posts/2253384274707286

E-Gazeta: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=327412504587132&id=280078042653912

Orizontul: https://www.facebook.com/orizontul/posts/384850762362297

Alin Nut: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=2673746315974743&set=p.2673746315974743&type=3&theater

Centrul de Interes: https://www.facebook.com/centruldeinteres/posts/2633925163347073

Gsm Zone: https://www.facebook.com/gsmzone.ro/photos/a.1493129690970224/2281522128797639/?type=3&theater

Postări Twitter

Monitorul de Cluj: https://twitter.com/monitorulcj/status/1112704473435197440

StartUpCafe Romania: https://twitter.com/startupcafero/status/1112705162223718401

Angama Market: https://twitter.com/Angama_Market/status/1112749517462482945