Peste 500 de antreprenori au accesat de pe BT Store soluții complementare bankingului pentru propria afacere, în decurs de şase luni. BT Store are acum un design nou şi un număr mai mare de firme partenere față de varianta de test lansată în august, anul trecut.

12 firme prezintă pe BT Store soluții la principalele provocări ale antreprenorilor

• Partenerii BT Store oferă produse şi aplicații inovative, digitale, care sunt cu discount pentru clienții Băncii Transilvania.

• Firmele care prezintă pe BT Store oferte pentru antreprenori sunt: Smart Bill, Blugento, eJobs, Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, Ebriza, ThinkOut, Calendis Business, REGnet, DocAv, iFactor, IT Hit şi, în curând, Termene.ro. Soluțiile, destinate managementului şi gestionării afacerii, ajută la rezolvarea principalelor provocări ale antreprenorilor: facturare, contabilitate primară, gestionarea cashflow-ului, recrutare de angajați, soluții de eCommerce, programări online, generator online de documente, web development etc.

• IT Hit powered by SoftOne prezintă o soluție personalizată de Customer Relationship Management (CRM) pentru IMM-uri, creată special pentru clienții Băncii Transilvania.

• Termene.ro va veni în BT Store cu o soluție completă prin care antreprenorii au acces la informații oficiale despre datele financiare și juridice ale firmelor din România, cum ar fi: cifra de afaceri, profit, pierderi sau datorii, fondatori, istoric în mediul de afaceri etc.

BT Store – design şi facilități online noi

Noul design al platformei cuprinde şi secțiuni noi, iar blogul va deveni mai dinamic datorită comunicării multimedia:

• Comparator de pachete: antreprenorii pot compara ofertele BT Store şi se pot asigura că fac alegerea cea mai potivită.

• Multi-select de categorii: clienții pot filtra foarte simplu ofertele prin selectarea nevoilor pe care doresc să le acopere, cum ar fi: consultanță, resurse umane etc.

“Am învățat foarte multe lucruri în aceste 7 luni de la lansarea BT Store, iar cel mai important lucru este că ideea de la care a plecat ne-a fost validată de clienți. Antreprenorii simt nevoia unor instrumente care să îi ajute în managementul businessurilor proprii şi ne bucură că am putut să acomodăm cele mai bune soluții pentru ei. Iar noi oferim mai mult decât banking. Avem o comunitate de parteneri BT Store cu care vom dezvolta în continuare platforma, pentru a oferi cea mai bună experiență clienților, cele mai bune soluții şi cei mai relevanți parteneri”. – declară Raul Rîşniță, Digital Banking Manager, Direcția Clienți IMM & Microbusiness, BT.

Mai mult decât banking pentru antreprenori

BT susține peste 250.000 de clienți companii – clienți corporativi mari şi medii, IMM-uri şi micro-întreprinderi. Banca are cel mai diversificat ecosistem de susținere a IMM-urilor din România, prin abordare, echipă, produse şi servicii. Cele mai importante programe şi facilități complementare bankingului pentru antreprenori sunt următoarele:

• BT Club oferă cursuri educație financiară pentru cei peste 25.000 de membri. În 2018, prin intermediul acestuia au fost organizate în țară 60 de întâlniri la care au participat aproape 7.000 de antreprenori.

• Întreb BT este o platformă online cu 1.000 de întrebări şi răspunsuri despre banking, produse şi servicii. În 2018, aceasta a avut un număr record de vizitatori, peste 1,26 de milioane.

• Robotul Raul este unul dintre canalele de comunicare în timp real, prin Facebook Messenger şi Skype, cu privire la despre conturile, produsele şi serviciile BT.

• Bucureştiul Întreprinzător este o platformă online care prezintă oameni şi idei care au contribuit la transformarea capitalei în cel mai întreprinzător oraş din România.

BT Store este completat periodic cu idei, parteneri şi oferte, pentru a acoperi cât mai bine nevoile unui business IMM în 360°.

În curând, Banca Transilvania va facilita integrarea unuia dintre partenerii BT Store în BT Open Banking, platformă care perminte colaborarea mai strânsă cu fintech-urile, ceea ce aduce clienților o experiență superioară în relație cu banca.

Articolul prezintă, prin intermediul specialiștilor Băncii Transilvania, noua modalitate de plată cu telefonul, dacă acesta este dotat cu tehnologia NFC.

800 de persoane interesate de găsirea unui loc de muncă în Cluj au participat la un târg de job-uri organizat la finalul săptămânii trecute de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi municipalitate.

Conform organizatorilor, la Bursa Generală a Locurilor de Muncă au participat 24 de firme, interesate să găsească personal pentru aproximativ 560 de posturi. Printre firmele care caută angajaţi la Cluj se numără companii ca Eckerle, EnergoBit, Steelcase, Emerson, Banca Transilvania sau Cora. Pe piaţa muncii e nevoie de operatori maşini, dulgheri, instalatori, sudori, electricieni, lucrători comerciali. „164 de persoane au fost selectate în vederea încadrării”, transmit reprezentanţii AJOFM Cluj.

Într-o ședință în care tranzacțiile cu acțiuni au depășit doar cu puțin echivalentul a 3 milioane de euro, indicii principali de la Bursa de Valori București au pierdut o treime de procent.

Nu a fost suflu pe bursa românească pentru încă o apreciere de 1% care ar fi anulat integral scăderea abruptă de la cumpăna dintre ani. Acum, piața testează niveluri inferioare, probabil în căutarea volumelor. După o etapă favorabilă în care 10 sesiuni dintr-un total de 11 ședințe au fost „pe verde”, astăzi piața a înregistrat cel mai important recul al acestei luni.

Indicele compozit BET Plus s-a depreciat cu 0,29%, iar indicele reprezentativ BET a avut o dinamică similară, închizând la nivelul de 8.247,58 de puncte.

Titlurile Băncii Transilvania (TLV), cele care dau tonul sentimentului pe piața românească de capital, au avut o corecție de 1,17%, până la prețul de 2,1200 lei/acțiune, pe cele mai importante tranzacțiii ale zilei, de 4,91 milioane lei. Cealaltă acțiune bancară lichidă de la cota BVB, cea a BRD Groupe Société Générale (BRD), au urcat cu 1,06%, până la prețul de 13,40 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 2,45 milioane lei.

În piața bancară a ajuns astăzi știrea potrivit căreia Bank Leumi, cea mai mare bancă din Israel, a semnat acordul de vânzare a subsidiarei din România către First Bank, bancă deținută în România de fondul american J.C Flowers.

Bursa românească a fost lipsită de forță, fapt care se vede și din rulajul pieței de acțiuni de numai 15,68 milioane lei (3,29 milioane euro). Este ceva în contrast cu ziua pozitivă pentru activele de risc la nivel mondial și care a avut aprecieri importante pentru piețele de acțiuni europene: +0,37% indicele Euro Stoxx 50, +0,44% pentru indicele FTSE100 de la Londra, +0,36% pentru indicele CAC40 de la Paris, +0,67% pentru indicele DAX30 de la Frankfurt, +0,59% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, +0,02% pentru indicele BUX de la Budapesta și -0,65% pentru indicele PX de la Praga.

La București, piața a fost trasă în jos și de declinul de 0,63% al titlurilor Fondul Proprietatea (FP), până la prețul de 0,9420 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 1,39 milioane lei. Emitentul a anunțat ieri că săptămâna trecută a răscumpărat la BVB 6,58 milioane de acțiuni proprii, pentru care a plătit 6,19 milioane lei, în cadrul programului de răscumpărare aprobat de acționari. Indicele financiar BET-FI a supraperformat pieței, cu un recul de 0,24%, până la nivelul de 35.797,19 de puncte.

Indicele energetic BET-NG a alunecat cu numai 0,03% sub referință, în contextul în care cel mai lichid din structura sa, Romgaz Mediaș (SNG) au staționat la prețul de 33,20 lei/acțiune, pe tranzacții de 2,31 milioane lei. Pe același emitent s-a realizat și singurul transfer special din piața deal, în valoare de aproximativ 809.000 de lei.

Au fost puse în vânzare biletele pentru turneul final al Cupei României la baschet masculin și pentru meciul vedetelor din Liga Națională, competiții găzduite de BT Arena din Cluj-Napoca.

Programul evenimentelor:

17 aprilie 2019 | Semifinale

17.00 | Dinamo Știința București – BC CSU Sibiu

19.30 | CSM CSU Oradea – U-Banca Transilvania

18 aprilie 2019 | Finala Cupei României

19.30 | Câștigătoarea semifinalei 1 – Câștigătoarea semifinalei 2

19 aprilie 2019 | All Star Game LNBM

19.19 | #TeamKuti vs. #TeamBobe. Concursuri  de slam dunk și de aruncări de 3 puncte, un concert Voltaj și alte surprize completează seara de 19 aprilie.

Informații despre bilete:

• 24 de lei preț bilet/meci

• 36 de lei DAYPASS la semifinalele Cupei României – miercuri, 17 aprilie

• 70 de lei ALL DAY PASS (Final Four Cupa României & ALL STAR GAME)

• Gratuitate pentru abonații U-BT la meciurile echipei U-Banca Transilvania din Cupa României; abonații ocupă locurile trecute pe abonament.

• Gratuitate pentru copii până la 7 ani

• 50% reducere pentru elevi, studenți, pensionari și abonați U-BT (la meciurile în care nu joacă U-Banca Transilvania și pot ocupa locurile de pe abonament). Reducerea se aplică doar la casa de bilete de la BTarena.

Clujenii au parte de un duel tare în semifinalele Cupei României, împotriva campioanei en-titre din Liga Națională, CSM Oradea, pe care au învins-o în trei din patru meciuri în actualul campionat. Câștigătoare în ultimele trei ediții, formația clujeană își propune un nou trofeu al Cupei României. Competiția din acest an este cu atât mai importantă, cu cât se va desfășura în Sala Polivalentă, chiar în anul Centenarului echipei. “Studenții” se declară pregătiți pentru duelul din semifinale, cu CSM Oradea, campioana Ligii Naționale, în sezonul trecut. În plus, la o zi după finală, toate vedetele din campionat vor juca în All-Star Game. 

Mihai Silvășan a prefațat partida cu orădenii. “Final Four-ul este un eveniment important pentru noi ca și echipă, suntem câștigătorii trofeului în ultimii trei ani și cu siguranță ne dorim să ne păstrăm trofeul. Jucăm în fața propriilor fani, într-un an foarte important pentru acest club. Presiunea este mare, dar toată lumea este motivată și dornică să facă un joc bun și să câștige. Trebuie să dăm tot ce avem mai bun pentru a câștiga meciul cu Oradea. Ei sunt o echipă foarte bună, sunt campionii României și vin aici cu gândul să câștige trofeul.

Până la urmă este un Final Four ca oricare altul. Totuși, în acest an important ne dorim foarte mult să le oferim suporterilor un motiv de bucurie și de mândrie. Noi ne dorim să obținem al patrulea trofeu la rând, însă trebuie să fim realiști, să ne gândim doar la joc, trebuie să luăm fiecare posesie în parte. Trebuie să fim concentrați, nu trebuie să fim distrași”, a declarat antrenorul.

Căpitanul clujenilor, Aleksandar Rasic, a vorbit, la rândul său despre turneul Final Four. “Cupa României este un obiectiv important pentru noi, am câștigat trofeul în ultimii trei ani. Nu va fi ușor, jucăm împotriva celor de la CSM Oradea, o echipă cu jucători buni, dar sper că fanii ne vor ajuta, iar așa vom avea șanse mari să câștigăm. Trebuie să ne pregătim pentru aceste jocuri, ca pentru oricare altele. Trebuie să fim concentrați, ne cunoaștem adversarii, nu cred că vor fi surprize”, a spus Rasic.

Kyndall Dykes e și el pregătit de turneul care îi poate aduce un nou trofeu în palmares. “Simt ca va fi un meci dificil, două echipe care se cunosc, de fiecare dată sunt meciuri grele împotriva lor. Noi ne dorim să câștigăm trofeul, vom ieși pe teren și vom da totul. Nu ste neapărat presiune, cât ne bucurăm că jucăm în fața fanilor noștri, care ne vor încuraja și ne motivează. Este clar un avantaj mare pentru noi”, a precizat americanul.

Partidele din turneul Final Four al Cupei României se va desfășură în 17 și 18 aprilie. Prima semifinală, dintre Dinamo București și CSU Sibiu este programată de la ora 17:00, în timp ce duelul dintre U-BT și CSM Oradea se va disputa începând cu 19:30.

Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, întrunit în ședința extraordinară de luni, 15 aprilie, a aprobat sumele care vor merge spre susținerea activităților sportive din oraș pe anul 2019. Cei mai mulți bani vor intra în conturile universitarilor, club care sărbătorește Centenarul în acest an.

Astfel, în urma votului consilierilor locali, câte 3 milioane de lei vor merge la Clubul Sportiv Universitatea, respectiv la Asociația Sportivă Fotbal Club Universitatea Cluj. Așa cum preciza în urmă cu puțin timp și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, echipa de fotbal primește cu 1 milion de lei mai mult față de anul trecut, în încercarea de a obține promovarea în primul eșalon cu ocazia aniversării a 100 de ani de la înființare. Cu toate acestea, suma cerută inițial de „studenți” a fost de 4,5 milioane de lei, în timp ce clubul prezidat de Ovidiu Vasu își dorea dublu față de cât va primi.

„În cadrul sportului a fost o poziție unanimă ca Universitatea Cluj să beneficieze de un sprijin suplimentar anul acesta, tocmai pentru a susține efortul de promovare în prima ligă. Și celelalte cluburi vor beneficia de susținere financiară din partea Primăriei pe componenta susținerii sportului de masă. Suntem la 100 de ani de Universitate la Cluj-Napoca, acest brand uriaș al orașului a rezistat în cele mai grele vremuri, cu atât mai mult trebuie susținut și acum”, declara edilul la începutul lunii aprilie.

Bani mulți și la baschet

Singura asociație care a mai trecut pragul de un milion de lei pe lista municipalității este Clubul Sportiv U-BT, cei 1,7 milioane de lei pe care îi primesc baschetbaliștii cu șanse la Cupa României și titlu apropiându-se de suma cerută inițial (2 milioane de lei). De menționat că, anul acesta, Fotbal Club CFR Cluj nu va primi niciun leu de la municipalitate, în condițiile în care nici nu a depus cerere. Totodată, deși sperau inițial la 500.000 lei, „virușii verzi” de la Sănătatea Cluj trebuie să se resemneze cu doar 90.000 lei.

Clubul Sportiv Municipal, Clubul Sportiv „Motorhome Napoca Rally Team”, Federația Română de Gimnastică Ritmică, Asociația Club Sportiv Runners Club, Clubul Sportiv Școlar Viitorul și Asociația Județeană de Judo sunt structurile sportive care se bucură de sume care au trecut pragul de 200.000 lei. Toate au cerut bani mai mulți, unele entități chiar dublu, însă vor fi obligate să se mulțumească cu mai puțin. Restul structurilor sportive ar urma să primească sume care se ridică la câteva mii de lei, trei entități – Asociația Club Sportiv Flat Out Motorsport, Asociația Județeană de Rugby Cluj și Clubul Sportiv Mănăștur – trezindu-se cu contestațiile respinse.

Amendamentul prin care noul indice ROBOR se aplică şi contractelor în derulare a fost votat şi de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, acesta urmând să se aplice tuturor contractelor începând cu 2 mai 2019, dacă va trece şi de Camera Deputaţilor.

"Comisia de Buget a aprobat amendamentul votat de Comisia economică, industrii şi servicii din Senat, un vot destul de strâns dar a trecut, prin care se aplică noile prevederi referitor la ROBOR şi la contractele în derulare. Deci începând din 2 mai la toate contractele în derulare vor aplica acelaşi regim ca şi la cele noi. Nu se consideră retroactivitate. Am stabilit clar că nu există. Se porneşte de la 2 mai încolo. Problema era dacă ştim că într-adevăr va fi o scădere, se menţine costul creditului sau va fi mai mare", a declarat Viorel Arcaş.

El a explicat că Senatul este prima Cameră a Parlamentului unde se va discuta amendamentul, iar pentru a se aplica acesta trebuie să treacă şi de Camera Deputaţilor.

Comisia economică, industrii şi servicii din Senat a votat marţi, cu majoritate de voturi, un amendament la OUG 19/2019 prin care se modifică OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, iar în urma acestuia noul indice ROBOR, bazat pe tranzacţii, s-ar putea aplica şi contractelor în derulare.

"O modificare foarte importantă la care am ţinut foarte tare. Am stabilit şi am votat în Comisia Economică ca noul indice al ROBOR-ului, acela bazat pe tranzacţii, acesta real, să se aplice şi contractelor în derulare...Sigur, băncile se opun. E vorba de a face dreptate până la capăt în sensul că, constatând că indicele ROBOR, cel care a funcţionat până acum era folosit în funcţie de cotaţii, adică era unul, am spus noi incorect calculat, şi am sesizat Guvernul României şi Banca Naţională să schimbe procedura de calcul. Ea s-a schimbat, numai că s-a făcut dreptate pe jumătate şi anume noul indice ROBOR urmează se să aplice creditelor de pe 2 mai încolo. Ori prin acest amendament noi am stabilit că şi creditelor în derulare trebuie să le se aplice noul indice întrucât am crea o discriminare faţă de cei care au astăzi contracte în derulare. Este nefiresc să existe doi indici la care să se refere ratele românilor. Unul calculat incorect şi unul calculat corect pe bază de tranzacţii. Ca atare, toţi beneficiarii de credite în lei şi cele care sunt în derulare şi cele viitoare vor beneficia de calculul noului indice în baza tranzacţiilor de pe piaţă", a declarat, marţi, preşedintele Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, Daniel Zamfir.

Întrebat despre problema ridicată de bănci, conform căreia prin aplicarea noului indice ROBOR nu se garantează rate mai mici, Zamfir a răspuns că este "o nouă perdea de fum pe care o aruncă băncile".

"Aceasta este o nouă perdea de fum pe care o aruncă băncile, pentru că până la urmă pe români îi interesează ca indicele să fie calculat corect. Este foarte greu de crezut, dacă nu imposibil să ne imaginăm că indicele pe tranzacţii va fi deasupra celui pe cotaţii, pentru că o analiză pe ultimii 10 ani arată că indicele pe tranzacţii a fost între 0,3 şi 3 puncte procentuale mai mic decât cel pe cotaţii. Este firesc să fie aşa", a afirmat Daniel Zamfir.

Potrivit modificărilor aduse în Comisia Economică, instituţiile de credit au obligaţia ca în decurs de 60 să adapteze contractul conform noilor dispoziţii legale. După expirarea termenului, prin notificare debitorului, efectele contractului sunt suspendate de drept până la momentul adaptării contractului.

OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculata rata pentru creditele în lei cu dobânda variabila va intra în vigoare începând cu data de 2 mai 2019.

Comisia economică, industrii şi servicii din Senat a votat marţi Raportul privind o eventuală manipulare a ROBOR, acesta urmând să fie înaintat luni Biroului Permanent al Senatului.

"O concluzie e cea cu privire la activitatea Consiliului Concurenţei şi a conducerii Consiliului Concurenţei şi acolo aveţi toate punctele detaliate. A doua concluzie este cea cu privire la semnalările care ne-au venit din interiorul Consiliului Concurenţei cu privire la faptul că sunt acolo nişte nereguli, persoane care nu se duc la serviciu şi aşa mai departe, ceea ce a semnalat fostul secretar general. Considerăm că nu este de datoria noastră să investigăm aceste lucruri. Aşa cum am şi vorbit cu o parte dintre dumneavoastră să înaintăm organelor abilitate, în speţă aici am semnalat Curţii de Conturi să verifice dacă lucrurile au stat aşa. E doar o declaraţie până la urmă a unei persoane. Dacă lucrurile s-au petrecut aşa sunt alţii în măsură să verifice lucrul acesta. Ca atare am trimis o sesizare către Curtea de Conturi să verifice dacă stau lucrurile aşa", a declarat preşedintele comisiei de specialitate, Daniel Zamfir.

El a spus că o altă concluzie arată nevoia unei modificări la statutul senatorilor şi deputaţilor.

"Al treilea lucru pe care vi-l propun ca şi concluzie şi discutată şi în timpul dezbaterilor noastre e cu privire la modificări legislative pe care o parte dintre noi, cei din Comisia Economică, ne dorim să le facem cu privire la statutul deputaţilor şi senatorilor. Acela de a avea o serie de sancţiuni pentru parlamentarii care refuză în mod repetat să se prezinte la Comisia de anchetă", a afirmat Daniel Zamfir.

El a menţionat că este vorba de cazul senatorului Florin Cîţu care a refuzat invitaţiile Comisiei.

În ceea ce priveşte Consiliul Concurenţei, Daniel Zamfir susţine că preşedintele instituţiei a avut un comportament de "neacceptat".

"Este din punctul meu de vedere de neacceptat faptul că preşedintele Consiliului Concurenţei a refuzat să ne pună la dispoziţie documente. Nici măcar nu a invocat motivul pentru care refuză să ne pună la dispoziţie. Pur şi simplu nu a răspuns sub nicio formă solicitărilor noastre. Astfel de atitudine a unui şef de instituţie care este în subordinea Parlamentului din punctul meu de vedere este de netolerat. Ca atare cred că era obligaţia noastră să semnalăm şi aceste lucruri în acest raport", a declarat Daniel Zamfir.

El precizat că Raportul va fi înaintat luni Biroului Permanent al Senatului. De asemenea, luni va fi organizată o conferinţă de presă în cadrul căreia vor fi prezentate concluziile Raportului.

Plenul Senatului a adoptat, pe data de 11 februarie, un proiect de hotărâre prin care a acordat un termen de 60 de zile Comisiei economice, industrii şi servicii să deruleze o anchetă privind modul în care Consiliul Concurenţei a închis, în 2013, o investigaţie referitoare la o eventuală manipulare a ROBOR. Au fost audiaţi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, trezorierii din acea perioadă ai unor bănci şi alte persoane care au oferit unele informaţii.

Preşedintele Comisiei economice din Senat şi-a exprimat nemulţumirea că senatorul PNL, Florin Cîţu, trezorier al ING la acea vreme, şi Nicolae Cinteză, director în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), nu s-au prezentat la audierile din comisie.

La începutul lunii februarie, preşedintele Consiliul Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, anunţa, într-o conferinţă de presă, că va pune la dispoziţia Parlamentului toate documentele legate de investigaţia din 2008 privind nivelul ROBOR, după ce va elimina din raport datele cu caracter personal.

În data de 26 februarie, Chiriţoiu a fost audiat în cadrul comisiei de specialitate din Senat şi a afirmat că instituţia pe care o conduce nu a găsit dovezi din care să reiasă că băncile s-au înţeles între ele în octombrie 2008 pentru a creşte nivelul indicelui ROBOR. Potrivit acestuia, autoritatea de concurenţă a pornit acea investigaţie după ce s-a autosesizat în urma mai multor informaţii apărute în presă.

Pe 25 martie 2019, Biroul permanent al Senatului a decis să trimită o scrisoare guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pentru a-i solicita să le permită directorilor din BNR, Nicolae Cinteză şi Şerban Matei, să vină la Comisia economică pentru a fi audiaţi. Scrisoarea a rămas, însă, fără răspuns.

Consiliul Concurenței a suspectat băncile că s-au cartelizat pentru creșterea ratelor de dobândă în octombrie 2008. A mers în control, a adunat documente și a ajuns la concluzia că de vină pentru creșterea ratelor a fost criza financiară internațională. Detaliile picante prezentate în raportul desecretizat arată ce au discutat trezorierii băncilor între ei, cum au fost unii amenințați de BNR cu sancțiuni, cine s-a supus intervenției băncii centrale și cine a profitat de ea și ce bănci străine speculau pe leu, dar și clienții căror bănci au suportat creșterile dobânzilor.

E toamna anului 2008 și piețele financiare sunt într-o febră care indică septicemie. Lehman Brothers, bancă americană de investiții cu active de 639 de miliarde de dolari (de 5 ori și jumătate mai mari decât ale întregului sistem bancar românesc), intră în faliment. În București, declarațiile oficialilor sunt atât de optimiste că mai au puțin și transformă criza într-o oportunitate colosală pentru români. Dacă în septembrie 2008 Călin Popescu Tăriceanu, fost premier și actual președinte al Senatului, îi trimitea pe cetățeni să cumpere casele depreciate din America, în octombrie leul o ia la vale și economia românească e lăsată fără bani de către BNR, care vrea să protejeze cursul de schimb.

Banca centrală ia o retorică ostilă la adresa pieței, declamă un atac speculativ și spune că „a interceptat” un email incriminatoriu. Consiliul Concurenței se autosesizează, merge în control la bănci, studiază problema vreme de câțiva ani și ajunge la concluzia că băncile nu ar fi făcut un cartel pentru creșterea ROBOR.

Dar acestea nu sunt noutăți. Noutatea o reprezintă detaliile din raportul publicat la mulți ani distanță, care arată panica generalizată din piață, jupuirea reciprocă dintre bănci, intervenția aspră a BNR pentru a ține leul, în prag de alegeri, și câteva informații despre băncile străine care speculau pe leu, toate acestea în mailuri bancare interne puse în premieră la dispoziția publicului, după ce Consiliul Concurenței a publicat o variantă redactată a raportului integral de investigație.

Dar de ce discutăm în 2019 despre evenimente petrecute în urmă cum mai bine de 10 ani?

Episodul anchetei CC declanșate în 2008 a intrat din nou în atenție după ce același indicator care a crescut în fulminant în octombrie 2008, anume ROBOR, a crescut, mult mai puțin, și în ultimii doi ani. Dacă în 2008 eram într-o furtună financiară ce s-a dus în cea mai mare criză economică globală de după cea din ‘30, în 2018 și 2019 suntem într-o perioadă de reaprindere a tradiționalei inflații românești, cu dobânzile de rigoare.

Chiar și așa, politicienii de la putere au considerat că există o manevră ocultă în spatele creșterii dobânzilor. Au crescut dobânzile BNR, cele interbancare și, implicit, ROBOR la 3 și 6 luni, care reprezintă referința pentru creditele în lei cu dobândă variabilă. Creșterea este de la 0,8% la circa 3,5%. Mare, dar încă sub rata inflației. Europa și, implicit, România, se găsește în situația anormală în care ratele interbancare sunt sub cele ale inflației. Prețurile din piața românească au crescut cu 4% față de anul trecut (inflația a ajuns și la peste 5%), însă rate interbancare de peste 3% reprezintă o surpriză pentru politicienii care au împins o creștere a deficitelor la cele mai ridicate niveluri de după criză.

ROBOR a fost atacat, în primă fază, de Darius Vâlcov, responsabilul cu politicile economice și fiscale din Cabinetul Dăncilă și de ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici. Daniel Zamfir, artizanul mai multor legi care vizează sistemul bancar, dintre care cele mai multe au fost declarate neconstituționale, a preluat ideea că băncile manipulează ROBOR și a început o anchetă în comisia economică din Senat. BNR a venit la interviu, dar și alți actori, printre care și Lucian Isar, fostul șef al trezoreriei Bancpost din 2008.

Ce susține Zamfir este că băncile comerciale sunt într-un cartel, sprijinit de BNR, care are ca scop creșterea costurilor creditelor românilor prin ROBOR și că indicatorul nu este reprezentativ pentru împrumuturi, astfel că trebuie înlocuit. Zamfir este cel care a cerut desecretizarea raportului CC.

Isar, unul dintre cei mai mari critici ai BNR și, în special, ai guvernatorului Isărescu, susține că banca centrală a avut o intervenție catastrofală în 2008, care a dus la adâncirea recesiunii. Isar dă vina mai degrabă pe BNR pentru episodul din 2008 și pe băncile „prietene”, după ce a fost practic demis de către banca centrală din poziția de trezorier pentru acel episod. Isar, soțul fostei co-președinte PNL Alina Gorghiu, s-a împăcat cu Isărescu și a început un doctorat cu guvernatorul în 2014, a revenit în sistemul bancar, a șters toate articolele critice de pe blog, după care s-a certat din nou cu șeful BNR și a revenit la poziția foarte critică.

Florin Cîțu este alt personaj taxat de BNR după episodul din 2008. A fost concediat de către ING și a intrat ulterior în politică, în PNL, fiind ales senator în 2016. Cîțu a fost și el unul dintre marii critici ai BNR, însă a revenit pe poziții moderate mai cu seamă în ultimul an, când a luat apărarea băncii centrale în fața atacurilor fostului coleg Zamfir.

Ce conține documentul

Extrase ale discuțiilor dintre trezorierii băncilor. Discuții între trezorierii băncilor și conducere. Cotațiile pe fiecare bancă la fixingul ROBID-ROBOR, respectiv ale tranzacțiilor realizate în piața interbancară. Clasamentul băncilor care au transferat costurile mai mari din piață clienților.

Ce nu conține documentul

Volumele plasate de fiecare bancă în piața interbancară. Pozițiile nete ale băncilor. Pozițiile băncilor cu clienții comerciali, inclusiv bănci nerezidente, adică împrumuturile făcute de către bănci la rate ridicate de dobândă, în contextul momentului, către firme financiare și nefinanciare, inclusiv către băncile străine care se presupune că aveau poziții scurte pe leu și care aveau nevoie acută de finanțare pentru a le menține sau închide. Sunt menționate numele Credit Suisse și Goldman (Sachs?) ca restante către Bancpost cu câteva sute de milioane de lei, pentru care trebuie să plătească penalități.

Calendarul evenimentelor

• septembrie 2008 – leul intră pe o pantă de depreciere, pe fondul deteriorării acute a mediului financiar internațional

• 1 septembrie – leul e la 3,5 unități/euro (chiar mai bun decât minimul din an de 3,7/euro) și începe tendința de depreciere

• 15 septembrie – Falimentul Lehman Brothers

• 15 – 18 septembrie – leul se depreciază din ce în ce mai rapid (3,7/euro)

• 18 – 22 septembrie – leul recuperează o parte din pierderi (3,6/euro)

• 23 septembrie – leul reintră pe panta de depreciere abruptă

• 29 septembrie – presiunea pe leu crește (3,7/euro)

• 2 octombrie – întâlnire BNR cu trezorierii băncilor

• 6 octombrie – leul ajunge la cel mai rău nivel istoric (3,9/euro, cu bătaie spre 4). BNR intervine puternic în piață și vinde peste 1 miliard de euro din rezervă până la finele lunii

• 8 – 14 octombrie – leul se apreciază considerabil până la sub 3,8/euro

• 16 – 22 octombrie – dobânzile interbancare explodează – ROBOR ON ajunge la 57%, tranzacțiile între bănci se reduc ca volum, media ajunge la 44%

• 22 octombrie – leul ajunge la cel mai bun nivel de la falimentul Lehman Brothers (3,6 lei/euro)

• 23 octombrie – ultima zi a perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii pentru perioada curentă. BNR publică draftul noii norme privind plafonarea ROBOR

• 24 octombrie – norma privind plafonarea ROBOR e adoptată de către BNR, cu intrare în vigoare din 29 octombrie. ROBOR scade la 17,8%.

• 25 octombrie – scadența trimestrială a obligațiilor fiscale ale agenților economici către Trezorerie

• 27 octombrie – S&P retrogradează România la categoria junk – cel mai redus rating din UE la acel moment

• 30 noiembrie – alegerile parlamentare

• 1 ianuarie 2009 – leul ajunge la 4 unități/euro, unde încerca să ajungă cu mai puțin de trei luni mai devreme

Cum a pornit investigația. A fost deschisă în 29 octombrie 2008

„În cursul lunii octombrie 2008 au fost observate anumite disfuncționalități, susținute și de un număr ridicat de petiții din partea cetățenilor privind creșteri ale ratelor dobânzii la creditele contractate de la instituțiile financiare”, arată raportul Consiliului.

CC mai scrie că au apărut multe articole în presă care citau oficiali ai băncii centrale „referitoare la comportamentul comercial concertat al unor bănci comerciale române”, care doreau să țină dobânzile sus pentru a recupera artificial de la clienții comerciali pierderile făcute pe speculațiile valutare, citând, în fapt, declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu, făcute în 22 octombrie. Concurența mai adaugă și declarațiile șefului supravegherii din BNR, Nicolae Cinteză, care spunea că banca centrală „a interceptat un e-mail trimis de trezorierul unei bănci ce îndemna trezorierii altor bănci să urce cotațiile la dobânzile interbancare”.

„În urma centralizării ratelor dobânzii cotate de toate băncile participante la calculul indicilor de referință de pe piața interbancară ROBID - ROBOR, BNR a evidențiat că o parte dintre ele au oferit cotații variind între 14 și 38%, în timp ce altele au cotat între 14 și 99%”, se arată în raport.

Interesant este că CC spune că aspectele de mai sus, dar și unele rezultate dintr-un studiu realizat împreună cu firma de audit și consultanță KPMG (care a lucrat și lucrează ca auditor pentru bănci, dar și în diferite proiecte), i-a dus la concluzia deschiderii unei anchete. Cu alte ocazii, când ROBID-ROBOR a explodat (cel mai recent, față de 2008, în aprilie 2007), Concurența n-a considerat necesar să declanșeze nicio anchetă, deși am avut și atunci rate ale ROBOR ON de peste 50%, față de un nivel anterior de circa 8%.

ROBID-ROBOR reprezintă fotografia dobânzilor din piața interbancară la ora 11. Cele 10 bănci din panel pun cotații într-o pagină a terminalelor Reuters pentru mai multe scadențe ale celor doi indicatori pentru dobânzile pe care sunt dispuse să le plătească pentru a atrage depozite, respectiv pentru dobânzile pe care le percep pentru a oferi bani cu împrumut, la mai multe scadențe, de la overnight la 12 luni. Toate băncile din panel văd cotațiile respective și pot iniția tranzacții la ratele afișate de celelalte bănci, cotațiile fiind considerate ferme, adică trebuie onorate până la o limită de câteva milioane de lei.

Potrivit regulamentelor, în mod normal, diferența dintre ROBID-ROBOR putea fi foarte mică (doar 0,5 puncte procentuale pentru scadențele de până la 3 luni). Însă diferența putea ajunge la un nivel nelimitat dacă cotațiile pentru depozitele plasate (ROBOR) ajunge la un nivel de 1,5 ori peste rata dobânzii la facilitatea de credit, lucru care s-a și întâmplat în acea perioadă.

Emailul lui Mihoc

Emailul „interceptat” de către BNR a fost trimis, în 21 octombrie, de către Bogdan Mihoc, trezorier-șef al UniCredit și șeful asociației trezorierilor, care atenționa colegii din celelalte 9 bănci că pun cotații în pagina de fixing care sunt mult în afara pieței. Pe scurt, Mihoc le transmitea concurenților că folosesc rate nerealist de mici pentru ROBID-ROBOR, în timp ce în piață atrag sau plasează banii la dobânzi mult mai ridicate, lucru ce denaturează scopul pentru care există acești indicatori, anume acela de a reprezenta o referință „credibilă” a pieței. Totodată, Mihoc mai precizează că deja clienții știu că dobânzile sunt mari în piață, din moment ce banca a ajuns să atragă depozite la rate de până la 40% pe an.

Anterior, trezorierul UniCredit își informaseră superiorii că vrea să obțină de la celelalte bănci o creștere a cotațiilor bid (la depozitele atrase) – adică a ROBID, lucru ce ar fi redus ecartul de dobândă din piață. Cu alte cuvinte, Mihoc suspecta, probabil, că băncile ar trebui să pună dobânzi mai mari pentru sumele pe care vor să le împrumute la fixing, dar nu o fac. Raportul arată că cele mai multe bănci cotau dobânzi mai mari pentru depozitele atrase decât în intervalul de stabilire a ROBID.

Trezorierul RBS (Martin Bakelaar) răspunde că prețurile puse în pagina de fixing sunt corecte, în condițiile în care băncile au lichiditate și/sau au acces la împrumuturi de la BNR, în timp ce nu li se permite să furnizeze lichiditate către alte bănci.

UniCredit revine și susține că nu contestă nivelul diferenței (spread-ului) dintre ROBID și ROBOR, ci validitatea cotațiilor de la fixing în comparație cu piața – aflată mult mai sus – lucru ce ar putea fi categorisit ca manipulare a pieței.

Trezorierul Bancpost (Lucian Isar la acel moment) transmite mailurile conducerii și comentează că „noi nu suntem implicați”.

Pe 23 octombrie BNR vine cu plafonarea nivelului maxim al ROBOR. Trezorierul sucursalei ING Bank din România (Florin Cîțu), trimite o invitație pentru colegii din celelalte bănci și pune în discuție validitatea noii norme BNR.

Reprezentantul UniCredit îi răspunsese, după primul email, că a deschis discuția din poziția de reprezentant al Asociației Trezorierilor și că ar vrea ca la întâlnire să fie și un reprezentant al BNR.

„RZB is fucked up”

Raportul precizează că au avut discuții între UniCredit și alte bănci, precum Raiffeisen, BCR și BRD, care nu sunt prezentate, dar care l-au nemulțumit pe trezorierul UniCredit, care a cerut ca structura de business a băncii să încerce să atragă clienții corporate ai celor trei bănci, după ce acestea și-au lăsat debitorii fără liniile de credit, în contextul deficitului de lichiditate.

Această informație este interesantă din perspectiva impactului pe care l-a avut criza de lichiditate de la acel moment pe finanțarea economiei reale și arată că seceta de bani instaurată de BNR pentru protejarea cursului a avut efecte tangibile asupra finanțării firmelor, lucru pe care raportul CC nu îl analizează, însă.

Referința din emailul original (în engleză) la situația Raiffiesen Bank este tradusă într-un mod politicos de CC, ca pe casetele cu vocea Irinei Margaretei Nistor. Trezorierul UniCredit spune despre banca austriacă că este „fucked up”.

Consiliul a analizat dobânzile practicate de către bănci în procedura de fixing în comparație cu data de 21 octombrie, după trimiterea primului email, și a observat că acestea au variat semnificativ între bănci. Cu alte cuvinte, băncile nu s-au aliniat la cerințele UniCredit – unele au majorat ratele, altele le-au redus.

BNR a chemat la discuții conducătorii și trezorierii a 6 bănci „cu privire la cotațiile excesive ale ratelor dobânzilor”, și pe reprezentanții altei bănci „pentru clarificări privind operațiunile de clearing pe care aceasta le-a efectuat cu instituții financiare nerezidente, precum și referitor la pozițiile rămase deschise în cadrul operațiunilor realizate pe piața interbancară”, acuzând o disfuncționalitate a pieței interbancare și solicitând „intrarea în normalitate”, în timp ce justifica plafonarea ROBID/ROBOR ca măsură necesară pentru a preveni transmiterea costurilor către clienți.

Discuțiile cu BNR sunt prinse în mailurile interne trimise de reprezentanții ING și RBS.

ING a fost acuzată de o politică de preț agresivă, pentru că a luat bani cu dobânzi ridicate de la băncile locale pentru a-i da mai departe băncilor străine (probabil la un preț și mai ridicat). De asemenea, ING mai susține și că scăderea dobânzilor din piață a fost rezultatul discuțiilor dintre BNR și bănci.

BNR crede că Credit Swiss e cel mai mare speculator de pe piața românească și că România nu va ajunge în criza regiunii

Trezorierul RBS spune, într-un alt email intern, că BNR va solicita demisiile președintelui băncii și directorului executiv și îi va da avertisment lui dacă nu va scădea ROBOR. Totodată, reprezentantul RBS spune că BNR i-a transmis că sunt „volume speculative masive” în piață, că banca elvețiană Credit Swiss e cel mai mare speculator din piață, care urmăresc să deprecieze leul, dar că România nu va ajunge în situația crizei din țările vecine.

În mod ironic, România a avut cea mai acută criză economică din regiune în 2009, cu o cădere de circa 7% și una dintre cele mai adânci deprecieri ale cursului de schimb.

BCR a luat de la BNR „miliarde” de lei prin facilitatea Lombard (suma este cenzurată), în 20 și 21 octombrie. La aceeași sursă a apelat și Raiffeisen, fără ca suma să fie precizată. BRD a luat 722 de milioane de lei de la BNR printr-o operațiune de swap valutar în 22 octombrie, ceea ce înseamnă că a luat lei contra valută cu obligația de răscumpărare la o dată ulterioară.

BNR limitează administrativ dobânzile

După noua normă BNR, începând cu 24 octombrie, băncile au înregistrat aproape aceleași cotații în pagina de fixing, în jurul a 17,8% aliniindu-se în preajma plafonului „recomandat” de 25% peste dobânda Lombard, precizează Raportul.

Interesant este și cum CC face o voltă logică atunci când descrie intervenția BNR de plafonare a dobânzilor. Astfel, spune Consiliul, BNR a intervenit în piață pentru a limita administrativ ROBID/ROBOR, în interesul consumatorilor, dar nu a urmărit să afecteze comportamentul comercial al băncilor, deși acesta a fost efectul în realitate al deciziei.

Raportul precizează că „dobânda variabilă percepută populației nu mai reflectă în mod real costurile de finanțare ale instituțiilor de credit, acestea finanțându-se la prețuri mai ridicate pe piața monetară interbancară”.

BNR nu numai că a chemat la discuții băncile să le avertizeze să coteze ROBOR mai jos, dar intervenția de reglementare în sine asupra cotațiilor de fixing nu avea cum să aibă alte efecte pe termen scurt decât prezentarea unor rate nereale, sub cotațiile de piață.

Altfel, chiar dacă nu pot fi echivalate total, intervenția BNR aduce cu cea a senatorului Daniel Zamfir, care a propus limitarea dobânzilor ce pot fi încasate de către bănci de la persoanele fizice, tot în „interesul consumatorilor”.

În timp ce propunerea lui Zamfir, adoptată de Parlament, a fost declarată neconstituțională, intervenția BNR n-a fost contestată la acel moment decât de unii angajați ai băncilor – la cenzura CCR nu avea cum să ajungă, pentru că actele administrative nu sunt supuse controlului de constituționalitate.

RBS se plânge la BNR că a pierdut bani cu ING după ce a cotat conform noilor indicații

După norma BNR doar două bănci nu au scăzut cotațiile – ING nu a cotat, iar CEC a cotat la peste 20%.

Cum participarea la fixing obliga băncile să se expună ferm pe cotații la limite de 5 milioane de lei (pentru scadențe de până la 3 luni), 3 milioane de lei (pentru scadențe de 3-6 luni) și 2 milioane de lei (6 luni – un an), o bancă ce te lovește în ele îți poate provoca pierderi, lucru ce s-a și întâmplat și a adus nemulțumirea unor trezorieri la acel moment.

RBS, solicitată anterior de BNR să scadă urgent dobânzile cotate, a împrumutat ING cu 5 milioane de lei pe 3 luni la 17,5% în cadrul fixingului și apoi a ajuns în situația în care să nu mai găsească bani la aceeași dobândă în altă parte, lucru ce i-a adus o pierdere de 75.000 de euro.
 

Mai mult, RBS a trimis și un mail Băncii Naționale în care s-a plâns că ING și CEC au luat bani sub nivelul piețe.

Sunt prezentate și discuțiile cu alți trezorieri de la alte bănci în cadrul procedurii de fixing, care se cam cotesc că coteze. Deja piața se uită cu teamă la posibilitatea de a fi lovită la noile limite, din moment ce aproape toți s-au aliniat condițiilor BNR.

Traderul Raiffeisen Bank îi spune direct celui de la RBS că nu vrea să coteze la ROBOR, având în vedere că există posibilitatea să fie nevoit să dea bani pe termen lung la o dobândă impusă de BNR. Despre această conversație Consiliul Concurenței spune că este „de natură n indica o posibilă înțelegere bilaterală”, dar concluzionează că nu ar fi putut, prin ea însăși să denatureze funcționalitatea indicelui ROBOR.

Bancpost consideră că situația e, potrivit noilor reguli, „bătaie de joc”, din moment ce ar putea fi pusă în situația să dea câte 5 milioane de lei la fiecare scadență din fixing la o dobândă redusă.

Doar câteva bănci au fost active începând cu 23 octombrie în piață în timpul celor 15 minute după fixing. Se remarcă ING, care a luat bani de la mai multe bănci la dobânzi reduse în comparație cu piața (sumele sunt neprecizate), lucru ce arată că nu a luat în serios cerința de reciprocitate ce ar fi fost cerută de către BNR anterior și că cel mai probabil a făcut bani pe seama celor care s-au aliniat cerințelor BNR.

Totodată, Concurența consideră că alinierea la plafonul de dobândă impus de BNR nu reprezintă vreo cartelizare a băncilor, din moment ce acestea s-au aliniat la noile prevederi legale și au încercat să limiteze pierderile.

BNR susține că a fost atac speculativ

Consiliul Concurenței prezintă și opinia BNR față de acel episod – de fapt este vorba despre raportul realizat de Lucian Croitoru, în care arată că reducerea lichidității de la acel moment a fost rezultatul unui atac speculativ. Astfel, băncile cu deficit de lichiditate, care nu aveau suficiente titluri de stat au apela la împrumuturi de la cele cu exces de bani, însă erau în concurență pentru aceste sume cu băncile străine care speculau pe leu, astfel că băncile cu exces de lichiditate au exploatat situația și au impus creșteri mari ale ratelor de dobândă, rată, pe scurt, Croitoru.

Spațiul pentru o bancă din România să lanseze un atac speculativ sunt reduse, din moment ce poziția valutară este limitată administrativ la 10% din fondurile proprii la finele fiecărei zile lucrătoare. Cu alte cuvinte, băncile din sistemul bancar românesc nu pot susține un atac speculativ pe leu, pentru că nu pot, legal, să parieze sume suficiente pe deprecierea leului.

Pe de altă parte, băncile străine sau alte firme financiare pot să facă pariuri substanțiale pe o mișcare de depreciere a leului. Ele pot lua o poziție scurtă pe moneda pe care o văd vulnerabilă, sperând să câștige bani.

Pentru ca o bancă străină să obțină profituri din deprecierea unei monede, atunci trebuie în primul rând să obțină moneda respectivă printr-un împrumut de la o bancă din piața respectivă. În cazul României, banca străină trebuia să împrumute lei la o anumită scadență și o dobândă negociată și să vândă ulterior leii contra euro, sperând că și alte bănci vor face același lucru. Când banca centrală se vede nevoită să renunțe la apărarea cursului, fie din lipsă de rezerve, fie din alte motive, atunci moneda locală se depreciază substanțial, banca speculatoare vinde euro și încasează mai mulți lei, sumă din care cu o parte achită împrumutul ajuns la scadență, iar restul intră la profit.

O condiție esențială pentru un atac speculativ este să ai de unde să împrumuți lei până la scadența contractului. Dacă nimeni nu te împrumută, atunci există riscul să nu poți achita contractul la termen și să nu poți închide poziția scurtă – fie că atacul a reușit sau nu, dobânzile penalizatoare curg.

Ce vedem din datele prezentate în Raport este că cel puțin două bănci străine au avut dificultăți în a plăti sumele împrumutate.

Bancpost împrumutase Credit Swiss cu 154 de milioane de lei (cel puțin) bani pe care banca londoneză nu-i plătiseră timp de 3 zile după scadență, motiv pentru care penalitățile ajunseseră la 500%. Aceeași situație și cu Goldman Sachs, care întârzia cu plata a 100 de milioane de lei.

Chiar și cu o piață puțin adâncă precum cea românească, sumele sunt mici pentru a constitui spatele unui atac speculativ. Raportul CC este, însă, sărac în detalii în această privință.

BRD a înregistrat 9 incidente de decontare între 6 - 31 octombrie, când contrapartidele nu au plătit sume totale de peste 280 de milioane de lei.

Cum se traduce intervenția BNR asupra băncilor de la acel moment e în nemulțumirea că acestea au finanțat pozițiile scurte ale băncilor străine pe leu, adică a ceea ce a numit atacul speculativ, prin furnizarea lichidității în lei necesare pentru închiderea acestor poziții pe profit. Trebuie precizat că afacerea se poate să se fi dovedit costisitoare pentru cei care au pariat pe deprecierea leului mai târziu după puseul inițial, în condițiile scumpirii swap-urilor valutare – aici ne lipsesc informații concrete – dar este aproape sigur că a fost profitabilă pentru băncile locale care le-au împrumutat pe cele străine la dobânzi foarte ridicate.

Diferențialul dintre Lombard și contrapartidele interne în deficit de lichiditate asigura un profit substanțial, astfel că putem prezuma că plasarea banilor către băncile care doreau să închidă pozițiile scurte aducea chiar și mai mult, ca urmare a penalităților contractuale.

Transmiterea costurilor către clienți

Raportul arată că unele bănci au luat măsuri după episodul de creștere a dobânzilor interbancare ca acestea să nu fie transmise clienților cu credite cu dobânzi variabilă. Însă nu toate băncile și nu pentru toate creditele.

Au fost afectate octombrie 2008 au afectate direct de creșterea ROBOR peste 212.000 de credite, respectiv circa 4,5% din cele peste 4,7 milioane de credite în lei aflate în portofoliul celor 10 bănci din panelul de fixing. Soldul creditelor afectate este de 14,6 miliarde de lei, față de un sold total de aproape 76 de miliarde de lei la acel moment.

ING avea cele mai multe împrumuturi legate de ROBOR și a transmis integral noile costuri clienților, fiind urmată de BRD și Raiffeisen Bank în acest clasament.

Deputații din comisia de buget au întocmit, marți, raport de adoptare proiectului de lege, inițiat de președintele PSD Liviu Dragnea și senatorul Șerban Nicolae, prin care Banca Națională a României este obligată să aducă în țară aproape toată rezerva de aur ținută în Londra, la Banca Angliei. Social-democrații au eliminat însă din proiect inclusiv prevederea prin care BNR putea menține doar 5% din rezerva de aur în străinătate, astfel că dacă proiectul va intra în vigoare, Banca nu va putea deține nici măcar un gram de aur în afara țării. Atât Consiliul Legislativ, cât și BNR avertizează că o astfel de modificare a statului BNR are nevoie de avizul Băncii Centrale Europene.

Proiectul de lege, care va fi transmis acum la votul din plen al Camerei Deputaților, modifică Legea 312/2004 privind statutul BNR, iar la capitolul rezerve, în comisia de buget, o nouă modificare a limitat complet posibilitatea ca banca centrală să mai țină aurul în afara țării.

”Din rezerva constituită, Banca Națională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obținerii de venituri. Depozitele de aur constituite de Banca Națională a României în străinătate nu pot depăși 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă", se arăta în proiectul adoptat de senatori la 1 aprilie și susținut de senatorul PSD Șerban Nicolae incluisv în comisia de buget de la deputați.

Această prevedere a fost însă, acum, eliminată complet din proiect și, prin modificarea adusă de deputații PSD, proiectul stabilește, paradoxal, la capitolul ”Rezerve internaționale” ale BNR, că sunt constituite exclusiv din ”aur deținut în tezaur în țară”.

BNR propusese varianta ca, pentru aurul depozitat în străinătate, să fie informat în prealabil Parlamentul, dar acest amendament, asumat de deputații USR, a fost respins la vot.

De asemenea, amendamentul USR de eliminare a articolului care restrânge dreptul BNR de a deține aur în străinătate a fost respins de majoritatea PSD-ALDE.

Opoziția s-a opus proiectului, arătând că o astfel de repatriere pune în pericol posibilitatea Guvernului de a se împrumuta pe piețe externe.

"Scopul principal al rezervelor de aur din străinătate nu este acela de a produce venituri, ci de a constitui o garanție reală, verificată de terțe părți, pentru capacitatea de plată a României. Creditorii externi pot verifica în orice moment, și mai ales în perioadele dificile din punct de vedere economic sau geopolitic, rezervele României. Rezervele de aur pot fi imediat transformate în valute, asigurând astfel o lichiditate ridicată și credibilitatea externă. De asemenea, rezervele de aur deținute de România în străinătate asigură costuri reduse pentru împrumuturile externe și un rating favorabil. În orice caz, este incert cum aceste rezerve ar produce venituri dacă ar fi deținute în România. Repatrierea rezervelor de aur ale României ar elimina toate avantajele curente fără a aduce niciun beneficiu," a declarat deputatul USR Cosette Chichirău.

Senatorul Nicolae Șerban a respins argumentele opoziției, arătând ca rezerva valutară nu ar avea nicio legătură cu rating-ul de țară al României.

Rezerva de aur s-a menținut în ultimii ani la 103,7 tone și avea o valoare estimată la 3,84 miliarde de euro la finele anului trecut. Oficialii băncii centrale au declarat, de-a lungul timpului, când s-a discutat despre aurul României, că acesta este păstrat la Londra la Banca Angliei pentru a oferi credibilitate țării. "(...) aurul este parte din rezerva noastra internațională. E rezerva internațională, nu e rezerva internă. Toata rezerva internațională a unei țări se ține in exterior, că de-aia se numește rezerva internațională", declara guvernatorul Mugur Isărescu în urmă cu peste doi ani.

"Nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele", spunea Isărescu.

Acum, însă, inițiatorii susțin că economia României nu este în fața unor pericole economice semnificative, astfel că nu se mai justifică păstrarea aurului în afara granițelor.

„Față de perioada anterioară aderării României la Uniunea Europeană, pe fondul atingerii statutului de economie funcțională de piață, dar și față de perioada de criză financiară inte1națională, situația actuală este semnificativ îmbunătățită, îndreptățind o abordare diferită în privința unora dintre practicile prudențiale. Perspectivele se mențin pe linia unei evoluții similare, fără pericolul unor crize semnificative, blocaje sau alte influențe negative majore”, se arată în proiect.

În expunerea de motive la proiectul de lege în discuție, inițiatorii estimează că 65% din aurul țării se află în străinătate. 

“Pentru această cantitate de aur BNR nu mai realizează niciun fel de venituri (specifice operațiunilor speciale de tranzacționare, inclusiv prin constituirea de garanții) ci, dimpotrivă, achită contravaloarea costurilor de depozitare. Nimic din situația economică a României nu mai justifica păstrarea unei asemenea cantități de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condițiile în care această rezervă poate fi păstrată și suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din țară”, este argumentul avansat.

O altă prevedere amendată în comisii menționează că BNR raportează "de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile" Guvernului și Parlamentului dacă există pericolul dminuării rezervelor internaționale la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului și va arăta și care sunt măsurile macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situației. Față de forma inițială a legii, modificarea adaugă termenul de 20 de zile. 

Banca Națională a României (BNR) a anunțat recent că rezervele valutare administrate de banca centrală erau, în 31 martie, de 32,03 miliarde euro, cu 461 milioane euro mai mici față de cele înregistrate în 28 februarie.

Consiliul Legislativ, cât și BNR avertizează că o astfel de modificare a statului BNR are nevoie de avizul Băncii Centrale Europene.

Inițiatorul Șerban Nicolae susține însă că este vorba de suveranitatea legiuitorului național și că ”statutul BNR rămâne neschimbat” în ce privește raportul față de alte instituții și în privința atribuțiilor ce revin băncii centrale naționale. 

Repatrierea rezervelor este la modă printre statele lumii, însă strategiile diferă

În ultimii ani mai multe țări au repatriat rezervele de aur. Olanda a adus, în 2014, peste 122 de tone din aurul ținut la New York, însă încă menține 69% din cele 612 tone în afara țării - la New  York, Ottawa și Londra.

Germania a adus peste 530 de tone din plasamentele la New York și Paris în perioada 2013-2016, puțin peste o treime din rezervele totale de aur de 1.500 de tone. Până în 2020 banca centrală a Germaniei plănuia să mai țină 37% din rezervă la New York și 13% în Londra, iar restul de jumătate în Frankfurt.

Banca centrală a Ungariei a anunțat, în primăvara anului trecut, că va aduce în țară cele trei tone de aur ținute la Londra, adică întreaga rezervă. Ulterior, Ungaria a început să cumpere aur și a crescut de 10 ori deținerile până în toamna anului 2018, la 31,5 tone.

Venezuela a adus, în 2012, 160 de tone de aur din rezervele ținute în America și Europa. Anul trecut a încercat să transfere încă 14 tone de la Londra, însă Banca Angliei a refuzat transferul, la solicitarea Statelor Unite.

Banca Naţională a României nu poate accepta integral propunerile de amendamente primite de la senatorul Şerban Nicolae privind propunerea legislativă referitoare la statutul BNR care vizează limitarea rezervelor de aur ale ţării din străinătate, a declarat, marţi, expertul principal la BNR Adrian Dumitrescu, care a adăugat că orice modificare a acestei legi presupune consultarea "obligatorie" a Băncii Centrale Europene.

"Banca Naţională a României nu poate susţine propunerea legislativă în discuţie în forma adoptată de Senat şi nici nu poate accepta integral propunerile de amendamente primite de la senatorul Şerban Nicolae. În primul rând, doresc să subliniez că, potrivit legislaţiei europene, orice iniţiativă de modificare a Legii 312 privind statutul BNR presupune consultarea obligatorie a Băncii Centrale Europene înaintea adoptării propunerii legislative de către Parlament, astfel încât avizul acestei instituţii europene să poată fi luat în considerare. În al doilea rând, aş dori să subliniez că, potrivit Băncii Centrale Europene, atribuţia băncilor centrale privind deţinerea şi administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre implică luarea unor decizii privind deţinerea, păstrarea, dispunerea, negocierea şi administrarea zilnică, precum şi administrarea pe termen lung a rezervelor internaţionale", a explicat Dumitrescu, la dezbaterile din Comisia pentru buget a Camerei Deputaţilor.

Potrivit acestuia, BNR consideră că noul amendament referitor la modificarea articolului 30, alineatul 1, litera a în sensul eliminării sintagmei 's-au depozitat în străinătate' nu asigură compatibilitatea cu prevederile Tratatului privind funcţionarea UE, deoarece restricţionează administrarea rezervelor de către Banca Naţională.

"În consecinţă, BNR propune pentru compatibilizarea textului proiectului cu prevederile Tratatului privind funcţionarea UE completarea articolului 30, alineatul 1, litera a cu sintagma 'cu informarea Parlamentului', astfel încât forma finală a acestei prevederi să devină următoarea: 'aur deţinut în tezaur în ţară sau depozitat în străinătate cu informarea Parlamentului'", a transmis reprezentantul BNR.

El a precizat că Banca Centrală Europeană subliniază că băncile naţionale se bucură de independenţă în ceea ce priveşte toate acţiunile legate de deţinerea şi administrarea rezervelor internaţionale.

"Tot Banca Centrală Europeană defineşte deţinerea şi administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre ca fiind o misiune fundamentală care urmează să fie îndeplinită de băncile centrale naţionale care fac parte din sistemul european al băncilor centrale. Această dispoziţie a tratatului european impune păstrarea la banca centrală naţională a competenţei de a lua decizii cu privire la utilizarea activelor băncilor centrale naţionale. Adoptarea unor dispoziţii legislative care ar impune o alocare obligatorie a unei părţi din rezervele internaţionale în contradicţie cu atribuirea acestei misiuni băncii centrale naţionale ar fi incompatibil cu Tratatul privind funcţionarea UE, deoarece ar priva banca centrală naţională de una dintre misiunile sale fundamentale şi ar transfera de la Banca centrală naţională către un terţ competenţa pe care tratatul european o alocă în mod clar Băncilor Centrale", a mai explicat Dumitrescu.

Expertul BNR a adăugat că raportul de convergenţă al Băncii Central Europene din 2018 arată că "orice drept al unui terţ, de exemplu Guvernul sau Parlamentul, de a influenţa deciziile unei bănci centrale naţionale în legătură cu administrarea rezervelor internaţionale oficiale este incompatibil cu articolul 127 din Tratatul privind funcţionarea UE".

Anul 2024 ca obiectiv asumat oficial de Guvern pentru adoptarea monedei euro reprezintă o țintă rezonabilă și realizabilă, dar pe marginea acesteia se mai poate discuta, a spus, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o acțiune la care premierul Viorica Dăncilă a susținut din nou acest obiectiv. Isărescu a punctat că, în această privință, România nu trebuie să se raporteze la Bulgaria, care și-a exprimat intenția de aderare la zona euro cât mai curând, ci la economii comparabile, precum Ungaria, Cehia sau Polonia, care privesc procesul cu precauție. 

La finele anului trecut, membrii Comisiei Naționale de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro au aprobat ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România orizontul de timp 2024-2026. La finele lui ianuarie, însă, Guvernul a adoptat Planul național de adoptare a monedei euro, iar premierul Dăncilă a anunțat că România își asumă obiectivul de adoptarea a monedei euro în anul 2024.

Ieri, Dăncilă a reafrimat acest angajament, la prezentarea planului menționat în incinta Academiei Române.

”(Data țintă) este, spun eu, rezonabilă și realizabilă, dar pe marginea căreia se mai poate discuta în funcție de evoluțiile concrete din perioada următoare”, a arătat însă guvernatorul BNR, prezent la acțiune alături de șeful Guvernului.

El a explicat că, indiferent de progresele economiei României, trebuie urmărit și ceea ce se întâmplă în Europa și în special ce se întâmplă în zona euro, care trece priuntr-un proces de ameliorare și consiolidare a cadrului de guvernanță. Problemele unor țări ca Grecia și Italia sunt de natură a justifica o abordare atentă și cu atât mai mult atitudinea unor state din regiune față de aderare la zona euro.

”Până în prezent au intrat în zona euro țările cu economii de dimensiune reduse - țările baltice, Slovenia, Slovacia -, în timp ce  economii mai mari, precum Ungaria, Cehia, Polonia, țin să trateze acest proces cu prudență sporită, ba chiar cu anumită reticență”, a mai spus Mugur Isărescu.

Astfel, guvernatorul BNR a subliniat că România nu trebuie să se raporteze la Bulgaria în privința aderării la euro.

”Menționez că nu la Bulgaria trebuie să ne raportăm în acest context, căci, pentru țara vecină, adoptarea euro reprezintă un exit firesc din aranjamentul de consiliu monetar. Relevante pentru Români asunt Cehia, Ungaria, Polonia”, a arătat Isărescu.

Guvernatorul a răspuns și celor care au criticat planul de aderare, considerându-l că este cam general, și a subliniat că planul oferă în acest mod flexibilitate inclusiv din punctul de vedere al alegerilor politice. 

În privința gradului de convergență necesar adoptării monedei euro, având în vedere că în prezent indicatorul sintetic al convergenței reale a ajuns la aproximativ 60% din nivelulu zonei euro și la circa 64% din nivelul UE, Isărescu a arătat că zona euro s-a dovedit a nu fi un club de convergență, deoarece membrii actuali nu și-au îmbunătățit în mod real acest nivel.

”În timp ce convergența reală a României a avansat substanțial pe medie, decalajele pe zone au rămas importante sau chiar s-au adâncit în timp, ca urmare a unor ritmuri diferite de convergență reală. O adoptare cu succes a monedei unice reclamă ameliorarea acestei situații”, a declarat guvernatorul.

Acesta a avertizat că un principiu vital pentru România este evitarea înscrierii pe o traiectorie divergentă, ”de a o apuca pe altă cale decât cea care duce spre euro”. ”În planul adoptării monedei unice se poate spune că ”nu este pentru cine se nimerește, ci este pentru cine se pregătește, iar procesul nu se termină o dată cu aderarea la zona euro, ci trebuie să continue și ulterior. Trebuie să fim conștienți că Intrarea în zona euro nu este un panaceu, nu rezolvă problemele unei economii, ci poate chiar să le agreveze”, a conchis guvernatorul Isărescu.

Statul tot încearcă să se împrumute de la populație prin intermediul emisiunilor Tezaur. Oferă randamente superioare dobânzilor bancare, pe deasupra câștigul este neimpozabil și, totuși, Programul nu prea merge. De fapt merge, dar nu la anvergura dorită. Vorbim, de fapt, de doar 0,3% din populație care a dorit să achiziționeze aceste certificate, luând în calcul că anul trecut au fost circa 52.000, iar anul acesta, cel mai probabil, au fost o parte dintre cei de anul trecut, având în vedere că există o limită de sumă/emisiune.

1. Probabil autoritățile se gândeau că oamenii își vor scoate banii din bănci când vor fi lansate emisiuni. Mare parte din populația României nu are educația financiară necesară pentru ca astfel de emisiuni să se bucure de succes. Nici autoritățile nu au fost interesate cu adevărat de educație.

Ofer doar un exemplu în acest sens. Acum în an, la Bursa de Valori București (BVB) era organizat un eveniment care promova educația financiară. În sală erau foarte mulți copii, de generală sau de liceu, iar un domn de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) încerca să îi educe financiar. A vorbit aproape tot cursul despre asigurări și aproape nimic cu privire la investiții. Când li se vorbea despre investiții, în loc să le arate modele de economisire, produse simple, le-a vorbit despre SIF-uri. La final au avut un exercițiu și toți copiii și-au concentrat atenția pe asigurări, fiind singurul produs pe care l-au înțeles.

Populația tot la bănci își depune banii. Conform ultimelor date ale Băncii Naționale a României, la finalul lunii februarie totalul depozitelor populației însuma peste 203,3 miliarde lei, fiind în creștere constantă de la lună la lună. Anul trecut, în februarie, însumau 182,1 miliarde lei.

2. Încrederea în economie este un alt motiv pentru care mulți nu au achiziționat certificate. Mulți se gândesc că inflația va crește peste randamentul oferit de stat. Astfel, mulți, în așteptarea unei oportunități, stau cu banii în conturi curente. Neîncrederea se traduce în așteptare, cu banii ținuți la dobânzi mici și pe termen scurt sau în conturi curente la bănci.

Anul trecut, două dintre emisiuni au avut o dobândă de 4,5%/an, la scadențele de 2 și 3 ani, iar alta, pe 5 ani, a avut 5%. În luna martie, anul acesta, inflația anuală a ajuns la peste 4%, iar dacă mai crește puțin, prima dobândă oferită de stat va părea inexistentă, fiind mâncată de scumpiri.

Cel mai recent, în aprilie, anul acesta, au fost lansate emisiuni cu scadențe la 1, 2, 3 și 5 ani și dobânzi de 3,5%, 4%, 4,5% și 5%. Sunt încă în derulare.

Ministerul Finanțelor a avut două emisiuni, anul acesta, pe lângă cea din aprilie, iar dacă prima a mers bine, a doua nu s-a ridica la nivelul așteptărilor.

3. Tot de încredere ține și cel de-al treilea motiv, mai degrabă o nemulțumire. Mulți gândesc că banii se duc în pensiile și salariile bugetarilor. Adevărul e că așa pare, dacă de uităm la cum arată execuțiile bugetare. Nu e ca și cum știi că acești bani sunt investiți de stat. De altfel, dacă statul investea, acum probabil nu mai aveam această inflație și, contrar ideilor auzite de la social-democrați, o economie care investește și se dezvoltă oferă bunăstare populației. Poți să creezi bunăstare pe datorie, dacă această reprezintă investiții.

Inflaţia a ajuns în martie la 4%, cel mai înalt nivel din ultimele cinci luni. Şi veştile rele nu se opresc aici: preţurile producţiei industriale au crescut în februarie 2019, comparativ cu februarie 2018, cu 4,8%, iar economiştii cred că acestea vor continua să urce, ceea ce, în final, se va traduce în preţuri mai mari în piaţă - În acest caz, mai poate fi adusă inflaţia în ţintele BNR (maxim 3,5%) şi ce poate face Isărescu?

Economiştii au anticipat o creştere a inflaţiei la început de an, dar ea a trecut de limita anticipată de mulţi dintre ei. „Nu cred că inflaţia mai poate fi adusă, cel puţin în prima parte din an, în ţinta BNR (2,5%, plus minus un punct procentual). De fapt, am observat şi la BNR o schimbare. Un stimul important pentru inflaţie este dat de preţurile de producţie. Acestea cresc, pentru că majorarea salariilor creşte costul de producţie. În timp, acest proces va conduce la majorarea preţurilor de desfacere. Cursul de schimb se deteriorează şi el, iar această devalorizare va fi absorbită, la rându-i, în procesul de producţie şi se va vedea apoi în preţuri“, comenteză economistul Aurelian Dochia.

Pentru economistul Dragoş Cabat inflaţia va rămâne sus, în principal din cauza situaţiei interne. Salariile continuă să crească pentru că majorarea salarilor s-a făcut în mare parte în sectoare neproductive, cum ar fi sectorul medical, prin urmare producţia nu a crescut şi astfel cererea rămâne peste ofertă, ceea ce conduce automat la inflaţie.

„Nu critic pe cineva anume, nu-i critic pe medici sau pe pensionari. Toţi vrem ca medicii să aibă salarii mai mari ca să nu ne mai ceară şpagă - că nu se întâmplă, asta e altă poveste. Dar sectorul medical nu este un sector productiv. Vrem pensii mai mari, dar acestea nu participă la producţie. Aşa că salariile mai mari au determinat o cerere mai mare, dar producţia nu a crescut, astfel încât această cerere să fie satisfăcută, iar rezultatul se vede în inflaţie.“

În plus, mai spune Cabat, poziţia internaţională a ţării se şubrezeşte. Deficitul de cont curent creşte (plus 37% la două luni), deficitul comercial creşte (plus 45% la două luni) şi acestea pun presiune pe comerţul exterior, fapt ce va conduce la slăbirea leului şi deci la inflaţie, pentru că dacă importurile se scumpesc, acest lucru conduce la creşteri de preţuri în piaţa internă. În plus, factorul legislativ intervin în această ecuaţie. După OUG 114, companiile afectate au început să majoreze tarifele. Factorul extern este şi el important. Deşi încetinirea economiei ar trebui să conducă la reducerea inflaţiei, în România nu se întâmplă aşa, dimpotrivă.

„Suntem la momentul ultimului trimestru din 2008. Profitul companiilor scade, deficitele cresc, dar noi spunem că este bine, când, de fapt suntem, ca în 2008, pe marginea prăpastiei“, spune Cabat.

Economistul Laurian Lungu crede că este prea devreme pentru a spune unde ajunge inflaţia: „Cred că va fi spre marginea de sus a ţintei de politică monetară“.

Sunt multe necunoscute, arată economistul. „În principal nu se ştie ce va fi cu preţurile internaţionale, în special cu preţul petrolului. Situaţia din Libia se complică, cea din Venezuela este deja dramatică, OPEC nu majorează producţia: ne va afecta marginal, dar ne va afecta.“

Apoi este vorba despre situaţia internă, mai spune Lungu: nu ştim care va fi efectul OUG 114 pentru că vedem deja că unii operatori majorează preţurile. Apoi, efectul majorărilor salariale continuă să genereze inflaţie, pentru că producţia nu a ţinut pasul cu cererea.

Potrivit economistului, BNR nu poate face mare lucru pentru a corecta situaţia. „BNR este sub o mare presiune, este prinsă între situaţia internă şi cea externă. Multe pieţe au fost date peste cap de deciziile interne. În mod normal, BNR ar trebui să majoreze dobânda-cheie pentru a domoli inflaţia. Dar, din câte îmi dau seama, a ales să apere stabilitatea financiară mai degrabă decât un prag de inflaţie“.

Şi Aurelian Dochia crede că BNR are un an foarte greu. „Pe de o parte, există această tensiune între Banca Naţională şi mediul politic, pe de alta, în România o majorare a dobânzii de referinţă nu are o transmitere atât de eficientă ca în alte ţări. Prin urmare, BNR nu va putea stăvili atât de repede puseul inflaţionist“.

Mai radical, Dragoş Cabat crede că BNR nu va face chiar nimic, pentru că nu poate face nimic, spre deosebire de alte dăţi: „În altfel de situaţii, ar trebui să majoreze dobânda-cheie. Dar dacă face asta, va fi acuzată de mediul politic că sugrumă economia. BNR trebuie să ţintească inflaţia, dar să fie şi atentă să nu strice chilibrul economic. În situaţiile din trecut, BNR fie mergea pe ţintirea inflaţiei, fie apăra leul. Acum trebuie să facă ambele lucruri – deşi nu se poate asta, ori una, ori alta – şi mai are pe cap şi scandalul intern. Nu va putea să lupte cu trei probleme deodată“.

„Probabil că nu va face nimic. Guvernatorul Mugur Isărescu a plecat în concediu şi i-a lăsat pe Gheorghe Ghergina şi pe Florin Georgescu să se descurce cu discuţiile despre Robor, despre alte prostii. Când situaţia va exploda, BNR o să intervină, posibil, cu măsuri de politică monetară, pentru că atunci i se va cere: «Faceţi orice, numai faceţi ceva»“.

Companiile şi-au redus în ultimii trei ani investiţiile, ceea ce a condus la o creştere a importurilor de bunuri de consum şi mai puţin de produse destinate investiţiilor, aşa cum sunt utilajele, arată un studiu al Coface România, prezentat în cadrul conferinţei ZF „IMM ’19: Start-up într-un nou secol de business“.

„Importurile dau şi măsura în care companiile locale sunt capabile să producă pentru a deservi consumul, dar România este singura ţară europeană care are ponderea retailului în importuri în creştere în ultimii trei ani şi aş pune această tendinţă pe două cauze. Prima ţine de avansul dinamic al consumului din ultimii ani care a făcut ca mediul de business să nu ţină pasul cu producţia necesară pentru a deservi cererea şi consumul s-a mutat către importuri. Iar a doua cauză ţine de faptul că de trei ani vedem investiţii în scădere, ceea ce a făcut ca ceea ce importăm să fie bunuri de consum şi mai puţin bunuri destinate investiţiilor”, a spus Eugen Anicescu, country manager al Coface România, la conferinţa la care au participat peste 100 de antreprenori, manageri, consultanţi şi investitori. În cadrul conferinţei s-a discutat şi despre internaţionalizarea afacerilor româneşti, despre programe de tip Start-Up Nation, dar şi despre importanţa fondurilor de investiţii în dezvoltarea afacerilor locale.

„Internaţionalizarea este o nevoie pe care o au companiile româneşti. Există nevoia de a fi pe alte pieţe decât cele din Uniunea Europeană. Am semnat un memorandum de înţelegere cu pieţe terţe precum Egipt, Italia, dar şi acorduri comerciale cu Japonia şi Singapore şi vom semna şi cu Vietnam”, a spus Ştefan-Radu Oprea, ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat.

Pe de altă parte, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), crede că România are nevoie de modernizarea finanţărilor din partea statului şi de linii continue de finanţare, ca atunci când apare nevoia de finanţare din partea antreprenorului, să poată accesa fonduri.

„Şi nu pe o perioadă limitată, în care dacă te încadrezi bine, dacă nu, nu.“ Pe de altă parte, el spune că programe de tip Start-Up Nation nu ar trebui să existe pentru totdeauna, ci acestea sunt menite doar pentru creşterea numărului de antreprenori. Ulterior, statul trebuie să creeze instrumente de finanţare pentru afacerile care au trecut de nivelul de start-up.

Pe de altă parte, reprezentanţii companiilor de investiţii şi a fondurilor de investiţii, cred că antreprenorii trebuie să fie informaţi, să vadă cum îi poate ajuta statul, cât îi poate ajuta banca, dar să nu aştepte doar ajutor din jur pentru a-şi dezvolta businessurile. În plus, aceştia cred că atunci când un business ajunge la un nivel în care creşterile se lasă aşteptate, antreprenorii ar trebui să se gândească să facă un exit sau să vândă o parte din companie unui fond de investiţii care să asigure mai departe creşterea.

„Un antreprenor trebuie să se îndrepte către un fond de investiţii atunci când se duce la bancă şi i se spune ãdeşi creşti, trebuie să fii mai profitabil, să faci capitalizare şi peste un an să reluăm discuţia”, a spus Andrei Cionca, preşedinte CITR Group, care alături de mai mulţi investitori au lasat platforma ROCA, soluţie dedicată IMM-urilor din aproape orice domeniu de activitate care are un business funcţional, operaţional profitabil şi scalabil, cu posibilităţi de digitalizare şi export.

„Am fondat Mediapost Hit Mail în '97, iar în 2008 am vândut 40% din acţiuni şi în 2015 am ieşit din acţionariat. În industria noastră, jocurile sunt făcute de multinaţionale, ne-am speriat de criză şi am vândut-o în buza crizei. Nu a fost o decizie rea să ies din acţionariatul companiei”, spune Marian Şeitan, fondator al companiei de marketing direct Mediapost Hit Mail şi investitor Homefresh, companie care livrează ingrediente pentru a pregăti mâncarea în proporţiile potrivite acasă.

Eugen Anicescu, country manager, Coface România

• În ultimii zece ani s-a înregistrat o stagnare a numărului de companii nou înfiinţate, deşi creşterea economică înregistrată în această perioadă a fost de 37%, a doua cea mai mare creştere din UE. Numărul de companii stagnează pentru că dacă ne uităm, creşterea din 2017 a fost generată de companiile fără activitate. Deci, deşi economia creşte, acest avans nu se vede şi în creşterea antreprenoriatului.

• România are circa 23 de companii la 1.000 de locuitori. Un element important este faptul că doar 27.000 de companii au cifra de afaceri peste 1 milion de euro. Acestea participă la procesul de polarizare a economiei în sensul în care vedem că ponderea cifrei de afaceri în economia românească de companii cu afaceri de peste 1 milion de euro creşte de la 74% la 86% în cei 10 ani. Practic, companiile mari devin mai mari. Astfel, aş observa că cel mai probabil cifra de afaceri creşte în zona companiilor cu afaceri peste 50 - 100 de milioane de euro, pentru că în economie avem 80% din companii care au mai puţin de trei angajaţi, care sunt cumva companii de subzistenţă.

• Este important să vedem o creştere a numărului de companii pentru a reuşi să captăm oportunităţile, iar programele precum Start-up Nation ar trebui să stimuleze acest proces.

Doina Topală, director, direcţia IMM, CEC Bank

Asigurăm consiliere şi mentorat pentru circa 2.000 de accesanţi ai programului Start-up Nation, din cei circa 9.400. Nu toţi au apelat la finanţare, pentru unii am asigurat doar servicii de cash management, respectiv de încasare a grantului. Misiunea noastră este să finanţăm toate aceste IMM-uri indiferent de dimensiune.

Cu programele dedicate start-up-urilor am început încă din 2010, când sumele alocate erau foarte mici, de circa 70.000 de lei, şi în cadrul cărora se calificau un număr mic de antreprenori.

Noi nu lăsăm tinerii antreprenori să se blocheze. Adică, după ce au accesat granturile ne preocupă să le acordăm capital de lucru, dar pentru asta este nevoie să se califice şi să vină cu un aport propriu sau le putem acorda credite de investiţie necesare achiziţiei spaţiului de lucru sau pentru echipamente.

Banca nu respinge de regulă solicitările antreprenorilor care au o situaţie financiară slabă, dar pentru cei la început de drum aportul propriu este esenţial pentru că tinerii antreprenori trebuie să înţeleagă că nu trebuie să îşi ridice dividendele în primul, în al doilea, în al treilea an, ci trebuie să îşi capitalieze singuri firmele pentru că altfel vor rămâne fără capital de lucru. Ei trebuie să înţeleagă că orice schimbare de tehnologie le poate schimba businessul şi poate face diferenţa dintre succes şi eşec. Sunt multe aspecte de care ei trebuie să ţină cont, alături de elementul de finanţare.

Sfătuim antreprenorii să nu facă greşeala pe care majoritatea tinerilor antreprenori o fac, mă refer ca din banii acordaţi de bancă pentru capital de lucru să realizeze investiţii - să blocheze banii în maşini, echipamente - şi să nu mai poată continua afacerea.

Pentru 1.021 de beneficiari ai programului Start-Up Nation am asigurat servicii de cash management, adică au încasat doar granturile prin noi, iar 1.265 au beneficiat de finanţare. Avem circa 200 de antreprenori care au accesat în continuare linii de credit pentru capital de lucru.

Ştefan-Radu Oprea, ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat

Internaţionalizarea este o nevoie pe care o au companiile româneşti. Avem 30 de ani de activitate în economia de piaţă. Există nevoia de a fi pe alte pieţe decât cele din Uniunea Europeană. Am semnat un memorandum de înţelegere cu pieţe terţe precum Egipt, Italia, dar şi acorduri comerciale cu Japonia şi Singapore şi vom semna şi cu Vietnam.

Astăzi avem 33.514 proiecte depuse pentru programul Start-Up Nation, în timp ce anul trecut aveam 19.000 de proiecte. Jumătate din proiectele depuse au fost analizate, iar în două săptămâni o să vedem primele contracte semnate.

După perioada de debut venim în întâmpinarea antreprenorilor şi cu alte programe de finanţare, precum cel de Microindustrializare, unde finanţarea nerambursabilă ajunge până la 450.000 lei pentru fiecare beneficiar.

Vrem să creăm o platformă cu informaţii structurate prin care antreprenorul să afle cum poate să obţină finanţare, prin fonduri de la stat, fonduri europene, fonduri de risc sau de la bănci, prin fonduri europene.,

Am semnat cu Bursa de Valori Bucureşti un parteneriat prin care facem workshopuri în nouă municipii din ţară. Astfel, antreprenorii pot afla cu se pot finanţa pe piaţa secundară AeRo.

Să revizuim legea business angels şi legea incubatoarelor de afaceri, astfel încât autorităţile locale şi judeţene să poată sprijini financiar afacerile locale.

Florin Jianu, preşedinte, Consiliul Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)

• Avem nevoie de modernizarea finanţărilor din partea statului şi de linii continue de finanţare, ca atunci când apare nevoia de finanţare din partea antreprenorului, să poată accesa fonduri. Şi nu pe o perioadă limitată, în care dacă te încadrezi, bine, dacă nu, nu.

• Criza forţei de muncă ar trebui revizuită prin politici concrete din partea statului şi să nu ne mai uităm la crearea de locuri de muncă atunci când finanţăm o afacere pentru că nu mai avem de unde să creăm.

• Bucharest Start-Up City este un parteneriat public-privat dintre Consiliul Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România şi Primăria Capitalei care vine cu îmbunătăţiri la programul Start-Up Nation: suma a crescut de la 43.000 de euro la 50.000 de euro, accentul este pus pe calitate, nu pe crearea unui loc de muncă - angajatul poate fi chiar antreprenorul - şi realizarea unui interviu înainte de finanţare. În mai dăm drumul programului de 10 mil. euro, prin care finanţăm 200 de persoane. Antreprenorii vor trece prin programe de formare, de finanţare a afacerii şi mentorat, va fi un ciclu complet.

• Programul Start-Up Nation nu trebuie să fie pe vecie. După creşterea numărului de antreprenori, avem nevoie de alte instrumente de finanţare.

Ovidiu Palea, fondator, centrul medical Provita

• Pot să spun că piaţa medicală este foarte competitivă, suntem dependenţi de bănci şi pot să spun că modul şi timpul în care ne dezvoltăm ţin de condiţiile bancare. Asta pentru că businessul medical este sezonier. Acesta depinde de zilele libere date de guvern, de ploi şi ninsori şi de vacanţe. În clipa în care ai o zi proastă în care o parte mai mare din încasări se duce către bancă, este greu să investeşti în dezvoltare.

• Nu îmi este clar de ce din Vest poţi împrumuta bani de la bancă la o dobândă de 1-2%, iar aici plătim aproape 6%. În acest context, depindem foarte mult în costul nostru de condiţiile de finanţare. În clipa în care presiunea cade pe mine ca şi clinică să returnez într-un timp scurt banii băncii nu mai pot să mă extind. Eu am nevoie de aceşti bani pentru a investi în tehnologie, pentru că în domeniul medical dacă nu investeşti în tehnologie anual nu exişti. În acelaşi timp, eşti presat de finanţare pentru că activezi într-o piaţă extrem de competitivă în care sunt fonduri de investiţii, iar tu ca antreprenor ai multă presiune pe umeri.

• Al doilea element este condiţia de îmrpumut. Adică eu ca antreprenor trebuie să returnez 4 milioane de euro în cinci ani, automat te îndoaie ratele, iar dacă aş putea returna banii în 15 ani sau 20 de ani ar fi cu totul altceva.

Marius Măcărescu, fondator, Premium Fruct (sucurile Profructta)

• Am făcut o fabrică de sucuri naturale la Câmpulung Muscel, cu fonduri proprii, provenite dintr-un business anterior. Astăzi livrăm în Bucureşti şi judeţele limitrofe sucuri naturale 100%.

• Avem o problemă cu forţa de muncă. Nu găsim oameni, deşi plătim destul de bine faţă de ceilalţi întreprinzători din zona noastră.

• Ambalajul de sticlă este o problemă pentru noi, deoarece nu putem cumpăra din România. Importăm din Germania, stăm la rând pe liste, nu le obţinem repede şi suntem nevoiţi să cumpărăm două - trei camioane odată pentru a avea stoc de ambalaje.

• La târgul Biofach, care a avut loc în februarie în Germania, am făcut un parteneriat pentru a desface produsele în Finlanda.

• Am făcut primul export de sucuri din fructe de pădure certificate ecologic.

• Partenerii noşti ne-au ales doar pentru că sucurile sunt 100% naturale şi pentru că le obţinem din fructe de pădure.

Andrei Cionca, preşedinte, CITR Group

• Cauzele pentru care companiile ajung să aibă dificultăţi sunt două: dimensiunea, pentru că firmele sunt prea mici şi nu sunt competitive, şi decapitalizarea, majoritatea având mare nevoie de capital.

• La un an de la înfiinţarea ROCA, prima platformă de finanţare a companiilor aflate în dificultate, vrem să lansăm încă două minifonduri, pentru companiile care au nevoie de capital. Soluţia pentru aceste companii este, la început, să facă un parteneriat cu fonduri de investiţii, care aduc capital.

• Un antreprenor trebuie să se îndrepte către un fond de investiţii atunci când se duce la bancă şi i se spune: „Deşi creşti, trebuie să fii mai profitabil, să faci capitalizare şi peste un an să reluăm discuţia”.

• Fiecare antreprenor trece printr-un moment subiectiv, când îşi dă seama că e implicat în toate procesele din organizaţie. Atunci trebuie să se gândească că are nevoie lângă el de oameni care să-i ia un pic de pe umeri munca.

• Când businessul decolează, toate fondurile de investiţii sunt interesate să-l cumpere. Sfatul meu e ca antreprenorul să vândă o parte din companie mai ieftin şi să crească împreună. Un partener poate să te scoată pe alte pieţe şi să te ajute financiar.

• Pe cât de mult a ajutat un antreprenor compania să crească, pe atât o poate frâna. După un anumit nivel, compania trebuie să se corporatizeze.

• Antreprenorul trebuie să fie informat - cu atât mă poate ajuta statul, cu atât mă poate ajuta banca - hai să fim pragmatici.

• Sfaturile mele pentru un antreprenor: să te înconjori de oameni mai buni decât tine, să comunici, să înveţi din experienţele altora.

Matei Păun, partener, fondul de investiţii Black Sea Fund

• În momentul de faţă analizăm cu atenţie patru oportunităţi de investiţii. De la începutul anului cred că am văzut circa 30-40 de oportunităţi şi încă vin, este un moment foarte propice din punctul meu de vedere pentru a investi în economia românească. De câţiva ani economia merge bine şi sunt de părere că în continuare există premise pentru ca antreprenorii să fie fericiţi pentru viitor. Sperăm ca anul acesta să închidem două-trei tranzacţii. Unele dintre companiile de anul acesta sunt o parte din domeniul sănătăţii şi o altă parte sunt din industria uşoară.

• Suntem flexibili şi deschişi vizavi de sectoarele de activitate. Ceea ce contează pentru noi este să fie un antreprenor cu un trecut care să îl recomande şi al cărui business necesită finanţare pentru a creşte mai departe, fie pentru a dezvolta sectorul în care activează, fie pentru a investi în creşterea capacităţilor de producţie sau plan de expansiune, astfel încât împreună cu antreprenorul să facem un exit în 4-5-6 ani.

• Nu devenim acţionari pe un anumit procent din companie, suntem la fel de fericiţi cu 25% din acţiuni cum suntem şi dacă avem 65%. Important este ca antreprenorul să menţină o parte cât mai importantă în business pentru a fi motivat să meargă mai departe. Nu avem idei fixe vizavi de procente, atât timp cât sumele sunt justificate.

Andrei Pitiş, cofondator Innovation Labs şi VP Engineering, Fitbit

• Pot spune că începând cu anul trecut s-au finanţat mai multe companii prin fonduri de venture capital. Este adevărat că trebuie să le demonstrezi că eşti capabil să le înzeceşti banii, dar asta înseamnă ca dacă ei investesc 2 milioane tu trebuie să le arăţi că faci 20 de milioane, ceea ce nu este deloc imposibil pentru o companie din tehnologie. Am văzut din ce în ce mai multe companii care cresc foarte rapid şi care nu sunt din zona de tehnologie.

• Eu le recomand antreprenorilor să pornească businessul cu o piaţă globală în minte. Sunt foarte mulţi care se gândesc la început că lansează în România şi apoi şi în ţările din jur. Şi acesta este un model de business care e finanţabil, dar trebuie să ştie foarte bine care va fi procesul de scalare globală. Şi este bine să aibă deja o investiţie de tip angel atunci când se duc spre un venture capital.

• Anul acesta văd semne pozitive în ceea ce priveşte fondurile de venture capital şi sper ca acest trend să continue. Eu am informaţii obţinute din lucruri practice şi pot spune că se pot lua bani pe zero revenue cu o echipă de fondatori puternică şi eventual cu smart money luaţi de la angels. Banii luaţi la începutul afacerii trebuie să fie smart, pentru că un investitor de tip angel nu va investi niciodată în ceva în care nu crede sau în ceva care nu crede că ar putea aduce plusvaloare. De aceea grupurile de angels sunt importante, pentru că formează şi un fel de consultanţi care ajută firmele să crească şi antreprenorii să devină mai buni.

Cristian Constantinescu, fondator Nala Cosmetics România

• Fondul de private equity investeşte într-un orizont de cinci-şase ani, nu investeşte în companii care pierd bani ci în companii profitabile cu un cash-flow predictibil. Deci, ca să te duci la un astfel de fond de investiţii trebuie să ai deja un business care este profitabil şi un profit operaţional interesant pentru ei, între 1 milion şi 2 milioane de euro.

• Sunt două motive pentru care atragi această finanţare, unul pentru că fondatorii businessului vor să vândă şi nu au un plan de succesiune, sau au nevoie de capital pentru a se extinde şi nu mai pot accesa capital de la bancă.

• Deci nu poţi să faci parteneriat cu un fond de private equity dacă eşti un business la început, cu 2-3 ani de activitate. Atunci poţi să iei investiţii de tip venture capital, foarte populare, dar care se întâmplă foarte rar, deoarece şi acei domni au un orizont de timp de 5-6 ani în care vor că vadă că se întorc sumele investite în medie de 10 ori, iar acesta este planul de bază.

Marian Şeitan, fondator Mediapost Hit Mail şi investitor Homefresh

• Acum sunt interesat să investesc în start-up-uri. În general, sunt interesat de firme din domeniul serviciilor, dar mă uit şi ca fondatorul să fie un om care a construit ceva. Vrem să intrăm în start-up-uri cu valoare adăugată mare.

• Sunt oportunităţi în acestă zonă, a serviciilor, şi este loc de construit firme de milioane şi zeci de milioane de euro.

• Am investit în Homefresh pentru că firma avea nevoie de bani pentru extindere. Ei sunt de succes în Timişoara, dar nu au avut bani de extindere în Bucureşti şi Cluj. Am intrat mai mulţi investitori, cu bani şi know-how.

• La Mediapost, am ajuns într-un moment în care nu puteam să mai cresc. Am mers la programul MBA, unde am văzut cum să deleg pe alţii să facă o parte din sarcinile mele. A fost lecţia mea de business. În 6-7 ani a crescut businessul cu 50-60%.

• Am fondat Mediapost Hit Mail în ‘97, iar în 2008 am vândut 40% din acţiuni şi în 2015 am ieşit din acţionariat. În industria noastră, jocurile sunt făcute de multinaţionale, ne-am speriat de criză şi am vândut-o în buza crizei. Nu a fost o decizie rea să ies, ne-am asigurat banii până la sfârşitul vieţii.

• Când am vândut firma, avea afaceri de  8 mil. euro, acum are de 23 mil. euro, a crescut de trei ori de atunci.

• Antreprenorul trebuie să înveţe să delege, să aibă grijă de angajaţi şi să fie atent cu clienţii.

First Bank (fosta Piraeus Bank), controlată de fondul american de investiţii J.C. Flowers, a semnat un acord pentru achiziţia subsidiarei din România a Leumi Bank, potrivit unor surse din piaţa bancară. Fondul de investiţii J.C. Flowers a intrat în discuţii cu Leumi Bank pentru cumpărarea subsidiarei din România, după ce înţelegerea israelienilor cu fondul de investiţii Argo a picat.

Fondul american de investiţii J.C. Flowers a reuşit să intre anul trecut pe piaţa românească prin achiziţia Piraeus Bank, la a doua încercare, banca fiind redenumită First Bank. Iar ulterior J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru Leumi şi pentru Banca Românească. În spatele fondului american, cu birouri la New York şi la Londra, se află J. Christopher Flowers, un matematician care a ajuns miliardar prin câteva tranzacţii inteligente, în special în sectorul bancar.

First Bank a anunţat că vrea să-şi majoreze cota de piaţă atât organic, cât şi prin posibile achiziţii, conform strategiei aprobate.

Israelienii de la Leumi pleacă de pe piaţa românească după mai mult de un deceniu de prezenţă, perioadă în care subsidiara din România şi-a dublat activele, la aproximativ 1,3 mld. lei, în timp ce cota de piaţă a rămas în jurul a 0,3%.

La începutul anului 2018, Leumi anunţase surprinzător realizarea unei înţelegeri, de principiu, neangajantă („non-binding memorandum of understanding”) cu Argo Capital Management Limited, parte a grupului britanic de investiţii Argo, privind vânzarea tuturor participaţiilor grupului israelian în Bank Leumi România, o filială în care israelienii deţin 99,91% din acţiuni.

Negocierile au progresat pe parcursul anului trecut, însă, în cele din urmă, tranzacţia Leumi - Argo a intrat într-un punct mort, existând opinii care au susţinut că şi BNR ar fi ridicat obiecţii. În aceste condiţii, Leumi a încearcat să găsească un alt cumpărător pentru operaţiunile de la Bucureşti.

Decizia de vânzare a subsidiarei din România a fost parte a strategiei grupului israelian Leumi de a-şi concentra operaţiunile internaţionale în centrele financiare principale prin subsidiarele din SUA şi Marea Britanie.

Israelienii au intrat pe piaţa românească în 2006, când au preluat un jucător de mici dimensiuni, Eurom Bank, printr-o tranzacţie de 34 mil. dolari.

Leumi Bank a finanţat în principal proiecte de real estate, proiectele cetăţenilor israelieni şi companiile mici şi mijlocii din România.

Leumi Bank şi-a vândut produsele prin intermediul unei reţele teritoriale formate din 15 sucursale, după ce în perioada 2010-2015 au fost închise 22 de unităţi. Numărul de angajaţi ajunsese la aproximativ 200.

În achiziţia băncii româneşti cu capital elen Piraues Bank, J.C. Flowers s-a asociat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) - cel mai mare investitor instituţional străin din România ñ şi cu managementul băncii de la Bucureşti. J.C. Flowers a preluat 76% din acţiunile Piraeus, BERD deţine 19%, iar restul a fost preluat de managementul de la Bucureşti al băncii. First Bank a lucrat cu firma de avocatură Clifford Chance.

Fondul JC Flowers a lucrat în această tranzacţie cu casa de avocatură Clifford Chance Badea. De altfel, fondul a lucrat cu aceeaşi casă şi când a preluat Piraeus Bank.

Libra Internet Bank, o instituţie de talie mică din piaţa locală, a înregistrat în 2018 un profit net de 95,8 milioane de lei, în creştere cu 61% faţă de întreaga perioadă a anului 2017, în timp ce activele totale ale băncii au ajuns la 5,46 miliarde lei, echivalentul unui avans de 18%.

“Fondurile atrase de la clienţi au depăşit 4,75 miliarde lei, în creştere cu 16%, marea majoritate a depozitelor fiind constituite prin internet banking. Totodată, soldul creditelor - ajuns la 3,25 miliarde lei - a crescut cu peste 20% anul trecut”, menţionează raportul băncii.

Instituţia financiară are o cotă de piaţă de 1,21% şi o reţea de 52 de sucursale, adresându-se în principal clienţilor din zona profesii liberale, IMM, real estate şi agrobusiness, precum şi pe zona digitală pentru persoane fizice.

„Creştem de câţiva ani buni mai mult decât media sistemului bancar, avem strategii de nişă foarte clar conturate şi ne adaptăm extrem de rapid la schimbările de pe piaţă”, explică Emil Bituleanu, Directorul General Libra Internet Bank.

Banca este deţinută de un grup de investiţii american, New Century Holding (NCH), cu investţii de peste 300 de milioane de dolari în România în real estate - reţeaua Romarta, panificaţie - Velpitar, numărul unu pe piaţă şi industrie - Electroaparataj.

Fondul este condus în România de peste două decenii de Siminel Andrei, acesta fiind şi acţionar al băncii.

Cele două bănci pentru locuinţe din piaţa locală BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, sunt în proces de definitivare a noilor produse de economisire-creditare care vor fi vândute cel mai probabil începând cu S2/2019.

„În a doua parte a anului vom avea noi produse de creditare. Am calculat noi condiţii de tarifare pe fiecare produs, iar după ce un auditor va certifica calculele noastre, noile produse vor merge la BNR pentru aprobare. BNR are un termen de maximum de trei luni pentru aprobare“, a declarat Lucian Anghel, preşedinte al BCR Banca pentru Locuinţe. Şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe pregăteşte noi produse de economisire-creditare.

BCR Banca pentru Locuinţe este cel mai mare jucător din sistemul de economisire-creditare din România, având circa 200.000 de clienţi în prezent. Raiffeisen Banca pentru Locuinţe are circa 130.000 de clienţi. Băncile pentru locuinţe au primit undă verde la începutul lunii martie 2019 pentru a atrage noi clienţi, în condiţiile în care normele metodologice ale noii legi care guvernează sistemul au fost aprobate.

Noua lege a fost adoptată de Parlament în iunie 2018, iar în iulie a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Băncile pentru locuinţe nu au mai atras niciun client din 2015, activitatea lor fiind blocată de o investigaţie a Curţii de Conturi. Inspectorii Curţii de Conturi au interpretat că cele două bănci pentru locuinţe au încălcat legea pentru că nu au cerut justificarea în scop locativ a primei de la stat, deşi în lege nu era prevăzută această obligaţie şi pentru că au acordat credite copiilor şi pesoanelor de peste 65 de ani. 

Diferendul dintre bănci şi Curtea de Conturi urmează să fie clarificat în instanţă. În prima fază, Curtea de Apel Bucureşti a dat câştig de cauză băncilor pentru locuinţe, însă decizia definitivă este aşteptată de la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie. Definitivarea procesului este esenţială pentru clienţii care au intrat în sistem după legislaţia veche, circa 600.000, iar o soluţionare favorabilă le-ar reconferi dreptul de a încasa prima de la stat, în prezent suspendat.

Ca urmare a investigaţiei Curţii de Conturi legea sistemului de economisire-creditare s-a schimbat, principala modificare constând în obligativitatea clientului de a justifica în scop locativ prima încasată de la stat şi dobânda aferentă acesteia. În cazul în care clientul nu justifică cu documente utilizarea primei de stat în scop locativ, el nu va primi prima de stat care a rămas la 25% din valoarea sumei economisite într-un an, dar nu mai mult de 250 de euro, adică echivalentul unui depozit de 1.000 de euro.

Totodată, noua lege prevede dreptul oricărui cetăţean român, indiferent de vârstă, de a încheia un contract de economisire-creditare.

Modelul local de economisire-creditare este o transpunere a modelului german, care funcţionează de ani buni fără limitări în ţări precum Austria, Cehia sau Slovacia. El presupune economisirea timp de cinci şi prevede ca la finalul acestei perioade clientul are opţiunea accesării sau nu a unui credit.

UniCredit Bank, plasată în top cinci al celor mai mari bănci locale după active, a propus o indemnizaţie brută de 20.000 de euro pe an pentru funcţia de preşedinte al consiliului de supraveghere, ocupată în prezent de Dan Pascariu. Totodată, banca vrea să acorde o indemnizaţie brută anuală în sumă de 15.000 de euro pentru vicepreşedin­tele consiliului de supraveghere, în timp ce pentru funcţia de membru al boardului remuneraţia brută anuală a fost stabilită la 10.000 de euro. Acţionarii băncii au discutat recent aceste propuneri.

Din consiliul de supraveghere al UniCredit Bank fac parte Corneliu-Dan Pascariu, preşedinte al boardului, Heinz Meidlinger, vicepreşedinte al boardului, şi membrii Stefano Porro, Jutta Liebenwein Schoffmann, Luca Pierluigi Rubaga, Zeynep Nazan Somer Ozelgin.

Anul trecut, acţionarii UniCredit au aprobat prelungirea mandatului lui Dan Pascariu în funcţia de preşedinte al consiliului de supraveghere al UniCredit pentru doi ani, până în aprilie 2020. Dan Pascariu ocupă de un deceniu funcţia de preşedinte al consiliului de supraveghere al UniCredit România, după împărţirea atribuţiilor decise după fuziunea din 2007 dintre UniCredit România şi HVB Ţiriac, prin care Răsvan Radu a preluat conducerea executivă a băncii rezultate.

Pascariu şi-a început cariera bancară în anii ‘80 la Banca Română de Comerţ Exterior. După Revoluţie, el a ajuns preşedintele acestei bănci, iar ulterior a devenit şeful HVB Ţiriac. După ce UniCredit a preluat HVB la nivel internaţional, inclusiv HVB ţiriac România, Pascariu a devenit preşedintele boardului UniCredit Ţiriac Bank. Pascariu este unul dintre fondatorii Asociaţiei Române a Băncilor în anul 1991, fiind primul ei preşedinte şi unul dintre promotorii reformei bancare din România. În toamna lui 2012, bancherul Pascariu a intrat şi în experimentul „management privat la companii de stat“ fiind numit preşedinte al Consiliului de administraţie al Tarom, unde a staţionat însă doar aproximativ un an.

UniCredit Bank a obţinut anul trecut un profit de circa 118 mil. euro.

Curtea de Apel Cluj a transmis noi întrebări preliminare Curţii Europene de Justiţie (CJUE), de data aceasta într-un proces deschis de un debitor împotriva Băncii Comerciale Române (BCR), pe clauza de dobândă. Scopul este eliminarea practicii neunitare din ţara noastră în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a ratei dobânzii, după ce clauza de dobândă este constatată ca fiind abuzivă.

Cauza în speţă, respectiv Oros C-269/19, arată că debitorul a încheiat cu BCR, în anul 2007, un contract de credit în euro, dobânda fiind fixă - 7,4% - în primul an, după care aceasta devine variabilă, fiind alcătuită dintr-o marjă fixă de 1,5% plus dobânda internă de referinţă. Aceasta din urmă este stabilită de bancă.

Instanţa clujeană consideră că dobânda de referinţă constituie o clauză abuzivă în contractul de credit şi adresează întrebări CJUE privitoare la nivelul pe care ar trebui să îl aibă dobânda după primele 12 luni.

Curtea de Apel Cluj are următoarele variante:

• Dobânda va fi formată din marja fixă de 1,5% la care se adaugă (pe toată perioada contractuală) indicele de referinţă EURIBOR;

• Prin eliminarea dobânzii de referinţă netransparente, dobânda după primele 12 luni va rămâne fixă, în cuantum de 1,5%;

• După primele 12 luni, va continua să se aplice rata dobânzii fixe din primul an, adică 7,4%;

• Părţile sunt trimise la negociere.

Pentru cazul în care CJUE nu este de acord cu niciuna dintre variantele de mai sus, Curtea de Apel Cluj întreabă ce altă soluţie ar fi posibilă pentru asigurarea unei protecţii eficiente consumatorului împotriva clauzelor abuzive.

Menţionăm că în dosarul din instanţă reclamantul solicită justiţiei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate nulitatea absolută, ca urmare a constatării caracterului abuziv al clauzelor din contractul de credit - partea referitoare la dobânda variabilă, precum şi a clauzelor abuzive din condiţiile generale - cu privire la dobânda variabilă, cu consecinţa desfiinţării graficului de rambursare întocmit cu aplicarea clauzelor sus menţionate.

Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la modificarea prevederilor contractuale prin raportare la clauzele contractuale a căror nulitate s-a solicitat, precum şi la voinţa ambelor părţi din momentul semnării contractului, respectiv să recalculeze atât pentru trecut cât şi pentru viitor nivelul dobânzii percepute reclamantului după următoarea formulă: în principal valoarea indicelui de referinţă EURIBOR 6M plus 1,5 puncte procentuale, iar în subsidiar dobânda fixă în valoarea avută în vedere la încheierea contractului de credit, respectiv 7,4%.

Debitorul a mai solicitat obligarea pârâtei la restituirea către reclamant a sumelor achitate în plus ca urmare a declarării abuzive a clauzelor menţionate, respectiv în principal diferenţa dintre dobânda efectiv achitată şi dobânda calculată în baza formulei EURIBOR 6M plus 1,5% pe an după primul an de creditare, iar în subsidiar diferenţa între dobânda efectiv achitată şi dobânda calculată în baza procentului de 7,4% după primul an de creditare.

În apărare, pârâta a invocat faptul că reclamantul solicită, în realitate, modificarea judiciară a unui raport juridic convenţional, iar o astfel de solicitare este inadmisibilă.

Printr-o sentinţă civilă din ianuarie 2018, Tribunalul Specializat Cluj a admis în parte cererea de chemare în judecată, dispunându-se, printre altele, constatarea nulităţii absolute parţiale a clauzei respective, doar în ceea ce priveşte mecanismul de formare al dobânzii variabile - "dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR". De asemenea, s-a dispus obligarea pârâtei la precizarea clauzei privind dobânda în contractul de credit bancar pentru persoane fizice, în sensul definirii elementelor componente şi a cuantumului acesteia, după cum urmează: 1,50 p.p + EURIBOR la 6 luni. "Modalitatea de modificare a dobânzii se va realiza exclusiv în funcţie de indicele de referinţă EURIBOR la 6 luni, cu menţiunea că marja băncii este fixă, neputând fi modificată decât prin acordul scris al părţilor, modificarea dobânzii urmând a se produce, atât în sens crescător, cât şi în sens descrescător, în funcţie de variaţiile indicelui EURIBOR la 6 luni", arată decizia instanţei.

Aceasta menţionează că s-a mai dis­pus obligarea pârâtei să restituie reclamanţilor toate sumele achitate în temeiul clauzelor declarate abuzive, res­pectiv sumele achitate cu titlu de dobândă peste formula de calcul anterior stabilită şi dobânda legală aferentă sumelor de restituit conform prezentei hotărâri cu titlu de daune interese.

Instanţa clujeană consideră că reîn­toarcerea părţilor la "negociere" nu ar asigura o rezolvare eficientă şi reală a litigiului, întrucât, în raport de apărările punctuale evocate în cauză de către bancă, obligarea împrumutătorului la o eventuală renegociere, pe temeiul obligaţiei de cooperare ce-i incumbă, ar fi lipsită de finalitate.

Decizia instanţei arată că acea parte a clauzei care reglementa marja fixă din compunerea modului de calcul al dobânzii nu a fost invalidată şi, deci, nu poate fi modificată sau înlăturată din contract: "Ceea ce trebuie înlăturat este strict mecanismul contractual prin care la această marjă fixă se adaugă o marjă de dobândă stabilită exclusiv prin voinţa internă şi unilaterală a băncii. Iar dacă acest mecanism nu mai poate funcţiona, contractul se poate executa în continuare fără să prejudicieze în vreun fel consumatorul prin aplicarea marjei fixe acceptate contractual".

Cele patru întrebări transmise CJUJE sunt:

"1. Art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul că, subsecvent constatării caracterului abuziv al unei clauze care defineşte mecanismul de stabilire al ratei dobânzii variabile după formula «marjă fixă şi o dobândă de referinţă practicată de bancă ale cărei criterii nu sunt transparente» într-un contract de credit cu dobândă fixa limitată la primul an şi variabilă ulterior, conform formulei menţionate, permite instanţei naţionale să adapteze contractul prin stabilirea unui mod de calcul al dobânzii variabile în funcţie de indicatori de referinţă transparenţi (LIBOR/EURIBOR) şi de marja fixa a băncii, pornind de la datele de fapt ale contractului de credit, pentru a asigura o protecţie mai bună consumatorului?

2. Dacă răspunsul la această întrebare este negativ, art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul că, subsecvent constatării caracterului abuziv al unei clauze precum cea menţionată anterior, permite instanţei naţionale, pe cale jurisprudenţială, să stabilească o dobândă fixă, prin raportare la marja fixă stabilită pentru al doilea an de derulare a contractului sau la dobânda fixă din primul an?

3. Dacă răspunsul la această întrebare este negativ, art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE şi principiul efectivităţii trebuie interpretate în sensul că, subsecvent constatării caracterului abuziv al unei clauze precum cea menţionată anterior, se opune ca instanţa naţională să trimită părţile la negocieri în vederea stabilirii noului nivel al dobânzii, fără stabilirea unor repere?

4. Dacă răspunsul la această întrebare este negativ, care ar fi posibilele remedii pentru asigurarea protecţiei consumatorului, care să fie în acord cu prevederile art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE?"

Instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei până la pronunţarea hotărâ­rii preliminare. Decizia a fost pronunţată în 27 februarie.

Instanţa clujeană a mai adresat, recent, şi alte întrebări Curţii Europene de Justiţie, în cauza Şerban, în legătură cu nominalismul monetar, într-un proces de îngheţare a cursului de schimb CHF/leu.

Credit.ro vrea să devină primul fintech specializat în acordarea şi gestionarea de credite din ţară, a spus într-un interviu Adrian Asevoaia, directorul general al instituţiei financiare nebancare.

"Ne dorim să ne diferenţiem puţin de IFN-urile clasice şi să devenim primul fintech din România specializat în acordare de credite. Dacă aplicaţii precum Revolut, TransferWise sau Stripe au reuşit să optimizeze procesarea plăţilor, noi ne dorim să optimizăm procesele de creditare, însă este puţin mai greu, deoarece procesele sunt mult mai complexe şi necesită intervenţia unui număr mai mare de persoane, din diferite departamente, pe parcursul întregului flux de creditare. Şi, după cum arată statisticile, România are o deschidere importantă spre inovaţie în domeniul financiar, ţara noastră urcând pe locul al patrulea în lume în topul ţărilor în care operează Revolut".

Interviul integral, mai jos:

Reporter: Veniţi din sistemul bancar. Cum aţi început business-ul în piaţa instituţiilor financiare nebancare (IFN)?

Adrian Asevoaia: Am pornit de la una dintre principalele probleme ale proprietarilor de business-uri mici şi mijlocii, şi anume inabilitatea de a atrage finanţări. Băncile şi statul eşuează în identificarea soluţiilor de finanţare potrivite, rapide şi atât de necesare IMM-urilor. Încă de la înfiinţare, ne-am dorit să fim un real sprijin în dezvoltarea celor din comunitatea din care facem parte, să le înţelegem nevoile şi să inovăm în permanenţă - spre a le oferi consultanţă şi servicii financiare uşor de înţeles şi de folosit şi pentru a-i ajuta să îşi atingă potenţialul maxim.

Ne dorim să ne diferenţiem puţin de IFN-urile clasice şi să devenim primul fintech din România specializat în acordare de credite.

Dacă aplicaţii precum Revolut, TransferWise sau Stripe au reuşit să optimizeze procesarea plăţilor, noi ne dorim să optimizăm procesele de creditare, însă este puţin mai greu, deoarece procesele sunt mult mai complexe şi necesită intervenţia unui număr mai mare de persoane, din diferite departamente, pe parcursul întregului flux de creditare. Reglementările din domeniu privind acordarea de credite reprezintă, de asemenea, o provocare în ceea ce priveşte digitalizarea tuturor proceselor, însă tehnologia va găsi o cale să integreze aceste reguli.

Plecând de la această dorinţă a acţionarilor de a avea prezenţă exclusiv online şi de a deveni primul fintech specializat în creditare din ţară, împreună cu colegii de la IT am dezvoltat o platformă de soluţii dedicată sectorului financiar - bancar, de la Business Intelligence, Self Service, Cost Control, colectarea debitelor, administrarea creditelor, administrarea numerarului, AML, Document Management, rapoarte statutare, raportări operaţiuni cu numerar, până la raportare către Banca Naţională.

Reporter: Cum funcţionează, mai exact, această platformă?

Adrian Asevoaia: Este o platformă diferită de IFN, deoarece folosim inclusiv soluţii de tip Machine Learning. Dorim să ne diferenţiem în demersul de atragere a clienţilor şi de analiză a riscurilor. Practic, platforma foloseşte algoritmi matematici combinaţi cu învăţarea automată, atribuind fiecărei companii care aplică pentru o finanţare un punctaj în funcţie de mai mulţi indicatori, iar în funcţie de scorul obţinut redă eligibilitatea clientului pentru finanţare. În momentul de faţă mergem în paralel atât cu fluxul de creditare clasic, cât şi cu testarea algoritmilor pentru a analiza rata de succes a automatizării procesului, performanţele vânzărilor, riscurile de neperformanţă şi comportamentul clienţilor, pe baza datelor reale.

Instrumentul de Business Intelligence dezvoltat oferă colegilor din front office posibilitatea creării unor analize complexe. Avantajul sistemului este acela că ajută specialiştii noştri din departamentele de analiză, risc sau top management, să-şi formeze rapid o imagine corectă asupra evoluţiei unui proiect sau a unei activităţi cu implicaţii la nivel de departament sau la nivelul întregii companii. În general, factorul uman influenţează perspectiva asupra unei investiţii, cu ajutorul digitalizării acestor procese putem spune că vom avea şi o părere obiectivă a tehnologiei privind potenţialul sau riscurile aferente proiectului.

Concret, totul se va face pe aplicaţie de mobil sau platformă. Documentele iniţiale se vor depune online, nu se va mai merge la ghişee, iar la final clientul va putea să facă scontări sau factoring doar pe bază de aplicaţie. Îşi va scana cu camera telefonului mobil din aplicaţia noastră biletul, care va ajunge la noi şi, în maxim 24 de ore, va avea banii în cont.

Reporter: În ce stadiu este implementarea noii platforme?

Adrian Asevoaia: Platforma este funcţională şi deja pusă pe test. Aceste teste sau mai bine spus "antrenamentele" algoritmilor vor dura aproximativ un an. Platforma funcţionează acum pe fluxul clasic, dar în paralel merg şi algoritmii prin care încercăm să optimizăm aceste fuluxuri.

Pe scurt, este o platformă de comunicare rapidă şi eficientă, care reduce costurile operaţionale, măreşte satisfacţia şi loialitatea clienţilor noştri, eficientizează eforturile de vânzare, monitorizare şi analiză.

Reporter: Mai există astfel de fintech-uri în piaţa de profil?

Adrian Asevoaia: Cred că mai sunt companii care dezvoltă astfel de platforme, dar în general sunt companii de IT care propun aceste soluţii de digitalizare.

Reporter: Ce sumă maximă acordaţi spre creditare?

Adrian Asevoaia: Nu avem o sumă maximă, dar vrem tichete mici, de 150.000 - 200.000 lei, cel mult. Experienţa bancară a dovedit că un portofoliu bine construit poate preveni riscurile sau dezechilibrele apărute în mediul de business.

Reporter: Când aţi intrat pe această piaţă?

Adrian Asevoaia: IFN-ul este înfiinţat din 2017, iar până acum am acordat credite în mod clasic. Am mers în paralel - cu acordarea clasică de credite, dar şi cu algoritmii. Măsurăm rata de succes, riscul de neperformanţă al clienţilor pe bază de date reale.

Reporter: Căror domenii vă adresaţi cu preponderenţă?

Adrian Asevoaia: Nu suntem nişaţi pe un anumit domeniu, avem produse de la linii de credit, scontări, factoring, scrisori de garanţie, nu avem o piaţă ţintă. Analizăm solicitarea şi dacă este eligibil clientul, atunci mergem mai departe. Piaţa este dinamică, astăzi pot fi atractive investiţiile în dezvoltarea imobiliară, mâine pot fi mult mai rentabile şi mai sigure proiectele privind serviciile.

Reporter: Care este perioada de acordare a creditelor?

Adrian Asevoaia: În general mergem pe termene scurte, de 90 de zile. Cele de tip revolving sunt pe maxim 12 luni. Ce trece de 12 luni, la o dobândă mare, nu mai este rentabil pentru client.

Reporter: Ce rată de neperformanţă aveţi?

Adrian Asevoaia: Rata de neperformanţă este de circa 5-6% sub nivelul pieţei bancare din Romania. Menţionez însă că toate creditele pe care le acordăm au o structură a garanţiilor solidă.

Reporter: În ce fel este afectată piaţa de profil de măsurile legislative dezbătute şi unele dintre ele şi aplicate din ultima perioadă?

Adrian Asevoaia: Nu aş dori să politizez discuţia, ci doar m-aş rezuma la înlocuirea indicelui ROBOR cu un alt indice de piaţă, despre care nu ştim concret modul de calcul, şi, ca urmare, termenul foarte scurt de implementare (mai 2019) creează din start o stare de incertitudine.

Personal, mi se pare o decizie pripită, din cauza lipsei unui studiu de impact. Statistic vorbind, acum noul indice ar putea arăta puţin mai bine decât ROBOR la 3 sau 6 luni, însă în viitor ar putea fi apropiat ca mărime sau chiar mai mare. Ca să putem compara cei doi indici, trebuie să avem în vedere serii mai lungi de timp, poate chiar ani, nu doar un calcul de moment. De exemplu, se urmăreşte înlocuirea LIBOR, proces anunţat la sfârşitul anului 2017, cu termen de implementare finalul anului 2021. De asemenea, Banca Centrală Europeană pregăteşte înlocuirea EURIBOR cu un alt indice încă de anul trecut, cu termen de implementare 1 ianuarie 2020. Astfel de măsuri ar trebui realizate treptat, altfel existând posibilitatea creării unor turbulenţe şi anomalii în economie. La noi, termenul de implementare a noului indice este mai 2019, adică peste nici o lună de zile. Din informaţiile prezentate până acum, nu cred că s-a făcut vreun studiu de impact cu efectele pe care le va avea modificarea acestui indice. Eu consider că este o abordare pur populistă într-un domeniu în care economia şi dinamica pieţei dictează.

Reporter: Ce alte probleme mai întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră?

Adrian Asevoaia: Problema cea mai mare este educaţia financiară a antreprenorului român. Analizând mediul de afaceri din România, vom regăsi predominant administratori şi antreprenori cu vârste între 20 şi 45 de ani. Platforma şcolară învechită pe care au fost instruiţi aceştia a generat această problemă, coroborat cu psihologia colectivă a societăţii. Schimbarea viziunilor politice dupa '89 nu şi-a regăsit viziunea şi în educaţie, cel puţin nu în acelaşi ritm şi cu aceeaşi importanţă.

Reporter: În acest context, cum vă educaţi clienţii?

Adrian Asevoaia: Încă de când clientul intră în legătură cu noi şi solicită o formă de finanţare, încercăm să aflăm nevoia lui exactă, ce vrea să facă cu banii, şi încercăm să îl ajutăm cu un cash flow adecvat situaţiei sale, ajutându-l practic să-şi înţeleagă propriul business.

Reporter: Vă gândiţi să mai atrageţi şi alţi parteneri în afacerea pe care o conduceţi?

Adrian Asevoaia: Obţinerea unor noi resurse financiare reprezintă o necesitate permanentă în vederea dezvoltării pentru fiecare afacere în parte, indiferent de natura ei. De aceea, atragerea unor investitori în companie este o opţiune importantă. Dar, dincolo de asta, trebuie să alegem tipul de investitor care să se potrivească cel mai bine cu planul nostru de dezvoltare. Analizăm fiecare investitor, pentru că vrem să se muleze foarte bine pe planul nostru de dezvoltare.

Reporter: Care este evoluţia sectorului?

Adrian Asevoaia: Instituţiile financiare non-bancare din piaţa locală au înregistrat, în 2017 (încă nu avem o statistică şi pentru anul 2018), un profit agregat de 664,4 milioane lei, în scădere cu 11% faţă de anul precedent, potrivit BNR. Două treimi din numărul total al IFN-urilor au înregistrat profit.

IFN-urile au devenit, în ultima perioadă, un jucător tot mai activ în special pe zona creditelor pentru companii. Cumulat, luând în calcul şi creditele acordate populaţiei, finanţările IFN-urilor au depăşit 26 miliarde lei, adică peste 11% din totalul împrumuturilor din economie.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, marţi, un curs de referinţă de 4,7599 lei/euro, o scădere de 0,04% faţă de nivelul atins luni.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a ajuns, în 25 ianuarie, la un nivel maxim de 4,7648 lei.

Luni, euro a urcat la 4,7619 lei.

Marţi, euro a scăzut la 4,7599 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,2072 lei la 4,2168 lei.

Cursul francului elveţian a coborât de la 4,1990 lei la 4,1939 lei.

Lira sterlină a urcat de la 5,5102 lei la 5,5168 lei.

Preţul gramului de aur a crescut de la 173,9897 lei la 173,9977 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,38%, pentru a doua oară consecutiv, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. 

Vineri, indicele a crescut de la 3,36% la 3,38%. Luni şi marţi, indicele a stagnat.

Miercuri, indicele a rămas la 3,38% pentru a doua oară consecutiv.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a stagnat la 3,41%.

BNR a afişat, marţi, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în scădere la 3,51% de la 3,56%, valoare înregis­trată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a crescut la 3,21%, de la 3,26%, valoarea din şedinţa precedentă.

Postări Facebook

Clubul Întreprinzătorului Român: https://www.facebook.com/ClubulIntreprinzatoruluiRoman/posts/2166615530098613

Primaria Mihai Viteazu: https://www.facebook.com/primaria.mihaiviteazu.5/posts/439186836625229

Cuculis Adrian Calin, Contestatie La Executare Silita: https://www.facebook.com/avocatcuculisadrian/posts/2196369143790075 & https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=2186509851659414&id=1611934085783663

Cu bicicleta la mare: https://www.facebook.com/cubicicletalamare/posts/2528396787175288

David Alb: https://www.facebook.com/davidalbpersonal/posts/10157407085534574

Gruparea de Jandarmi Mobilă ,,Ștefan Cicio-Pop'' Cluj-Napoca: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=2245986225655144&id=1651540431766396

U-BT Cluj-Napoca: https://www.facebook.com/UBTCluj/posts/2333848400011630

Alumni ASE Bucuresti: https://www.facebook.com/AlumniASE/posts/2141418522577866

Postări Twitter

Banca Mea: https://twitter.com/bancamea_md/status/1118053183144759296

Adpres: https://twitter.com/AdpresRo/status/1118054682633691136

Daniela Alexe: https://twitter.com/DanielaAlexe17/status/1118076953880195072