Banca Transilvania extinde în Republica Moldova inițiativa BT Club şi lansează Victoriabank Club împreună cu Victoriabank. Acesta este un progam de dezvoltare personală şi profesională destinat antreprenorilor şi înseamnă traininguri, conferințe, consultanță şi networking.

La întâlnirile Victoriabank Club participanții vor avea ocazia să afle mai multe despre management, start-up-uri, motivarea echipei, vânzări, marketing, dar şi despre diferite soluții destinate dezvoltării afacerii. Trainingurile vor fi susținute de persoane din echipa Victoriabank, Banca Transilvania şi BERD, precum şi de traineri specializați pe diferite domenii.

“Lansarea Victoriabank Club vine datorită experienței deosebite pe care Banca Transilvania o are în România cu BT Club. Povestea a început acum 13 ani, în Cluj-Napoca, iar pasiunea pentru educație şi convingerea că educația transformă oamenii – inclusiv antreprenorii – a fost la baza energiei inițiale inclusiv atunci. Cei care încep sau fac afaceri au o anumită formă de curaj, iar noi putem ajuta cu educația, care, la rândul ei transformă curajul în business sustenabil. În România am construit în timp o comunitate frumoasă, cu peste 25.000 de membri. Au fost peste 1.000 de evenimente educaționale în 60 de localități, la care au participat peste 55.000 de persoane. Ne bucurăm să extindem povestea de succes în Republica Moldova pentru că fiecare antreprenor susținut înseamnă îndeplinirea misiunii noastre de a susține spiritul antreprenorial şi, de fapt, curajul”. – declară Tiberiu Moisă, Director General Adjunct, Banking pentru IMM, Banca Transilvania, membru al Consiliului de Administrație la Victoriabank şi unul dintre inițiatorii clubului în România şi Republica Moldova.

“Lansarea Victoriabank Club este o premieră pe piața bancară din Republica Moldova şi face parte din inițiativele Băncii Transilvania, investitor în Victoriabank, destinate antreprenorilor  locali. Un prim pas în această direcție a fost făcut în 2018, când Victoriabank s-a adresat cu un produs specific companiilor de tip start–up şi cu o abordare mult mai deschisă pentru comapniile mici şi mijlocii. Victoriabank crede în antreprenoriat şi în susținerea acestuia. Suntem siguri că programul de educație financiară se va bucura de succes, iar clienții vor aprecia noua abordare: Victoriabank ofera clienților mai mult decât produse şi servicii bancare.” – afirmă Bogdan Pleşuvescu, Preşedinte, Victoriabank.

Înscrierea firmelor în Victoriabank Club se face online, gratuit. Tot pe siteul Victoriabank antreprenorii se pot informa cu privire la calendarul cursurilor şi se pot înscrie, tot gratuit, la acestea. Cursurile vor fi organizate în oraşe diferite din Republica Moldova – cum sunt Chişinău, Bălți şi Cahul. Primele cursuri organizate de Victoriabank Club vor avea loc în mai şi iunie a.c., iar subiectele vor fi Managementul financiar şi Managementul fluxului de numerar.

Banca Transilvania şi Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare sunt acționarii majoritari ai Victoriabank, iar împreună, din ianuarie 2018, şi-au propus să contribuie la susținerea antreprenorilor şi economiei Republicii Moldova.

Banca Transilvania este cea mai mare bancă din România, cu peste 16% cotă de piață. Activitatea sa este organizată pe trei linii principale de business – retail, IMM şi Corporate. BT are peste 3 milioane de clienți, 8.000 de angajați şi peste 500 de sedii în 180 de localități. Ca bancă a oamenilor întreprinzători, misiunea Băncii Transilvania este susținerea mediului de afaceri din România, oriunde şi oricând. BT este singurul brand bancar românesc din clasamentul Brand Finance Banking 500, apărut în 2019 şi este cel mai valoros brand bancar românesc în classamentul Brand Finance 2018 şi 2017.

Victoriabank este a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova. Are peste 620.000 de clienți, 100 de sedii şi 1.300 de angajați. Este prima instituție bancară comercială înființată în Moldova, în anul 1989. Ca acționari şi parteneri strategici la Victoriabank, Banca Transilvania şi Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare doresc să contribuie la continuarea creşterii Victoriabank şi la consolidarea mediului bancar din Republica Moldova.

Sâmbătă, 20 aprilie 2019, la ora 12:00, la Cercul Militar Focşani - Sala Mare, va avea loc un nou eveniment din cadrul turneului de promovare pentru titlul „Conversaţii cu Regele Mihai“ de Stelian Tănase, apărut în colecţia Corint Istorie Autori Români a Grupului Editorial Corint. Ediţia a fost îngrijită de Elena Vijulie-Tănase.

Evenimentul va avea loc în prezenţa scriitorului Stelian Tănase şi se va încheia cu o sesiune de autografe. La eveniment vor participa Elena Vijulie-Tănase (jurnalist), Sebastian Oancea (jurnalist) şi Ştefan Gheorghe (Conf. univ. dr., Facultatea de Comunicare şi Relaţii Internaţionale, Universitatea Danubius).

Proiectul este sprijinit de Banca Transilvania.

"Dorim ca prin acest turneu naţional de promovare să aducem în discuţie aspecte mai puţin ştiute despre viaţa Regelui Mihai, copilăria, adolescenţa, anii în care a domnit, abdicarea, viaţa în exil, întoarcerea acasă şi, implicit, viaţa României din vremea sa. De aceea, turneul va include mai multe oraşe din ţară, unde vor fi organizate lansări şi sesiuni de autografe cu domnul Stelian Tănase", potrivit organizatorilor.

Apărut pentru a marca un an de la dispariţia Regelui Mihai, titlul "Conversaţii cu Regele Mihai" este rezultatul transcrierii fidele a înregistrărilor audio/video realizate de scriitorul Stelian Tănase cu Regele Mihai de-a lungul mai multor zile, în aprilie 2005. Dialogul este completat cu fotografii inedite şi documente din Arhiva Casei Regale şi de la Arhivele Naţionale ale României.

Indicii principali de la BVB au urcat timid pe volume în ușoară creștere, însă concentrate în proporție de de aproape 3 treimi pe primele cele mai tranzacționate 2 acțiuni.

Investitorii de la Bursa de Valori București s-au retras la acest mijloc de aprilie din cotații. Ordinele decisive lipsesc. Brokeri din piața reclamau o „serie de sesiuni anemice” și o stare de așteptare marcată de zile anoste. Nimeni nu își asumă poziții importante în contextul în care perioada următoare oferă o mulțime de argumente pentru expectativă: apropierea vârfului perioadei Adunărilor Generale ale Acționarilor, apoi perioada de Paști și finalmente etapa de raportări financiare pentru rezultatele la T1.

Lipsa unei direcții clare la nivel extern îi face pe investitorii activi la BVB să fie cu atât mai mult prudenți. Astăzi, indicii europeni, deși climatul a fost general favorabil activelor de risc la cumpăna dintre săptămâni, au avut închideri divergente: +0,62% indicele Euro Stoxx 50, -0,15% pentru indicele FTSE100 de la Londra, +0,31% pentru indicele CAC40 de la Paris, +0,57% pentru indicele DAX30 de la Frankfurt, -0,54% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, -0,45% pentru indicele BUX de la Budapesta și +0,43% pentru indicele PX de la Praga.

La București, piața a fost în ansamblu „verde”, dar amplitudinea aprecierilor a fost mică. Astfel, indicele compozit BET Plus a urcat cu 0,09%, iar indicele reprezentativ BET a avansat cu 0,10%, până la nivelul de 8.279,83 de puncte.

Volumele au fost în ușoară creștere față de sesiunile precedente, chiar dacă rulajul de 27,77 milioane lei (5,83 milioane euro) este cu 39,26% sub valoarea medie zilnică de tranzacționare de 45,27 milioane lei (9,72 milioane euro).

Totuși, această activitate a fost concentrată foarte puternic. Într-o zi fără transferuri speciale pe piața deal, primele cele mai tranzacționate 2 acțiuni au adunat 73,69% din totalul schimburilor. Astfel, titlurile Băncii Transilvania (TLV) au alunecat cu 0,23% sub referință, până la prețul de 2,1300 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 13,52 milioane lei.

Cealaltă acțiune bancară lichidă de la cota BVB, cea a BRD Groupe Société Générale (BRD), s-a apreciat cu 0,15%, până la prețul de 13,40 lei/acțiune, pe transferuri de aproximativ 798.000 de lei, în ziua în care Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor a votat dividendul brut de 1,64% care la cotizația de închidere conferă investitorilor un randament net de 11,63%.

Pe al 2-lea rulaj al zilei, de 6,95 milioane lei, titlurile Fondul Proprietatea (FP) au staționat la prețul de 0,9540 lei/acțiune. Aproape de neclintit a fost și indicele fondurilor închise de investiții BET-FI, care a urcat cu 0,02%, până la nivelul de 35.973,51 de puncte.

Prin contrast, indicele energetic BET-NG a supraperformat pieței, cu un impuls pozitiv de 0,33% într-o zi în care la Londra prețul țițeiului de tip Brent s-a apropiat de zona maximului ultimelor 5 luni, peste reperul de 72,00 dolari/baril. Din componența sa, titlurile Nuclearelectrica (SNN) au crescut cu 1,72%, până la prețul de 10,66 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 2,26 milioane lei, iar titlurile OMV Petrom (SNP) au închis cu 0,14% peste referință, la prețul de 0,3660 lei/acțiune, pe transferuri de 1,41 milioane lei.

Banca Națională a României a României a mutat din data de 13 mai 2019 în data de 15 mai 2019 următoarea ședință de politică monetară în care va lua decizii legate de dobânda de politică monetară și rezervele minime obligatorii.

Totodată, termenul de publicare a minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR a fost modificat pentru data de 22 mai 2019, în vederea păstrării termenului prestabilit de publicare de 7 zile calendaristice.

Decizia a fost luată miercuri de Consiliul de Administrație al băncii centrale, care a modificat calendarului activităților trimestriale legate de țintirea inflației, pentru a permite reprezentarea instituției la o reuniune a Băncii Reglementelor Internaționale (BIS) de la Basel, unde BNR este membru.

România stă în tendinţa ţărilor din Europa Centrală în ce priveşte inflaţia. Dar rata în sine este cea mai mare din grupul de referinţă, format cu Cehia, Polonia şi Ungaria. Toată zona înregistrează acum niveluri record de inflaţie, la valori întâlnite pe final de criză, în 2012-2013.

Inflaţia din România se păstrează în tendinţele înregistrate în ţările cu economii comparabile din Europa Centrală. Dintre ele, România şi Polonia au lovit din nou rata inflaţiei din octombrie 2018, după scăderi în lunile de iarnă, restul ţărilor comparabile au avut o creştere constantă. În toate cazurile, rata inflaţiei este comparabilă cu nivelurile atinse în 2012-2013, înregistrate pe finalul crizei financiare.

Rata anuală a inflației a crescut la 4% în martie, de la 3,8% în luna precedentă. S-a întâmplat pe fondul creșterii mai rapide a preţurilor  produselor nealimentare (4,2% față de 3,7% în februarie) și al serviciilor (3,2% față de 3,1%). Între timp, inflația alimentară a fost constantă (la 4,5%). România nu s-a mai întâlnit cu acest nivel din iulie 2013.

3,7% în Ungaria, cea mai mare din 2012 încoace

Rata anuală a inflației din Ungaria a crescut la de 3,7% în martie 2019, de la 3,1% în luna precedentă. Creșteri semnificative ale prețurilor din martie, au fost înregistrate pentru băuturile alcoolice și tutun (8,6%) şi transporturi (3,7%). Inflația este cea mai mare din decembrie 2012.

3% în Cehia, record din 2012 încoace

Rata anuală a inflației în Republica Cehă a crescut la 3% în martie 2019 de la 2,7% în februarie. Aceasta a fost cea mai ridicată rată a inflației din octombrie 2012. Prețurile lor au crescut cel mai mult la locuințe și utilități (5,9%), sănătate (3,8%)i băuturi alcoolice și tutun (3,6%). De asemenea, inflația a fost stabilă pentru restaurante și hoteluri (3,8%) și educație (2,2%).
source: tradingeconomics.com

1,7% în Polonia. Evoluţie asemănătoare cu a României

Rata anuală a inflației în Polonia a crescut la 1,7% în martie 2019 de la 1,2% în luna precedentă, conform estimărilor preliminare. Polonia a mai trecut prin acest prag anul trecut, în octombrie, dar a avut o evoluţie sinuoasă, la fel ca România. Inflaţia de azi e comparabilă în ani cu nivelurile din 2012-2013. În martie, cel mai mult au crescut preţurile la restaurante și hoteluri (3,6%), transport (3,5%), sănătate (2,9%).

Presiune pe inflaţie: consumul creşte puternic în România

Inflaţia merge mână în mână cu creşterea consumului, iar perspectivele din punct de vedere al preţurilor nu sunt bune. Nu mai departe de săptămâna aceasta, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că cifra de afaceri din servicii de piaţă prestate populaţiei a înregistrat în primele două luni ale acestui an un avans de nu mai puţin de 16,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea a provenit din activităţile hotelurilor şi restaurantelor (+23,2%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (+14,5%) şi jocuri de noroc (+8,9%).

Notă: Indicatorii economici ai Bulgariei nu pot fi comparaţi cu cei ai României de vreme ce ţara vecină are consiliu monetar, instituit după inflaţia galopantă care a dus ţara într-o profundă criză financiară în 1997.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 400 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o maturitate reziduală de 62 de luni, la un randament mediu de 4,53% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 400 de milioane de lei, iar băncile au subscris 447,2 milioane de lei.

Vineri este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 60 de milioane de lei la randamentul stabilit joi.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi de la bănci în valoare de 3,2 miliarde de lei în luna aprilie, din care 400 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 2,8 miliarde de lei prin emisiuni de obligaţiuni de stat benchmark, la care se poate adăuga suma de 420 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat joi, la Bistriţa, că începând cu a doua parte a acestui an România va începe să se împrumute de pe piaţa externă "pentru anii care urmează", pentru că acest lucru s-ar putea face în condiţii mai avantajoase pentru ţară.

"România se împrumută exact în condiţii de piaţă cum se împrumută alte state, costurile nu sunt mai mari în cazul României faţă de alte state şi, un lucru foarte important: România, în acest an, va schimba logica pe datoria guvernamentală. În ce sens? În următoarea emisiune pe care România o va face în pieţele externe, ne vom asigura exact necesarul de finanţare pe acest an în acest sens, şi din a doua parte a anului ne vom finanţa aşa cum vrem noi şi vom impune costuri în piaţă pentru anul viitor. Adică exact cum face orice ţară. Până acum, România se împrumuta în anul în curs pentru ce avea de dat în anul în curs. Nu, noi trebuie să schimbăm filosofia aceasta şi să ne împrumutăm deja pentru anii care urmează, pentru că o putem face la costurile pe care le vrem noi ca ţară, pentru că atunci când vrem să ne împrumutăm o facem doar dacă preţul oferit este cel care ne convine", a spus Teodorovici.

Ministrul a precizat că strategia de finanţare este una publică şi că faptul că României i s-a acordat un împrumut pe 30 de ani arată încrederea investitorilor în ţara noastră.

"România se împrumută în baza unei strategii pe care o prezintă în mod public la începutul fiecărui an, deci nu este niciun secret. Fiecare investitor posibil, cetăţean cunoaşte exact care este nivelul de îndatorare şi de împrumuturi pentru România în timpul unui an de zile. România, la ultima sa emisiune, când a ieşit în pieţele externe pentru 3 miliarde - ştim foarte bine, au fost trei perioade de împrumut. Cea la care vreau să fac referire, cea de 30 de ani, cea mai lungă din istoria României de după Revoluţie. Asta arată ce? Că investitorii au foarte mare încredere în România. Dacă vă uitaţi pe structura investitorilor, o să vedeţi că marea lor parte au fost din America şi din Marea Britanie. Asta înseamnă că este o încredere foarte mare. Investeşti într-o ţară pe termen lung când eşti sigur că acea ţară nu prezintă un risc - este logic şi de bun simţ chiar şi pentru cei de la clasele primare", a afirmat Teodorovici.

Ministrul Finanţelor Publice a mai declarat că împrumuturile vor acoperi deficitul bugetar estimat pentru acest an, dar şi scadenţele.

"Da, România se va împrumuta pentru că aşa este mersul oricărei economii din lumea asta. România are, ştiţi foarte bine, un deficit pe care şi l-a asumat pentru anul acesta, undeva la 28 miliarde de lei, dar are şi foarte multe scadenţe care an de an se ating şi pentru care trebuie să asiguri partea de finanţare fie în lei, fie în euro, fie în altă monedă în care te-ai împrumutat acum mulţi ani de zile", a spus Teodorovici.

Guvernul a aprobat joi un proiect de lege ce conţine măsuri pentru protecţia consumatorilor care folosesc servicii de plată, indiferent dacă acestea sunt electronice, prin telefon, internet sau tradiţionale ordine de plată, informează Ministerul Economiei. Actul normativ transpune în legislaţia românească Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, fiind iniţiat de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin Ministerul Economiei.

"Prin acest act normativ asigurăm protecţia cetăţenilor români care folosesc servicii de plată, indiferent că acestea sunt electronice, realizate la bancomat sau prin aplicaţii pe telefonul mobil sau sunt reprezentate de tradiţionalele ordine de plată. Pentru un stat modern şi pentru comerţul anului 2019, efectuarea serviciilor de plată în condiţii de siguranţă şi de securitate, reprezintă o condiţie esenţială. Mai mult, securitatea plăţilor electronice este fundamentală pentru asigurarea protecţiei consumatorilor şi pentru dezvoltarea unui mediu solid pentru comerţul electronic”, a declarat ministrul Economiei, Niculae Bădălău.

Totodată, documentul prevede obligaţia instituţiilor de plată care funcţionează pe teritoriul României, dar al căror sediu real este situat în alt stat membru, să desemneze un punct unic de contact în România, pentru a asigura comunicarea şi raportarea adecvată a informaţiilor privind conformarea cu prevederile actului normativ.

Astfel, la solicitarea BNR, sucursalele şi agenţii economici al căror sediu real este situat în alt stat membru, transmit, în scopuri statistice şi de informare, precum şi pentru asigurarea supravegherii respectării prezentei legi, rapoarte referitoare la activitatea desfăşurată pe teritoriul României.

Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, numită şi Directiva Serviciilor de Plată 2 sau revizuită, înlocuieşte prima Directivă a Serviciilor de Plăţi - Directiva (CE) 64/2007, transpusă în legislaţia românească prin OUG nr. 113/2009 privind serviciile de plată.

Această Directivă extinde scopul şi aria de acoperire a fostei Directive, fiind aplicabilă plăţilor efectuate în interiorul Spaţiului Economic European precum şi plăţilor către şi din ţările din afara acestei zone, în orice valută.

Proiectul de lege adoptat de către Guvern transpune în legislaţia naţională această Directivă, ce conţine prevederi pentru o mai bună protecţie a consumatorilor împotriva fraudelor şi a incidentelor de plată.

De asemenea, sunt prevăzute drepturi sporite ale consumatorilor pentru realizarea de transferuri şi remiteri de bani în afara Europei sau plăţi în monede ale ţărilor terţe.

"Noua reglementare încurajează apariţia unor noi furnizori de servicii şi dezvoltarea de modalităţi inovatoare de plată de pe telefonul mobil şi prin Internet în Europa, pentru a stimula competitivitatea Uniunii Europene la nivel mondial. Totodată, se extinde categoria Instituţiilor de Plată cu noi tipuri de jucători, prin prevederi care permit accesul la contul bancar al unor entităţi externe, ce pot oferi clienţilor informaţii privind conturile şi servicii de iniţiere a plăţilor. Aceşti furnizori vor trebui să respecte aceleaşi standarde în materie de reglementare şi supraveghere ca toate celelalte instituţii de plată", se menţionează în comunicatul ME.

Potrivit sursei citate, instituţiile de credit şi toţi furnizorii de servicii de plată vor trebui să crească nivelul de securitate a tranzacţiilor online, prin includerea unui protocol mai strict de autentificare a clientului în vederea efectuării plăţii.

Guvernul a aprobat un proiect de lege privind emiterea de monedă electronică, prin care se transpune în legislaţia românească articolul 111 din Directiva europeană 2.366/2015, referitoare la reglementarea, autorizarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor emitente de monedă electronică, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.

''Proiectul de act normativ, practic, reglementează autorizarea cerinţelor operaţionale, supravegherea instituţiilor emitente de monedă electronică, desfăşurarea activităţii de prestare a serviciilor de plată către instituţiile emitente de monedă electronică, desfăşurarea activităţii pe teritoriul României de către instituţii emitente de monedă electronică din alte state membre, reglementarea Registrului instituţiilor emitente de monedă electronică administrat de BNR, secretul profesional, schimbul de informaţii. Prin acest act normativ se stabilesc şi drepturi şi obligaţii importante ale instituţiilor emitente de monedă electronică, fiind încurajată inovarea şi, în acelaşi timp, se asigură o protecţie mai bună deţinătorilor de monedă electronică şi utilizatorilor de servicii de plată", a spus Nelu Barbu, la finalul şedinţei de Guvern.

El a adăugat că, totodată, la propunerea Ministerului Economiei, au fost adoptate în şedinţa de Guvern alte două proiecte de lege care transpun directive europene în materie.

"Este vorba de serviciile de plată prin care este asigurată protecţia cetăţenilor români care folosesc servicii de plată indiferent că acestea sunt electronice, realizate la bancomat sau prin aplicaţii pe telefonul mobil sau sunt reprezentate de ordinele de plată. Noua reglementare încurajează în acelaşi timp apariţia unor noi furnizori de servicii şi dezvoltarea de modalităţi de plată inovatoare de pe telefonul mobil, de exemplu, prin internet, pentru a stimula competitivitatea în acest domeniu. Se prevăd obligaţii instituţiilor de plată, care funcţionează pe teritoriul ţării noastre, dar al căror sediu real este situat în alt stat membru, să desemneze un punct unic de contact în România pentru a asigura comunicarea şi raportarea adecvată a informaţiilor privind conformarea cu prevederile actului normativ", a explicat Barbu.

Potrivit acestuia, un al doilea proiect de lege iniţiat de Ministerul Economiei se referă la transpunerea unei directive europene privind mărcile comerciale.

"Sunt măsuri referitoare atât la publicitatea comparativă, măsuri referitoare la contrafacerea unei mărci, permiţând consolidarea protecţiei mărcilor şi combaterea într-un mod eficace a contrafacerilor. O prevedere foarte importantă a legii este cea referitoare la semnele care pot constitui o marcă. În acest sens, sunt eliminate cerinţele reprezentării grafice a mărcilor, astfel încât pot deveni mărci orice semne care au capacitatea să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi şi care permite autorităţilor competente şi consumatorilor să distingă clar şi cu precizie obiectul protecţiei conferite respectivei mărci", a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Text semnat de Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR. Textul integral:

Văd cum prinde contur, în unele dezbateri publice sau în comisii parlamentare, tentaţia de a învinui politica monetară a BNR pentru actualul ciclu inflaţionist, ce a pornit la drum în octombrie 2017 şi încă nu şi-a încheiat cursa. Cum nu cred că ar fi normal să încep acest comentariu cu… concluzia, voi nota că România, cu o rată anuală a inflaţiei de 4,2 la sută, e acum pe locul 28 în UE, cu cea mai mare creştere a preţurilor.

Inflaţia, în creştere, a antrenat cursa la deal a dobânzilor. Iar leul, pe piaţa valutară, a fost în tot acest timp în pericol de depreciere. Sunt doar două secvenţe ale tabloului unei ţări reale, şi nicidecum imaginare, în raport de care BNR şi-a structurat politica monetară începând din octombrie 2017. Fireşte, accentul fiind pus pe strategia de ţintire a inflaţiei. Când însă inflaţia a luat-o razna, într-o ţară în care legăturile dintre creşterea preţurilor şi cauzele ei monetare au fost rupte, politica monetară s-a văzut nevoită să suplinească alte politici, să stimuleze exporturi, să descurajeze importuri ori să se bată cu deficitele mari ale balanţei de plăţi.

Prin lege, Banca Naţională are însă un singur obiectiv fundamental: stabilitatea preţurilor. Iar strategia numită ţintirea inflaţiei e legată de politica monetară a BNR în raport cu dinamica preţurilor. Atât şi nimic altceva? Nu, în niciun caz. Mai cu seamă că, pentru politica monetară, o privire largă este inevitabilă. Aşadar, Banca Naţională se războieşte cu inflaţia, dar nu-şi poate permite să pună punct aici. E tot mai importantă, în acest context, cerinţa punerii în funcţiune a tuturor ceasurilor din câmpul politicii monetare. Şi nu doar a câtorva.

În general, în politica monetară, esenţială este folosirea concomitentă a tuturor instrumentelor disponibile. O îndelungată experienţă, de dinaintea crizei, din anii crizei şi de după criză, a arătat că reuşitele BNR s-au datorat cu deosebire acţiunilor desfăşurate pe un front larg, fiind folosite toate armele, dar nu şi toate gloanţele. Dintr-o necesară şi obligatorie prudenţă, n-a coborât rata de politică monetară sub 1,75, fiindu-i astfel uşor s-o ridice până la 2,50, în trei etape, ca stăvilar în calea inflaţiei. Evitând eforturile făcute „selectiv”, când într-un domeniu, când în altul, BNR a  deschis toate fronturile dintr-o dată, la timpul potrivit. Şi a câştigat.

Am văzut, în acelaşi timp, că un rol de primă mărime, în politica monetară a BNR, a revenit rezervei de valute. Zi de zi, chiar ceas de ceas, grija atentă a Băncii Naţionale a fost să-şi sporească rezerva de valute, principalul stâlp al credibilităţii pe pieţele externe; şi, totodată, pe piaţa interbancară valutară internă. Dozarea atentă a rezervei către trei priorităţi (serviciul datoriei externe, sprijinirea cursului şi stabilitatea pieţei) s-a impus cu atât mai mult în condiţiile în care presiunile pe curs au crescut în 2018 şi în 2019. Totodată, rezerva internaţională de aur a adăugat un plus de încredere. La ce s-ar fi ajuns în caz contrar? La instabilitatea pieţei valutare, la o inflaţie către 7-8 la sută şi la dobânzi care să fi urcat mult mai sus. Cu ROBOR cu tot.

Desigur, inflaţia este cel mai mare duşman al economiei. Pentru că, înainte de orice, produce mari inegalităţi sociale printr-o redistribuire inechitabilă a veniturilor. Banca Naţională, legată fundamental de stabilitatea preţurilor, şi-a intensificat activitatea în acest domeniu, a pregătit personal cu înaltă calificare, şi-a perfecţionat instrumentul de prognoză, a dezvoltat metodologii de acţiune, a lărgit departamentele de specialitate existente şi a înfiinţat altele noi. Apoi, când prin lege obiectivului fundamental al Băncii Centrale (stabilitatea preţurilor) i-a fost asociat şi obiectivul stabilităţii financiare, s-a produs acelaşi proces de lărgire a personalului cu înaltă calificare, de perfecţionare a metodologiilor, continuând cu închegarea Direcţiei de Stabilitate Financiară.

După ce preţurile au ieşit din matcă, în octombrie 2017, iar inflaţia şi-a găsit noi culoare prin care să ne scumpească viaţa, au tot fost auzite voci, dintre cele mai puţin riguroase –  în sensul că încurcă şi ţintele, şi prognozele, şi metodologiile – acuzând BNR că poartă răspunderea pentru creşterea inflaţiei. E adevărat, legea stipulează că obiectivul fundamental al BNR este stabilitatea preţurilor. Dar sintagma „stabilitatea preţurilor“, a cărei asigurare legea o trece pe rolul Băncii Naţionale, nu înseamnă nicidecum o răspundere generală a BNR pentru tot ceea ce înseamnă procesul inflaţionist: cauze, manifestări vremelnice sau pe timp îndelungat, efecte în economie sau la nivelul întregii societăţi. Pentru că înţelesul dispoziţiei legale este cu totul altul. Şi anume, că Banca Naţională are misiunea să intervină pentru calmarea inflaţiei, pe care nu ea o produce. Şi asta a făcut, asta face!

Dacă, în toamna lui 2017, preţurile au început să crească şi au tot crescut până în prezent, nu există niciun motiv ca Banca Centrală să-şi asume vina pentru acest ciclu inflaţionist. Politica monetară a BNR nu produce inflaţie, doar o calmează. Fără intervenţia corectivă a Băncii Centrale asupra şocurilor inflaţioniste, pe care de această dată le-au provocat autorităţile de reglementare, lanţul scumpirilor – electricitate, energie termică, gaze naturale, asociate celor la combustibil, cu efectele lor – ar fi prins în capcana generalizării toate preţurile.

Bancherul austriac Andreas Treichl, unul dintre cei mai longevivi şefi de bancă mare din Europa, cu peste două decenii petrecute ca CEO al Erste, o bancă de top în regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE), a transmis amintiri, sfaturi şi aşteptări în ultima scrisoare pentru acţionari.

2019, an important pentru Erste care marchează cea de-a 200-a aniversare, este şi anul de retragerea a lui Andreas Treichl din fruntea grupului austriac, după mai bine de 22 de ani, perioadă în care a creat dintr-o bancă austriacă cel mai mare grup financiar din Europa Centrală şi de Est cu operaţiuni în Austria, Cehia, Croaţia, Slovacia, România, Ungaria şi Serbia, în jur de 2.500 de subsidiare în cele şapte ţări şi circa 16 milioane de clienţi.

„Am aşteptări ridicate de la succesorul meu şi echipa sa. Va trebui să îmbunătăţească foarte mult lucrurile pe care nu le-am făcut atât de bine şi să fie cel puţin la fel de bun ca şi mine în ceea ce am făcut bine“, susţine Andreas Treichl în ultima scrisoare pentru acţionari.

Retrăgându-se de la conducerea grupului austriac, Andreas Treichl îi predă ştafeta lui Bernhard Spalt, director de risc al Erste Bank Austria, care anterior a fost şi director de risc la BCR în România.

În ultimele două decenii, sub conducerea lui Andreas Treichl, grupul Erste şi-a majorat activele de aproape 4,6 ori, la 236,7 mld. euro, capitalizarea de piaţă a grupului a crescut de 8 ori, la 15,8 mld. euro, iar preţul acţiunilor Erste la bursa din Viena a urcat de mai mult de cinci ori, la 29,5 euro/acţiune.

„Împreună, am trecut prin toate vârfurile şi minimele industriei noastre. Am sărbătorit mari succese şi am suferit înfrângeri dureroase; am jubilat şi am fost disperaţi; am luat decizii greşite, dar, mulţumesc lui Dumnezeu, multe decizii s-au dovedit a fi corecte“.

Un eveniment delicat pentru industria financiară, care s-a produs în timpul mandatului lui Treichl la şefia Erste, a fost marea criză financiară şi economică din 2007/2008 şi criza datoriilor din zona euro, din care bancherii au avut lecţii de învăţat. „Dacă ne-a învăţat o lecţie criza financiară, este că nu vom mai vinde niciodată unui client ceva de care el sau ea nu are nevoie. Nu trebuie să câştigăm niciodată bani în detrimentul clienţilor noştri“, susţine Treichl.

Una dintre vulnerabilităţile băncilor, inclusiv pentru Erste, a fost legată de vânzarea creditelor în franci elveţieni în unele ţări europene.

În ultimii ani, multe grupuri bancare mari s-au redresat ajungând la profituri record, iar Erste nu face excepţie. „2018 a fost un an foarte bun, cu cele mai bune rezultate înainte de impozitare şi după impozitare din istoria companiei noastre“.

Erste Group Bank, acţionarul majoritar al BCR, a obţinut în 2018 un profit net record de aproape 1,8 mld. euro, în creştere cu o treime faţă de câştigul din 2017, profitul fiind influenţat de îmbunătăţirea rezultatelor operaţionale.

Andreas Treichl a fost artizanul preluării BCR şi şi-a atras unele critici pentru suma 3,6 mld. euro pe care a oferit-o în 2005 pentru pachetul de 60% din acţiunile celei mai mari bănci româneşti. Erste a plătit de şase ori activele nete ale BCR în condiţiile în care evaluările băncilor de atunci erau de cel mult 3,5-4 ori peste activul net. Achiziţia BCR, în tranzacţia catalogată drept cea mai mare privatizare din istoria României şi una dintre cele mai scumpe tranzacţii din istoria sistemului bancar mondial, i-a adus lui Treichl un bonus record de peste 2,8 mil. euro, astfel că remuneraţia sa totală a ajuns în 2007 la 4,42 mil. euro. În 2018, Treichl a încasat de la banca pe care o conduce o remuneraţie de peste 2,7 mil. euro brut, câştigul fiind în uşoară creştere faţă de cel încasat în 2017.

Andreas Treichl provine dintr-o familie de bancheri. Tatăl lui, Heinrich Treichl, a fost arhitectul expansiunii internaţionale a Creditanstalt-Bankverein (acum parte a Unicredit Bank Austria) în calitate de preşedinte al acestei bănci, pe atunci cea mai mare din Austria. Creditanstalt a devenit la începutul secolului XX cea mai mare bancă din Europa Centrală şi de Est şi poate cea mai extinsă din Europa.

Treichl şi-a început cariera în 1977 la Chase Manhattan Bank, acum parte din JPMorgan, cea mai puternică bancă americană, unde a ajuns să cunoască viaţa financiară. În 1994 a fost numit membru în Consiliul Director al Erste ˆsterreichische Spar-Casse, iar în 1997 a devenit preşedintele Consiliului de Administraţie.

Ultima scrisoare a lui Andreas Treichl, CEO al grupului Erste, către acţionari

• Erste Group îşi marchează cea de-a 200 aniversare în acest an şi eu voi renunţa la funcţia de CEO al grupului nostru, după mai bine de 22 de ani, la sfârşitul anului 2019.

• 2018 a fost un an foarte bun, cu cele mai bune rezultate înainte de impozitare şi după impozitare din istoria companiei noastre.

• Am început cu aproximativ 3.000 de angajaţi în Austria şi acum avem peste 47.000 în Europa Centrală şi de Est.

• Împreună, am trecut prin toate vârfurile şi minimele industriei noastre. Am sărbătorit mari succese şi am suferit înfrângeri dureroase; am jubilat şi am fost disperaţi; am luat decizii greşite, dar, mulţumesc lui Dumnezeu, multe decizii s-au dovedit a fi corecte.

• Suntem printre cei mai importanţi furnizori de servicii financiare din Cehia, Slovacia, Austria, România, Ungaria, Croaţia, Serbia&Muntenegru, iar această regiune se numără printre cele care cresc cel mai rapid din Europa.

• Trebuie să fim pregătiţi pentru orice şi capabili să facem faţă la tot felul de situaţii. Vom putea să facem acest lucru numai dacă reuşim să fim un angajator cu adevărat atractiv pe toate pieţele noastre.

• Dacă ne-a învăţat o lecţie criza financiară, este că nu vom mai vinde niciodată unui client ceva de care el sau ea nu are nevoie. Nu trebuie să câştigăm niciodată bani în detrimentul clienţilor noştri.

• Furnizorii de servicii financiare aparţin unui mic grup de companii care au obligaţia de a spune „nu“ dacă suntem convinşi că este bine aşa pentru clienţii noştri. Prin refuzul de a credita, putem evita costurile de risc viitoare, dar cu siguranţă nu vom câştiga niciun profit.

• Chiar dacă facem greşeli - ceea ce sper că se va întâmpla foarte, foarte rar - sperăm că ne vor ierta clienţii noştri.

• Semnele sunt bune pentru grupul nostru şi există o şansă mare ca acţionarii noştri să fie proprietari fericiţi în anii următori.

• Începând cu anul 2020, în calitate de preşedinte al Consiliului de supraveghere al Fundaţiei Erste, voi spera la creşterea preţului acţiunilor şi la dividende solide, ceea ce ne va permite să continuăm dezvoltarea activităţilor noastre de social banking şi de educaţie financiară, de care veţi beneficia în calitate de acţionari ai Erste Group.

• Am aşteptări ridicate de la succesorul meu şi echipa sa. Va trebui să îmbunătăţească foarte mult lucrurile pe care nu le-am făcut atât de bine şi să fie cel puţin la fel de bun ca şi mine în ceea ce am făcut bine.

BCR, a doua cea mai mare bancă locală după active, a vândut credite neperformante (non-performing loans-NPL) în valoare de peste 132 milioane de lei (28 mil. euro) în 2018, cu circa 20% mai mult decât în 2017, potrivit situaţiilor financiare publicate pe site-ul propriu.

Banca a realizat în 2018 patru vânzări principale de credite neperformante atât de retail, cât şi corporate. Cea mai mare parte a tranzacţiilor au avut loc în ultima lună din 2018. În decembrie BCR a vândut credite de retail în valoare de 66,5 mil. lei, dar şi un pachet de finanţări corporate în valoare de 18,4 mil. lei. În august 2018 banca a vândut NPL-uri corporate în valoare de 21,3 mil. lei, în timp ce în aprilie finanţări corporate în valoare de 17,3 mil. lei au fost transferate recuperatorilor.

Potrivit informaţiilor ZF, EOS KSI şi Next Capital au fost cumpărătorii creditelor neperformante vândute de BCR în 2018. Pe lângă vânzările către recuperatori, BCR a mai scos din bilanţ prin procedura de write-off credite în valoare de 280,4 milioane de lei, de circa trei ori mai puţin decât în 2017. Creditele scoase din bilanţ prin procedura de write-off rămân în proprietatea băncii, sunt recunoscute ca pierdere şi sunt provizionate integral.

La finalul anului trecut, creditele neperformante reprezentau 5,8% din portofoliul BCR, rata NPL fiind mai redusă cu peste două puncte procentuale faţă de finalul lui 2017.

Vârful neperformanţei la nivelul portofoliului BCR a fost atins în 2014, când aproape 30% din finanţările acordate intrau la categoria îndoielnice.

Cu scopul de a-şi curaţa bilanţul sufocat de neperformnate, BCR s-a transformat în anii ce au urmat în cel mai agresiv vânzător de pachete de NPL-uri. Acţionarul BCR, grupul austriac Erste, a vorbit deseori despre împrumuturile neperformante ale BCR ca despre „o moştenire grea“.

Începând cu 2014 BCR a vândut în mod repetat credite îndoielnice cu o valoare totală de circa 2,5 miliarde de euro. Una dintre cele mai mari tranzacţii cu NPL-uri În care a fost implicată BCR a avut loc În septembrie 2016, când banca a vândut un pachet de credite neperformante În valoare de 370 milioane de euro recuperatorului german de creanţe EOS KSI şi fondului norvegian B2 Holding.

Pachetul a purtat numele de cod „Blue Lake“ şi a fost format din credite cu 6.000 de active imobiliare în spate. Aceasta este una dintre cele mai importante tranzacţii cu NPL-uri semnate pe piaţa locală având în vedere tipul creditului.

Erste a fost determinat să termine cât mai repede procesul de curăţare a portofoliului BCR pentru a se concentra pe creşterea businessului. În prezent rata creditelor neperformante din portofoliul BCR s-a apropiat de media din piaţă care a coborât sub 5%.

Suma cu care statul capitalizează CEC Bank de la buget, de 940 de milioane de lei, va premite băncii să acorde credite suplimentare de 30 – 35 de miliarde de lei, a declarat miercuri directorul general - preşedinte al Comitetului de Directie Laurenţiu Mitrache, la Baia Mare.

Laurenţiu Mitrache a participat la o întâlnire cu întreprinzătorii privaţi şi autorităţile locale din Baia Mare, pentru prezentarea produselor şi serviciilor CEC Bank.

Preşedintele executiv al băncii spune că singura bancă cu capital de stat din sistem este interesată mai puţin de profit şi mai mult de raportul cost-beneficii al sumelor acordate, de ceea ce rezultă pentru zona sau localitatea unde creditul este acordat. „Avem câte un produs pentru fiecare din sală, persoane fizice, companii, administraţie publică locală sau întreprinzători din mediul privat”, a spus Mitrache celor peste 100 de persoane din audienţă.

CEC se află într-o fază avansată cu documentaţia solicitată de autorităţile europene pentru concurenţă, astfel încât suma pentru capitalizare să nu fie socotită ajutor de stat ci acţiunea statului în calitate de investitor privat, a precizat Laurenţiu Mitrache.

Preşedintele executiv al CEC spune că în România există un uriaş potenţial nefolosit, în condiţiile în care creditele acordate reprezintă 38 – 40% din PIB, pe când în ţările din Europa Centrală şi de Est procentul urcă la 100% iar în Europa Occidentală este 150%. Întreprinderile mici şi mijlocii se finanţează în proporţie de 15% de la bănci, restul nevoilor fiind acoperit din sume de la acţionari, din credite comerciale sau de la fonduri de investiţii. „Procentul de 15% este nesatisfăcător, există un mare potenţial de creştere a relaţiilor dintre noi”, s-a adresat directorul general către întreprinzătorii din sală.

El a precizat că în ultimii trei ani CEC Bank a reuşit să aibă o dezvoltare superioară industriei bancare locale. „Oferta ne diferenţiază, urmărim dezvoltarea economiei”, spune Mitrache.

Plăţile instant, cele cu valori de sub 50.000 de lei, vor fi lansate luni, 22 aprilie, susţine Radu Graţian Gheţea, preşedintele Consiliului de Administraţie al CEC Bank, singura bancă comercială de stat din România.

„Săptămâna viitoare, va fi lansat pe piaţă produsul instant payment, plăţile instant”, a afirmat Radu Graţian Gheţea, în cadrul conferinţei „Romanian Financial Conference”. Astfel, „o plată de sub 50.000 de lei poate ajunge de la un client la alt client în câteva secunde”, a subliniat preşedintele CA al celei de-a şaptea bănci din România, în funcţie de valoarea activelor.

Plăţile instant sunt un produs nou, lansat în ultima perioadă în câteva ţări europene, printre care şi Germania, care l-a introdus în vara anului trecut, iar în România acest serviciu va fi asigurat de CEC Bank şi de încă o bancă al cărei nume nu a fost anunţat încă. 

„Două bănci vor face acest pas săptămâna viitoare şi că mai sunt alte câteva bănci care vor intra, în sistem, pe măsură ce îşi pun la punct tehnologia sau sistemele informatice”, a menţionat Gheţea, precizând că, într-un viitor apropiat aceste plăţi se vor putea face şi fără folosirea IBAN-ului.
 
„O să vedem luni, când va fi lansat produsul, cât de multe secunde vor fi necesare, pentru ca o plată de sub 50.000 de lei să ajungă de la un client la altul, fie că este vorba de un client persoană fizică - şi ordonator şi, de partea cealaltă, beneficiar - fie că este vorba clienţi persoane juridice”, a precizat Gheţea, citat de Mediafax. 
   
„Acum se vorbeşte despre posibilitatea să poţi face o plată, cunoscând numai numărul de telefon mobil al beneficiarului”, a detaliat Gheţea.
 
Raluca Micu, şef serviciu în cadrul Direcţiei Monitorizare a infrastructurii pieţei financiare şi a plăţilor din Banca Naţională a României (BNR), a spus că plăţile interbancare se pot face în mai puţin de 10 secunde, inclusiv în afara orarului de funcţionare. 
 
Potrivit acesteia, plăţile au crescut deja cu peste 50% prin folosirea dispozitivelor electronice, precum telefoane mobile, ceasuri sau aplicaţii. 
 
Aici este clar că tendinţa populaţiei este de a utiliza astfel de instrumente pentru efecutarea plăţilor. Într-adevăr, se remarcă, în ultimii ani şi o reducere a numărului de ATM-uri - nu este o scădere foarte mare, dar există această tendinţă. În schimb, avem, îmbucurător, creşterea numărului de POS-uri, peste 10% - înseamnă că infrastructura pentru plăţi se construieşte. Atunci se creează premisele creşterii utilizării instrumentelor electronice”, a detaliat Micu.
 
Reprezentantul BNR a menţionat că, la nivel european, peste 2.000 de prestatori de servicii de plată s-au înrolat în schema de plăţi instant în euro.
 
Introducerea plăţilor instant a fost anunţată de la finele anului trecut, dar Transfond, compania care gestionează sistemul de plăţi, a menţionat că, deşi tehnologia era gata, la nivelul lor, încă trebuie testată la nivelul sistemului bancar.
 
Transfond anunţa atunci că în lista băncilor care ar fi urmat să introducă plăţile instant în prima parte a anului 2019 se aflau BCR, CEC Bank, Banca Transilvania, Libra Bank, iar, din semestrul al Citi Bank, după ce va deschide în Ungaria.

Acţionarii BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, au aprobat ieri bugetul pentru 2019, care stabileşte creşterea veniturilor din dobânzi, în condiţiile avansului creditării totale cu peste 4% (3,4% dacă se consideră cursul de schimb constant), până la un sold net de 30,2 mld. lei.

Creşterea câştigului băncii româneşti cu capital francez va fi influenţată în acest an de creşterea volumului creditării, mai mult pe retail, precum şi de efectul pozitiv în urma creşterii dobânzilor, în timp ce încasările din comisioane vor fi sub presiune puternică, după cum anticipează banca.

De asemenea, acţionarii  băncii româneşti cu capital francez au aprobat în AGA şi reînnoirea mandatului de administrator al lui Petre Bunescu, pentru o perioadă de 4 ani, şi numirea altor trei administratori: Bogdan-Alexandru Drăgoi, Philippe Laurent Charles Heim şi Liliana Feleagă, pentru câte un mandat de 4 ani. Numirile sunt condiţionate de obţinerea aprobării BNR. Bogdan-Alexandru Drăgoi îl va înlocui pe Ioan Cuzman, al cărui mandat ajunge la termen pe 18 aprilie, potrivit informaţiilor transmise de bancă.

Şi distribuirea unui dividend brut de 1,64 lei/ acţiune aferent profitului din 2018 a primit undă verde de la acţionari, ceea ce înseamnă un randament de 12% la preţul de tranzacţionare de joi. Dividendul propus pentru 2019 are aceeaşi valoare cu cel distribuit în 2018. Banca a decis să aloce 74% din profitul distribuibil de 1,54 mld. lei pentru dividende, acestea urmând să fie plătite în data de 31 mai.

Acţiunile BRD erau tranzacţionate ieri la BVB la un preţ de 13,4 lei, în creş­tere cu 0,15%. De la începutul anului, titlurile băncii au avansat cu 17%.

Pentru acest an, BRD mizează pe un ritm de creştere a creditării retail de peste 4% (4,1% dacă se calculează variaţia la curs de schimb constant), până la un sold net de 21,9 mld. lei, banca urmărind să majoreze mai puţin soldul creditelor nete pentru companii, cu 2,5% (1,4%, dacă se calculează variaţia la curs de schimb constant), până la 8,2 mld. lei.

Pe segmentul corporate, BRD-SocGen anticipează o creştere moderată a volumelor de credite şi se aşteaptă ca marjele de dobândă la credite, aflate sub presiune datorită competeţiei şi lichidităţii abundente, să fie compensate de intensificarea vânzărilor încrucişate şi activarea pârghiilor de creştere a valorii (instrumente financiare derivate, corporate finance, planuri de asigurări de sănătate).

BRD vrea să ajungă în acest an la o rentabilitate a capitalului de peste 17%, excluzând taxa pe activele financiare. În 2018, ROE a atins un vârf de 22%.

AGA Ordinară a BRD a dezbătut şi aprobat situaţiile financiare anuale individuale şi consolidate la 31 decembrie 2018, pregătite în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, însoţite de Raportul Anual al Consiliului de Administraţie la nivel individual şi consolidat şi de Raportul auditorului financiar al băncii şi descărcarea de gestiune a administratorilor BRD pentru exerciţiul financiar al anului 2018.

BRD-SocGen a raportat pentru 2018 un profit net de 1,54 mld lei, în creştere cu 12% faţă de câştigul raportat în 2017, când profitul net a ajuns la 1,38 mld. lei, fiind considerat cel mai bun rezultat anual de până acum.

Anul trecut venitul net bancar al BRD s-a majorat cu 12,9%, până la 2,98 mld. lei, în condiţiile creşterii veniturilor nete din dobânzi şi comisioane. La nivelul întregului grup BRD, veniturile operaţionale au depăşit 3 mld. lei.

Cu o creştere a cotaţiei de 6,87%, în raport cu moneda euro, în intervalul 10 - 17 aprilie, acţiunile Erste Group Bank (EBS) listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) se situează pe prima poziţie în topul celor mai bune randamente livrate investitorilor din rândul companiilor tranzacţionate la BVB, în perioada menţionată. Este un parcurs care se datorează, într-o proporţie semnificativă, unei aprecieri de 3,26% afişată la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare din data de 12 aprilie, creştere ce a apărut pe fondul unui rulaj de 2.182 de titluri, cel mai mare din perioada analizată, peste media ultimelor 20 de zile de tranzacţionare de 907 acţiuni.

În acea zi, la puţin timp după deschiderea şedinţei de tranzacţionare, Erste Group, acţionarul majoritar al Băncii Comerciale Române (BCR), a publicat convocatorul pentru adunarea acţionarilor din 15 mai, în care acţionarii Erste sunt chemaţi să aprobe distribuirea sumei de 601,7 milioane de euro sub formă de dividende, echivalentul unui dividend brut/acţiune de 1,4 euro/acţiune, peste cel din anul anterior, de 1,2 euro/titlu.

Totodată, la bursa vieneză, preţul acţiunii instituţiei de credit a urcat cu 3,31%, până la 36,17 euro/titlu, în condiţiile în care randamentul dividendului propus de conducere băncii oferă un randament brut de 4%, raportat la cotaţia din data de 11 aprilie, de 35,01 euro.

Pentru restul şedinţelor de tranzacţionare cuprinse în intervalul 10 - 17 aprilie, cotaţia EBS la BVB a marcat cinci zile de creştere şi una de stagnare, cu fluctuaţii între o apreciere de 0,98%, avută în data de 17 aprilie, respectiv un salt de 1,86%, marcată în ziua bursieră din 10 aprilie.

În 2018, Erste Group a obţinut un profit net istoric de aproape 1,79 miliarde de euro în 2018, cu 36% mai mare decât cel din anul anterior, peste aşteptările analiştilor.

Erste Group Bank are o prezenţă importantă în ţara noastră, în condiţiile în care aproximativ 8,4% din veniturile sale sunt asigurate de BCR, cea mai mare bancă din ţara noastră.

Topul celor mai rentabile acţiuni de la BVB este completat de acţiunile Medlife (M), care au marcat un salt de 3,99%, în perioada 10 - 17 aprilie, şi de titlurile dezvoltatorului Impact Developer & Contractor (IMP), care, în perioada avută în vedere, au crescut cu 2,86%, în raport cu moneda unică europeană. Menţionăm că ambii emitenţi au derulat în perioada 8 - 12 aprilie operaţiuni de răscumpărare a titlurilor proprii.

Indicele BET, al celor mai lichide şaisprezece titluri de la bursa locală, a marcat o depreciere de 0,42%, în perioada menţionată, în timp ce indicele BET-XT, ce include cele mai tranzacţionate 25 de acţiuni de la BVB, s-a depreciat cu 0,47%.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, joi, un curs de referinţă de 4,7619 lei/euro, o scădere de 0,01% faţă de nivelul atins miercuri.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a ajuns, în 25 ianuarie, la un nivel maxim de 4,7648 lei.

Miercuri, euro a urcat la 4,7622 lei.

Joi, euro a scăzut la 4,7619 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,2114 lei la 4,2322 lei.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4,1761 lei la 4,1850 lei.

Lira sterlină a crescut de la 5,4915 lei la 5,5070 lei.

Preţul gramului de aur a urcat de la 172,6517 lei la 173,5480 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,39%, cel mai mare nivel din ultimele şase luni, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. 

Miercuri, indicele a rămas la 3,38% pentru a treia oară consecutiv.

Joi, acesta a urcat la 3,39%, cel mai mare nivel din 25 octombrie 2018, când a fost tot 3,39%.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a stagnat la 3,42%.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în creştere la 3,55%, de la 3,53%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a crescut la 3,25%, de la 3,23%, valoarea din şedinţa precedentă.

Postări Facebook

Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=442727093163157&id=192037588232110

Camera Notarilor Publici București: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1072999972823931&id=209569482500322

Financial Market: https://www.facebook.com/FinancialMarket.ro/posts/2860901047468304

infotag.md: https://www.facebook.com/infotag.md/posts/2198074650271405

Nica Henorel Marian: https://www.facebook.com/nica.henorelmarian/posts/2576502495771744

David Alb: https://www.facebook.com/davidalbpersonal/posts/10157411450664574

Maraton DHL: https://www.facebook.com/dhlmaraton/posts/2238527402900874

Ariel Constantinof: https://www.facebook.com/ariel.constantinof/posts/10219387781071098

Fintech Camp: https://www.facebook.com/events/2478053868931557/permalink/2525379720865638/