Startup-urile IT din domeniul financiar (fintech) pot testa noua platformă BT Open Banking (BT Api Store), lansată luni de Banca Transilvania, pentru integrarea online cu serviciile băncii, ca: afişarea soldurilor online, istoricul tranzacțiilor şi inițierea tranzacțiilor prin platforme externe către Banca Transilvania.

Potrivit unui comunicat al BT, remis StartupCafe.ro, platforma BT Open Banking este realizată în baza directivei europene PSD2.  Aceasta este o directivă europeană obligatorie pentru băncile din România, în direcția dezvoltării semnificative a serviciilor bancare.

Dezvoltarea presupune crearea unei piețe unice pentru plăți la nivelul Uniunii Europene, facilitarea accesului pe piața bancară a unor jucături noi şi din alte industrii, crearea platformei pentru plățile SEPA, precum şi protejarea dreptului consumatorilor privind efectuarea plăților.

„Open Banking este noul mod de a face banking. Avem de acum înainte oportunitatea de a integra în ecosistemul BT şi alți actori, cum sunt fintech-urile, ceea ce va aduce o experiență digitală superioară pentru clienți, ideile noi putând fi implementate mult mai repede decât până acum. Fintech-urile ne ajută să ținem pasul cu noile provocări şi cerințe, cu noile tehnologii, dar şi cu concurența care vine din alte domenii” - declară Mariana Chindriş, Director Coordonator Transformare Digitală, Banca Transilvania.

Etapa de testare durează până în septembrie 2019, după care fi lansată varianta finală a platformei. Pe parcursul următoarelor luni, banca va adăuga şi alte servicii.

Proiectul BT Open Banking a fost realizat integral de echipa de IT şi Digital a Băncii Transilvania, în colaborare cu furnizorul soluției IBM şi de IT Smart Systems.

Banca Transilvania colaborează de mult timp cu startup-urile IT din domeniul financiar (fintech), pentru a aduce mai aproape de clienți o serie de soluții financiare pentru gestionarea mai bună a banilor şi susținerea antreprenorilor:

• BT colaborează cu Personetics, lider de piață în domeniul aplicațiilor bancare cognitive, pentru a oferi o experiență digitală superioară clienților BT prin includerea inteligenței artificiale în serviciile sale. Aplicația de banking cognitiv oferită de Personetics va fi integrată noilor versiuni de Internet Banking şi Mobile Banking ale băncii, care vor fi lansate în prima jumătate a acestui an.

• BT a devenit acționar al Timesafe, dezvoltatorul Pago, singura aplicație din România prin care poate fi făcută plata facturilor la utilități, cu cardul, dintr-un singur cont.

• Parteneriatul Băncii Transilvania cu Ebriza, BT fiind principalul investitor într-o rundă de finanțare de 300.000 de euro lansată de aceasta. Ebriza digitalizează administrarea afacerii şi transformă total ceea ce înseamnă acum casa de marcat, softul de vânzare și gestiune: acestea vor fi accesate online, non-stop, de pe orice dispozitiv, urmărind în timp real activitatea firmei, a stocurilor şi a vânzărilor.

• Colaborarea cu Blugento, companie specializată în furnizarea de soluții de eCommerce, aşa încât antreprenorii au posibilitatea să deschidă în maxim 3 zile propriul magazin online, pe baza unui abonament lunar.

• Parteneriatul BT cu Smart Bill, liderul pieței soluțiilor online de facturare şi gestiune, care oferă o soluție potrivită tuturor afacerilor pentru emiterea, livrarea, încasarea de facturi, avize, proforme, chitanțe, gestiunea stocurilor etc.

Antreprenorul român Mihai Rotaru, cofondator al aplicației de mobil Clever Taxi, prin care se cheamă taxiurile, susține că pentru el mai importantă decât banii a fost experiența investitorului MyTaxi, care a cumpărat startup-ul românesc.

„Când am decis să luăm investiția pentru Clever, nu banii au fost cel mai important lucru atunci, ci experiența cu care investitorul s-a alăturat echipei noastre. Aveam nevoie de expertiza de business, aveam nevoie de cineva care ne poate ghida. Banii au fost un bonus. Asta trebuie să urmărească toate start-up-urile care decid să ia o finanțare privată. Experiența de business a investitorului poate sa facă diferența”, a spus Mihai Rotaru, zilele trecute, la Smart Talks, un workshop de antreprenoriat organizat de Banca Transilvania și Smart Bill.

În aprilie 2017, producătorul auto german Daimler (prin subsidiara sa mytaxi.net) a cumpărat aplicația românească de chemat taxiuri Clever Taxi. Potrivit fondatorului Clever, Mihai Rotaru, tranzacția s-a ridicat la o sumă în euro cu 8 cifre, adică cel puțin 10 milioane de euro.

La workshop-ul Smart Talks, Mircea Căpățînă, cofondator și manager de dezvoltare al sistemului de facturare și gestiune IT Smart Bill, crede că în România sunt mulți oameni valoroși de la care antreprenorii au de învățat, însă adesea cei care ies în față sunt cei ce  „vorbesc din cărți”.

„Ironia este că, deși sunt mulți oameni valoroși în România de la care antreprenorii ar putea primi sfaturi practice, aceștia nu au suficient timp pentru a ieși în față și a se implica, iar cei care sunt foarte efervescenți în acest demers, adesea nu au suficientă experiență și vorbesc din cărți. Prin Smart Talks urmărim să le oferim cât mai multor antreprenori informații la care altfel, probabil, nu au acces”, a spus Căpățînă, potrivit unui comunicat al Băncii Transilvania, remis luni StartupCafe.ro.

Unitatea turistică de lângă Cluj Arena va avea o clasificare de 4* după renovare și va putea găzdui evenimente de peste 400 de persoane, anunță compania de consultanță imobiliară IBC Focus.

“Unul dintre cele mai vechi hoteluri clujene se renovează. Situat pe Aleea Stadionului nr. 1, în apropierea Cluj Arena și a Sălii Polivalente, Hotelul Sport se află într-o zonă centrală, atractivă și extrem de populată datorită evenimentelor organizate pe tot parcursul anului. Clădirea a fost achiziționată în 2015. Datorită faptului că se dorea o relansare într-o nouă formulă pe piață hotelieră, noii proprietari au decis să o închidă pentru lucrări de reabilitare, cu anumite modificări pe partea de funcționare. Astfel unitatea ar urma să corespundă normelor hoteluri, restaurante, catering, dar și să crească standardul pe partea de evenimente. Investitorii vor să crească nivelul de clasificare de la la 4* și capacitatea de cazare. Mai mult, hotelul ar beneficia de minimum 20 de servicii, inclusiv facilități de evenimente și conferințe, prin extinderea capacității cu mai mult de 400 de locuri”, conform unui raport al IBC Focus.

Horia Ciorcilă, administrator al Societății de Investiții Financiare Moldova (SIF2), a achiziționat hotelul. Conform contractului, 99% din capitalul social al firmei care administrează unitatea (19,2 milioane de acțiuni), a trecut în proprietatea Winners Park Invest, deținută indirect de Horia Ciorcilă, președintele Băncii Transilvania.

“Societatea Hotel Sport este filială a SIF2 din 2015. În această perioadă, în rapoartele periodice ale SIF2 s-au prezentat informații privind proiectul de modernizare a hotelului și investițiile necesare, precum și întârzierile mari determinate de procesele dintre Primăria Cluj-Napoca și Prefectura Cluj privind procedura de modificare a planului urbanistic general, referitoare la reîncadrarea unor loturi de teren. Aceste întârzieri, independente de controlul SIF2, au determinat alterarea randamentului investiției estimat inițial și adoptarea și comunicarea deciziei privind explorarea posibilităților de exit”, justifica directorul general al SIF 2, Claudiu Doroș.

Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat planul urbanistic zonal (PUZ) pentru acest perimetru. “Aflat într-o zonă extrem de importantă a orașului din punctul de vedere al contextului ambiental și al funcțiunilor învecinate care constituie unul din nucleele cele mai vizitate din oraș, Hotelul Sport a rămas într-o stare de degradare destul de avansată. Prin PUZ se propune reabilitarea, modernizarea, extinderea hotelului în vederea diversificării serviciilor, implicit readucerea la viață a unei clădiri cu o poziție dominantă în țesutul urban. Se propune extinderea spre vest cu un corp de clădire 2S+P cu funcțiunea de sală de evenimente și parcare subterană pentru 90 de mașini și spre sud, pentru mărirea capacității de cazare de la 136 la 150 camere”, conform proiectului de hotărâre.

În 2015, Josef Goschy, proprietar al unuia dintre cele mai mari lanțuri turistice din țară, a vândut hotelul către SIF Moldova, cu 4,8 milioane de euro, însă SIF2 l-a revândut lui Ciorcilă, trei ani mai târziu, cu 3,6 milioane.

Goschy și-a scos la vânzare atunci majoritatea hotelurilor și terenurilor pe care le are în proprietate la Cluj prin societatea pe care o controlează, Unita Turism Holding. Din aceste active spera să obțină 17,5 milioane de euro. Cel mai valoros activ scos la vânzare era ștrandul Sport, situat lângă complexul hotelier. Prețul fixat se cifra la 6 milioane de euro. 

Hotelul Sport are 136 de camere, restaurant de 180 de locuri, terasă de 60 de locuri şi două săli de conferinţă cu o capacitate de 120 de locuri. Hotel Sport Cluj, societate cu opt angajați, înregistra în 2017 afaceri de 230.753 și avea o pierdere de 922.421 de lei, conform Ministerului Finanțelor Publice.

Indicii principali de la BVB au câștigat câte o cincime de procent, într-o ședință în care, pe contrasens, acțiunile bancare au avut închideri „pe roșu”.

Convocatoarele cu propunerile de repartizări de dividende vin în cascadă de la companiile listate la Bursa de Valori București, însă din zona guvernamentală nu sosesc noi vești cu privire la condițiile (noi) ale aplicării așa-numitei „taxe pe lăcomie”. Acesta este contextul în care investitorii ezită să ia poziții decisive în piață. Este o realitate care se răsfrânge în primul rând la nivelul lichidității. Rulajul pieței de acțiuni de numai 17,61 milioane lei (3,70 milioane euro) este unul dintre cele mai mici din acest an, aproape la o treime față de media din 2018.

Fără ordinele care să miște piața, nici cotațiile nu s-au desprins foarte mult de nivelurile de referință. O încercare de a forța maxime mai ridicate încercată în prima parte a sesiunii s-a stins tocmai urmare a susținerii la cumpărare. La închidere, indicele compozit BET Plus avea un avans de 0,19%, iar indicele reprezentativ BET se apreciase cu 0,22%, până la nivelul de 7.879,32 de puncte.

Sub aspect vedere tehnic, indicele celor mai lichide acțiuni de la BVB are cale libere să atace următoarele rezistențe importante, respectiv media mobilă exponențială de 200 de zile (EMA200) și retragerea Fibonacci de 61,8% a impulsului descendent de la finalul anului trecut, cu perspectiva de a anula întregul picaj adus de ordonanța cu prevederi-șoc pentru mediul corporativ promovată de Guvern. De notat, este că această posibilitate s-a născut încă de la începutul acestei luni, dar investitorii au refuzat să îi dea curs.

Nici piețe externe nu ajută neapărat. Astăzi, indicii principali din Europa și din regiune au avut închideri divergente, iar oscilațiile au fost, de cele mai multe ori, mici față de nivelurile de referință: +0,05% pentru indicele Euro Stoxx 50, +0,98% pentru indicele FTSE100 de la Londra, +0,14% pentru indicele CAC40 de la Paris, -0,25% pentru indicele DAX de la Frankfurt, -0,02% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, +1,81% pentru indicele BUX de la Budapesta și +0,60% pentru indicele PX de la Praga.

Ajutor mai degrabă a venit din piața petrolului. Astăzi, la Londra, cotația țițeiului de tip Brent a avut un puseu de creștere pentru a se apropia din nou de zona de 68,00 dolari/baril, un maxim al ultimelor 4 luni. La București, titlurile celei mai importante companii petroliere româneșt, OMV Petrom (SNP), au crescut cu 1,12%, până la prețul de 0,3600 lei/acțiune, pe cele mai mari tranzacții din piață, de 4,83 milioane lei. Titlurile sunt impulsionate de dividendul brut de 0,0270 lei/acțiune, propus pentru Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din 19 aprilie care la cotația de astăzi poartă un randament net de 7,13%.

Aprecierea acțiunilor OMV Petrom s-a răsfrânt favorabil și asupra indicelui sectorului energetic NET-NG, care a supraperformat pieței, cu un avans de 0,52%. Tot din structura sa, titlurile Romgaz Mediaș (SNG) s-au apreciat cu 1,16%, până la prețul de 30,50 lei/acțiune, pe transferuri de aproape 800.000 de lei.

Prin contrast, ziua a fost negativă epntru acțiunile bancare. Astfel, titlurile BRD Groupe Société Générale (BRD) au alunecat cu 0,16% sub referință, până la prețul de 12,66 lei/acțiune, pe al 2-lea rulaj al zilei, de 3,80 milioane lei, iar titlurile Băncii Transilvania (TLV) au pierdut 0,24%, până la prețul de 2,0600 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 2,29 milioane lei.

Tot pe segmentul financiar, titlurile Fondul Proprietatea (FP) au urcat cu 0,11%, până la prețul de 0,8820 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 2,00 milioane lei. Emitentul a comunicat astăzi că săptămâna trecută a achiziționat de la BVB un număr de 3,92 milioane de acțiuni proprii, pentru care a plătit 3,48 milioane lei, în cadrul programului de răscumpărare aprobat de acționari. Nici acțiunile SIF nu au avut o sesiune deosebită, astfel încât indicele financiar BET-FI a urcat cu doar 0,07% peste referință, până la nivelul de 35.764,84 de puncte.

U-BT Cluj a oferit o demonstrație de forță în Oltenia și i-a învins pe cei de la SCMU Craiova, scor 95-69, în etapa a șaptea din Grupa Roșie a Ligii Naționale.

După o dublă complicată cu BCMU Argeș Pitești, clujenii s-au deplasat la Craiova pentru partida din campionat cu SCMU. Deși au început mai greu jocul, “studenții” au dominat clar partida și au reușit o victorie categorică pe terenul formației clasate pe locul patru în campionat.

Mihai Silvășan s-a declarat încântat de victorie, dar se gândește doar la returul din Cupa României, cu BCMU Pitești. “Un meci foarte reușit pentru noi din toate punctele de vedere. Am avut intensitate în apărare și nu i-am lăsat să-și facă jocul. În atac am avut o bună circulație a mingii și am găsit aruncări foarte bune.

Îi felicit pe băieți pentru felul cum au înțeles că trebuie sa joace acest meci. De acum ne gândim la meciul de miercuri, care va fi diferit din toate punctele de vedere. Mergem la Pitești doar cu gândul la victorie”, a precizat antrenorul.

Partida din sferturile Cupei României, dintre U-BT Cluj și BCMU Argeș Pitești se va disputa miercuri, 20 martie, de la ora 20:00. În tur, “studenții” s-au impus cu 93-88.

Liderul senatorilor PSD, Șerban Nicolae, apreciază că legislația privind controlul și suprevegherea băncilor, în prezent atribuția exculsivă a BNR, poate ar trebui modificată pentru a implica și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, afirmând, în acest context, că îi este greu de crezut că subsidiare din România ale unor bănci din Vest nu au fost implicate în scandalul spălarii de bani din Rusia, în timp ce aici ”apară statul de drept și justiția de penali”.

”Poate e nevoie să umblăm și la lege în așa fel încât să nu constatăm că bănci importante cu subsidiare în România spală bani de ordinul miliardelor și plătesc ca să nu facă închisoare, niște persoane importante, în fapte de corupție. Penalii lor nu fac niciodată închisoare, penalii lor plătesc de ordinul sutelor de milioane, penalii lor pot să facă înțelegeri cu organismele judiciare și executive ale Uniunii Europene, dar la noi nu sunt nici măcar penali, ba, dimpotrivă, apără statul de drept, apără justiția de penali ș.a.m.d. Și mi-e greu să cred că bănci importante din Vest comit acte de spălare a banilor la un asemenea nivel fără ca o subsidiară dintr-o țară importantă, cum e România, în zona estică - pentru că era vorba de spălare de bani pe relația cu Rusia, să fie foarte clar - și mi-e greu să cred că a ocolit România, măcar pentru operațiunile financiare de acoperire”, afirmă liderul senatorilor PSD, într-un context în care autoritățile discută cu reprezentanții băncilor modificări la ordonanța care a introdus taxa pe activele bancare.

Acesta s-a interesat dacă Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a deschis vreo anchetă cu privire la spălarea banilor de către bănci în România sau dacă Oficiul are atrubuții în controlul băncilor.

Tot mai multe bănci europene importante sunt indicate în scandalul spălarii de bani rusești, în centrul căruia se află cel mai mare creditor danez, Danske Bank. Noi documente obținute de către Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) au scos la iveală o schemă globală de spălare de bani, supranumită Troika Laundromat  ("Spălătoria Troika"), în spatele căreia se află banca de investiții rusească Dialog Troika, cumpărată de banca de stat Sberbank în 2012.

Investigații legate de acest scandal sunt în curs în statele baltice, SUA, Marea Britanie și țările nordice. Potrivit estimărilor Fondului Monetar de Investiții (FMI), sumele de bani spălate anual la nivel de global echivalează cu 2% până la 5% din PIB-ul global, adică 2.000 de miliarde de dolari, scrie Bloomberg.

Mai jos, lista principalelor bănci europene implicate în scandal:

Danske Bank

Cel mai mare creditor danez a recunoscut, în septembrie, că o mare parte din cele aproximativ 230 de milioane de dolari gestionate de divizia sa estoniană în perioada 2007-2015 reprezintă tranzacții suspecte.

Creditorul este, în prezent, ținta investigațiilor Departamentului american de Justiție și a Comisiei pentru bursă și valori mobiliare din SUA, dar și a autorităților din Danemarca, Estonia, Marea Britanie și Franța.

Swedbank

Compania publică de televiziune din Suedia, SVT, a prezentat informații a potrivit cărora, în perioada 2007-2015, între Swedbank și Danske Bank au avut loc tranzacții suspecte de aproape 6 miliarde de dolari, existând o legătură între banca suedeză și scandalul de spălare de bani în valorea de 230 de miliarde de dolari. Banca suedeză este investigată de autoritățile de supraveghere financiară din Suedia și Estonia, fiind acuzată inclusiv de încălcarea legislație privind informațiile privilegiate.

Nordea Bank

Cea mai mare bancă nordică este acuzată că ar fi intermediat tranzacții suspecte de 700 de milioane de euro, bani care proveneau de la banca lituaniană Ukio Bankas, desființată în 2013 și care a funcționat ca o divizie a băncii ruse de investiții Troika Dialog, și mergeau către companii paravan din paradisuri fiscale ca Insulele Virgine Britanice sau Panama, potrivit televiziunii finlandeze YLE. Investitorul Bill Browder a depus o plângere către autoritățile nordice, susținând că Nordea a gestionat fonduri suspecte în valoare 405 milioane de dolari. Suedia a decis să nu investigheze aceste caz, însă autoritățile finlanddeze nu au luat încă o decizie în acest sens. 

ING Groep

Grupul bancar din Olanda ar fi știut despre posibila implicare în activități de spălare de bani a unuia dintre clienții diviziei din Moscova, potrivit ziarului olandez Trouw, noile acuzații venind la doar o lună după ce creditorul a plătit o amendă 875 de milioane de dolari legată de această infracțiune. Sute de milioane de euro au trecut prin subisiara de la Moscova, în cadrul schemei construite de banca de investiții rusească Troika Dialog, potrivit Trouw, care citează OCCRP. Compania avută în vizor este Cypriot Popat Holdings, care a avut un cont la ING Moscova din 2006 până în 2013, cel puțin. Autoritățile olandeze din domeniul financiar au refuzat să comenteze dacă banca este sau nu investigată.

Credit Agricole

Peste 500 de transferuri cu fonduri de aproximativ 150 milioane de dolari provenite de la companii implicate în schema Troika Laundromat ar fi fost efectuate către conturi deschise la divizia de wealth management Indosuez a Credit Agricole din Geneva, scrie cotidianul Tages-Anzeiger, parte a OCCRP. Potrivit publicației, conturile în cauză aparțineau unor companii cu aceiași directori executivi și care aveau trecute căsuțe poștale la adresă.

Credit Agricole a precizat că divizia Indosuez Wealth Management din Geneva respectă regulile privind combaterea spălării de bani, fără să facă referire la detaliile prezentate de investigația jurnalistică OCCRP.

Deutsche Bank

Mai mult de 889 milioane de dolari ar fi fost transferate din conturi Deutsche Bank către companii din Troika Laundromat între 2003 și 2017, potrivit cotidianului german Süddeutsche Zeitung, parte a OCCRP. Noile acuzații pun presiune suplimentară pe gigantul bancar german, care se află în vizorul autorităților pentru rolul său în calitate de bancă corespondentă în scandalul spălării de bani din Rusia de către Danske Bank. De asemenea, procurorii germani anchetează implicarea băncii într-o schemă de evaziune fiscală dezvăluită de dosarele Panama Papers, în 2016.

Raiffeisen Bank International

Banca austriacă, printre cei mai importanți creditori străini din sectorul bancar rusesc, este ținta principală a unor acuzații lansate de Hermitage Fund, fondul de investiții specializat în piețele de capital din Rusia înființat de investitorul William (“Bill”) Browder. Potrivit lui Browder, în conturile Raiffeisen ar fi ajuns 634 milioane de dolari, bani transferați de banca lituaniană Ukio Bankas și de sucursala estoniană a Danske Bank. Raiffeisen este acuzată că ar fi ignorat mai multe semnale care ar fi trebuit să declanșeze mecanismul de prevenire a activităților de spălare de bani.  

Raiffeisen a anunțat că a lansat o investigație internă cu privire la acuzațiile aduse de Hermitage Fund. În același timp, banca a punctat că Hermitage a lansat și în trecut acuzații similare, acestea fiind ulterior respinse ca fiind nefondate de autoritățile austriece.

ABN Amro Group

Troika Laundromat ar fi transferat circa 190 milioane de euro printr-o sucursală a ABN Amro, preluată ulterior de Royal Bank of Scotland, scriu publicațiile olandeze Trouw și De Groene Amsterdammer. În replică, ABN Amro a arătat că activele, datele și clienții sucursalei în cauză au trecut în responsabilitatea RBS odată cu preluarea acesteia, în februarie 2008.

Autoritățile olandeze responsabile cu investigarea infracțiunilor financiare au refuzat să comenteze dacă anchetează banca.

Rabobank

Aproximativ 43 milioane de euro, bani proveniți de la companii implicate în schema Troika Laundromat, au fost virate în contul deschis la Rabobank de constructorul de iahturi Heesen, potrivit Trouw și De Groene Amsterdammer. Fondurile au fost folosite la finanțarea construcției a două ambarcațiuni pentru senatorul rus Valentin Zavadnikov.

Și în acest caz, autoritățile olandeze au refuzat să comenteze dacă investighează banca.

Turkiye Garanti Bankasi

Sucursala din Olanda a grupului bancar turc ar fi procesat tranzacții cu 200 milioane de euro, bani proveniți de la două bănci lituaniene aflate în centrul scandalului Troika Laundromat, potrivit presei olandeze.

Nu este clar dacă tranzacțiile sunt investigate de autorități.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că principiile pe care a fost construită OUG 114/2018 vor rămâne valabile, fiind vorba despre scăderea preţului la gaze şi scăderea dobânzilor, în paralel cu creşterea nivelului de creditare. Tăriceanu anunţă că vor exista stimulente pentru băncile care scad dobânzile, dar şi penalizări pentru cele care vor menţine, ”nejustificat”, un nivel ridicat al dobânzilor la credite.

”Principiile pe care este construită ordonanţa vor rămâne în continuare valabile şi am să le repet: intenţia noastră a fost de a plafona preţul la gazele naturale pentru consumatorii casnici şi cei defavorizaţi. Taxa pe activele bancare, de asemenea, va rămâne în continuare să funcţioneze, dar ea nu este legată de ROBOR, ci pe un indice stabilit pe baza mediei tranzacţiilor efective. Va exista, de asemenea, un stimulent pentru bănci, în aşa fel încât, ele să scadă dobânzile pentru că acesta a fost lucrul pe care l-am urmărit şi să crească nivelul de creditare”, a declarat, luni, preşedintele senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Acesta susţine că ”mediul bancar a recunoscut că dobânzile în România pentru credite sunt mult peste dobânzile practicate în alte ţări europene”.

”Noi considerăm că nu există o justificare a acestui lucru şi sigur că avem în vedere să mergem cu două măsuri: una de penalizare în cazul în care practică în continuare dobânzi ridicate nejustificat şi o măsură de stimulare pentru cei care coboală dobânzile şi acordă credite mai multe. Cu alte cuvinte, în termeni mai tehnici, creşte gradul de intermediere financiară al băncilor”, a mai spus Tăriceanu.

Până la finalul lunii martie OUG 114 va fi modificată şi din punctul meu de vedere nu este niciun impediment ca până atunci să nu fie adoptată de Guvern, a declarat, luni, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la finalul dezbaterii moţiunii în Parlament, potrivit Agerpres.

„Modificările aduse OUG 114 ar putea fi agreate până vineri, pentru că, dacă vrem ca săptămâna viitoare să avem ordonanţa modificată, înseamnă şi câteva avize, de la dialog social, avizul Consiliului Economic şi Social, automat sunt premergătoare aprobării în Guvern. Am spus cu toţii că până la final de martie se va modifica această ordonanţă şi repet: nu văd din punctul meu de vedere un impediment ca până atunci să nu fie adoptată de Guvern”, a spus Teodorovici.

Întrebat de jurnalişti dacă şi-a luat un angajament faţă de partenerii externi privind data până când va fi modificată OUG 114, şeful de la Finanţe a răspuns: „Nu. Este o dezinformare. Nu a avut loc o astfel de chestie. Eu ca persoană nu acţionez după un astfel de scenariu. Dacă modificăm ceva, modificăm că trebuie modificat şi repet, să fie în beneficiul întregii economiei din România” .

În privinţa stimulentelor care pot fi acordate băncilor care scad dobânzile, Teodorovici a afirmat că modificările merg pe ideea că „din taxa pe lăcomie putem să prindem un bonus pe hărnicie”.

Întrebat cum vor decurge discuţiile pe forma finală a acestei ordonanţe cu liderul PSD, Liviu Dragnea, care se află în spital, Teodorovici a răspuns: „Găsim noi o cale de comunicare, cu siguranţă”.

„Forma finală a OUG 114 se va discuta la nivel de coaliţie şi dacă toată lumea este de acord o să ne însuşim această ordonanţă. Mai sunt chestii tehnice, dar ca principii toată lumea a fost de acord cu ceea ce am anunţat până acum în spaţiul public. Mergem pe ideea de a face modificarea OUG 114, nu doar pe finanţe-bănci, aşa ar fi ideal. Pe tema energiei, săptămâna trecută a fost ultima şedinţă la care eu am participat, la care au fost şi liderii coaliţiei şi alţi colegi din Guvern. A rămas să propună ministerul de resort, să facă o ultimă discuţie şi dacă mai sunt chestiuni de ordin tehnic, pentru că sunt şi multe detalii tehnice vizavi de modul în care se aplică OUG 114 şi facem un text coerent, unul singur pentru întreaga ordonanţă. O să îl punem şi public spre dezbatere sau pentru informarea publică”, a mai spus Eugen Teodorovici.

Decizia Standard&Poor’s de a menține perspectiva stabilă pentru ratingul României, după o amânare de două săptămâni a deciziei, a dat, din nou, ocazia guvernanților să scoată în evidență doar aspectul convenabil (unul singur) din anunțul agenției de rating și să ignore toate avertismentele legate de derapajele inevitabile ale economiei: deficit bugetar de 3,3% din PIB în 2019, mult peste cel angajat de Guvern, și încetinirea creșterii economice la 3,5%, cu 2 puncte procentuale sub cea pe care s-a construit bugetul.

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, s-a grăbit să aprecieze decizia S&P, susținând că această “recunoaște și confirmă realitatea economică actuală a României” și reflectă “viabilitatea măsurilor fiscal bugetare adoptate”.

Se pare, însă, că s-a oprit din citit imediat după primul paragraf, cel care spune că “Agenția de rating Standard & Poor's reconfirmă rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în monedă locală și valuta, precum și perspectiva stabilă”.

Tot ce urmează, însă, arată clar că agenția de evaluare financiară oferă României doar o păsuire de câteva luni (după cea de două săptămâni cerută de guvernanții români, în care s-au angajat să corecteze semnificativ OUG 114), având în vedere că întreaga analiză este plină de avertismente și reflectă clar deciziile greșite ale autorităților române în special în ceea ce privește politica de stimulare a consumului (prin pensii și salarii mărite) în detrimentul investițiilor.

Pomenile electorale vor inflama deficitul bugetar

Concret, în opinia S&P, creșterea economică a României se va opri la 3,5% în acest an (cu mult sub estimarea Guvernului de 5,5% și sub performanțele din ultimii 2 ani, de 7%, respectiv 4,1%).

În același timp, agenția de rating previzionează că deficitul bugetar se va adânci la 3,3% în 2019 și la 3,5% din PIB în 2020, ca rezultat al încetinirii avansului economiei și a cheltuielilor guvernamentale, pe fondul pregătirii alegerilor prezidențiale din 2019 și al celor parlamentare din 2020.

În raportul agenției de rating mai este remarcat faptul că deficitul bugetar din 2018 a rămas sub nivelul de 3% din PIB, ca urmare a performanței solide a veniturilor bugetare, susținute de o creștere ridicată a PIB-ului nominal și de un alt an cu o alocare slabă pentru investiții. Cu toate acestea, creșterile salariale accelerate din sectorul public au orientat structura cheltuielilor guvernamentale în continuare spre cheltuielile sociale inflexibile și de natură salarială, precum și spre o îndepărtare de investiții.

„Considerăm că prioritizarea cheltuielilor de consum în fața cheltuielilor de investiții este negativă pentru competitivitatea și creșterea pe termen lung a României. Salariile și contribuțiile la asigurările sociale reprezintă o parte rigidă și inflexibilă a cheltuielilor Guvernului, la aproximativ 60% din total. Credem că această dispoziție lasă Guvernului puțin spațiu pentru a efectua cheltuieli de capital, care sunt estimate să crească semnificativ conform prognozelor guvernamentale din bugetul pentru 2019. Deficitul fiscal mare al României, pe fondul expansiunii economice foarte rapide, evidențiază vulnerabilitatea țării la șocurile externe potențiale și o încetinire pronunțată a creșterii economice. Politica fiscală prociclică a Guvernului erodează câștigurile fiscale greu câștigate în anii de după criză”, au explicat reprezentanții S&P.

Legea pensiilor înghite bugetul de investiții

Reprezentanții agenției reamintesc că riscurile la adresa poziției bugetare pe termen mai lung sunt, de asemenea, orientate către scădere, din cauza incertitudinii cu privire la unele propuneri recente de politici bugetare. Printre aceste propuneri, raportul S&P reamintește de Legea pensiilor, care ar putea să majoreze „în mod semnificativ factura cu pensiile în 2020 și în anii următori”.

„Astfel de inițiative de reformă sugerează că: câștigurile politice pe termen scurt ar putea continua să influențeze strategia fiscală și alocările directe din zona de capital către cheltuielile curente, parte a bugetului. În plus, în cadrul politicilor sale de urgență din 2018, Guvernul a făcut contribuțiile la Pilon II de pensii opționale, ceea ce a deblocat fluxuri de până la 0,8% din PIB în buget, în timp ce parțial a diluat viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Credem că presiunile asupra bugetului României vor persista pe parcursul orizontului nostru de prognoză, până în 2022”, au subliniat reprezentanții S&P.

Agenția de evaluare financiară a publicat, în urmă cu două săptămâni, decizia privind ratingul României, dar a amânat anunțul privind perspectiva la presiunea Guvernului român, care a promis că va revizui Ordonanța 114, având în vedere avertismentele potrivit cărora aceasta afectează grav stabilitatea economică a României.

”Ceea ce facem la banca centrală trece peste înțelegerea administrației ca furnizoare de servicii publice. De aici însă și dificultatea de a transmite public, simplu și clar, efectul activității noastre”, a transmis guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cu ocazia acordării premiului Funcționarul de demnitate publică al anului acordat de Asociația Romanian Business Leaders. Bunurile publice pe care le furnizăm - o monedă națională credibilă, convertibilă, stabilitatea prețurilor, stabilitatea financiară, supravegherea sistemului bancar sau suportul pentru finanțările externe ale statului - ies în prim-plan doar atunci când nu le ai, când nu funcționează, a mai transmis Isărescu.

Mesajul său a fost citit de către purtătorul de cuvânt al instituției monetare, Dan Suciu, mesajul venind pe fondul unei perioade extrem de tensionate între mediul legislativ și guvernamental pe de o parte și conducerea BNR de cealaltă parte.

”Toate acestea cu adevarăt mari realizări ale Băncii Centrale sunt considerate acum chestiuni implicite, bunuri care vin de la sine”, a mai spus Suciu, citind mesajul lui Mugur Isărescu.

”Trecem printr-o perioadă complicată, nu numai în România, dar și în Europa și în lume. Banca Națională a depășit de mult perioada de construcție instituțională. Maturitatea unei instituții trebuie probată în permanență, cu fiecare ocazie când apar provocări, întrebări, tensiuni. Așadar, acum este o nouă perioadă „numai bună” pentru a proba cu succes ce am construit. BNR nu a putut ajunge acolo unde este fără echipa de profesioniști, mai vechi sau mai noi care, fiecare în parte, a pus umărul la consolidarea instituției. Fără ei, proba maturității prin care trecem nu va putea fi depășită.

Acest premiu îl dedic tuturor angajaților BNR fără de care nu am fi astăzi aici. Ei sunt cei care mă fac să cred că Banca Națională va trece cu succes și de aceste zile și va arăta că este instituția care aduce stabilitate, echilibru și raționalitate în beneficiul României și al mediului de afaceri”, a mai transmis Isărescu.
Reamintim că se fac circa 9 ani de când au apărut primele manifestări publice care puneau în discuție rezerva de aur a României, nu puțini fiind politicienii care voiau fie vânzarea ei pentru a face drumuri, fie mai nou, aducerea în țară a aurului.

În 2010, liberalul (pe atunci) Ioan Ghise a depus un proiect de lege prin care ar fi obligat BNR să finanțeze deficitul bugetar al Statului prin reducerea rezervei valutare a BNR cu câteva miliarde de euro.

În explicațiile date în notă de fundamentare, Ghise este foarte limpede în gândire. Cristalin că Ozana, el zice așa: “Pentru a putea rezolva criza bugetară din acest an, putem lua 2,7 miliarde de euro din rezervă – din cele 35 de miliarde- , lăsăm neschimbate salariile și pensiile și cheltuim cele 2,7 miliarde de euro din rezervă exclusiv pentru bunuri și servicii de care depinde siguranța națională, viața românilor.”

În propunerea de lege, se mai spune că împiedicarea aplicării acestei legi se sancționează cu amendă penală de 100.000 de lei.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a ieșit atunci în public pentru prima oară cu un mesaj foarte dur adresat politicienilor, exact pe această temă. Pretextul a fost o conferința legată de rezervele internaționale ale României, despre care unii oameni politici sugerau să fie folosite pentru achitarea pensiilor și salariilor. Guvernatorul BNR le-a explicat că acest lucru nu este legal posibil și că oricum, aurul ar ajunge pentru plata pensiilor pentru un an și atât. “Numai deficitul bugetului de asigurări sociale este de trei miliarde de euro, adică toată rezervă de aur a României. Acest deficit este structural, nu temporar. Dacă nu-l corectezi, va trebui să plătești în fiecare an trei-patru-cinci miliarde euro, pentru că va crește. Rezerva de aur ar ajunge un singur an”, a declarat atunci Isărescu.

De atunci, ignorând independența Băncii Centrale, mai mulți politicieni- de departe cei mai agresivi fiind de la PSD (membri sau ideologi) au sugerat ca BNR să intervină în piață pentru a apăra leul care se deprecia ca urmare a politicilor fiscale riscante ori să aducă în țară aurul depozitat la Londra.

O altă serie de atacuri au fost pornite la adresa sistemului bancar, notorii din acest punct de vedere fiind foștii premieri Grindeanu, Tudose sau chiar președintele partidului de guvernământ, Liviu Dragnea.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat, luni, la Constanţa, că BNR a dat statului român, în ultimii zece ani, sub formă de impozit pe profit, echivalentul a un miliard de euro. Mugur Isărescu a fost prezent, luni, la inaugurarea sediului Sucursalei Regionale Constanţa a Băncii Naţionale a României, o clădire istorică ce a fost modernizată. Evenimentul a continuat apoi cu o sesiune de alocuţiuni susţinute în aula Universităţii Maritime din Constanţa.

Isărescu a făcut o trecere în revistă a patrimoniului imobiliar al BNR, spunând că Banca Naţională a ridicat edificii monumentale, nu a acţionat ca un dezvoltator imobiliar.

"Alcătuirea patrimoniului imobiliar al BNR nu a fost un scop în sine. Banca Naţională nu a acţionat ca un dezvoltator imobiliar, a ridicat în schimb edificii monumentale. Majoritatea clădirilor pe care le-a făcut Banca Naţională sunt clădiri monumentale şi au devenit clădiri de patrimoniu pentru a susţine activitatea instituţiei şi pentru că cel puţin în tradiţia din urmă cu ceva decenii şi ceva ani monumentalitatea era un element de încredere. Peste tot veţi vedea clădiri de bancă fiind clădiri monumentale", a afirmat Isărescu.

El a spus că toate aceste clădiri nu au fost ridicate cu banii statului, ci ai băncii.

"Se spune că edificiile au fost ridicate cu banii statului sau ai acţionarilor. Lucrurile stau însă altfel. Ca orice bancă sau ca orice societate pe acţiuni, în orice epocă şi în oricare loc din lume, Banca Naţională a desfăşurat operaţiuni bancare şi a făcut profit. Din acest profit, un procent important a revenit întotdeauna statului român. Banca Naţională, chiar când a fost societate privată, a dat profituri mari statului român. Să nu uităm, Banca Naţională a finanţat cele două războaie mondiale ale României. Primul Război Mondial l-a finanţat aproape în totalitate, ca bancă privată. Apoi din acest profit, după ce s-a dat o bună parte statului român, un procentaj important a revenit întotdeauna consolidării sau clădirilor noi pe care le-a construit. Bineînţeles că şi Banca Naţională, acţionarii au primit dividendele cuvenite", a explicat guvernatorul BNR.

Isărescu a mai spus că Banca Naţională finanţează o parte din cheltuielile bugetului, iar în ultimii zece ani a dat statului român, sub formă de impozit pe profit, echivalentul a un miliard de euro. 

"Însă ce vreau să vă subliniez este faptul că toate clădirile Băncii Naţionale au fost făcute din resurse proprii, asta în condiţiile în care banca, spre deosebire de poveştile pe care le mai auziţi, nu este finanţată de la buget, dimpotrivă finanţează o parte din cheltuielile bugetului nu numai prin impozitele pe care le plătim ca orice societate comercială, dar şi prin o bună parte din impozitul pe profit. În ultimii 10 ani, ar trebui să publicăm această cifră pentru că neadevărurile circulă repede, Banca Naţională a dat statului român echivalentul, sub formă de impozit pe profit, echivalentul a un miliard de euro", a explicat Isărescu.

El a menţionat că după 1991 toate Consiliile de Administraţie ale BNR au aprobat bugetele pentru consolidări şi restaurări, spunând că multe cheltuieli au fost mari deoarece au fost refăcute multe clădiri, palatele vechi necesitând şi consolidări.

Isărescu a spus că cea mai recentă clădire restaurată a BNR este sediul de la Constanţa. Guvernatorul a precizat că aici lucrările au fost finalizate după 20 de ani, menţionând că 10-15 ani "s-au plimbat hârtii şi s-a răspuns la contestaţii".

Clădirea Sucursalei Regionale Constanţa a Băncii Naţionale a României este situată în Piaţa Ovidiu. Sucursala a funcţionat fără întrerupere în acest imobil după cel de-Al Doilea Război Mondial până în 1998, când au fost iniţiate ample lucrări de consolidare, restaurare şi modernizare, care au fost finalizate anul trecut. 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat, luni, la Constanţa, că BNR este gata să cedeze statului arenele de tenis şi o parte din terenurile pentru sport, dar totul să se întâmple conform legilor şi cu acte în regulă. El susţine că o asemenea tranzacţie nu se poate altfel decât în contrapartidă pentru că altfel este considerată o finanţare monetară.

"Noi mai avem o proprietate despre care o să vă spun mai puţin, dar dacă vă interesează citiţi, că a fost ceva scandal. E vorba de Parcul cu Platani. Platanii sunt plantaţi de pe vremea lui Cuza. Sunt arbori care au 160 de ani şi bineînţeles au devenit scorburoşi, sunt plombaţi, adică a costat o avere ca să fie salvaţi. Pe la 1900 acest Parc cu Platani, Bucureştiul se termina la Operă, acolo era intrarea în Bucureşti, era în afara Bucureştiului. Acolo a fost pe vremea lui Cuza şi până la 1900 societatea de tragere la semne, era o societate de tir. De ce? Pentru că în spatele acestui parc cu platani era Dealul Viilor, acolo şi-a pus tabăra Tudor Vladimirescu, era un deal şi putea trage la tir pentru că gloanţele se opreau în deal", a povestit guvernatorul BNR.

Isărescu a precizat că Banca Naţională a dat la schimb pădurea Tunari în schimbul Parcului cu Platani şi încă 4-5 milioane de lei.

"Noi, Banca Naţională, am dat la schimb pădurea Tunari, unde s-a mutat Societatea de tir românesc şi am mai dat şi nu ştiu cât, vreo 4-5 milioane de lei, pentru acest parc. Cu toate acestea, au apărut combatanţi care au contestat dreptul nostru de proprietate, dintre aceia care cred că lumea începe de unde ştiu ei sau unde vor ei să spună şi au şters cu buretele şi documentele din 1946 şi ce am făcut noi în '91", a explicat Mugur Isărescu.

Guvernatorul a precizat că BNR a reluat administrarea Parcului cu Platani în 1991, acea zonă fiind o groapă de gunoi.

"În '91 practic am reluat în administrare Parcul cu Platani. Devenise o groapă de gunoi pentru că, din mai multe considerente, aşa au înţeles unii edili ai Bucureştiului. Prin '86-'87 s-a dus tovarăşul Ceauşescu acolo, a dat cu mâna şi au înţeles că trebuie desfiinţat şi Parcul cu Platani şi era chiar o groapă de gunoi. S-a refăcut, am găzduit sportul cât am putut să îl găzduim, dar au venit câţiva, eu spun că sunt rechini imobiliari, să facă acolo un hotel şi a început toată această tevatură cu Parcul cu Platani, că nu este al Băncii Naţionale şi că l-am luat noi de la Guvernul României cu 200.000 de dolari. Nu, l-am cumpărat când am cumpărat proprietatea, a fost echivalentul a vreo 15 milioane de dolari. Toate documentele sunt în favoarea noastră, dacă vă interesează să le citiţi, să le citiţi", a mai spus Mugur Isărescu.

El a anunţat şi faptul că BNR este gata să cedeze arenele de tenis statului român, dar cu acte în regulă.   

"Fac acum încă o declaraţie în faţa dumneavoastră, să fie şi preluată. Suntem gata să cedăm arenele de tenis şi o parte din terenuri pentru sport, dar cu acte în regulă, statului român, în baza legilor. Parcul cu Platani este în patrimoniul nostru şi în bilanţul Băncii Naţionale, nu poate să dispără de acolo. Şi legal. În Europa de astăzi nu se poate face altfel decât cu contrapartidă pentru că altfel este considerată o finanţare monetară. Suntem gata să facem acest lucru, dar în condiţii legale, aşa cum am mai făcut şi uitaţi ce am donat statului român", a afirmat Isărescu, precizând că BNR a donat până în prezent statului aproximativ 150 de proprietăţi. 

Deficitul de cont curent (diferenţa dintre intrările şi ieşirile de valută) s-a umflat puternic în urma majorării deficitului comercial cu 62% în ianuarie curent faţă de ianuarie 2018. Creşterea investiţiilor străine la 362 de milioane de euro, faţă de 192 de milioane de euro în ianuarie 2018 nu a putut suplini dezechilibrul major înregistrat în schimburile comerciale – 1,2 miliarde de euro deficit în ianuarie, faţă de 779 mil. euro în ianuarie 2018.

„Este o tendinţă pe care o înregistrăm de luni de zile. Deficitul de cont curent se adânceşte, iar problema de fond este că el este determinat tocmai de această încercare de a creşte bunăstarea prin majorări de salarii care nu-şi găsesc acoperire în evoluţia economiei interne. Dacă banii din majorările de salarii s-ar duce pe produse realizate intern, nu ar fi nicio problemă. Dar se duc în importuri care majorează deficitul comercial, deficit comercial care, la rându-i, contribuie masiv la deteriorarea deficitului de cont curent. Dezechilibrul se va vedea în cursul de schimb şi în dobânzi“, explică economistul Laurian Lungu.

Datele publicate luni de BNR arată că deficitul de cont curent a fost în ianuarie de 114 milioane de euro, o sumă ce pare mică. Dar este de 16 ori mai mare decât deficitul înregistrat în ianuarie 2018. Începutul de an este, îndeobşte, fără deficite, aceasta este schimbarea de paradigmă care anticipează dificultăţile viitoare. Un deficit de cont curent de până la 4% din PIB poate fi suportat, dar ce depăşeşte începe să fie o problemă pentru economie.

„O majorare a deficitului la peste 5% din PIB pune problema finanţării lui. Şi desigur, undeva bucla se închide, dar se închide cu un curs de schimb care nu-i va bucura pe toţi şi cu dobânzi mari“, comentează Laurian Lungu.

Deficitul de cont curent a ajuns în ianuarie la 114 mil. euro, după ce deficitul comercial a crescut în ianuarie la 1,2 miliarde de euro (plus 62%, an/an). Exportul de servicii a fost şi în acest an pe excedent, plus 623 mil. euro (576 mil. euro în ianuarie 2018).

România are cel mai mare deficit comercial din Europa Centrală şi de Est

România a avut în ianuarie 2019 cel mai mare deficit comercial din regiune, de 1,3 mld. euro. Deficitul comercial este cel care determină în mod fundamental, în cazul României, deficitul de cont curent (diferenţa dintre intrările şi ieşirile de valută). Economiştii se aşteaptă ca deficitul comercial să fie contabilizat în acest an cu două cifre, după ce el a sărit în 2018 de 7% din PIB.

În vremea crizei de acum zece ani, deficitul comercial al României ajunsese la 16-17% din PIB, iar deficitul de cont curent la 12% din PIB.

Faţă de deficitul României în ianuarie curent, de 1,3 mld. euro (0,6% din PIB-ul estimat), Cehia a realizat un excedent comercial de 1,7 mld. euro, în timp ce Ungaria a realizat un excedent comercial de 0,3 mld. euro. Singura ţară din regiune care a înregistrat de asemenea deficit comercial este Bulgaria, de 0,3 mld. euro.

La nivelul Uniunii Europene s-a înregistrat în ianuarie 2019 un deficit comercial cu restul lumii de 24,9 mld. euro, în creştere faţă de luna ianuarie anul trecut, când UE a înregistrat un deficit comercial de 21,4 mld. euro. Printre ţările cu cel mai mare excedent comercial se numără Germania (14,9 mld. euro), Irlanda (7 mld. euro) şi Austria (4 mld. euro).

Cele mai mari deficite comerciale din UE au fost înregistrate de Marea Britanie şi Franţa, de 19,8, respectiv 7,9 mld. euro.

Datoria externă totală a României a scăzut cu 817 milioane euro în ianuarie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 98,385 miliarde euro, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR). În 13 februarie, BNR a anunţat că datoria externă totală a României a crescut anul trecut, faţă de finalul anului anterior, cu 1,115 miliarde euro, la 98,476 miliarde euro.

Luni, BNR a anunţat că, la finalul anului 2018, datoria externă totală a României a fost de 99,202 miliarde euro, datele fiind revizuite.

În 31 ianuarie, datoria externă pe termen lung a însumat 67,529 miliarde euro (68,65% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2018.

Totodată, datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie nivelul de 30,856 miliarde euro (31,4% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,4% faţă de 31 decembrie 2018.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 13,2% în luna ianuarie 2019, comparativ cu 20,7% în anul 2018.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 ianuarie 2019 a fost de 4,8 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2019 a fost de 73,1%, comparativ cu 74,6% la 31 decembrie 2018.

Investiţiile străine directe au crescut cu 88,5% în prima lună a acestui an, la 362 milioane euro, comparativ cu 192 milioane euro în luna ianuarie 2018, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 341 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 21 milioane euro.

Potrivit datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în prima lnuă a acestui an au fost înregistrate 434 de societăţi noi cu participare străină la capital, în creştere cu 14,2% faţă de perioada similară din anul precedent, iar valoarea capitalului social subscris de aceste companii este de 1,2 miliarde de dolari.

La 31 ianuarie 2019, în România erau 221.768 societăţi cu participare străină la capital, în creştere uşoară faţă de decembrie 2018. Valoarea capitalului social subscris de aceste companii era de 63,04 miliarde echivalent dolari.

Olanda, Austria şi Germania sunt principalele ţări de provenienţă a capitalului străin.

• Depozitele noi în lei şi în euro ale populaţiei au revenit anul trecut pe creştere după mai mulţi ani de scăderi.

• Ritmul anual de creştere al depozitelor noi în valută a fost anul trecut aproape dublu faţă de viteza depozitelor noi în lei, însă volumul cel mai mare rămâne în continuare pe palierul economiilor populaţiei în lei.

• Depozitele noi în lei constituite de populaţie în 2018 au totalizat 73,7 mld. lei, în timp ce depozitele în euro au însumat echivalentul a circa 53 mld. lei.

Ritmul anual de creştere al depozitelor noi ale populaţiei în euro a ajuns în 2018 la 14,2%, depăşind avansul anual al sumelor economisite în lei, de 7,6%, însă volumul cel mai mare se menţine pe componenta depozitelor în moneda naţională, după cum reiese din datele BNR.

Populaţia îşi lasă economiile în grija băncilor, deşi acestea plătesc dobânzi modeste.

Dobânda medie plătită în cazul economiilor în euro este redusă, de 0,3% în 2018, nivel comparabil cu cel din 2017. Pe de altă parte, bonificaţiile plătite la depozitele noi în lei au ajuns anul trecut la o medie de 1,3%, în creştere faţă de 0,8% în 2017. Rata medie anuală a dobânzii pentru depozitele noi în lei ale populaţiei a oscilat pe parcursul anului trecut între 0,9% şi 1,76%. Comparativ, în urmă cu zece ani, în 2009, dobânda medie la depozitele în lei era de 12,95%.

În timp ce la depozite majoritatea dobânzilor sunt în continuare la un nivel modest, dobânzile la credite sunt pe un trend ascendent. BNR a majorat anul trecut de trei ori dobânda-cheie, la 2,5%, dar bancherii s-au grăbit să scumpească creditarea şi au întârziat să plătească mai mult pentru depozitele atrase, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit.

Cea mai mare parte a băncilor mari ezită să plătească dobânzi mai mari la depozite, bonificaţii mai bune fiind oferite de instituţiile de credit de talie mică şi mai recent intrate în piaţă.

Populaţia a depus la bănci în 2018 depozite noi cumulate, în lei şi euro, de 126,6 mld. lei, cu 10,3% peste nivelul sumelor economisite în 2017. Depozitele noi ale populaţiei au revenit anul trecut pe creştere, atât pe componenta în lei, cât şi în euro, după mai mulţi ani de scăderi.

Majoritatea depozitelor noi constituite de populaţie în 2018, respectiv 73,7 miliarde de lei, au fost în monedă locală, în timp ce depozitele în euro au însumat echivalentul a circa 53 miliarde de lei.

Pe parcursul ultimului deceniu, cele mai mari volume ale depozitelor noi în lei şi euro au fost înregistrate în 2009. Depozitele noi în lei ale populaţiei ajungeau în 2009 la 113,5 mld. lei, în timp ce depozitele noi în euro totalizau 77 mld. lei echivalent.

Băncile prezente pe piaţa românească au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de boom economic au reprezentat principalul motor de creştere al creditării. Dacă la vânzarea de credite noi dobânda are un cuvânt greu de spus, la depozite remuneraţia oferită de bănci nu pare să fie chiar atât de importantă.

Băncile s-au bazat pentru finanţare în principal pe resursele atrase de la clienţii persoane fizice, care sunt mai stabile şi care în perioada de criză au marcat o creştere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.

Populaţia a devenit din anul 2012 creditor net al băncilor după ce în perioada de boom economic frenezia creditării a făcut ca românii să fie net datori în relaţia cu instituţiile de credit, stocul depozitelor fiind atunci egalat şi apoi depăşit cu paşi rapizi de volumul creditelor. Criza economică a aplatizat însă brusc dinamica creditării, iar redresarea a fost modestă până în ultimii doi ani.

Volumul creditelor a rămas la sfârşitul anului 2018 în urma sumelor economisite de populaţie şi companii la bănci, în condiţiile în care deşi ritmul de creştere al împrumuturilor s-a revigorat anul trecut, a rămas mult mai temperat faţă de viteza depozitelor. Astfel, raportul credite/depozite a coborât la sfârşitul lunii decembrie 2018 la 73,5%, acesta fiind cel mai mic raport credite/depozite din ultimul deceniu, potrivit statisticilor BNR.

Stocul total al creditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor a ajuns în decembrie 2018 la un ritm de creştere de 7,9% faţă de aceeaşi lună din 2017, până la 251 mld. lei (inclusiv creditele neperformante), potrivit datelor BNR.

Însă ritmul de creştere al soldului depozitelor a fost mai rapid, de 9%, până la 329, 7 mld. lei.

Piaţa serviciilor bancare se îndreaptă spre o eră a „platformificării“ în care clientul unei bănci va avea un acces facil, prin aplicaţii digitale, şi la produsele altor bănci, crede Florin Boldescu, chief digital officer al BRD, una dintre cele mai mari bănci din piaţa locală.

„Mă aştept ca prin conceptul de open banking, prin modificări precum PSD2, să ajungem la o platformificare a serviciilor, aşa cum s-a întâmplat în piaţa de comerţ online“, a declarat Boldescu în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Directiva serviciilor de plăţi PSD2, care intră în vigoare în martie 2019, a fost gândită pentru a permite oricărui furnizor extern de servicii financiare să se conecteze la sistemele bancare, astfel încât plăţile online şi piaţa serviciilor de informaţii cu privire la conturi se va deschide pentru noii actori ai industriei.

Florin Boldescu susţine că BRD a făcut deja paşi mari în această direcţie şi chiar a luat în braţe noul standard în care un client poate avea acces la toate conturile sale, indiferent de bancă, printr-un singur sistem.

„Anul trecut noi am lansat ContAll, primul multiagregator de conturi de la bănci din România, dar şi din străinătate pentru că de curând am asociat aplicaţia cu SociétéGénérale (grupul francez care controlează BRD). Practic, clienţii BRD îşi pot vizualiza produsele de la BRD, BCR, Banca Transilvania, ING, CEC, Alpha, UniCredit şi SocGen. Vezi toate produsele, nu doar conturi curente, poţi vedea chiar şi depozite, un card de credit sau alte produse“, explică Boldescu.

BRD a dezvoltat acest produs împreună cu firma de consultanţă McKinsey, un jucător de talie mondială, şi fintech-ul Soltage.

„Momentan aplicaţia se adresează persoanelor fizice. L-am lansat ca un prototip iniţial, dar într-un context care reflectă realitatea din banking. Aşteptarea mea este ca majoritatea băncilor să se mute în această zonă pentru că este unul dintre cele mai banale şi simple moduri de utilizare.“

El spune că nu doar operabilitatea plăţilor poate fi un factor de interes pentru bănci, ci institituţiile ar trebui să se uite în primul rând spre informaţiile care vin despre clienţi din această „platformificare“, informaţii care pot da o înţelegere mai bună asupra nevoilor clienţilor.

„Trebuie să ai şi execuţia plăţilor pentru că este cea mai simplă nevoie financiară pe care o avem, dar având şi multe date despre client - pentru că vezi datele de la alte bănci - îţi permite ţie ca furnizor de servicii financiare să înţelegi mai bine comportamentul clientului şi să întorci pe baza aceasta servicii, sfaturi, lucruri care au sens pentru client. Open banking-ul nu face decât să intensifice cantitatea de date. Miza importantă este contul de tranzacţii, lista de tranzacţii, modul în care consumi banii, ce cumperi - toate acestea pot spune mai multe despre tine decât propriul psiholog“, adaugă Boldescu.

MG TEC Industry din Dej, companie din domeniul producţiei de hârtii igienico-sanitare fondată anul trecut de antreprenorul Vasile Hăşmăşan, a  semnat un acord cu CEC Bank pentru un credit de circa 48 milioane euro destinat finanţării construcţiei de la zero a unei fabrici în Dej, judeţul Cluj. În total, MG TEC Industry va investi peste 370 de milioane de lei (80 mil. euro) în această fabrică. Din această sumă, circa 150 de milioane de lei reprezintă ajutorul de stat pentru care Ministerul de Finanţe a semnat acordul de finanţare anul trecut.

„Primul pas, aşa cum prevăd condiţiile primirii ajutorului de stat, a fost obţinerea creditului şi acesta a fost făcut. Astfel, vom începe în cel mai scurt timp procedurile pen­tru construcţia fabricii de hârtii igienico-sanitare şi implicit a selecţionării constructorului. Interesul nostru este să începem cât mai repede construcţia fabricii“, a spus Gabriel Chender, director general al MG Tec Industry, un executiv cu peste 20 de ani de experienţă în industria hârtiei şi a reciclării deşeurilor.

Creditul a fost acordat de CEC Bank pentru ridicarea unor hale industriale şi achiziţionarea de utilaje, maşini şi instalaţii tehnice de productie şi laborator.

„Credem cu tărie în capacitatea de producţie autohtonă şi suntem siguri că acest proiect va deveni o poveste de succes nu doar la nivel regional, ci şi naţional“, a declarat Laurenţiu Mitrache, director general – preşedinte al Comitetului de Direcţie al CEC Bank.

Proiectul de construcţie a fabricii MG TEC Industry va fi finalizat în 2023, însă unitatea va începe să funcţioneze în etape.

Astfel, compania aşteaptă o cifră de afaceri de 35 de milioane de euro după prima etapă de punere în funcţiune a fabricii şi la finalul investiţiei aceasta va dezvolta o cifră de afaceri de 75 milioane euro.

MG TEC Industry a aplicat pentru un ajutor de stat şi a primit anul trecut acordul de finanţare în baza schemei de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie (807/2014). Unitatea va crea ca urmare a implementării acestui proiect 360 de locuri de muncă noi.

Fabrica va fi localizată în Dej, oraş cu tradiţie în ceea ce priveşte producţia de produse igienice. Aici acum mai bine de 40 de ani a fost înfiinţat Combinatul de Celuloză şi Hârtie (CCH) Dej, care ulterior a devenit Someş Dej şi care în 2013 a intrat în faliment. Tot în Dej se află şi fabrica de hârtie Pehart Tec, parte a grupului MG Tec, fondat de Ioan Tecar şi controlat de fondul de investiţii Abris Capital Partners.

Între grupul MG Tec şi compania MG TEC Industry nu există nicio legătură, a precizat anterior Gabriel Chender.

Text de opinie semnat de Cristian Dogaru. Textul integral, mai jos:

Dobânzile la creditele noi în lei acordate de bănci cu o scadenţă mai mică sau egală cu un an au sărit la 12,5% pe an, în timp ce împrumuturile de consum pe termen mai lung s-au ieftinit uşor, la începutul anului.

Din raportul BNR pe luna ianuarie se observă cum împrumuturile cu scadenţă scurtă acordate de bănci au ieşit bine din rând - dacă pentru împrumuturile aflate deja în sold cu scadenţa de până la un an dobânda era de 11,5% pe an, la cele noi avem un salt de aproape un procent în ianuarie, până la 12,49% (de reţinut că în decembrie, dobânda la creditele noi cu acceaşi scadenţă era de 10,63%). Faptul că băncile speculează acum apetitul ridicat pentru consum devine evident dacă ne raportăm strict la împrumuturile luate cu această destinaţie şi scadenţă mai scurtă. În timp ce dobânda la creditele aflate pe sold pentru consum, cu scadenţa până la un an, era de 11,5% pe an, la împrumuturile nou acordate aceasta a ajuns la 14,74% (în urcare de la 14,03% în decembrie). Per total, dobânda la creditele de consum chiar a scăzut, de la 10,45% la creditele vechi la 10,12% pentru împrumuturile noi, ceea ce înseamnă că băncile au redus costurile la împrumuturile cu scadenţe mai lungi şi le-au crescut substanţial pe cele aferente împrumuturilor "scurte". De altfel, în ceea ce priveşte creditele de consum cu scadenţa de peste 5 ani, dobânda medie scăzuse în ianuarie de la 7,94% pe an pentru împrumuturile aflate pe sold la 7,36% pentru împrumuturile noi. O  reducere la fel de evidentă se observă şi în ceea ce priveşte împrumuturile de consum cu scadenţa cuprinsă între 1 şi 5 ani, unde dobânda medie s-a redus de la 10,82% la 10,18%. În condiţiile în care Robor la 3 luni, reperul luat în calcul de majoritatea băncilor pentru calculul dobanziii la împrumuturile de consum a oscilat în ianuarie destul de puţin, între un minim de 2,9% şi un maxim de 3,1%, scumpirea palpabilă a împrumuturilor de consum cu scadente scurte denotă că băncile au sesizat un cumul de factori care lucrează în defavoarea debitorilor: majorarea veniturilor (mai mulţi îşi permit să rambuburseze acum mai repede datoriile) şi apetiul crescut pentru consum (banii suplimentari trebuie plasaţi în ceva după creşterea salariilor). Şi destinaţia acestor împrumuturi diferă substanţial de cea a creditelor de consum acordate pentru mai mult de 5 ani. Dacă în primul caz e vorba de vacanţe, gadgeturi şi mici retuşuri prin casă, în cel de al doilea vorbim poate de autoturisme, renovări substanţiale etc. (adică la genul de cheltuieli pe care le angajezi după o chibzuinţă matură spre deosebire de prima categorie unde deciziile se iau mai impulsiv şi nu se analizează foarte bine costurile percepute de bănci).

Lucrurile sunt mult mai liniştite în ceea ce priveşte împrumuturile acordate pentru achiziţia de locuinţe. La creditele cu scadenţa de peste 5 ani, dobânda medie a creditelor aflate în sold era de 5,61%, iar pentru împrumuturile noi în ianuarie se percepea 5,64% pe an pentru scadenţele cele mai lungi .Oscilaţiile faţă de finalul anului trecut nu sunt mari (dobânda medie era în decembrie 2018 de 5,67% pentru împrumuturile aflate în sold şi de 5,79% pentru creditele noi), dar lucrurile sunt mai puţin digerabile dacă privim pe termen mai lung, unde scumpirea este eviedentă odată cu saltul Robor din minimele istorice. De pildă, dobânda medie pe aceeaşi maturitate era, în decembrie 2016, de 3,32% pentru creditele aflate în sold şi de 3,48% pentru împrumuturile noi, ceea ce face ca efortul de rambursare pentru posesorii de împrumuturi Prima Casă să fie sensibil majorat. De la 3,5% la 5,6% este o diferenţă procentuală de 60% şi, având în vedere că DAE este apropiată de dobânda la împrumuturile pentru achiziţia de locuinţe, o creştere comparabilă a fost simţită şi în ratele lunare. Nu ştim în ce măsură majorarea veniturilor din ultimii 2 ani a acoperit acest salt al valorii ratelor.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 274 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni, cu maturitatea la 119 de luni, la un randament mediu de 4,76% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 200 de milioane de lei, iar băncile au subscris 679 milioane de lei.

Marţi este programată o licitaţie suplimentară, prin care statul vrea să atragă încă 30 de milioane de lei la randamentul stabilit luni.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi în valoare de 2,47 miliarde de lei de la băncile comerciale, în luna martie, din care 400 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 1,8 miliarde de lei prin redeschiderea unor emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 270 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Faţă de luna februarie, împrumuturile programate de MFP sunt mai mari cu 570 milioane de lei. Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Banca Națională a României a atras 6,1 miliarde de lei de la 22 de bănci pe o perioadă de o săptămână la dobânda de politică monetară de 2,5%, prima operațiune de acest tip după luna ianuarie, în condițiile în care sistemul bancar a trecut pe excedent de lichiditate în ultimele două săptămâni.

După intervenția BNR, ratele de dobândă din piața interbancară au crescut pe toate scadențele până la 6 luni, cu cea mai mare mișcare la ratele overnight și a doua zi, unde avansul a fost de 0,8 puncte procentuale până la 2,51%.

„Ne așteptăm ca BNR să folosească în continuare lichiditatea interbancară ca instrument operațional pentru a restrânge condițiile monetare atunci când e nevoie”, scriu analiștii UniCredit Bank România.

Ratele de dobândă au scăzut puternic în ultimele două săptămâni spre rata facilității de depozit, în condițiile în care sistemul bancar a trecut pe excedent de lichiditate, mai ales ca urmare a rambursării de către Ministerul Finanțelor a unor împrumuturi de circa 6 miliarde de lei la finele lunii februarie.

„Sincronizarea pare puțin ciudată pentru că vine în ultima săptămână a perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii, după câteva săptămâni cu dobânzi de finanțare reduse, lucru ce a părut să nu deranjeze banca centrală. Cu toate acestea, licitația vine pe aceeași inconsecvență operațională cu care piețele probabil s-au obișnuit deja”, notează analiștii ING Bank România.

Presiunea pe cursul de schimb a scăzut în prima zi a săptămânii, cu o depreciere a euro de circa 0,1% față de leu. Moneda națională a fost ajutat, probabil, și de menținerea perspectivei de rating a României la „stabilă” de către agenția Standard & Poor’s, după ce Guvernul a promis modificarea OUG 114/2018, care a introdus mai multe taxe sectoriale, inclusiv o taxă pe activele bancare.

Băncile au fost pe deficit de lichiditate în februarie, și au fost nevoite să împrumute în medie 2,6 miliarde de lei zilnic prin facilitatea Lombard, la o dobândă de 3,5%, cea mai mare sumă după ianuarie 2013.

Creditele în valută încă dețin o pondere destul de importantă în rândul împrumuturilor contractate de români. Fluctuațiile înregistrate de-a lungul timpului în leu/euro, în care au fost și contractate cele mai multe credite, pot crea diverse probleme persoanelor care obțin venituri în lei și sunt nevoiți să își schimbe banii în valută, în vederea achitării ratelor. Cea mai mare parte a debitorilor obișnuiesc să realizeze operațiunea de schimb valutar în cadrul băncii de unde au luat creditul, fără a avea în vedere faptul că aceasta ar putea să fie o tranzacție dezavantajoasă, raportată la celelalte oferte existente pe piață. Tranzacțiile în valută au loc, de asemenea și pe piață auto sau cea imobiliară, ceea ce face posibil ca majoritatea dintre noi să luăm contact, cel puțin o dată, cu o situație în care să facem un schimb valutar.

Reprezentanții economici de la Banking News oferă câteva sfaturi importante legate despre modul în care putem o alege o ofertă potrivită la casele de schimb valutar.

1. Cum poate fi recunoscut un curs de schimb avantajos?

În mod firesc, un curs BNR avantajos ar trebui să se remarce printr-o diferență cu unul sau doi bani în plus peste cel afișat de Banca Națională a României în acea zi. De pildă, în situația în care BNR va afișa un curs de 4,66 lei/euro, o cotație avantajoasă de schimb ar putea fi 4,67 sau 4,68 lei/euro pentru cel care dorește să cumpere euro. Aceeași regulă dobândește aplicabilitate și pentru vânzarea de euro, cu condiția ca în acest caz cotațiile caselor de schimb să se găsească sub cea a BNR.

2. Cum poate fi găsit cel mai avantajos schimb valutar al băncilor?

Informații cu privire la cotațiile de cumpărare și vânzare ale băncilor se găsesc în cadrul diverselor portaluri focusate pe acest domeniu. Urmărind timp de câteva zile evoluția acestor date, se va observa că există anumite bănci care au cotații mai avantajoase decât altele. În urma research-urilor efectuate, în mod clar, se va găsi o instituție de credit care și-a transformat cursul de schimb într-un produs vedeta, prezentând aproape în fiecare zi o cotație cu o diferență de maximum un ban față de cea a BNR, pentru leu/euro. Diferența dintre cel mai avantajos curs de schimb al băncilor și cel mai puțin avantajos se poate situa și în jurul a 1%.

3. Tranzacție la casa de schimb sau în cont?

Dacă dispuneți de o anumită sumă de bani într-un cont curent nu va fi necesar să scoateți banii pentru fi schimbați la casieria băncii ori la o altă casă de schimb, întrucât băncile oferă și posibilitatea schimbului de bani în cont. Esențială este doar informarea corectă asupra valorii pe care o prezintă cotația la care se poate realiza schimbul și care este cotația la celelalte case de schimb, optând astfel pentru oferta cea mai potrivită.

4. Schimbul în zile cu fluctuații mari?

Există anumite perioade în care scena politică sau economică determină existența unor fluctuații de curs, iar astfel spread-urile dintre cotațiile de la casele de schimb bancare sau non-bancare, precum și cursul BNR cresc. Dacă nu există vreo presiune cauzată de timp, este indicat să se amâne tranzacția pentru câteva zile, întrucât cotațiile își vor reveni.

Evoluția pe care o surprinde cursul BNR, în prezent, este una destul de complexă și cu efecte destul de sensibile asupra economiilor românilor. De aceea, este foarte important să existe o documentare și o informare cât mai precisă a tot ceea ce se petrece în mediul economic, astfel încât fiecare persoană să se poată orienta doar către cele mai corecte alegeri.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, luni, un curs de referinţă de 4,7525 lei/euro, o scădere de 0,09% faţă de nivelul atins vineri.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a atins, în 25 ianuarie, un nivel maxim de 4,7648 lei.

Vineri, euro a scăzut la 4,7569 lei.

Luni, euro a coborât la 4,7525 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4,2031 lei la 4,1872 lei.

Cursul francului elveţian a crescut de la 4,1835 lei la 4,1854 lei.

Lira sterlină a scăzut de la 5,5734 lei la 5,5474 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut de la 176,0154 lei la 175,7082 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,10%, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Vineri, acesta a urcat de la 3,06% la 3,09%.

Luni, indicele a crescut la 3,10%.

Totodată, luni, indicele ROBOR la şase luni a urcat de la 3,29% la 3,30%.

Vineri, acesta a crescut de la 3,27% la 3,29%.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în apreciere la 2,51%, de la 1,71%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Totodată, dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a urcat la 2,21%, de la 1,43%.

Postări Facebook

Dan Ducan: https://www.facebook.com/100000822096940/posts/2111525098884873/

Banking News: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=2155984784495353&id=228602840566900

U-BT Cluj-Napoca: https://www.facebook.com/UBTCluj/photos/gm.334820053815157/2290208407708963/?type=3&theater

Postări Twitter

Monitorul de Cluj: https://twitter.com/monitorulcj/status/1107613628461658113

Ziua de Cluj: https://twitter.com/ziuadecj/status/1107606899032289280

Business Review: https://twitter.com/BR_RO/status/1107596972150718464

Adpres Media: https://twitter.com/AdpresRo/status/1107590620409970688

Ducan Dan: https://twitter.com/tukanul/status/1107566939726102528