Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din piaţa locală, a redus cu 2,5 puncte procentuale dobânda nominală pentru creditele de nevoi personale în lei cu o valoare de până la 100.000 de lei. Astfel, dobânda nominală pentru creditul care include o asigurare de viaţă şi şomaj scade de la 10,5% la 8% pe an, în timp ce dobânda nominală pentru finanţarea care nu include asigurarea scade de la 10,9% la 8,5% pe an. Creditele cu dobânzile reduse pot fi contractate până la 31 mai 2019, atât online, cât şi în sucursalele BT.

Reducerile de dobândă se acordă tututor clienţilor, indiferent dacă îşi încasează sau nu veniturile la Banca Transilvania. Totodată, reducerile se aplică şi în cazul refinanţărilor de credite. Împrumuturile pot fi accesate pe o perioadă de maximum 5 ani, interval în care cele 60 de rate sunt egale. Comisionul de analiză este zero. De exemplu, o persoană care îşi încasează venitul la BT şi optează pentru un credit în valoare de 20.000 de lei cu asigurare pe o perioadă de cinci ani va semna un contract cu o dobândă fixă nominală de 8% pe an, ceea ce înseamnă că dobânda cu toate costurile incluse (DAE) ajunge la 9,33% pe an.

Rata lunară se va situa la aproximativ 400 de lei pe lună, iar valoarea totală pe care clientul o va rambursa băncii va însuma 24.886 lei.

Banca Transilvania avea în portofoliu la finalul lui 2018 aproape 65.000 de credite de retail cu dobândă fixă, majoritatea fiind contractate pentru amenajarea locuinţelor, pentru achiziţia de autoturisme şi alte proiecte personale. Aproape 70% dintre clienţi au optat pentru varianta cu asigurare.

Soldul creditelor (retail şi corporate) din bilanţul Băncii Transilvania a înregistrat o creştere de 22% în 2018 faţă de 2017, ajungând la 36,5 miliarde de lei. BT a devenit anul trecut cea mai mare bancă locală după active, în condiţiile în care a închis 2018 cu active de 74,1 miliarde de lei, în timp ce activele BCR au cumulat 67,9 miliarde de lei.

Banca Transilvania extinde în Republica Moldova inițiativa BT Club şi lansează Victoriabank Club împreună cu Victoriabank. Acesta este un progam de dezvoltare personală şi profesională destinat antreprenorilor şi înseamnă traininguri, conferințe, consultanță şi networking.

La întâlnirile Victoriabank Club participanții vor avea ocazia să afle mai multe despre management, start-up-uri, motivarea echipei, vânzări, marketing, dar şi despre diferite soluții destinate dezvoltării afacerii. Trainingurile vor fi susținute de persoane din echipa Victoriabank, Banca Transilvania şi BERD, precum şi de traineri specializați pe diferite domenii.

“Lansarea Victoriabank Club vine datorită experienței deosebite pe care Banca Transilvania o are în România cu BT Club. Povestea a început acum 13 ani, în Cluj-Napoca, iar pasiunea pentru educație şi convingerea că educația transformă oamenii – inclusiv antreprenorii – a fost la baza energiei inițiale inclusiv atunci. Cei care încep sau fac afaceri au o anumită formă de curaj, iar noi putem ajuta cu educația, care, la rândul ei transformă curajul în business sustenabil. În România am construit în timp o comunitate frumoasă, cu peste 25.000 de membri. Au fost peste 1.000 de evenimente educaționale în 60 de localități, la care au participat peste 55.000 de persoane. Ne bucurăm să extindem povestea de succes în Republica Moldova pentru că fiecare antreprenor susținut înseamnă îndeplinirea misiunii noastre de a susține spiritul antreprenorial şi, de fapt, curajul”. – declară Tiberiu Moisă, Director General Adjunct, Banking pentru IMM, Banca Transilvania, membru al Consiliului de Administrație la Victoriabank şi unul dintre inițiatorii clubului în România şi Republica Moldova.

“Lansarea Victoriabank Club este o premieră pe piața bancară din Republica Moldova şi face parte din inițiativele Băncii Transilvania, investitor în Victoriabank, destinate antreprenorilor locali. Un prim pas în această direcție a fost făcut în 2018, când Victoriabank s-a adresat cu un produs specific companiilor de tip start–up şi cu o abordare mult mai deschisă pentru comapniile mici şi mijlocii. Victoriabank crede în antreprenoriat şi în susținerea acestuia. Suntem siguri că programul de educație financiară se va bucura de succes, iar clienții vor aprecia noua abordare: Victoriabank ofera clienților mai mult decât produse şi servicii bancare.” – afirmă Bogdan Pleşuvescu, Preşedinte, Victoriabank.

Înscrierea firmelor în Victoriabank Club se face online, gratuit. Tot pe siteul Victoriabank antreprenorii se pot informa cu privire la calendarul cursurilor şi se pot înscrie, tot gratuit, la acestea. Cursurile vor fi organizate în oraşe diferite din Republica Moldova – cum sunt Chişinău, Bălți şi Cahul. Primele cursuri organizate de Victoriabank Club vor avea loc în mai şi iunie a.c., iar subiectele vor fi Managementul financiar şi Managementul fluxului de numerar.

Banca Transilvania şi Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare sunt acționarii majoritari ai Victoriabank, iar împreună, din ianuarie 2018, şi-au propus să contribuie la susținerea antreprenorilor şi economiei Republicii Moldova.

Tendința de apreciere s-a reluat la BVB, după o secvență corectivă, dar activitatea de tranzacționare este foarte redusă. „O piață destul de anostă”, comentează un broker.

În contextul unei sesiuni favorabile activelor de risc la nivel mondial, la Bursa de Valori București am consemnat o sesiune pozitivă, în care cele mai lichide 3 titluri au închis „pe verde”. Indicele compozit BET Plus a câștigat 0,29%, iar indicele reprezentativ BET a avut o dinamică similară, finalul ședinței regăsindu-l pe nivelul de 8.271,64 de puncte.

Totuși, suflul este slab. „E o piață liniștită atât din punctul de vedere al lichidității, cât și al variației pe emitenții importanți”, a declarat pentru Profit.ro Marcel Murgoci, director de operațiuni la SSIF Estinvest Focșani. În mod particular, volumele au fost foarte mici. Rulajul pieței de acțiuni abia au fost de 17,27 milioane lei (3,63 milioane euro).

„Începem să ne obișnuim cu aceste valori, din nefericire”, continuă brokerul care se așteaptă ca și săptămâna viitoare să se mențină această relativă retragere a investitorilor care vor fi mai degrabă preocupați să participe la Adunările Generale ale Acționarilor, cu un calendar foarte intens pe termen scurt.

Pe primul loc în clasamentul tranzacțiilor, cu schimburi însumând 4,87 milioane lei, s-au aflat titlurile Băncii Transilvania (TLV) care au urcat cu 0,71%, până la prețul de 2,1350 lei/acțiune. Cealaltă acțiune bancară lichidă de la cota BVB, cea a BRD Groupe Société Générale (BRD), s-a corectat cu 0,15%, până la prețul de 13,38 lei/acțiune, pe fondul unor transferuri de 1,40 milioane lei.

Segmentul fondurilor închise de investiții a supraperformat pieței, cu un avans de 0,47% al indicelui BET-FI, până la nivelul de 35.966,47 de puncte, tras în sus de aprecierea de 1,27% a titlurilor Fondul Proprietatea (FP), care au închis la prețul de 0,9540 lei/acțiune în contextul unei activități de tranzacționare de 3,26 milioane lei. La același capitol, titlurile SIF Transilvania (SIF3) a urcat cu 0,40%, până la prețul de 0,2480 lei/acțiune, pe volume echivalente cu aproximativ 714.000 de lei.

Pe contrasens față de restul pieței, sectorul energetic a pierdut 0,27%, așa cum este măsurat indicele BET-NG. Din structura sa, cele mai lichide titluri au fost astăzi cele ale Nuclearelectrica (SNN), care au crescut cu 0,77%, până la prețul de 10,48 lei/acțiune, pe al 3-lea rulaj al zilei, de 2,22 milioane lei.

Remarcabil, titlurile Romgaz Mediaș (SNG) au suferit un recul de 0,15%, până la prețul de 33,15 lei/acțiune, pe tranzacții de aproximativ 566.000 de lei. Piața a avut o reacție slabă la indicatorii operaționali publicați astăzi de producătorul de gaze naturale, conform cărora compania și-a majorat producția de hidrocarburi cu 5%, dar a înregistrat un recul semnificativ pe piața livrăriloir de energie electrică. Afirmând că în cazul prețului acțiunilor Romgaz, acesta este mai degrabă ancorat de propunerea pentru dividende cumulate de 4,17 lei/acțiune, cu randament net calculate de Profit.ro la 11,95%, Murgoci de la Estinvest punctează că și la prezentarea bugetului de venituri și cheltuieli, cotația nu a avut decât o tentativă de reacție la știre, însă aceasta s-a estompat pe parcursul sesiunii după cum nici în cazul Transelectrica (TEL) bugetarea drastic ajustată nu a creat impact major în piață. „E o perioadă de așteptare, de tatonare”, conchide brokerul.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut la 1,4% în martie, de la 1,5% în luna precedentă, şi s-a menţinut la 1,6% în Uniunea Europeană, în timp ce România, Ungaria şi Olanda au înregistrat cele mai ridicate rate ale inflaţiei din UE, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Conform acestor cifre, inflaţia din zona euro este departe de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%.

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în România (4,2%), Ungaria (3,8%) şi Olanda (2,9%), iar cele mai scăzute în Portugalia (0,8%) şi Grecia (1%).

Comparativ cu februarie 2019, inflaţia anuală a scăzut în şase state membre ale UE, a rămas stabilă în două şi a crescut în 19 ţări (inclusiv în România).

În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut preţurile la energie (0,52 puncte procentuale), urmate de preţurile la servicii (0,51 puncte procentuale) şi preţurile la alimente, alcool şi ţigări (0,34 puncte procentuale).

În schimb, inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut la 1% în martie, de la 1,2% luna precedentă. Inflaţia de bază este urmărită cu atenţie de Banca Centrală Europeană la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Ca să ajungă la peste 70% din media UE a PIB/capita în PPS, Româna trebuie să recupereze în patru ani cel puţin şapte puncte, de la 63% în 2017 (Eurostat nu a publicat datele pe 2018), la peste 70%, ceea ce înseamnă o medie anuală de 1,7 puncte procentuale. Este un lucru realizabil prin prisma evoluţiilor din trecut. La data aderării României la UE, în 2007, PIB/capita în PPS era de 39% din media UE şi a ajuns la 63% în 2017, cu un ritm mediu anual de recuperare de 2,1 puncte procentuale.

PIB/capita în PPS este un mecanism ce măsoară puterea reală de cumpărare între ţări, prin eliminarea diferenţelor de preţuri.

La ce nivel de convergenţă reală, din punctul de vedere al PIB/capita în PPS, eşti destul de pregătit pentru a face faţă spaţiului euro? Aici discuţia este lungă. Pentru că, dacă în privinţa criteriilor nominale de convergenţă regulile sunt clare, criteriile reale de convergenţă nu sunt stabilite în regulamentele UE. De obicei economiştii iau în discuţie PIB-ul, VAB-ul, investiţiile pe cap de locuitor, puterea de cumpărare, productivitatea muncii, capitalul. Adică ansamblul de factori care fac o economie competitivă sau nu.

În privinţa puterii de cumpărare evocate de prim-ministrul României, suntem acum, probabil, spre 65% din media UE măsurată ca PIB/capita în PPS.

În Europa Centrală şi de Est sunt membri ai zonei euro Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia. Când a aderat la euro, în 2011, Estonia era la un PIB/capita în PPS de 71% din media UE. La aderare (2014) Letonia avea un PIB/capita în PPS de 63% din media UE, cât a avut şi România în 2017. Lituania (care a aderat în 2015) era la data adoptării euro la 75% din media UE, Slovacia (aderare în 2009) era la 63%, iar Slovenia (aderare în 2007) la 67%. Dacă ne uităm doar la acest criteriu al convergenţei reale, care ar fi nivelul potrivit pentru România ca să abandoneze leul? (Polonia susţine că va adera la euro când va avea nivelul de bunăstare al Germaniei, iar Ungaria „în următoarele decenii”.)

„Nu cred în acest iluzoriu nivel al PIB care ar permite aderarea la euro. Nu cred că există un asemenea nivel. Pentru că sunt ţări precum Italia care la aderare erau peste media UE, erau la 112%, şi după 20 de ani sunt sub această medie (96% în 2017). Nu există prin urmare un criteriu şi o garanţie că, odată ajuns într-un punct, răsufli uşurat, totul este în funcţie de ce faci pe parcurs ca să fii competitiv”, comentează economistul Aurelian Dochia.

El aminteşte că decizia de a adopta euro are o puternică componentă politică: „Am avut o fereastră de oportunitate între 2015 şi 2017, când îndeplineam criteriile de covergenţă nominală. Faptul că nu am aderat ţine de o nesiguranţă şi a fost o decizie politică”.

Dochia crede că, pe parcurs, chiar şi aceste criterii de convergenţă se pot schimba, pot deveni şi mai restrictive şi dă exemplul Bulgariei care, deşi doreşte să intre în anticamera aderării, este dusă cu vorba: „Nu mai există un entuziasm atât de puternic pentru extinderea zonei euro. Franţa, de pildă, presează pentru o integrare mai profundă a zonei euro, nu pentru o extindere. Ţări ca România sau Bulgaria sunt prea mici ca să aibă un efect de destabilizare a zonei euro, în caz că ar avea probleme, dar se complică procesul de luare a deciziilor”.

Marţi, la prezentarea „Raportului de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro”, coordonat de profesorii de economie Aura Socol, Daniel Dăianu şi Ion Ghizdeanu, premierul Viorica Dăncilă a spus că politicile guvernului au pus economia pe un drum solid: „Menţinem acest ritm şi continuăm să acţionăm pentru reducerea decalajelor de dezvoltare ale României faţă de celelalte state din UE. Conform Programului de guvernare ne-am propus depăşirea în 2021 a pragului de 70% din media UE privind PIB-ul pe locuitor la puterea de cumpărare standard”.

Decizia este politică, insistă Aurelian Dochia: „Faptul că nu eşti în zona euro îţi oferă avantajul că ai un control asupra politicii monetare. Da şi acest avantaj este relativ pentru că este deja constrâns puternic de realitatea legăturilor comerciale, de fluxurile de capital. BNR are o marjă redusă să umble la dobânzi, pentru că o decizie într-un sens sau altul poate provoca mişcări de capital - unele intră, altele ies, cursul poate fi afactat. În criză, BNR nu a putut apăra cu adevărat economia şi a fost nevoie de împrumutul de la FMI şi de o corecţie dură care redus deficitul de cont de la 12% din PIB la 5%. A fost o corecţie dureroasă care a însemnat tăieri de salarii pierderi de slujbe, dar ea s-ar fi produs şi dacă România era în zona euro – exemplul Greciei. Prin urmare, se vede că decizia ţine mai puţin de factori tehnici şi mai mult de factori politici”.

Adrian Dumitrescu, expert principal în cadrul Băncii Naţionale (BNR), a declarat marţi, în cadrul dezbaterilor din cadrul Comisiei de Buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, că BNR nu poate susţine propunerea legislativă care prevede repatrierea a 91,5% din rezervele de aur din străinătate. Expertul BNR a afirmat că orice iniţiativă de modificare a legii de funcţionare a Băncii Naţionale presupune consultarea obligatorie a Băncii Centrale Europene (BCE).

"Poziţia BNR este că BNR nu poate susţine propunerea legislativă în discuţie în forma adoptată în Senat şi nici nu poate accepta integral propunerile de amendamente primite de la senatorul Şerban Nicolae. Potrivit legislaţiei europene, orice iniţiativă de modificare a legii 312 privind statutul BNR presupune consultarea obligatorie a Băncii Centrale Europene înaintea adoptării propunerii legislative de către Parlament, astfel încât avizul acestei instituţii europene să poată să fie luat în considerare. Potrivit BCE, atribuţia băncilor centrale privind deţinerea şi administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre implică luarea unor decizii privind deţinerea, păstrarea, dispunerea, negocierea şi administrarea zilnică, precum şi administrarea pe termen lung a rezervelor internaţionale. BCE subliniază că băncile centrale naţionale de bucură de independenţă în ceea ce priveşte toate acţiunile legate de deţinerea şi administrarea rezervelor internaţionale", a declarat reprezentantul BNR.

`Tot BCE defineşte deţinerea şi administrarea rezervelor oficiale statelor membre ca fiind o misiune fundamentală care urmează să fie îndeplinită de băncile centrale naţionale care fac parte din sistemul european al băncilor centrale. Această dispoziţie al tratatului european impune păstrarea la banca centrală naţională a competenţei de a lua decizii cu privire la utilizarea activelor băncilor centrale naţionale", a completat Adrian Dumitrescu.

Comisia de Buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a votat un raport favorabil, cu amendamente, pe proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae, care prevede ca BNR să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, cântărind 56 de tone.

Comisia a votat şi un amendament prin care, în caz de situaţie de criză care ar pune în pericol stabilitatea monetară, ţinta de inflaţie sau politicile macroeconomice, BNR informează Parlamentul şi Guvernul în cel mult 20 de zile.

"Se păstrează intrenţia iniţială şi se simplifică dispoziţiile, în sensul în care însuşindu-ne o serie întreagă de observaţii, propuneri făcute şi de Consiliul Legislativ şi de BNR, se păstrează propunerea iniţială a proiectului, aceea de a constitui rezerva de aur a BNR doar pe teritoriul României şi de informare de îndată dar nu mai târziu de 20 de zile de către BNR a Parlamentului, respectiv a Guvernului, în cazul în care apar situaţii de criză care ar pune în pericol stabilitatea monetară, ţinta de inflaţie, politicile macroeconomice", a declarat deputatul PSD Şerban Nicolae.

Senatul a adoptat, în calitate de prim for sesizat, proiectul legislativ.

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaţionale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme şi 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaţionale ale ţării. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeşai din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operaţiuni care vizează aurul României.

Faţă de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă ca primă Cameră sesizată, decizională fiind Camera Deputaţilor.

First Bank anunţă semnarea unui acord cu Bank Leumi le-Israel B.M pentru achiziţionarea tuturor participaţiilor acesteia în filiala Bank Leumi România, însă achiziţia este condiţionată de primirea aprobării Băncii Naţionale a României (BNR) şi a Consiliului Concurenţei, se arată într-un comunicat de presă al băncii.

Tranzacţia este de aşteptat să fie finalizată în a doua parte a anului însă valoarea acesteia este supusă unor clauze de confidenţialitate.

"Această achiziţie face parte din strategia băncii de a-şi extinde şi consolida prezenţa în România, cu obiectivul de a deveni un actor puternic pe piaţa locală. Este cea de-a doua achiziţie pe care fondul american de investiţii J.C. Flowers & Co. o face în România în mai puţin de un an, dovedindu-şi interesul şi angajamentul faţă de această piaţă valoroasă. Având în vedere orientarea noastră către achiziţii relevante, ne păstrăm deschiderea spre oportunităţi similare de creştere. Între timp, continuăm să facem business "The American Way', cu accent pe creştere, prin servicii de calitate oferite clienţilor, digitalizare şi eficienţă", a afirmat Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al First Bank.

La rândul său, Hanan Friedman, prim-vicepreşedinte executiv şi director al Diviziei de Strategie, Inovare şi Transformare din cadrul Bank Leumi Israel a menţionat că vânzarea Bank Leumi România către First Bank va permite continuarea implementării strategiei Leumi "follow your customer". "Acest acord reprezintă un nou pas în implementarea strategiei internaţionale a Leumi, care se concentrează pe operaţiunile bancare comerciale ale filialelor noastre din SUA şi Marea Britanie şi pe colaborări cu companii locale importante în alte regiuni", a spus Friedman.

Cu sediul în Bucureşti, First Bank, fosta Piraeus Bank, cumpărată de JC Flowers la jumătatea lunii septembrie 2018, oferă o serie largă de produse şi servicii adresate atât clienţilor locali, cât şi celor internaţionali, incluzând activităţi de retail, IMM şi corporate banking, şi operează prin 100 de unităţi bancare şi 1300 de specialişti, pentru aproximativ 130.000 de clienţi activi. Pe data de 27 noiembrie 2018, First Bank s-a lansat oficial în România.

Bank Leumi este una dintre cele mai importante corporaţii financiare din Israel, care oferă servicii bancare complete şi deţine o cotă de aproximativ 30% pe piaţa internă. Cu sediul în Tel Aviv, Bank Leumi este prezentă în centrele financiare-cheie din întreaga lume, inclusiv Londra, New York, Palo Alto şi Shanghai. În 2018, Leumi a raportat un profit net de 880 de milioane de dolari. În România, Bank Leumi deţine o reţea de 15 sucursale, are 200 de specialişti, administrează active de peste 250 milioane de euro şi depozite de 150 milioane de euro.

Jefferies LLC, unul dintre liderii domeniului de private equity, dedicat investiţiilor globale în industria serviciilor financiare, a acţionat în calitate de consultant financiar exclusiv al Bank Leumi pentru această tranzacţie, precizează sursa citată.

La mai bine de un deceniu de la evenimentele care au zdruncinat pieţele valutară şi monetară de la Bucureşti în octombrie 2008, Consiliul Concurenţei a publicat raportul de investigaţie privind tensionarea pieţei interbancare.

Turbulenţele care s-au înregistrat în piaţa monetară interbancară românească în octombrie 2008 au afectat 212.120 de credite din totalul celor 4.733.970 de credite existente în sold la 31 octombrie 2008 la cele zece bănci din panelul de fixing, investigate de Consiliul Concurenţei. Iar soldul total al creditelor afectate de creşterea puternică a dobânzilor ROBOR din octombrie 2008 a fost de circa 14,6 mld. lei, reiese din raportul de investigaţie desecretizat publicat de Consiliul Concurenţei la mai bine de un deceniu de la evenimentele care au zdruncinat pieţele valutară şi monetară de la Bucureşti în octombrie 2008.

În categoria creditelor afectate de creşterea pu­ternică a dobânzilor interbancare sunt incluse creditele asupra cărora nu s-au operat niciun fel de măsuri administrative din partea băncilor şi a căror resetare de dobândă a fost efectuată la valori crescute ale ROBOR, care înglobau turbulenţele temporare din piaţa interbancară românească. În topul băncilor care au avut credite ale clienţilor resetate la valorile crescute ale ROBOR, ca valoare, dar şi ca număr, se află BRD, ING, Raiffeisen, BCR şi Bancpost. Cele mai multe împrumuturi legate de ROBOR apar la ING Bank, BRD şi Raiffeisen, băncile transmiţând în mare parte costurile clienţilor.

Portofoliul de clienţi al unor bănci nu a fost afectat de turbulenţele înregistrate pe piaţa monetară interbancară în octombrie 2008, explicaţiile fiind multiple.

În octombrie 2008, chiar înainte de alegerile parlamentare, leul era sub o presiune imensă de depreciere, cotaţiile urcând brusc de la 3,7 la peste 3,9 lei pentru un euro.

BNR a vândut agresiv valută, reuşind să ducă temporar cotaţiile înapoi la 3,7 lei, însă lichiditatea pieţei monetare a scăzut brusc, piaţa rămânând fără lei, iar dobânzile au urcat puternic. În aceste condiţii a apărut un vârf al dobânzilor pe piaţa monetară, unde dealerii ajunseseră să coteze rate de peste 50% pe an pentru a atrage lichidităţi, iar BNR a fost nevoită să introducă plafoane administrative pentru indicatorul Robor, întrucât creşterea acestuia se reflecta în costul suportat de clienţii cu credite în lei. Astfel, BNR a legat valoarea ROBOR de dobânda Lombard, pentru a proteja clienţii care aveau costul creditelor legat de acest indicator.

BNR a susţinut că în toamna anului 2008 s-a înregistrat un atac speculativ asupra leului.

În noiembrie 2008 inspectorii de la Consiliul Concurenţei au vizitat trezoreriile celor zece bănci care participă la formarea indicatorilor de dobândă ai pieţei monetare (ROBID şi ROBOR) căutand e-mailuri care să probeze o eventuală înţelegere între dealeri pentru manipularea pieţei. Suspiciunile au plecat de la un e-mail care a circulat între trezorierii celor mai importante bănci de pe piaţă. Inspecţiile au durat câteva ore, iar la final au fost copiate o serie de mail-uri, pentru a fi analizate de specialiştii de la Concurenţă.

Text de opinie semnat de Sorin Pîslaru, redactorul-șef al ”Ziarului Financiar”. Textul integral:

Incapacitatea producţiei locale de a ţine pasul cu cererea de consum impulsionată de majorarea salariilor din ultimii ani se vede rapid în creşterea deficitului comercial, însă puţini îşi pun întrebarea de ce economia românească nu este capabilă, prin producătorii săi, să ţină pasul cu cererea suplimentară de consum.

Accesul dificil şi scump la finanţare pentru producătorii români a ajuns să fie privit ca un dat, iar cei care pun întrebări sunt priviţi ca duşmani ai sectorului bancar şi ai economiei de piaţă în general.

Însă cazurile individuale de mici investitori care parcurg drumul de la producţia de materie primă la produse de brand arată că există obstacole serioase pentru a-şi finanţa investiţiile pe termen lung.

„Nu am găsit nicio bancă să ne finanţeze investiţia în fabrică pe o perioadă mai lungă de 15 ani, aşa cum am fi avut nevoie”, spune Adrian Cocan, directorul fabricii de lactate Lăptăria cu Caimac, abia deschisă în judeţul Ialomiţa în cadrul fermei Agroserv Măriuţa.

Agroserv Măriuţa, care exploatează astăzi 3.500 de hectare de teren în Bărăgan, este în mic reprezentarea României în drumul său de la furnizor de materie primă sub formă brută, fie acestea cereale, minereu de cupru, cherestea sau forţă de muncă „exportată”, la vânzător de produse cu valoare adăugată, cu brand.

În 1994, firma a început cu un tractor şi 50 de hectare în arendă, a vândut cereale, a investit apoi într-un şeptel de vaci de lapte, a vândut lapte procesatorilor, iar de anul trecut a investit într-o fabrică de procesare pentru produse lactate sub brand propriu, Lăptăria cu Caimac.

Este un caz singular. Sunt astăzi judeţe în România, precum Giurgiu sau Olt, unde nu există niciun producător de lactate şi brânzeturi cu o cifră de afaceri mai mare de 2 milioane de lei, conform datelor de la Camera de Comerţ şi Industrie (interogare a bazei de date după CAEN 1.051 „Fabricare de produse lactate şi brânzeturi”).

În judeţul Iaşi, care are 1 milion de locuitori, cea mai mare companie sub CAEN-ul 1.051 de fabricare produse lactate este firma Trans-Gigel SRL, cu afaceri de 6,8 mil. lei în 2017 şi 36 de angajaţi. În judeţul Prahova, unul dintre cele mai puternice judeţe din punct de vedere economic din România, cea mai mare companie care procesează lactate este firma Vitoro SRL, cu afaceri de 2,6 mil. lei în 2017 şi 16 angajaţi.

În total, în România sunt doar 113 companii specializate în fabricarea de produse lactate şi brânzeturi cu o cifră de afaceri de peste 2 mil. lei. Este evident că nivelul consumului de lactate în Iaşi sau Prahova este mult mai mare decât cele 3-7 mil. lei vânzări anuale ale celor două firme menţionate.

Astfel, cu zeci de mii de vaci de lapte care încă mai sunt îngrijite în judeţe precum Giurgiu, Olt, Iaşi sau Prahova, capacităţile locale de procesare nu există sau sunt insuficiente. În aceste condiţii este explicabil consumul direcţionat spre „import“, întâi din alte judeţe şi apoi pur şi simplu import propriu-zis.

Deci, pentru o ţară unde 40% din populaţie trăieşte încă în mediul rural şi este pe locul unu în Europa la producţia de porumb şi floarea-soarelui şi pe locul trei la producţia de grâu, simpla transformare a cerealelor în furaje pentru animale şi mai departe în lactate, eventual lapte, iaurt sau smântână cu un brand distinctiv, este la fel de dificilă ca trimiterea unei rachete în cosmos.

Există mulţi economişti astăzi în România care, la adăpostul unor funcţii în instituţii publice, spun că această situaţie este un dat şi că nu avem ce face, aceasta este economia de piaţă şi cine nu se adaptează nu merită să supravieţuiască.

Ovidiu Palea de la centrul medical Provita spune că a încercat să îşi finanţeze pe 15 sau 20 de ani echipamentele necesare pentru a fi competitiv pe piaţă cu centrul său medical, dar ofertele primite au fost pe 5 sau maximum 8 ani.

„Automat te îndoaie ratele. În clipa în care presiunea cade pe mine ca şi clinică să returnez într-un timp scurt banii băncii, nu mai pot să mă extind. Eu am nevoie de aceşti bani pentru a investi în tehnologie, pentru că în domeniul medical dacă nu investeşti în tehnologie nu exişti”, a spus Palea la un eveniment al ZF despre situaţia IMM-urilor din România, desfăşurat în această săptămână.

Medicul Ovidiu Palea se declară contrariat şi de diferenţa de dobânzi. „Nu-mi este clar de ce din Vest poţi împumuta bani de la bancă la o dobândă de 1-2%, iar aici plătim aproape 6%.” Singur că vor veni economiştii să spună că în România inflaţia este de 4%, riscul de nerambursare este mai mare şi atunci băncile trebuie să împrumute de şase ori mai scump. Dar explicaţiile nu sunt suficiente. România are nevoie de soluţii. Din cauza investiţiilor reduse în capacităţi de producţie, România este singura ţară din Uniunea Europeană care are ponderea retailului în importuri în creştere în ultimii trei ani, din două cauze pe care le-a explicat Eugen Anicescu, country manager al companiei de consultanţă Coface, tot la conferinţa ZF IMM. „Prima ţine de avansul dinamic al consumului din ultimii ani care a făcut ca mediul de business să nu ţină pasul cu producţia necesară pentru a deservi cererea şi consumul s-a mutat către importuri. A doua cauză ţine de faptul că de trei ani vedem investiţii în scădere, ceea ce a făcut ca importurile să fie bunuri de consum şi mai puţin bunuri destinate investiţiilor”, a spus Anicescu.

Este dramatic. Într-o ţară cu o creştere economică neîntreruptă în ultimii trei ani de peste 4%, investiţiile în noi capacităţi de producţie sunt în scădere. Întreprinzătorii autohtoni întâmpină prea multe obstacole practice, iar unul dintre acestea este şi accesul la finanţare.

Medicul Ovidiu Palea spune că a încercat să îşi finanţeze achiziţia unui sediu cu un credit pe termen lung de peste 20 de ani, astfel încât să nu mai plătească chirie, dar cea mai bună ofertă a fost pe 8 ani. Pe 8 ani însă nu are sens, pentru că plăţile lunare sunt prea mari şi sufocă cash-flowul. Pe de altă parte, băncile finanţează cu credite de peste 20 de ani achiziţia de locuinţe pentru populaţie.

În afară de accesul la finanţare, întreprinzătorii români se confruntă şi cu accesul la materie primă, materiale şi echipamente, de multe ori fiind nevoiţi să importe. Spre exemplu, un mic producător de sucuri de fructe, Profructta din Dâmboviţa, spune că nu găseşte ambalaje de sticlă în România şi că trebuie să le importe din Italia. La fel, Lăptăria cu Caimac aduce ambalajele de sticlă din Germania. Toate acestea înseamnă pierdere de competitivitate, costuri de transport şi în final acces mai dificil pe piaţă. Ca să facă brânzeturi de înaltă calitate Lăptăria cu Caimac are nevoie de enzime italieneşti, însă nivelul minim al comenzilor, de zeci de mii de euro, este inaccesibil la început de drum. Institute de cercetare, colaborare între mediul academic şi producători? Greu.

În lunga călătorie a unei economii de la producţia de materie primă către brand şi valoare adăugată fără îndoială că unele companii, în mod eroic, vor reuşi şi vor depăşi aceste dificultăţi, însă per ansamblu lipsa unei strategii generale prin care băncile, autorităţile, ministerele şi antreprenorii să se pună la masă pentru atingerea unor obiective de a trece România spre un statut de ţară dezvoltată şi nu o simplă sursă de materii prime ne va ţine în  loc. Importurile mai mari vor duce la deprecierea leului, pentru că este nevoie de mai multă valută, urcă inflaţia, urcă dobânzile şi finanţarea capacităţilor de producţie devine şi mai prohibitivă.

Ruperea acestui cerc vicios presupune un efort uriaş, dar în primul rând ar trebui ca această situaţie să nu fie luată ca un dat. Într-o ţară ca România degeaba ai specialişti în politică monetară dacă nu ai specialişti în producţia alimentară. Prin producţie scade inflaţia, nu prin dobânzi.

Suma cu care statul capitalizează CEC Bank de la buget, de 940 de milioane de lei, va premite băncii să acorde credite suplimentare de 30 – 35 de miliarde de lei, a declarat miercuri directorul general - preşedinte al Comitetului de Directie Laurenţiu Mitrache, la Baia Mare.

Laurenţiu Mitrache a participat la o întâlnire cu întreprinzătorii privaţi şi autorităţile locale din Baia Mare, pentru prezentarea produselor şi serviciilor CEC Bank.

Preşedintele executiv al băncii spune că singura bancă cu capital de stat din sistem este interesată mai puţin de profit şi mai mult de raportul cost-beneficii al sumelor acordate, de ceea ce rezultă pentru zona sau localitatea unde creditul este acordat. „Avem câte un produs pentru fiecare din sală, persoane fizice, companii, administraţie publică locală sau întreprinzători din mediul privat”, a spus Mitrache celor peste 100 de persoane din audienţă.

CEC se află într-o fază avansată cu documentaţia solicitată de autorităţile europene pentru concurenţă, astfel încât suma pentru capitalizare să nu fie socotită ajutor de stat ci acţiunea statului în calitate de investitor privat, a precizat Laurenţiu Mitrache.

Preşedintele executiv al CEC spune că în România există un uriaş potenţial nefolosit, în condiţiile în care creditele acordate reprezintă 38 – 40% din PIB, pe când în ţările din Europa Centrală şi de Est procentul urcă la 100% iar în Europa Occidentală este 150%. Întreprinderile mici şi mijlocii se finanţează în proporţie de 15% de la bănci, restul nevoilor fiind acoperit din sume de la acţionari, din credite comerciale sau de la fonduri de investiţii. „Procentul de 15% este nesatisfăcător, există un mare potenţial de creştere a relaţiilor dintre noi”, s-a adresat directorul general către întreprinzătorii din sală.

El a precizat că în ultimii trei ani CEC Bank a reuşit să aibă o dezvoltare superioară industriei bancare locale. „Oferta ne diferenţiază, urmărim dezvoltarea economiei”, spune Mitrache.

Plățile instant, cele cu valori de sub 50.000 de lei, vor fi lansate la începutul săptămânii viitoare, susține Radu Grațian Ghețea, președintele Consiliului de Administrație al CEC Bank, singura bancă comercială de stat din România. „Săptămâna viitoare, va fi lansat pe piață produsul instant payment, plățile instant”, a afirmat Radu Grațian Ghețea, în cadrul conferinței „Romanian Financial Conference”. Astfel, „o plată de sub 50.000 de lei poate ajunge de la un client la alt client în câteva secunde”, a subliniat președintele CA al celei de-a șaptea bănci din România, în funcție de valoarea activelor.

„O să vedem luni, când va fi lansat produsul, câte de multe secunde vor fi necesare, pentru ca o plată de sub 50.000 de lei să ajungă de la un client la altul, fie că este vorba de un client persoană fizică - și ordonator și, de partea cealaltă, beneficiar - fie că este vorba clienți persoane juridice”, a precizat Ghețea.

Președintele CA al CEC Bank a menționat că, de exemplu, acest serviciu îi poate ajuta pe aceia care uită să-și plătească o factură și își aduc aminte după ora 15:00 sau 14:00, în funcție de când se închide ziua bancară pentru fiecare bancă.

„Este un produs nou care a fost lansat în câteva țări europene, în ultima perioadă. Germania a intrat în vara anului trecut, deci nu suntem foarte departe. Au mai intrat câteva țări nordice. Noi avem, în prezent, certitudinea că două bănci vor face acest pas săptămâna viitoare și că mai sunt alte câteva bănci care vor intra, în sistem, pe măsură ce își pun la punct tehnologia sau sistemele informatice”, a menționat Ghețea.

Reprezentantul CEC Bank crede că acest produs va avea un „mare impact”. „Se vorbește și de posibilitatea, într-un viitor apropiat, să putem face astfel de plăți instant, fără să utilizăm IBAN-ul”, a precizat Ghețea, care a participat la formarea acestui sistem în România.

„Acum se vorbește despre posibilitatea să poți face o plată, cunoscând numai numărul de telefon mobil al beneficiarului”, a detaliat Ghețea.

Raluca Micu, șef serviciu în cadrul Direcției Monitorizare a infrastructurii pieței financiare și a plăților din Banca Națională a României (BNR), a menționat că instituția sprijinit demersurile comunității bancare de a realiza aceste plăți.

„Am fost implicați încă de la începutul creării acestei scheme și adăugarea acestor noi funcționalități în cadrul sistemelor de plăți. Într-adevăr, este un mare beneficiu adus consumatorilor să se efectueze plăți interbancare în mai puțin de 10 secunde, inclusiv în afara orarului de funcționare. Acum este foarte clar că aplicațiile de plată, pe care instituțiile de credit le oferă, au această facilitate pentru conturile pe care clientul le are la acea instituție”, a detaliat Micu.

Șeful Direcției Monitorizare a infrastructurii pieței financiare și a plăților din BNR a menționat că instituția o observat, pentru plăți, „o creștere cu peste 50% a volumului de operațiuni de plată desfășurate prin dispozitive electronice”.

„Aici vorbim de telefoane mobile, ceasuri, aplicații, nu doar carduri. Aici este clar că tendința populației este de a utiliza astfel de instrumente pentru efecutarea plăților. Într-adevăr, se remarcă, în ultimii ani și o reducere a numărului de ATM-uri - nu este o scădere foarte mare, dar există această tendință. În schimb, avem, îmbucurător, creșterea numărului de POS-uri, peste 10% - înseamnă că infrastructura pentru plăți se construiește. Atunci se creează premisele creșterii utilizării instrumentelor electronice”, a detaliat Micu.

Șeful din BNR a subliniat că instituția își dorește o colaborare cât mai apropiată „atât cu comunitatea bancară, cât și cu ceilalți prestatori de servicii de plată”.

„Încurajăm să se dezvolte cât mai multe astfel de soluții, încurajăm să se vină către noi, către banca centrală, să fie considerată banca centrală un partener în tot acest demers și să vedem împreună cum putem să mergem și să dezvoltăm astfel de soluții, astfel încât ele să funcționeze într-un mod sigur și să nu afecteze încrederea populației în instrumente și în plăți, în general”, a completat Micu.

Reprezentantul BNR a menționat că, la nivel european, peste 2.000 de prestatori de servicii de plată s-au înrolat în schema de plăți instant în euro.

Introducerea plăților instant a fost anunțată de la finele anului trecut, dar Transfond, compania care gestionează sistemul de plăți, a menționat că, deși tehnologia era gata, la nivelul lor, încă trebuie testată la nivelul sistemului bancar.

CEC Bank a organizat ieri o întâlnire cu  întreprinzători locali şi cu reprezentanţi ai administraţiei publice din Baia Mare. Din partea băncii, au participat Ramona Ivan, directorul Direcţiei Relaţii Externe şi Finanţări Structurale din CEC Bank, Laurenţiu Mitrache, director general - preşedinte al Comitetului de Direcție al CEC Bank şi de Doina Topală, director al Direcţiei IMM din bancă.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, miercuri, un curs de referinţă de 4,7622 lei/euro, o creştere de 0,05% faţă de nivelul atins marţi.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a ajuns, în 25 ianuarie, la un nivel maxim de 4,7648 lei.

Marţi, euro a scăzut la 4,7599 lei.

Miercuri, euro a urcat la 4,7622 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4,2168 lei la 4,2114 lei.

Cursul francului elveţian a coborât de la 4,1939 lei la 4,1761 lei.

Lira sterlină a scăzut de la 5,5168 lei la 5,4915 lei.

Preţul gramului de aur a coborât de la 173,9897 lei la 172,6517 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,38%, pentru a treia oară consecutiv, dar indicele ROBOR la şase luni a crescut, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. 

Vineri, indicele a crescut de la 3,36% la 3,38%. Luni şi marţi, indicele a stagnat.

Miercuri, indicele a rămas la 3,38% pentru a treia oară consecutiv.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a crescut de la 3,41% la 3,42%.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în apreciere la 3,53%, de la 3,51%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Totodată, dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a urcat la 3,23%, de la 3,21%.

Postări Facebook

Ovidiu Vrânceanu: https://www.facebook.com/ovidiuv/posts/10216391033142281

Cu bicicleta la mare: https://www.facebook.com/cubicicletalamare/posts/2529925070355793

RazvanPascu.ro: https://www.facebook.com/RazvanPascu.ro/posts/2108617285873429

Postări Twitter

Clujust.ro: https://twitter.com/clujust_stiri/status/1118524364515958785

Alex Andru: https://twitter.com/al3xcostin/status/1118696037231878145

Adpres.ro: https://twitter.com/AdpresRo/status/1118503747804651526

Ovidiu Vrânceanu: https://twitter.com/ovidinbv/status/1118504694651994113