Directorul departamentului Analiză Macroeconomică al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu, nu se află pe aceeași lungime de undă cu Guvernul în privința previziunilor pe 2019. Economistul Băncii Transilvania se aşteaptă la o creştere economică de numai 2,8% în 2019, faţă de 5,5% cât este previziunea guvernului. Creşterea economică din România se va tempera în continuare în 2019, la 2,8%, faţă de 4,1% în 2018 şi 7% în 2017, pe fondul finalului ciclului post-criză pe plan extern şi al provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic şi mix-ului de politici economice din sfera internăţ,este de părere Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

Economistul Băncii Transilvania se aşteaptă la o creştere economică de numai 2,8% în 2019, faţă de 5,5% cât este previziunea guvernului.

Potrivit estimărilor băncii, creşterea PIB ar putea accelera la 3,3% an/an în 2020 şi 3,7% an/an în 2021, ca urmare a ameliorării climatului investiţional. ”Vom revizui acest scenariu în perioada următoare prin încorporarea datelor pe 2018 şi posibilelor modificări de politică economică”.

U-Banca Transilvania Cluj a întrecut-o categoric pe SCM ''U'' Craiova, cu scorul de 95-69 (24-17, 24-22, 22-12, 25-18), duminică, în deplasare, într-un meci din Liga Naţională de baschet masculin.

Nandor Kuti (16 puncte), Kyndall Dykes (13 p, 4 pase decisive), Jason Washburn (13 p, 3 recuperări, 3 pd), Alhajji Mohammed (13 p) şi Darrin Ray Dorsey (12 p, 4 rec, 4 pd) s-au remarcat de la U-BT.

Porter Troupe, cu 18 p, 4 rec, 3 pd, Vladislav Koreniuk, cu 17 p, 4 rec, Morris Sharaud Curry, 17 p, 3 pd, au fost cei mai buni de la craioveni.

U-BT are trei victorii în ultimele patru partide, la care se adaugă o victorie în Cupă, în timp ce echipa din Bănie a pierdut ultimele sale patru jocuri în campionat, pe lângă un eşec în Cupă.

În Grupa Roşie, BC CSU Sibiu ocupă primul loc, cu 36 puncte (20 jocuri), urmată de U-Banca Transilvania Cluj, 36 p (21 j), CSM CSU Oradea, 34 p (21 j), SCM ''U'' Craiova, 32 p (21 j), CS SCM Timişoara, 30 p (21 j), BCMU FC Argeş Piteşti, 28 p (20 j).

Din rândul celor 87 de companii listate pe segmentul principal al bursei de la Bucureşti, doar 20 au anunţat până în prezent propunerile de divi­dende aferente rezultatelor financiare pe 2018, randamentele la preţurile curente de tranzacţionare fiind cuprinse între 2%, cum este cazul Antibiotice Iaşi, şi 13% la BRD, potrivit datelor solicitate de ZF de la Tradeville.

„În rândul companiilor din indicele BET, remarcăm propuneri de divi­dende superioare atât din punct de vedere al valorilor absolute, cât şi din punctul de vedere al randamentelor oferite de acestea, comparativ cu dividendele acordate în anul precedent“, spun analiştii de la societatea de brokeraj Tradeville.

Evoluţia pozitivă a dividendelor propuse pentru a fi distribuite către acţionari a fost determinată atât de rezultatele financiare pozitive înregistrate de majoritatea companiilor din structura indicelui BET, cât şi de scăderea abruptă a preţurilor din luna decembrie a anului trecut, determinată de Ordonanţa 114 a guvernului Dăncilă.

Din rândul celor 15 companii ale căror acţiuni intră în structura indicelui principal BET, şase au anunţat până în prezent cum îşi vor remunera investitorii pe baza profitului net înregistrat în 2018, în timp ce Purcari a spus în cadrul teleconferinţei de prezentare a rezultatelor că va repartiza dividende, dar decizia cu privire la suma alocată va fi luată la următoarea şedinţă a boardului din această lună şi ulterior propusă acţionarilor.

Celor şapte companii care vor să-şi recompenseze investitorii cu o parte din rezultatul pe 2018 li se adaugă şi emitenţii de stat în contextul în care statul român, în calitate de acţionar majoritar la Romgaz, Transelectrica, Transgaz, Nuclerelectrica, Conpet, şi-a construit bugetul pe 2019, promulgat săptămâna trecută de preşedintele Iohannis, pe baza repartizării a 90% din rezultatele nete înregistrate de companiile din subordine.

Practic, din cele 15 acţiuni ale indicelui principal BET, 13 ar urma să fie purtătoare de dividende. MedLife şi Digi Communications, printre cele mai mari listări private la bursa de la Bucureşti, încă nu au anunţat dacă vor repartiza dividende. Cel mai probabil MedLife nu va livra dividend investitorilor, potrivit afirmaţiilor directorului general, în timp ce în cazul Digi prăbuşirea rezultatului net cu aproape jumătate determină compania să fie precaută, mai ales ca urmare a Ordonanţei 114 care taxează atât sectorul telecom, cât şi companiile cu licenţă în energie, aşa cum este şi Digi.

Rezultate BET în 2018

Cele 15 companii ale căror acţiuni intră în structura indicelui principal BET al bursei româneşti au raportat pentru 2018 afaceri de aproape 55 miliarde de lei, plus 11% faţă de anul precedent, în timp ce profitul net cumulat a urcat cu 10% la 10,7 miliarde de lei, potrivit datelor agregate de BT Equity Research.

Cea mai bună dinamică a profitabilităţii o înregistrează compania de stat Transelectrica, respectiv plus 216%, în timp ce la polul opus se poziţionează Digi Communications, cu o prăbuşire de 65% a rezultatului net.

Nouă companii din cele 15 au înregistrat o dinamică pozitivă a rezultatului net faţă de anul precedent. Pe de altă parte cinci companii, printre care trei de stat – Romgaz, Transgaz, Conpet – au raportat un rezultat net în 2018 în scădere faţă de 2017.

Pentru a 2-a sesiune consecutivă, indicii principali de la Bursa de Valori București au avut deviații minime de la nivelurile de referință, iar tranzacții importante s-au consemnat în piața deal.

Prima ședință de tranzacționare a acestei săptămâni a marcat un impuls pozitiv consistent care deschidea calea pentru o continuare a raliului cu potențialul de a anula în întregime picajul bursier de la cumpăna dintre ani antrenat de așa-numita „taxă pe lăcomie”. Este o mișcare ce nu a avut o confirmare ulterioară, iar bursa a intrat în impas.

Indecizia investitorilor, prudența lor de a împinge bursa pe noi maxime ale acestui an, s-a manifestat și în sesiunea de astăzi. Indicele compozit BET Plus și indicele reprezentativ BET au urcat deopotrivă cu 0,05%, ultimul închizând la nivelul de 7.861,83 de puncte.

Ziua la BVB a fost mai „verde” decât o arată indicii. Cele mai lichide acțiuni, cele ale băncilor, care au asigurat jumătate din rulajul de 66,52 milioane lei (13,98 milioane euro) al pieței de acțiuni, au avut aprecieri semnificative. Astfel, titlurile BRD Groupe Société Générale (BRD), s-au apreciat cu 0,96%, până la prețul de 12,68 lei/acțiune, pe tranzacții de 16,62 milioane lei.

Cealaltă acțiune bancară lichidă de la cota BVB, cea a Băncii Transilvania (TLV), a crescut cu 1,23%, până la prețul de 2,0650 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 8,69 milioane lei în piața reglementată. Pe același emitent s-a realizat și un transfer special în piața deal, în valoare de 8,41 milioane lei.

Linia ascendentă în care au mers acțiunile bancare a fost favorizată și de tendințele favorabile pentru activele de risc în piețele financiare internaționale. Indicii europeni au avut închideri pozitive generalizate: +1,32% pentru indicele Euro Stoxx 50, +0,60% pentru indicele FTSE100 de la Londra, +1,04% pentru indicele CAC40 de la Paris, +0,85% pentru indicele DAX de la Frankfurt, +1,16% pentru indicele WIG20 de la Varșovia și +0,17% pentru indicele PX de la Praga.

Activitate de tranzacționare sporită pe acțiunile fondurilor închise de investiții

La București, titlurile Fondul Proprietatea (FP) au coborât cu 0,23%, până la prețul de 0,8810 lei/acțiune, pe al 3-lea rulaj al zilei, de 4,70 milioane lei. În pofida acestei fapt, indicele financiar BET-FI a închis cu 0,29% peste referință, la nivelul de 35.740,33 de puncte, tras în sus de aprecierile acțiunilor SIF. Cele mai lichide în piața regular au fost cele ale SIF Oltenia (SIF5), care s-au apreciat cu 0,48%, până la prețul de 2,0900 lei/acțiune, pe volume echivalente cu aproximativ 665.000 de lei.

SIF Oltenia își majorase la nivelul lunii ianuarie participația de la BRD la 3,80% din acțiunile instituției de credit, valoarea pachetului deținut ridicându-se, la prețul de închidere de ieri, de 12,56 lei/acțiune, la 332.49 milioane lei (69,77 milioane euro). De asemenea, societatea concentrează 3,49% din acțiunile Băncii Transilvania, valoarea pachetului, fiind de 343,46 milioane lei (72,09 milioane euro).

Pe același segment SIF, unde cu o zi înainte se realizase un rulaj de 25,41 milioane lei pe titlurile SIF Banat Crișana (SIF1), am consemnat și cea mai mare tranzacție specială de astăzi din piața deal. Nu mai puțin de 15,00 milioane acțiuni, reprezentând 1,48% din capitalul social al SIF Moldova (SIF2), au fost schimbate la prețul de 1,2200 lei/acțiune, cu 0,16% peste referință, ceea ce a ridicat valoarea transferului la 18,30 milioane lei.

Consiliul de Administrație al SIF Moldova a convocat ieri Adunările Generale ale Acționarilor pentru 18-19 aprilie, propunând o remunerare mixtă a investitorilor, respectiv acordarea unui dividend brut de 0,0304 lei/acțiune purtător al unui randament net de 2,37% și care, încasat pe data de 30 mai ar da posibilitatea investitorilor de a subscrie la prețuri superioare celor de piață acțiuni în cadsrulș unui program de răscumpărare pe care societatea intenționează să-l deruleze pentru 2,00% din acțiunile proprii.

Ședință negativă pe segmentul energetic

Ca și în alte sesiuni ale perioadei, sectorul energetic de la BVB a cedat prim-planul. Pe acest segment piața a fost în suferință atât la nivelul volumelor, cât și a traiectoriei cotațiilor. Indicele BET-NG a fost singurul cu o închidere „roșie” astăzi, închizând cu 0,65% sub referință. Pe tranzacții de 3,20 milioane lei, cel mai important titlu din structura lui, OMV Petrom (SNP), a închis totuși în staționare, la prețul de 0,3560 lei/acțiune, care conferă un randament net de 7,21% dividendului brut de 0,0270 lei/acțiune, cu data plății de 13 iunie, propus pentru un vot în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor convocată pentru 19 aprilie.

La același capitol energetic, titlurile Romgaz Mediaș (SNG) s-au depreciat cu 1,31%, până la prețul de 30,15 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 2,54 milioane lei. Compania a notificat astăzi piața că a eșalonat datorii pentru gazul natural livrat către Electrocentrale Constanța în valoare de 49,15 milioane lei.

Capitalizarea bursieră a urcat la 157,990 miliarde de lei în săptămâna 11 - 15 martie, de la 154,050 miliarde de lei în săptămâna precedentă, însă valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni a scăzut la 212,758 milioane de lei, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Bursei de la Bucureşti.

În săptămâna care se încheie duminică au fost consemnate 7.265 schimburi cu acţiuni, faţă de 11.018 tranzacţii în săptămâna 4 - 8 martie.

Acţiunile Banca Transilvania au fost cele mai tranzacţionate, schimburile pe aceste titluri fiind de 60,97 milioane de lei, urmate de acţiunile BRD - Groupe Societe Generale (35,99 milioane de lei), SIF Moldova (31,85 milioane de lei), SIF Banat Crişana (25,5 milioane de lei) şi Fondul Proprietatea (17,14 milioane de lei).

Cele mai importante aprecieri ale cotaţiilor, pe segmentul principal al Bursei de Valori Bucureşti, le-au consemnat acţiunile VES, cu o creştere de 590,91%, SIF Hoteluri (plus 15%), Şantierul Naval Orşova (plus 9,45%), Electroaparataj (plus 6,42%) şi Prebet (plus 5,77%).

Pe de altă parte, cele mai importante deprecieri au fost înregistrate de titlurile Mecanica Ceahlău, care au pierdut 9,72% din valoare, Transilvania Construcţii (minus 6,67%), Casa de Bucovina-Club de Munte (minus 3,62%), Teraplast (minus 3,47%) şi Condmag (minus 3,33%).

De la începutul acestui an, pe Bursa de la Bucureşti au fost realizate 118.943 tranzacţii în valoare de 2,348 miliarde de lei. Valoarea medie zilnică de tranzacţionare a fost de 46,039 milioane de lei, comparativ cu 46,013 milioane de lei în 2018. În acest an, pe BVB sunt 85 de societăţi emitente şi 29 de intermediari.

Profitând de picajul antrenat de așa-numita „taxă pe lăcomie”, SIF Oltenia și-a realizat ținta de dețineri în acțiunile bancare listate, după ce, în toamnă, vânduse pachetul de 6,29% din acțiunile BCR. Societatea care controlează 3,5% din acțiunile Băncii Transilvania și 3,8% din acțiunile BRD mai are în conturi cash depășind numai cu puțin 100 milioane lei, dar stă confortabil pe un portofoliu cu acțiuni lichide.

Președintele SIF Oltenia (SIF5), Tudor Ciurezu, spunea că în ultimii ani s-a tot gândit că ar fi fost foarte fericit să schimbe pachetul său de acțiuni reprezentând 6,29% din capitalul social al BCR, bancă nelistată, cu participații în echivalent, 5-6% la bănci listate, în acord cu strategia de lichidizare a portofoliului urmărită pe termen lung. Știa însă că este foarte greu ca în același timp să dea la un preț bun pachetul de la BCR, cel mai probabil către acționarii majoritari austrieci de la Erste, iar apoi să găsească posibilitatea de a acumula la prețuri rezonabile dețineri în oglindă la cele 2 bănci mari cotate, Banca Transilvania (TLV) și BRD Groupe Société Générale (BRD).

Astrele s-au aliniat, însă, favorabil în anul 2018 și SIF Oltenia, nu numai că a vândut contra cash, pe 140 milioane euro, pachetul de la BCR, dar emitentul este și unul din marii câștigători ai conjuncturii de piață născută de ordonanța de urgență cu prevederi-șoc promovată în decembrie pentru mediul corporativ și care include și o taxă pe activele financiare ale băncilor.

Practic, SIF Oltenia a reușit să acumuleze pe puseul de vânzare de la cumpăna dintre ani, în condiții de lichiditate excepțională, pachetele țintite la prețuri mult sub media de tranzacționare din ultimii 2 ani, conform raportărilor publicate ieri de emitent.

Astfel, Ciurezu a reușit să mărească la nivelul lunii ianuarie participația de la BRD la 3,80% din acțiunile instituției de credit, valoarea pachetului deținut ridicându-se, la prețul de închidere de ieri, de 12,56 lei/acțiune, la 332,49 milioane lei (69,77 milioane euro). De asemenea, SIF Oltenia concentrează 3,49% din acțiunile Băncii Transilvania, valoarea pachetului, fiind de 343,46 milioane lei (72,09 milioane euro).

Suma agregată depășește valoarea de 140 milioane de euro a încasărilor de la Erste, dar președintele Ciurezu are portofoliul dorit. Nu mai puțin de 26,71% din activul total în valoare de 2,02 miliarde lei (442,22 milioane euro) îl reprezintă deținerea de acțiuni bancare cotate. Prin contrast, la nivelul lui septembrie 2018, participația de la BCR era cea mai mare a SIF Oltenia, reprezentând 30,40% din portofoliul societății.

Schimbul de pachete realizat într-o perioadă nesperat de scurtă având în vedere lichiditatea pieței românești a fost de natură să modifice total structura deținerilor SIF Oltenia. Astfel, dacă procentajul în societăți necontate reprezenta 47,30% din portofoliu înainte de înstrăinarea pachetului de acțiuni BCR, acum SIF-ul cu sediul la Craiova are o poziție mult mai confortabilă din punctul de vedere al lichidității, 72,46% din dețineri reprezentând-o acțiunile la companii listate.

Există și un preț. Ciurezu a terminat banii. La raportarea de ieri, pe bilanț sunt prinse disponibilități în valoare de 48,52 milioane lei și depozite bancare de 107,94 milioane lei. Este parțial și o veste proastă pentru piață. Unul dintre principalii susținători ai cotațiilor pentru acțiunile bancare de la BVB nu mai are resurse să apere diverse niveluri de preț.

În partea pozitivă, întrebările privind destinația cash-ului sau presiunile pentru o repartizare intempestivă a acestuia către acționari, echivalentul dezinvestirii, nu mai sunt de actualitate. Victor, investitor cu 20 de ani de experiență la Bursa de Valori București făcea observația pentru Profit.ro încă înainte de consumarea tranzacției propriu-zise că muntele de cash va atrage „vulturii”, iar președintele Ciurezu urma să fie într-o poziție dificilă. „O să fie presiune mare pe el”, avertiza atunci investitorul amintind că în cazul altor SIF-uri banii rezultați din vânzarea pachetelor de acțiuni BCR au fost „prăduiți”.

SIF Oltenia a avut o intrare nesperată în poziții și fără așa-numita „taxă pe lăcomie” care a zguduit bursa în decembrie, ar fi fost greu de crezut că pentru acțiunile Băncii Transilvania și BRD ar fi fost ușor de găsit condiții de lichiditate și preț pentru achiziții avantajoase. Puțin cinic, la Gala Premiilor organizată de Bursa de Valori București, Ciurezu a declarat că anul 2018 a fost foarte bun pentru SIF Oltenia. A fost o declarație privită cu paradox de participanții la Gală, dintre care mulți au digerat cu greu picajul de aproximativ 20% al cotațiilor, unul dintre cele mai dure post criză.

Conducerea SIF Oltenia a început intrarea în poziții încă din vară, după ce în iunie ajunsese la acordul de principiu cu Erste. La raportarea din iunie, societatea avea o deținere de numai 2,14% din acțiunile BRD Groupe Société Générale (BRD), în timp ce participația era încă și mai mică la Banca Transilvania, echivalentul a 1,09% din capitalul social.

Acumulările au fost constante aproape lună de lună pe ambii emitenți, însă cumpărările decisive au venit pe panica antrenată de ordonanța de urgență. La sfârșitul lunii decembrie, SIF Oltenia avea 2,93% din acțiunile BRD și 2,01% din acțiunile Băncii Transilvania.

Achizițiile au continuat la începutul acestui an, când pe măsură ce piața a început să conștientizeze că taxa pe activele bancare va fi nu doar percepută trimestrial, ci și calculată trimestrial, ceea ce ar fi însemnat că era de 4 ori mai mare, iar neliniștea a crescut în rândul investitorilor. Puseele de vânzare pe panică au avut o contraparte în SIF Oltenia.

Profit.ro semnala încă de la sfârșitul lunii ianuarie că pe acțiunile Băncii Transilvania au apărut cumpărători puternici, iar în mod particular în sesiunea de tranzacționare din 15 ianuarie „taurii” păreau a fi preluat controlul în piață. „Lumânarea” japoneză aferentă ședinței respective de la BVB era una de acumulare, cu umbră inferioară mare și volume excepționale, așa cum se vede pe graficul furnizat atunci de publicația noastră.

Au fost schimbate atunci 54,98 milioane acțiuni Banca Transilvania, reprezentând 1,14% din capitalul social, al 2-lea cel mai mare volum post-criză pe acest emitent, depășit doar de ziua din decembrie a comunicării ordonanței de urgență. Între timp, Profit.ro a documentat pe baza unor surse din piața de capital că nu mai puțin de jumătate din contrapartea la cumpărare pentru schimburile în valoare de 89,87 milioane lei (19,19 milioane euro) din acea zi a fost asigurată de SIF Oltenia.

După achizițiile de la cumpăna dintre ani, societatea cu sediul în Craiova are cel mai lichid portofoliu dintre societățile din componența indicelui finanicar BET-FI de la BVB, în acord cu strategia peste ani a președintelui Ciurezu, care a reușit să ducă numărul simboluri deținute la numai 49 de companii, mai puțin decât alte SIF-uri au societăți în insolvență sau reorganizare.

Agenția de rating Standard & Poor's a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în monedă locală și valută, precum și perspectiva stabilă. “Credem că guvernul român va solicita o contribuție din partea părților interesate la nivel local și va revizui principalele părți ale ordonanței de urgență 114“, arată agenția.

S&P urma să înrăutățească la negativ perspectiva de rating, decizie care ar fi putut avea drept consecință și retrogradarea după șase luni a ratingului suveran în categoria junk, însă Guvernul de la București a făcut contestație și a explicat experților agenției că va modifica semnificativ OUG 114. S&P explică explică publicarea cu întârziere a deciziei pentru țara noastră: “În acest caz, abaterea se datorează faptului că am rezolvat apelul pe această perspectivă pe România. Perspectiva a fost atacată la 1 martie 2019”.

Perspectiva stabilă reflectă așteptările S&P că bufferele fiscale și valutare ale României vor face față perspectivelor de temperare a creșterii economice și a riscurilor potențiale generate de OUG 114, arată agenția.

S&P precizează, însă, că ratingul ar putea fi redus în următoarele 12-24 luni dacă așteptata întoarcere a politicilor se va dovedi insuficientă pentru a evita o încetinire accentuate a economiei, care ar avea drept consecință venituri mai mici din taxe, creștere a ponderii datoriei în PIB și dobânzi mai mari. Spre exemplu, arată agenția, dacă flexibilitatea politicii monetare a României va slăbi, ca urmare a noii taxe pe activele băncilor, ar crește și presiunea asupra ratingului.

Ratingul ar putea fi, însă, îmbunătățit, dacă mediul instituțional al României se va stabiliza iar Guvernul ar face progrese mai susținute în consolidarea bugetară, în plasarea datoriei publice nete pe o traiectorie descendentă, dacă ar consolida cadrul de guvernanță, măsuri ce s-ar traduce într-o creștere macroeconomică și în finanțe publice mai predictibile și stabile.

"Afirmarea ratingurilor și perspectivele stabile reflectă așteptările noastre că guvernul român va lua măsuri de relaxare și reevaluare a unor părți din pachetul de politici de urgență pe introdus la 1 ianuarie 2019, așa cum demonstrează dialogul permanent între părțile interesate din țară pentru a modifica construcția taxei pe active financiare, inclusiv planurile de a rupe legătura acesteia cu rata interbancară ROBOR, se arată în fundamentarea deciziei". S&P consideră că dacă nu vor fi modificate prevederile în vigoare ale OUG 114 vor fi “efecte negative asupra creșterii, competitivității, finanțelor publice, precum și asupra eficienței politicii monetare a băncii centrale”.

"Înțelegem că Guvernul este gata să revizuiască în detaliu pachetul de măsuri adoptat recent, ceea ce credem că va elimina riscurile economice și financiare pe termen scurt. Totuși, politicile intervenționiste ale Guvernului fac ca adoptarea măsurilor economice să fie tot mai imprevizibilă și, dacă acestea vor continua, ar putea nelininiști investitorii străini și slăbi perspectiva de creștere economică. Credem că incertitudinea instituțională și politică, deja predonominată, a fost accentuată de inițiativele anunțate în decembrie 2018, care au intrat în vigoare în ianaurie 2019. Măsurile incluse implică o serie de taxe sectoriale netestate, menite să contrabalanseze efectele majorărilor generoase de salrii și pensii din ultimii ani, deoarece acestea încep să afecteze poziția fiscală. Nemodificate, măsurile anunțate ar avea consecințe negative pentru economia reală, finanțele publice și eficiența politicii monetare. În forma inițială, taxa propusă pe activele bancare este legată de ROBOR și nu elimină niciun activ din baza impozabilă. Această dispoziție ar restrânge eficiența politicii monetare, precum și abilitatea BNR de a menține inflația sub control în același timp cu asigurarea stabilității financiare. În plus, reglementările care cresc notabil cerințele de capital ale fondurilor de pensii și care fac contribuțiile la Pilonul II voluntare ar pune presiuni suplimentare pe sistemul de pensii", notează S&P.

Agenția adaugă deficitul fiscal mare, în contextul unei creșteri economice puternice, evidențiază vulnerabilitatea României la potențialele șocuri externe și o eventuală încetinire de durată a  economiei, iar adâncirea deficitelor gemene va începe să erodeze bufferele fiscale și valutare. Deficitul bugetar ar urma să urce la 3,3% anul acesta și la 3,5% în 2019.

În acest context, politicile prociclice erodează avantajele fiscale oținute cu greu de România în anii de după criza financiară.

Totodată, S&P notează că mediul de business din România s-a deteriorat în ultimii an, așa cum arată sondajul "Doing Business" al Băncii Mondiale și Topul Competitivității Globale al World Economic Forum, în care țara noastră a coborât 15 poziții din 2015.

"Până acum, vedem politice Guvernului actual ca fiind predominant axate pe termen scurt, spațiul fiscal disponibil fiind folosit pentru creșterea salariilor și pensiilor. Inițiativele pentru reforme structurale lipsesc, în detrimentul infrastructurii suferinde și al sistemului educațional subperformant. România are o lungă istorie de politici salariale pro-ciclice care, prin excluderea investițiilor publice, au întrerupt sau inversat perioade de creștere a competitivității".

Teodorovici, despre perspectiva stabilă a S&P: Confirmă realitatea economică actuală a României

Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, susține că menținerea perspectivei stabile de către Standard & Poor's confirmă realitatea economică actuală a României.

„Decizia agenției de rating S&P de a menține perspectiva stabilă a României este una corectă, care recunoaște și confirmă realitatea economică actuală a României. Această decizie reflectă atât disponibilitatea Guvernului României pentru dialog, cât și viabilitatea măsurilor fiscal bugetare adoptate”, a precizat Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, vineri, într-un comunicat de presă transmis de ministerul de resort.

Călin Popescu Tăriceanu spune că OUG 114 va fi modificată, renunțându-se, pe zona bancară, la legarea taxei pe activele bancare de ROBOR. De asemenea, Tăriceanu anunță că prețul gazelor va fi plafonat în cazul persoanelor defavorizate și că fondul de pensii private nu va fi desființat. Printre altele, guvernanții vor să modifice modul de calcul al taxei bancare, prin renunțarea la ROBOR ca etalon și prin utilizarea unui indice, calculat în funcție de tranzacţiile efective realizate în ultimele trei luni.

„OUG 114 este în chinurile refacerii. Împreună cu colegii mei, noi la ALDE am organizat o rundă amplă de consultări cu mediul de afaceri care este vizat de OUG114. Ne-am întâlnit cu conducerea Băncii Naţionale, cu Mugur Isărescu şi Consiliul de Administraţie, apoi cu Asociaţia Română a Băncilor, cu firmele din energie, cu cei care reprezintă fondurile de pensii Pilonul II, cu firmele din domeniul telecomunicaţiilor. Pe baza acestor discuţii am reuşit să sintetizăm care sunt principalele elemente de preocupare şi ceea ce pot să vă spun este că noi şi colegii noştri din PSD suntem în consens, să modificăm. Pe zona bancară se va renunţa la legarea taxei pe activele bancare de ROBOR. ROBOR-ul, ca să fiu foarte clar, se stabileşte pa baza unor cotaţii şi vom renunţa la acest sistem şi vom merge pe un indice care este media tranzacţiilor efective realizate în ultimele trei luni. Pentru că este un indice mai apropiat de realitatea pieţii şi, în esenţă, ne vom atinge obiectivul pe care îl urmărim prin OUG 114”, a declarat Tăriceanu, în cadrul unei conferințe de presă.

”Adică în domeniul bancar, ce vrem să facem? Vrem să coborâm dobânzile care astăzi sunt foarte ridicate în România la un nivel apropiat de cele practicate în celelalte ţări europene. Am primit, aş spune cu satisfacţie, din partea Asociației Române a Băncilor propunerea, disponibilitatea pe care au arătat-o, de a creşte nivelul de intermediere financiară. Şi de aceea, probabil că în modificarea OUG 114 va exista pe de o parte taxa, dar pe de altă parte va exista şi un stimulent pentru creşterea volumului de creditare pentru care fiecare bancă care reuşeşte acest indice de performanţă va primi un bonus, adică i se va diminua taxa până la un nivel, în funcţie de performanţa pe care o va avea”, adăugat liderul ALDE.

Acesta a mai anunțat că prețul la gaze va rămâne plafonat în cazul persoanelor defavorizate: „În domeniul energiei, celălalt element de la care am plecat va rămâne şi el şi anume plafonarea preţului la gaze pentru gospodăriile populaţiei. Probabil că s-ar putea găsi şi o formulă mai exactă pentru familiile cu venituri reduse, deci populaţia defavorizată. Vom vedea care va fi nivelul, nu am stabilit încă nivelul acestei taxe”.

Tăriceanu a susținut și că fondul de pensii private nu va fi desființat.

”Sigur că şi administratorii fondului de pensii au avut o serie de remarci de care ţinem cont. Ceea ce pot să vă subliniez este că zvonurile pe care le-au propagat unii şi alţii că fondurile de pensii private se vor desfiinţa este o pură gogoaşă, o minciună sfruntată. Nu se va desfiinţa niciun fond de pensii private. Vom accelera săptămâna viitoare discuţiile. Vrem să mai facem o nouă rundă de consultări cu mediul de afaceri, în aşa fel încât lucrurile să fie în sensul unui parteneriat în care fiecare parte câştigă ceva. Noi avem obligaţia să apărăm interesul cetăţenilor, al consumatorului, al economiei, ei îşi urmăresc obiectivul de realizare a unor profituri”, a mai spus președintele Senatului.

Modificările la Ordonanţa 114 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, trebuie făcute obligatoriu până la finele lunii martie şi deja sunt discuţii cu sectoarele vizate de acest act normativ, dar principiile ordonanţei vor fi păstrate, a declarat vineri seara, la România TV, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

"Modificările pe 114 trebuie făcute obligatoriu până la finalul lunii martie. Noi ne-am neam angajat în discuţie pe sectoarele vizate de această Ordonanţă. Adică, pe pe zona bancară Ministerul Finanţelor Publice a avut discuţii cu banca centrală şi Asociaţia Română a Băncilor. Suntem aproape de un document care să fie săptămâna viitoare discutat şi încheiat ca şi concept, agreat de Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi Asociaţia Băncilor. Pe partea de energie şi comunicaţii, la fel, colegii mei din Cabinet au avut discuţii cu toţi actorii din piaţă. La fel şi cu Pilonul II. Încercăm să modificăm o singură dată această Ordonanţă 114, având toate aceste propuneri de modificare, dar care se vor agrea cu toţi partenerii din piaţă. Noi păstrăm aceleaşi principii din Ordonanţa 114. Vrem ce? Ca toţi cetăţenii din România, atât persoane fizice cât şi persoane juridice, companii, mediul privat, să aibă de câştigat. Adică băncile să finanţeze economia reală, să crească intermedierea financiară. Încurajăm acest lucru prin noul mecanism pe care îl avem convenit cu cei din partea bancară. La fel, pe partea de energie, consumatorii vulnerabili să fie protejaţi de creşterile nejustificate de preţuri în zona de energie. În partea de telecomunicaţii, să încurajăm ca România să poate să obţină din ceea ce are de vândut, licenţele 5G şi nu numai, să obţină corect preţul pe care alte state îl încasează din operaţiuni similare", a explicat Teodorovici.

Guvernul a încercat să extindă aria de investiţii a Pilonului II, aşa cum se face şi în alte state, şi nu va pleca nimeni din ţară, pentru că cele şapte fonduri de pensii din România administrează miliarde de lei şi e un business foarte profitabil pentru ele, a declarat vineri seară, la România TV, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

"Noi ce am făcut ca şi Guvern? Este corect faţă de contribuabili, faţă de deponenţi să poată să aleagă dintr-o arie mai largă acest mecanism, Pilonul II în cazul de faţă, pentru a avea când ies la pensie un plus. Nu s-a creat decât un cadru legal pentru ca omul să opteze dacă doreşte să rămână la Pilonul I sau, dacă doreşte mai departe Pilonul 2, este liber să o facă. Nu obligăm pe nimeni. S-a creat doar această prevedere legală, zic eu de bun simţ şi corectă faţă de contribuabil. Nu pleacă nimeni din ţară. Gândiţi-vă ca sunt totuşi miliarde de lei pe care aceste 7 fonduri de pensii le gestionează şi nu pleacă nimeni din România, având în vedere că totuşi este un business foarte profitabil pentru ei. Noi sperăm să fie foarte profitabil şi pentru deponenţi. Noi am încercat prin actul normativ să extindem aria de investiţii a Pilonului II aşa cum se face şi în alte state, tocmai pentru a avea o arie mai largă şi cu randamente poate chiar mai bune decât cele de azi", a spus Teodorovici.

Întrebat dacă vor fi bani de pensii şi salarii până la finele anului, ministrul Finanţelor a răspuns că toate plăţile se vor face fără sincope.

Acţionarii administratorilor de Pilon II afirmau în urmă cu zece zile că noile cerinţe de capital pentru fondurile de pensii pe Pilonul II, de circa 800 de milioane de euro, pun o povară imensă, nejustificată şi nesustenabilă asupra industriei şi solicitau autorităţilor de la Bucureşti reconsiderarea, pe baza economice sustenabile, a acestora.

"Acţionarii administratorilor de Pilon II au remarcat că din păcate OUG nr. 114/2018, adoptată în ultimele zile ale anului 2018, a introdus o serie de modificări semnificative la Pilonul II, care pun în pericol acest echilibru favorabil până acum tuturor părţilor implicate. Cu ocazia întâlnirilor a fost accentuat faptul că, dintre toate prevederile acestei OUG, noile cerinţe de capital de circa 800 de milioane de euro pun o povară imensă, nejustificată şi nesustenabilă asupra industriei, iar acţionarii companiilor de administrare văd aceasta ca pe un pas înapoi din direcţia unei reforme eficiente a pensiilor în România", se arată într-un comunicat al APAPR.

În 25 februarie, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat, că marea majoritate, dacă nu chiar toate cele şapte societăţi de administrare ale Pilonului II, se gândesc să se retragă din România, din cauza condiţiilor impuse prin Ordonanţa 114, considerate ca fiind "excesiv de oneroase".

Potrivit Ordonanţei 114/2018, comisionul de administrare la Pilonul II de pensii a fost redus de la 2,5% la 1%. Pentru fondurile pe Pilonul II actul normativ prevede şi cerinţe suplimentare de capital, astfel: dacă administrează fonduri de până la 100 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie 5% din valoarea contribuţiilor, dacă administrează fonduri între 100 de milioane de euro şi 500 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie de 7%, iar peste 500 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie de 10%.

La momentul lansării OUG 114, ministrul Finanţelor preciza că s-a vorbit foarte mult "de o posibilă lărgire a ariei în care aceste fonduri de pensii să poată să investească" şi că se adaugă prin ordonanţă încă un domeniu, respectiv proiectele de parteneriat public-privat.

Preşedintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a declarat că săptămâna viitoare "nu e nicio şansă" să fie adoptată în Guvern o ordonanţă de urgenţă privind OUG 114, pentru că trebuie să mai fie "câteva discuţii".

"Săptămâna viitoare nu e nicio şansă, pentru că trebuie să mai fie câteva discuţii, cred că Guvernul a luat act de această solicitare", a precizat Dragnea, sâmbătă, după Conferinţa de alegeri de la PSD Ilfov, întrebat dacă există şanse ca, săptămâna viitoare, să fie aprobată o ordonanţă de urgenţă privind modificarea OUG 114.

Despre reprezentanții din domeniul bancar, liderul PSD susține că aceștia ar trebui să fie puțin mai rezervați și că va fi găsită o soluție în privința OUG 114 agreată de toți actorii implicați.

"Eu m-aș bucura, cu tot respectul pe care îl port acestei bresle (băncilor), să fie, după părerea mea, puțin mai rezervați. Nu-mi permit să le spun altceva. Știu că ministrul de Finanțe a avut întâlniri cu Asociația Romană Băncilor, domnul Tăriceanu, care nu era în grevă atunci, a avut întâlnire cu Asociația Română a Băncilor, eu am avut întâlniri de lucru cu colegi din Guvern, cu doamna prim-ministru, cu vicepreședintele BNR Florin Georgescu, pentru a găsi cea mai bună formă care să ne păstreze nealterate obiectivele pe care le-am avut în vedere. Și anume, creditarea să meargă în economia reală și să contribuie la creșterea economică.

Din câte știu, se pare că va fi o soluție agreată de ambele părți. Dar, mult mai bine să fie mai puțin guralivi, să fim mai puțin guralivi toți în domeniul acesta, care este un domeniu sensibil. Pe noi ne interesează ca gradul de inermediere bancară să crească, că diferența dintre dobânda de la depozit și dobânda la debitare să fie mai mică, așa cum este și în UE. Ne interesează să stimulăm și am găsit soluții pentru ca băncile să finanțeze creșterea economică. Dacă aceste obiective vor fi susținute, se pare că vor fi, cred că mai puțină politică în speța asta ar fi mai bine pentru toată lumea", a completat Dragnea.

O discuţie în cunoştinţă de cauză pe OUG 114 nu mai este posibilă din cauza lipsei de timp, astfel că în cazul în care nu se renunţă la ordonanţă ar fi de ales să se dea un timp necesar pentru a face evaluări obiective, a afirmat, vineri, preşedintele executiv al Asociaţiei Române al Băncilor, Florin Dănescu.

"Pentru noi este clar că timpul este atât de scurt încât este insuficient pentru a avea o discuţie în cunoştinţă de cauză, iată, noi nu ştim care este nivelul de discuţie acum şi că ar fi de ales dacă nu se renunţă încă o dată să se dea un timp necesar pentru a face nişte evaluări obiective care să ne cuprindă cumva şi pe noi în discuţie", a spus Florin Dănescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a menţionat cea mai bună decizie în cazul OUG 114 este renunţarea la aceasta.

"După aceste trei legi care au trecut prin Curtea Constituţională noi simţim, ca să folosesc un limbaj comunicaţional mai puţin economic, eu simt, de la Asociaţia Română a Băncilor, ca şi executiv, vorbesc în numele meu, că Industria bancară s-a refugiat de un tsunami, cele trei legi, undeva pe un munte şi a constatat că pe acest munte e un vulcan acum şi încercăm să fugim de acest foc", a spus Florin Dănescu.

Ultima variantă de modificare a taxei pe active, analizată de Finanțe și discutată cu BNR nu ține cont de propunerile și observațiile transmise de bancheri ministerului, în prima întâlnire de lucru din februarie, ultima la care guvernul i-a consultat. “Noi nu am avut o altă întâlnire decât cea din 27 februarie cu Ministerul Finanțelor. Am stabilit atunci să avem un grup de lucru comun”, a declarat Sergiu Oprescu, președintele boardului Asociației Române a Băncilor (ARB). De atunci, ARB a comunicat Ministerului Finanțelor numele reprezentanților desemnați de bănci să participe în grupul de lucru și a reamintit în scris că așteaptă programare pentru discuți, dar demersurile au rămas fără răspuns. “Variante de modificare a ordonanței 114 le-am aflat doar de la dumneavoastră, din presă, nu am avut timp să facem o evaluare în timpul scurt. Propunerile noastre de limitare a efectelor negative nu se regăsesc”, spune Oprescu, referindu-se la ultima variantă de modificare a taxei pe active discutată de MFP și BNR.

Potrivit afirmațiilor sale, la singura întâlnire cu Finanțele pe acest subiect, băncile au susținut ca soluție optimă renunțarea la taxă, iar dacă acest lucru nu este posibil, să fie luate în considerare câteva propuneri care ar limita efectele negative grave ale formei adoptate de Guvern.

Concret, bancherii au cerut o reducere a cotei de taxare, care acum ar fi de 1,2% pe an (la nivelurile actuale ale ROBOR), taxa să nu fie aplicată băncilor cu pierdere, iar celor care obțin profit să li se aplice în limita unui coridor cu un plafon procentual de 16% din profit, astfel încât să nu reprezinte mai mult de o dublare a impozitului pe profit plătit în mod obișnuit și să nu conducă la decapitalizarea băncilor.

“Am venit cu o logică în care am spus: hai să stabilim un fel de coridor. Pentru că altfel, dacă o bancă este pe pierdere, ajungi să-i taxezi capitalul, nu profitul. Or, cea mai importantă resursă care poate conduce la creșterea intermedierii financiare, dorită și de Guvern, este acest capital de 9 miliarde de euro pe care îl avem în România în sistemul bancar. Pe de altă parte, am propus să fie stabilit un procent maximal de profit care să poată fi taxat. Nu iei tot profitul, pentru că nu mai ai apoi cu ce să capitalizezi. Așteptăm să vedem dacă aceste propuneri pe care le-am făcut sunt luate în seamă... nu am văzut să apară în varianta de modificare publicată de dumneavoastră”, spune Oprescu.

Varianta de modificare a taxei cu o reducere a cotei de taxare la 0,4% pentru bănci cu cote de piață de peste 1% și la 0,2% pentru cele cu cote mai mici, completată de reduceri suplimentare de 50% pentru băncile care cresc creditarea de la un an la altul și tot de 50% pentru cele care au marja între dobânzile la credite și depozite sub 4%, ar ridica, în opinia reprezentanților ARB, alte probleme pentru sistemul bancar. Acestea ar fi în special de natură concurențială, favorizând anumite instituții în detrimentul altora doar pentru că au profiluri diferite de risc și structure diferite de portofoliu.

Pe de o parte, spune Oprescu, a judeca marja între media dobânzilor active și pasive este problematică, în condițiile în care depozitele atrase de bănci au maturități la o medie de 3,5 luni, în timp ce pentru credite media este la 8,5 ani.

Pe de altă parte, un sistem care sancționează fiscal marjele mai mari ar ajunge să afecteze băncile care au o structură a portofoliului cu mai multe credite de consum, spre exemplu, sau să le favorizeze pe cele care sunt nevoite să acorde dobânzi mai mari la depozite pentru a putea atrage resurse.

Problematică ar fi, în opinia președintelui executive ARB, Florin Dănescu, și “premierea fiscală” a băncilor care pot reduce de la an la an marjele de dobândă, dezavantajându-le spre exemplu pe cele care au lucrat și în trecut cu marje mici și au făcut eforturi de a ține jos dobânzile la credite până acum, rămânând cu spațiu mai mic de manevră pentru reduceri viitoare decât concurența. “Și sistemul acesta de bunosare ar implica tot o abordare centralizată, nepotrivită. Sunt bănci care au marje mari doar pentru că au o pondere mai mare a creditelor de consum. Ce faci cu ele? Discrepanțele pot să crească. Iar pe cineva care s-a chinuit să țină până acum o marjă mica nu-l poți bonusa pentru că nu mai are unde să scadă. E o problemă concurențială puternică”, crede Dănescu.

În plus, spune acesta, obiectivele declarate ale măsurilor ar ajunge să intre în contradicție, atât timp cât cu un “bonus” încerci să încurajezi creșterea creditării, care ar trebui să se extindă în zone în care intermedierea financiară a fost mai redusă, cum e cea a IMM-urilor, sancționând în același timp o creștere a marjelor pe care extinderea în zone cu risc mai mare și costuri asemenea ar presupune-o.  

O altă amenințare pentru piața bancară – cele trei initiative legislative ale senatorului Daniel Zamfir – a fost eliminată deocamdată de Curtea Constituțională, dar impactul taxei pe active va fi uriaș, spune președintele executiv ARB: “Am fugit din calea tsunami-ului celor trei legi urcându-ne pe un munte unde ne-am trezit că erupe un vulcan – taxa pe active”.

Sergiu Oprescu (ARB): Ne așteptăm ca toată lumea să recunoască faptul că neretragerea OUG 114 are un cost politic

Ordonanța 114/2018 trebuie eliminată, susține industria bancară. Reprezentanții băncilor solicită, din nou, renunțarea la acest act normativ, mizând pe faptul că și cei care au promovat-o au devenit conștienți că neretragerea ei are un important cost politic. Dacă nu se renunță, bancherii ar prefera varianta amânării punerii în aplicare, în locul unei modificări superficiale, sub presiunea timpului.

"Noi credem că ordonanța ar trebui să fie eliminată. Mai mult decât atât. Este evident pentru toată lumea că societatea recunoaște că această ordonantă are un cost. Eu am văzut luări de poziție din toate segmentele societății, de la antreprenori la asociații profesionale, din toate segmentele societății. Presa a fost unul dintre principalele canale de comunicare pe segmentul respectiv. Acum, ce ne așteptam, este ca lumea să recunoască că de fapt există un cost politic în A NU RETRAGE ordonanța. Că toată lumea își imaginează că există un cost politic în a NU retrage ordonanța", a declarat președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu.

Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), a susținut, vineri, că pentru a crește nivelul de intermediere financiară din România, este nevoie de lichiditate și de capital pentru bănci. Președintele ARB a reamintit că România are cel mai scăzut grad intermediere financiară din Europa, respectiv de aproximativ 26%, la finele anului trecut, în condițiile în care intermedierea financiară reprezintă raportul dintre creditul neguvernamental și PIB.Oprescu a prezentat vineri un studiu realizat de PwC despre creșterea intermedierii financiare din România.

Care sunt câteva din concluziile studiului:

• ​România se situează sub media UE de 83%, în ceea ce privește intermedierea financiară, dar și sub cea a țărilor cu economii emergente ( e.g. Polonia și Cehia – 52%, Bulgaria 51%).

• Intermedierea financiară a scăzut la 26,4% în 2017, de la o medie de ~39% in anii 2010- 2011. În același timp, ratele ROBOR la 3 și 6 luni au înregistrat un trend descrescător, revenind pe creștere începând cu 2017, în rezonanță cu evoluția inflației. Deși ratele scăzute ale dobânzilor ar fi trebuit să impulsioneze creditarea, intermedierea financiară s-a aflat într-un continuu trend descrescător.

• Scăderea intermedierii financiare a fost generată de un cumul de factori, cei mai importanți fiind volatilitatea cadrului legislativ și situația economică precară a IMM-urilor (capitaluri negative, profitabilitate și lichidate în declin). La descreșterea intermedierii financiare a contribuit de asemenea și procesul de curățare a bilanțurilor de credite neperformante demarat de instituțiile bancare în perioada imediat următoare crizei.

• Relația dintre sectorul financiar și creșterea economică a fost analizată în numeroase studii de specialitate, pe parcursul mai multor ani. Plecând de la o analiză a 80 de țări, pe durata a 30 de ani, aceste studii demonstrează că intermedierea financiară creează premisele necesare creșterii economice viitoare.

• Astfel, s-a demonstrat că nivelul dezvoltării și intermedierii financiare este puternic asociat cu creșterea reală a PIB pe cap de locuitor, cu rata acumulării de capital fizic și cu îmbunătățirea eficienței cu care economiile folosesc capitalul. Din analiza structurii PIBului, se remarcă faptul că în ultimii 10 ani, rolul investițiilor în creșterea economică a fost în scădere cu 10 puncte procentuale, România având una dintre cele mai scăzute activități de investiții din UE (doar 68% dintre firme au investit în 2018, comparativ cu 87% la nivelul UE). În contextul unei nevoie acute de investiții, companiile nefinanciare preferă surse alternative de finanțare cum ar fi autofinanțarea, creditul furnizor, credit intra-grup și împrumuturi de la acționari.

• Raportul între creditul comercial și creditul financiar este de aproximativ 3:1, ceea ce crește riscul de blocaj financiar.

• Accesarea finanțării bancare se dovedește a fi dificilă, în contextul în care firmele se confruntă cu următoarele probleme: 1. Insuficiența garanțiilor eligibile 2. Lipsa de know-how pentru a structura proiecte viabile din punct de vedere financiar 3. Subcapitalizarea companiilor 4. Birocrație, proceduri excesive de obținere a fondurilor UE 5. Nivel scăzut de educație financiară.

• Rata dobânzii la credite este influențată atât de factori endogeni, reprezentați de modul de operare al băncilor ca și intermediar financiar (costul finanțării, costul riscului de credit aferent creditelor acordate și costurile operaționale), cât și de factori exogeni, precum instabilitatea fiscală și de volatilitatea mai ridicată a ciclului economic cu creșteri peste media regională urmate de recesiuni mai ample, volatilitate care este accentuată de politicile prociclice., care pun presiuni pe costul riscului.

• Ponderea costului riscului în total dobândă (2%) reflectă ultimii 4 ani, când rata creditelor neperformante a scăzut puternic de la 13.5% in 2015 la 4.9% la sfârșitul lui 2018. Media pe ultimii 10 ani s-a menținut, în schimb, peste 13%. În ceea ce privește randamentul activelor, România se situează pe locul 8 din 26, cu o valoare a ROA de 0,4%, marginal mai bună decât valoarea medie a Uniunii Europene de 0,3%, dar semnificativ mai mică decât în alte state din Europa Centrală și de Est, precum Cehia (1,2%), Estonia (1,1%), Bulgaria și Polonia (1,0%), Slovacia (0,9%).

• Similar, din punctul de vedere al randamentului capitalului propriu (ROE) România se situează pe locul 10 din 26, cu o valoare de 3,9%, semnificativ mai mică decât în alte țări din Europa Centrală și de Est, precum Cehia (13,2%), Slovacia (9,7%), Polonia (9,5%), Bulgaria (8,3%), Estonia (6,0%).

• Din perspectiva raportului dintre costurile și veniturile operaționale, România se situează pe locul 10 din 26, valoarea acestui indicator de eficiență fiind inferioară altor țări din ECE, cum ar fi Estonia (44%), Cehia(47%) și Lituania (53%).

Pentru a crește intermedierea financiară, Sergiu Oprescu a menționat că presupune să identificăm anumite modalități și resurse, scrie Mediafax. Astfel, pentru a crește intermedierea financiară din România, „o primă resursă este lichidiatea sau economisirea internă sau accesarea de economisire externă”, iar o a doua resursă este „capitalul băncilor”, conform președintelului ARB.

„Suntem într-un mediu extrem de reglementat în sistemul bancar. Ca urmare, această resursă capitalul bancar este o resursă neceasară, pentru că avem nevoie și de lichidiate, dar este absolut necesară pentru a evalua necesarul de intermediere financiară”, a mai spus Oprescu.

În plus, strategia pentru a atinge un grad de intermediere mai ridicat presupune ca prim pas stabilirea obiectivului, care în opinia lui Oprescu poate fi acela de a „ajunge până la nivelul de dinainte de criză”. Al doilea pas este de a stabili cum se poate ajunge până acel obiectiv, iar un al treilea pas este legat de cele două resurse menționate.

Un al patrulea pas este găsirea acelor mecanisme care să faciliteze atingerea obiectivului, a mai susținut președintele ARB. „Poate un mecanisme este folosirea mai eficientă a capitalului”, a mai spus Oprescu. Iar ultimul pas este să coagulăm în jurul acestui obiectiv toți actorii relevanți ai piețet, a conchis șeful ARB.

România a înregistrat, în luna februarie, cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, de 4%, potrivit datelor publicate vineri de Biroul european de statistică Eurostat. România este urmată de Ungaria și Letonia.

La nivelul Uniunii Europene, rata inflației a fost de 1,6%, față de 1,5% în ianuarie și 1,4% în urmă cu un an.

În februarie, cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Irlanda (0,7%), Grecia, Croația și Cipru (0,8%), iar cele mai ridicate în România (4,0%), Ungaria (3,2%) și Letonia (2,8%).

Față de luna ianuarie, rata anuală a inflației a scăzut în șapte state membre ale Uniunii Europene, a rămas la același nivel într-unul și a crescut în celelalte 19.

În februarie, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a provenit din servicii (+0,61 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,44 pp), energie (+0,35 pp), bunuri (+0,09 pp).

Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic, începând de luni, o monedă din aur şi o monedă din alamă, pentru colecţionare, dedicate împlinirii a 550 de ani de la sfinţirea bisericii Mănăstirii Putna, informează BNR. Aversul monedei din aur redă imaginea bisericii Mănăstirii Putna, inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", valoarea nominală "100 LEI", stema României, inscripţia "PUTNA" şi anul de emisiune "2019". Aversul monedei din alamă, pentru colecţionare, redă imaginea bisericii Mănăstirii Putna, inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", valoarea nominală "50 Bani", stema României, inscripţia "PUTNA" şi anul de emisiune "2019". Reversul comun monedelor din aur şi din alamă, pentru colecţionare, prezintă portretul domnitorului Ştefan cel Mare şi inscripţia în arc de cerc "ŞTEFAN CEL MARE".

Monedele din aur şi monedele din alamă, pentru colecţionare, vor fi ambalate separat, în capsule de metacrilat transparent. Monedele din aur vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul este de 500 monede din aur şi 10.000 monede din alamă, pentru colecţionare.

Preţurile de vânzare sunt de 1.815 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare, şi de 10 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă de 50 bani pentru colecţionare.

Monedele din aur şi monedele din alamă, pentru colecţionare, dedicate împlinirii a 550 de ani de la sfinţirea bisericii Mănăstirii Putna, au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur şi a monedelor din alamă, pentru colecţionare, dedicate împlinirii a 550 de ani de la sfinţirea bisericii Mănăstirii Putna, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Structura prețului creditelor este încărcată preponderent de costurile operaționale și cele cu riscul, în timp ce marja de profit reprezintă o optime, arată un studiu privind creșterea intermedierii financiare în România, realizat de PricewaterhouseCoopers, la comanda băncilor. Potrivit documentului, băncile ar recupera pierderea din taxa pe activele bancare plătită timp de un an într-un interval de 5 ani, la nivelurile medii de profitabilitate din ultimii 4 ani.

Autorii au studiat structura prețului creditelor pe partea de costuri ale băncii. Astfel, la o dobândă medie de 8% în ultimii 4 ani, costurile operaționale reprezintă 4 puncte procentuale, costurile cu riscul reprezintă 2 pp, costul finanțării reprezintă 1 pp, în timp ce marja de profit este de 1 pp.

„Rata dobânzii la credite este influențată atât de factori endogeni, reprezentați de modul de operare al băncilor ca și intermediar financiar (costul finanțării, costul riscului de credit aferent creditelor acordate și costurile operaționale), cât și de factori exogeni, precum instabilitatea fiscală și de volatilitatea mai ridicată a ciclului economic cu creșteri peste media regională urmate de recesiuni mai ample, volatilitate care este accentuată de politicile prociclice., care pun presiuni pe costul riscului”, se arată în  studiul comandat de Asociația Română a Băncilor, prezentat într-o conferință de presă.

Florin Dănescu, directorul executiv al ARB, spune că băncile au făcut cea mai mare ajustare din economie în perioada crizei, cu o tăiere a schemei de personal cu un sfert, în timp ce rețeaua de sucursale s-a redus cu 30%, ceea ce a redus costurile operaționale.

Mai pot fi acestea scăzute? „Sunt limitări”, explică Bogdan Belciu, partener a PwC România. Astfel, nivelul redus de digitalizare din România (ultimul loc în UE) face dificilă reducerea prezenței fizice costisitoare a băncilor, spune Belciu, în timp ce reglementarea crește costurile și complică procesele băncilor. Cu un volum mic de creditare – România e pe ultimul loc în UE la nivelul intermedierii financiare – costurile fixe sunt acoperite mai greu, astfel că acestea ar putea scădea doar dacă împrumuturile acordate economiei cresc semnificativ.

„Profitabilitatea băncilor din ultimii doi ani a fost foarte bună”, spune Belciu, însă adaugă că un acționar se uită pe termen mai lung la randamentul afacerii.

În perioada 2008-2017 vedem o medie a randamentului marginal peste media UE (locul 8 din 26) pe partea de randament al activelor (0,4% vs. 0,3%), dar semnificativ mai mică decât în alte state din Europa Centrală și de Est, precum Cehia (1,2%), Estonia (1,1%), Bulgaria și Polonia (1,0%), Slovacia (0,9%), arată studiul.

Rezultatele băncilor s-au îmbunătățit pe măsură ce rata creditelor neperformante a scăzut de la vârful de circa 22% atins în 2013 spre 5% la finele anului trecut, mai aproape de media europeană.

Taxa pe activele bancare, introdusă prin OUG 114/2018, ar duce la o rată de impozitare a activelor de 1,2% pe an, de trei ori peste profitabilitatea medie din ultimii 10 ani și ar lua circa 5,3 miliarde de lei de lei/an de la bănci, considerând că nivelul activelor rămâne constant. Chiar și cu o profitabilitate calculată pe ultimii 4 ani, când băncile au înregistrat rezultate mai bune, respectiv un profit mediu de 5,5 miliarde de lei pe an, taxa ar face dificil pentru bănci să-și recupereze pierderile. Astfel, dacă taxa se menține pe o perioadă de un an, recuperarea pierderii se va realiza în 5 ani, dacă taxa se aplică pe o perioadă de 3 ani, recuperarea se va face în 16 ani, iar în cazul în care taxa este în vigoare pe o perioadă de 5 ani, recuperarea pierderii se va realiza într-un orizont de timp de 37 de ani, arată studiul.

„Dacă profitul băncilor va scădea sub acest nivel mediu, taxa aplicându-se activelor financiare, indiferent de profit, efectul va fi mult mai intens”, mai precizează autorii.

Pentru a aduce ponderea creditării în PIB la nivelul de 40%, punctul maxim atins în 2010, ar fi necesară o creștere a creditului cu 167 de miliarde de lei, adică 33,4 miliarde de lei pe an, lucru ce ar genera o creștere economică mai mare, se arată în studiu.

Pentru stimularea creditării ar fi nevoie de un cadrul legislativ predictibil, arată studiul, spre deosebire de cel din ultimii ani, când au apărut multe inițiative legislative care vizează sectorul bancar, majoritatea celor adoptate fiind declarate neconstituționale.

Totodată, ar fi nevoie și de creșterea digitalizării, a nivelului de educație financiară, dar și de facilitatea accesului la finanțare pentru firme, mare parte dintre acestea fiind nebancabile, ca urmare a garanțiilor insuficiente sau a lipsei de capital, mai precizează studiul.

Aproape 150 de angajaţi ai First Bank (fosta Piraeus Bank) au protestat vineri, între ora 17:30 şi ora 18:30, în faţa sediului băncii, contra propunerilor de concediere colectivă şi a modificărilor de natură salarială propuse de bancă, potrivit organizatorilor.

Vineri, la ora 17:30, aproximativ 40 de angajaţi ai First Bank erau deja în faţa sediului băncii pregătiţi cu pancarte să protesteze împotriva recentelor decizii ale acesteia. La momentul de vârf al protestului, în jurul orei 18:00, aproape 150 de angajaţi ai First Bank îşi arătau nemulţumirea faţă de anunţatele schimbări salariale şi faţă de concedierea colectivă propusă.

First Bank, locul 13 în topul bancar local, la finele anului 2017, a propus sindicatului băncii, la data de 4 martie, închiderea sau comasarea a 40 de sucursale şi concedierea a 379 de angajaţi. „Dorim să subliniem faptul că aceste cifre reprezintă estimări, iar la sfârşitul perioadei legale de negocieri, vom anunţa decizia finală şi noua configuraţie a reţelei de sucursale”, au precizat, atunci, reprezentanţii First Bank. Redenumită de la 1 octombrie 2018, după preluarea de către fondul de investiţii JC Flowers, la mijlocul anului trecut, First Bank operează, în prezent, prin 100 de unităţi bancare şi 1.300 de angajaţi, astfel că reducerea de sucursale poate ajunge până la 40% din numărul actual, iar 29% din angajaţi pot fi concediaţi. Noua structură a băncii este programată să fie finalizată în prima parte a acestui an, iar în paralel va începe digitalizarea băncii.

Angajaţii care vor fi concediaţi trebuie să primească între unul şi cinci salarii compensatorii, în funcţie de vechime, conform legislaţiei, dar sindicaliştii First Bank încearcă să obţină sume mai mari, deoarece susţin că salariile sunt reduse în sistemul bancar.

Mircea Dumitru, reprezentantul sindicatului First Bank, a precizat că majoritatea casierilor din cadrul băncii au salarii nete de câte 1.500 de lei/lunar, iar aceştia vor fi printre cei mai afectaţi de anunţatele concedieri, dar nu sunt singuri afectaţi.

„Noi ne-am dus să negociem ceva la data de 4 martie şi la sfârşit ne-au pus în braţe notificarea, conform legii. Înainte de notificare, tot Codul muncii, spune că trebuie să chemi reprezentanţii salariaţilor sau ai sindicatului şi să le dai elementele conform legii, ca reprezentanţii salariaţilor să-şi poată formula în timp util răspunsul la notificare. N-au făcut chestia aceasta. Ne-au pus în faţa faptului împlinit. Au prezentat nişte criterii pentru concedierea colectivă pe care sindicatul le-a demontat cu mai mult profesionalism”, a detaliat Mircea Dumitru.

Pentru a decide o concediere colectivă şi o modificare salarială substanţială, fiecare companie este obligată să prezinte calcule economice din care să reiasă că este nevoie de acestea.

În plus, sindicaliştii susţin că o altă propunere înaintată la data de 4 martie îi va afecta pe angajaţii rămaşi, în acest an: eliminarea celui de-al 13-lea salariul, care era acordat în iulie şi care a fost acordat chiar şi în timpul crizei din Grecia - Piraeus Bank este un grup financiar grecesc - şi renunţarea la bonusurilor trimestriale acordate pentru depăşirea ţintelor de vânzări.

„Angajaţii care rămân în bancă vor fi afectaţi de decizia băncii de a nu mai acorda cel de-al 13-lea salariu care era un drept discreţionar acordat de bancă, dar care s-a luat în fiecare an, cel puţin în ultimii 15 ani de când sunt aici. De asemenea, s-a luat decizia ca bonusurile de vânzări care erau plătite trimestrial să nu mai fie plătite în anul 2019. Nu sunt modificări la contractele angajaţilor - al 13-lea salariu nu era prevăzut în contractul colectiv de muncă şi nici bonusările. Acestea sunt cutume ale pieţei, pe care le-am primit şi în timpul crizei din Grecia. Era ceva care ne suplimenta veniturile, pentru că salariile nete sunt foarte mici, sunt sub 2.000 de lei, lunar. Echipa mea, colegi cu vechime şi experienţă bancară primesc între 2.000 şi 2.500 de lei pe lună”, a declarat Magdalena Samoilă, angajată a First Bank în Galaţi.

Paraschiv Constantin, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci din România (FSAB), a susţinut că una dintre cauzele deciziei First Bank este OUG nr. 114/2018, deoarece băncile au, dintr-odată costuri ridicate şi neprevăzute. Actul normativ intrat în vigoare la 29 decembrie 2018 introduce, de la începutul acestui an, taxa pe activele băncilor, respectiv o cotă trimestrială de 0,1-0,4% la un ROBOR mediu trimestrial de 2-4%.

„Este una dintre cauzele schimărilor, pentru că rezultă chiar din declaraţiile preşedintelui băncii, Dominic Bruynseels, pe de o parte, iar pe de altă parte, noi am avut o discuţie cu băncile şi băncile nu au exclus posibilitatea unei restructurări, în condiţiile în care această Ordonanţă 114 va fi aplicată aşa cum este ea acum. Mergând pe o logică clară, în condiţiile în care băncile vor fi nevoite să suporte nişte cheltuieli suplimentare, ele vor fi obligate să ia anumite măsuri, iar cu siguranţă printre aceste măsuri vor fi şi cele de restructurare a personalului din întreg sistemul bancar. Acum o lună se vehicula ideea unei reduceri de 25%. Nu credem că se va ajunge până acolo, dar restructurări vor fi, cu siguranţă, dacă această Ordonaţă 114 va fi aplicată aşa cum este ea acum, şi bonusurile vor fi afectate”, a explicat Paraschiv Constantin.

O întâlnire între sindicat şi conducerea First Bank este programată luni, la ora 11, conform unora dintre sindicalişti, iar discuţiile vor viza doar concedierea colectivă, pentru că este o procedură obligatorie, conform Legii Dialogului social.

„Sper ca managementul First Bank să realizeze că aceşti oameni îşi merită drepturile pe care le solicită, că merită măcar un pic de recunoştinţă pentru tot ceea ce au făcut şi sper ca, în viitorul cât mai apropiat să se gândească la faptul că cinci sau zece salarii nu fac altceva decât să le mai amâne posibilitatea de a-şi achita datoriile pe care le au, datorii pe care le-au făcut pentru că au fost angajaţi la această bancă şi au adus plus valoare acestei bănci. Sper să aibă suficientă maturitate şi să le acorde drepturile pe care le solicită. În cazul în care nu se va întâmpla lucrul acesta, milităm pentru a rămâne în stradă până se rezolvă, până ne acceptă cele trei revendicări: acordarea unor salarii compensatorii suplimentare faţă de cele prevăzute în contractul colectiv de muncă, este vorba de acordarea celui de-al 13-lea salariu şi de acordarea unor bonusuri trimestriale pe care trebuiau să le primească pe 2019 şi pe care nu le-au primit, printr-o decizie unilaterală a managementului băncii. Iniţial, lucrul acesta era prevăzut în înţelegerea dintre sindicate şi companie, iar companie a venit noaptea ca hoţii şi a renunţat la convenţia avută cu sindicatele”, a detaliat Constantin.

Pe lângă concedieri, First Bank a anunţat că, în următorii aproximativ doi ani, va investi 7,5 milioane de euro în digitalizare, o parte din aceşti bani fiind direcţionaţi inclusiv către noi produse.

„Am avut semnale că vor să investească în tehnologizarea, ceea ce este un lucru bun şi de care banca oricum avea nevoie. Nu am avut semnale că ar avea intenţia unei concedieri colective şi într-un procent atât de mare, pentru că discutăm de 30% dintre angajaţii băncii, în etape, în cursul lunii mai şi iunie. În etapa aceasta, va fi vorba doar de tehnologie, de calculatoare şi roboţi”, a mai spus Samoilă, referitor la informaţiile transmise de către fondul J.C. Flowers & Co către angajaţi First Bank, de când a preluat banca Piraeus Bank România.

La data de 28 iunie 2018, Piraeus Bank din Grecia a semnat vânzarea Piraeus Bank România către fondul american de investiţii J.C. Flowers & Co, prin intermediul JCF IV Tiger Holdings S.àr.l., care, pe 24 iulie 2018, a numit o nouă echipa de management. La 12 septembrie 2018, CA al băncii a luat decizia schimbării denumirii băncii şi a brandului comercial Piraeus Bank România în „First Bank”.

La finele 2017, Piraeus era pe locul 13 în topul băncilor în funcţie de active, cu active în valoare de aproximativ 6,447 miliarde de lei, reprezentând o cotă de piaţă de 1,51%, în scădere de la 1,67%, în anul anterior. Aceasta poate să fi urcat anul trecut o poziţie ca urmare a finalizării tranzacţiei dintre Banca Transilvania (BT) şi Bancpost, care au ocupat locul 2, respectiv 9 în 2017, tranzacţie care a făcut din BT cea mai mare bancă din România, cu active de 74,11 miliarde de lei, respectiv o cotă de piaţă de 16,42%, la finele anului trecut.

J.C. Flowers & Co. este unul dintre cele mai mari fonduri de private equity, dedicat investiţiilor globale în industria serviciilor financiare - gestionează active de aproximativ 6 miliarde de dolari şi are birouri la New York şi Londra. Fondat în 1998, J.C. Flowers & Co. a investit peste 15 miliarde de dolari în 53 de companii de portofoliu din 18 ţări, într-o varietate de subsectoare ale industriei financiare, ce includ domeniul bancar, asigurări, reasigurări, servicii financiare specializate şi servicii de management al activelor.

Băncile nu au participat vineri la sesiunea de oferte necompetitive aferentă licitaţiei de joi, când Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat 304 milioane de lei, la o dobândă de 4,47% pe an, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat benchmark cu o maturitate reziduală de 63 de luni, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 45 de milioane de lei.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi în valoare de 2,47 miliarde de lei de la băncile comerciale, în luna martie, din care 400 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 1,8 miliarde de lei prin redeschiderea unor emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 270 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Faţă de luna februarie, împrumuturile programate de MFP sunt mai mari cu 570 milioane de lei. Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Băncile au contabilizat anul trecut cumpărături efectuate pe cardul de credit în valoare de 11,5 miliarde de lei, în creştere cu 17,5% faţă de 2017, potrivit datelor agregate de BNR. Tranzacţiile cu cardul de credit cresc susţinut de patru ani, valoarea acestora dublându-se în perioada 2015-2018. La finalul lui 2018 românii aveau în portofele 2,9 milioane de carduri de credit, cu circa 84.000 de unităţi mai mult decât la finalul anului precedent.

Trei bănci - Raiffeisen, BNP Paribas Personal Finance (cea mai recentă instituţie de credit intrată în statisticile BNR) şi Banca Transilvania - controlează aproape jumătate din cardurile de credit din piaţa locală, în portofoliile lor regăsindu-se circa 1,5 milioane de astfel de carduri, potrivit datelor ZF. Raiffeisen este lider pe nişa cardurilor de credit, cu circa 500.000 de carduri active.

Cumpărăturile pe cardul de credit au crescut în ultimii ani pe fondul avântului consumului, dar şi ca urmare a promovării tot mai intense a acestor produse de către bănci.

Volumul tranzaţiilor cu cardul de credit raportat la nivel local nu este însă comparabil cu cel de la nivelul ţărilor vestice, unde utilizarea cardului de credit la cumpărături este uzuală, iar cardul de credit este folosit mai degrabă ca un instrument de gestionare a finanţelor proprii, respectiv de a cumpăra în rate fără a plăti dobândă.

Practic, vesticii, în general, se încadrează în tipologia de clienţi care preferă să se folosească de banii băncii pentru o anumită perioadă de timp decât să îşi blocheze fondurile proprii, iar în ziua scadenţei înapoiază integral datoria.

În România încă bună parte din clienţi nu reuşesc să achite la timp ratele la cardul de credit şi ajung în situaţia de a plăti dobânzile bancare foarte mari, de circa 20-30% pe an. Această tipologie de clienţi a făcut din cardul de credit unul dintre cele mai profitabile produse bancare la nivel local.

Pentru bancă cardul de credit este un produs cu două surse de câştig. Pe de o parte, banca câştigă ca urmare a comisioanelor plătite de comercianţi, iar pe de altă parte câştigă şi mai mult în momentul în care clientul nu plăteşte rata în perioada de graţie şi ajunge să suporte dobânzile ridicate.

Comerciantul plăteşte băncii un comision din valoarea fiecărui bun vândut.

La momentul realizării tranzacţiei suma totală este dedusă din disponibilul cardului, însă în factura lunară apare doar o fracţie, proporţională cu numărul de rate agreate. Clientul nu plăteşte dobândă doar dacă achită rata lunară integral în perioada de graţie. De regulă, perioada de graţie este de 56 de zile.

Pe lângă comisioanele plătite de comerciant, există şi comisioane de administrare plătite de client. Aceste comisioane sunt mai mari decât cele cu funcţii de bază.

Modelul de rate fără dobândă a fost lansat pe piaţă de turcii de la Credit Europe Bank (fosta Finansbank) la începutul anilor 2000, dar programul a fost preluat şi de celelalte bănci care activează pe piaţa locală. Băncile turceşti au însă în continuare o cotă de piaţă importantă pe acest segment.

Economia României nu poate ţine pasul cu creşterile salariale, care în ultimii ani au înregistrat majorări de peste 10% anual, astfel că nu poate să livreze produsele care îi sunt cerute, ceea ce duce la creşterea importurilor şi la majorarea preţurilor, a explicat Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

„Creşterea exagerată a salariilor, care pe de o parte a crescut cererea de produse şi se vede în deficitul comercial, care este de 9% din PIB (15 mld. euro), că economia nu face faţă acestei creşteri de cerere. Prin urmare, crescând cererea avem importuri mai mari şi preţuri mai mari, pe de altă parte creşterea salariilor a pus presiune şi pe costul de producţie al companiilor şi de aici vine un şoc de creştere a preţurilor. Practic, avem deprecierea monedei naţionale, creştere de deficit extern şi creştere a inflaţiei“, a spus Adrian Codîrlaşu. Salariul mediu va depăşi 3.000 de lei net pe lună în 2019, în condiţiile în care în 2018 acesta înregistra valoarea de 2.700 de lei net/lună. În ultimii ani, creşterile de salarii din sectorul bugetar şi creşterea salariului minim au condus la o creştere a salariului mediu de peste 10% anual, potrivit utimelor date ale ZF.

Un alt factor care a dus inflaţia la 3,8% în februarie a fost deprecierea monedei naţionale a României faţă de euro, care a început în luna decembrie şi care a dus, la rândul ei, la majorarea preţurilor la produsele de import.

„De asemenea, am avut preţuri volatile la legume, fructe, ouă, care pot produce şi ele anumite şocuri pe inflaţie. Creşterea inflaţiei este uşor mai mare decât ne aşteptam. În ultimul sondaj inflaţia pentru următoarele 12 luni era de 3,8%, dar deja suntem acolo.“

Adrian Codîrlaşu a menţionat că, în contextul actual, Banca Naţională a României (BNR) ar trebui să crească dobânda-cheie, dar, având în vedere prevederile OUG 114/2018, gestul ar fi riscant. Prin urmare: „Nu mă aştept ca BNR să opereze o modificare a dobânzii de politică monetară.“ „Probabil va fi în continuare o presiune de depreciere a leului care se vede şi astăzi. De asemenea, dacă leul nu se depreciază vom avea această presiune pe importuri. Balanţa comercială s-ar putea echilibra în condiţiile unei deprecieri a leului care să facă exporturile mai atractive şi importurile mai puţin atractive. Pe viitor, mă aştept la o volatilitate mai mare a cursului de schimb valutar şi mă aştept ca această volatilitate să continue cu trend de depreciere a leului.“

În ceea ce priveşte creşterea economică a României, preşedintele CFA este de părere că anul acesta România va înregistra o creştere economică între 2,5% şi 3%, iar economia românească va decelera.

„Având în vedere că Uniunea Euro­peană încetineşte ritmul de creştere şi pentru că este principalul nostru partener comercial, este normal ca această încetinire să aibă un impact şi asupra României, mă aştept ca economia românească să decelereze. Deja decelerează. Mă aştept la o creştere economică pentru anul acesta între 2,5% şi 3%. Poate nominal va fi de 5,5%“, a spus el.

Digitalizarea serviciilor bancare este în derulare, iar amploarea pe care o prinde fenomenul depăşeşte orice aşteptări, însă în acest context sucursala bancară rămâne în continuare o necesitate pentru a oferi încredere clienţilor, apreciază Marian Ignat, executive director digital banking BCR.

„Nu putem ignora anumite realităţi, pentru că nu toată lumea are mobile banking şi carduri. Sunt 20-25% dintre oameni care folosesc exclusiv sucursala în relaţia cu banca. Este important ca banca să rămână în format fizic, pentru că unitatea bancară este şi o materializare a brandului. Bankingul este un business de încredere, noi tranzacţionăm încredere, nu bani“, a explicat Marian Ignat în cadrul unui eveniment organizat de KPMG la începutul lunii martie.

Directorul de digital banking al BCR aminteşte că „suntem în plină revoluţie digitală“, iar banca deţinută de grupul austriac Erste încearcă să se conformeze.

„Tot ce înseamnă muncă repetitivă, tranzacţii, cumva au migrat. Marea majoritate a tranzacţiilor sunt prin canale digitale sau maşini de self-service. Suntem în plină revoluţie digitală - revoluţie care vrea să mute activitatea individuală de la adviser la computer - de la zona de roboţi, de chatbot, campaign management şi profilare clienţi. Încet, încet, toate platformele bancare din piaţă vor ajunge acolo. BCR nu are un robot, ci o platformă, George“, adaugă Ignat.

În acelaşi timp, el spune că BCR urmăreşte atent sectorul fintech-urilor, pe care le consideră o ameninţare necesară pentru sistemul bancar şi pentru modul în care acesta evoluează, împingând jucătorii mici şi mari spre inovaţie.

„Dacă îmi spunea cineva acum 20 de ani că intri pe un site şi în 10 minute îţi iei card, faci tranzacţii, îţi iei credit, mă gândeam că sunt într-un film SF. Anul acesta mă aştept ca fiecare bancă şi, în general băncile mari, să vină cu noutăţi mai frumoase, mai bune pentru interacţiunea dintre client şi bancă, mă aştept să avem presiune din zona de fintech, pentru că este o presiune pozitivă şi ne ajută să ne dezvoltăm. Noi învăţăm foarte multe şi suntem foarte atenţi pe zona asta, nu doar la nivelul BCR, dar şi la nivelul Erste pentru că este vorba de inovaţie, pe care o poţi include în serviciile tale“, a mai spus Ignat.

Consiliul de Administraţie al BRD- SocGen, a treia bancă de pe piaţă, propune acţionarilor numirea lui Bogdan Drăgoi, directorul executiv de la SIF Banat- Crişana, în Consiliul de Administraţie pentru un mandat de patru ani, ca administrator independent.

Numirea este sub rezerva obţinerii aprobării BNR.

Drăgoi, fost consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu şi fost ministru de finanţe în guvernul PDL, conduce SIF Banat- Crişana, care deţine 1,9% din BRD.

BRD este controlată de grupul francez Société Générale, care deţine 60,1% din acţiuni. Ceilalţi acţionari importanţi ai băncii sunt: SIF Transilvania, cu 3,3%, SIF Oltenia, cu 3,3%, Fondul NNPensii, cu 2,98%, Fondul Proprietatea, cu 2,4%, Norges Bank, din Norvegia, cu 1,92%, Fondul de Pensii Metropolitan Life, cu 1,84%, Fondul de Pensii Vital Aegon, cu 1,1%, Fondul de Pensii AZT Viitorul Tău Allianz, cu 1,1%.

De asemenea, AGA trebuie să aprobe numirea lui Philippe Laurent Charles Heim ca administrator pe o perioadă de patru ani, precum şi numirea Lilianei Feleagă, decanul Facultăţii de Contabilitate, pentru un mandat plin de patru ani.

BRD are o valoare bursieră de 8,8 miliarde lei (1,9 miliarde de euro).

Timişorenii care călătoresc cu tramvaiele, autobuzele, troleibuzele sau vaporaşele vor putea plăti biletul de călătorie cu ajutorul cardului bancar, folosind automate de plată (POS-uri) ce vor fi montate în mijloacele de transport în comun.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri seara, de Societatea de Transport Public Timişoara (STPT), 350 de automate de plată vor fi montate în mijloacele de transport în comun din oraş, iar călătorii vor putea să îşi achiziţioneze astfel biletul de călătorie.

"Venim în întâmpinarea călătorilor noştri cu o nouă modalitate de plată a biletelor, începând de săptămâna viitoare. Astfel, începând de marţi, 19.03.2019, biletele vor putea fi achiziţionate de călători direct din unele mijloace de transport în comun, plătind cu cardul bancar. Este vorba despre 350 de automate de plată cu cardul (POS-uri), de săptămâna viitoare urmând să fie montate primele astfel de automate pe mai multe mijloacele de transport în comun ale Societăţii de Transport Timişoara”, se arată în comunicat.

Termenul limită pentru dotarea tuturor mijloaceleor de transport este luna iunie.

"Călătorii vor putea plăti călătoria scanând cardul bancar contactless, în mijloacele de transport în comun care vor fi dotate cu automatele de plată (POS). Valabilitatea chitanţei dată de POS-urile montate în mijloacele de transport va fi de 60 de minute”, mai arată sursa citată.

Preţul unui bilet va fi de 2,5 lei, acelaşi cu al unui bilet achiziţionat de la punctele de vânzare din Timişoara ale STPT.

Proiectul se derulează în colaborare cu Banca Comercială Română.

Banca Comercială Română (BCR), membră a grupului financiar austriac Erste, a anunţat, vineri, că se alătură protestului ”România vrea autostrăzi”.

Zeci de firme, primării, echipe sportive, personalităţi, sindicate, dar şi persoane fizice au anunţat că participă la protestul ”România vrea autostrăzi” şi întrerup activitatea, vineri, timp de 15 minute, la ora 15.00.

Tot la ora 15.00, omul de afaceri Ştefan Mandachi, iniţiatorul protestului, inaugurează, în localitatea Cumpărătura, judeţul Suceava, primul metru de autostradă construit în Moldova. PSD anunţă că "Autostrada Moldovei începe azi!", în ziua în care are loc protestul "România vrea autostrăzi".

BCR a anunţat, vineri, că se alătură protestului.

”România are nevoie de autostrăzi. Şi de o bancă pregătită să le finanţeze. #şînoi”, a anunţat banca, pe pagina de Facebook.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat vineri că este alături de participanţii la protestul "România vrea autostrăzi". "Vreau să ştie protestatarii că sunt alături de ei şi eu", a spus preşedintele.

Acceleratorul de business BCR-InnovX, un program de 3 luni în care antreprenorii români din industria tech au ocazia de a-și duce afacerea la nivelul următor, a fost dezvoltat cu scopul de a ajuta micile afaceri din România să se extindă, să aibă clienți la care altfel nu ar ajunge, potențiali investitori, dar și “know-how-ul” necesar pentru a se dezvolta. Dani Dumitrescu, Unicorn Scout la InnovX, a vorbit într-un interviu despre ce presupune Acceleratorul de business, care sunt pașii pe care antreprenorii din zona de tech îi ppot urma pentru a se înscrie în program, dar și despre beneficiile programului. “Există foarte multe idei inovative în România. La capitolul de invenții stăm foarte bine, insă trebuie să învățam să le comercializăm și să ne găsim piața, să o extindem, cel puțin pe cea din România, altfel încât să ne ducem cât mai mult în afară”, a spus Dani Dumitrescu.

Dumitrescu prezintă programul acceleratorului de business într-un video-interviu.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,7569 lei/euro, 4,2031 lei/dolar, 4,1835 lei/franc elveţian. Leul se apreciază după ce ieri a fost foarte aproape de minimul istoric înregistrat faţă de moneda europeană.

Euro scade la 4,7569 lei, faţă de 4,7640 lei, cursul anunţat ieri de BNR când euro a crescut uşor, şi s-a apropiat şi mai mult de maximul istoric înregistrat în faţa leului pe 25 ianuarie 2019 când BNR a anunţat un curs de 4,7648 lei/euro.   Moneda europeană a început să crească după Crăciun. Pe 24 decembrie, euro a scăzut la cea mai mică valoare din 13 septembrie 2018 în faţa leului: 4,6413 lei/euro.

Băncile comerciale au anunţat pe 14 martie cursuri de schimb pentru euro, la vânzare, între 4,79 lei şi 4,84 lei.

Dolarul scade la 4,20 lei, faţă de 4,21 lei, cursul anunţat ieri de BNR. Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,7640 lei/euro, 4,2131 lei/dolar, 4,1946 lei/franc elveţian.

ROBOR la trei luni a crescut la 3,09%, fața de 3,06%, nivelul de ieri. Pe 12 martie, ROBOR 3M a atins cel mai scăzut nivel (3,05%) din 23 ianuarie 2019 (3,03%). La 1 martie, indicele se afla la 3,28%. Pe 26 februarie, indicele la trei luni a atins cea mai ridicată valoare din 2 noiembrie 2018 (3,29%).

ROBOR la şase luni a crescut la 3,29%, faţă de 3,27%, nivelul calculat ieri.  Primele patru bănci din sistemul bancar lucrează cu dobânzi legate de indicele de referinţă Robor la 6 luni.

Aurul a crescut la  176,0154 lei pe gram, faţă de 175,9036 lei pe gram, nivelul din şedinţa precedentă. Pe 4 martie, a atins cea mai scăzută valoare din 21 ianuarie 2019. Pe 20 februarie 2019, aurul a ajuns la 181,3376 lei/gram, cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani (182,4256 lei pentru un gram).

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,09%, potrivit datelor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Joi, indicele a stagnat la 3,06%.

Vineri, acesta a urcat la 3,09%.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a urcat de la 3,27% la 3,29%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Postări Facebook

Bogdan Alecsandru: https://www.facebook.com/bogdan.alecsandru.9/posts/10219414754303384

Mariana Ilea: https://www.facebook.com/mariana.ilea.18/posts/1759343304167796

Postări Twitter

Bugetul.ro: https://twitter.com/bugetulro/status/1106951341694431233