Un număr de peste 500 de antreprenori au accesat de pe BT Store soluţii complementare bankingului pentru propria afacere, în decurs de şase luni, potrivit informaţiilor transmise de Banca Transilvania. 12 firme prezintă pe BT Store soluţii la principalele provocări ale antreprenorilor.

Partenerii BT Store oferă produse şi aplicaţii inovative, digitale, care sunt cu discount pentru clienţii Băncii Transilvania. Firmele care prezintă pe BT Store oferte pentru antreprenori sunt: Smart Bill, Blugento, eJobs, Reţeaua Privată de Sănătate Regina Maria, Ebriza, ThinkOut, Calendis Business, REGnet, DocAv, iFactor, IT Hit şi, în curând,  Termene.ro.

Soluţiile, destinate managementului şi gestionării afacerii, ajută la rezolvarea unor provocări ale antreprenorilor precum facturare, contabilitate primară, gestionarea cash-flow-ului, recrutare de angajaţi, soluţii de eCommerce, programări online, generator online de documente, web development.

IT Hit powered by SoftOne prezintă o soluţie personalizată de Customer relationship management (CRM) pentru IMM-uri, creată special pentru clienţii Băncii Transilvania. BT susţine peste 250.000 de clienţi companii - clienţi corporativi mari şi medii, IMM-uri şi micro-întreprinderi.

Un specialist în digital banking și un antreprenor care a fondat un startup ce oferă un soft online de facturare și gestiune folosit de peste 50.000 de firme discută, miercuri, 17 aprilie 2019, de la ora 14.00, LIVE la StartupCafe.ro despre administrarea inteligentă a afacerilor mici și mijlocii, cu ajutorul tehnologiei cloud.

Întâlnirea va începe la ora 14.00 și va fi transmisă, simultan, pe:

• canalul Youtube StartupCafe.ro

• pagina de Facebook StartupCafe.ro.

Invitați:

Raul Rîșniță – Digital Banking Manager, Banca Transilvania

Raul are 9 ani de experiență în banking. Înca de la începutul carierei sale a intrat în contact direct cu antreprenorii, cu afacerile mici și mijlocii, cu diverse tipologii de oameni și business-uri. ”După atâta timp, ajungi să dezvolți niște sentimente aparte pentru domeniul antreprenorial, pentru antreprenori, pentru ideile inovative. Simți că iei parte la această misiune și atunci sensul muncii tale capătă o altă valoare. Cred, în prezent, că este de datoria noastră să ne pregătim din toate punctele de vedere pentru noile generații de antreprenori. Asistăm, în momentul de față la schimbarea paradigmei unei generații și la schimbarea modelelor de business cu care eram obișnuiți.”

Mircea Căpățînă, Co-Fondator Smart Bill

A ales calea antreprenoriatului în urmă cu 12 ani. A pornit de la zero, împreună cu partenerii și prietenii săi, Ioana și Radu Hasan, pentru a construi ceea ce reprezintă astăzi o companie cu peste 45 de angajați si peste 55.000 de clienți, care a beneficiat de încrederea a două fonduri importante de investiții. Cu experiență în mediul de business din România, Mircea își dorește să evolueze în permanență și să influențeze pozitiv, prin ceea ce face, dinamica antreprenoriatului românesc.

Despre ce discutăm la BT Store LIVE:

• Cum pot fi antreprenorii mai eficienți în gestionarea zilnică a afacerii lor folosind aplicațiile cloud

• Ce înseamnă soluții non-financiare pentru clienții BT

• Ce soluții digitale pentru gestiunea afacerilor găsești în BT Store

• De unde a plecat nevoia unei astfel de inițiative. Marketplace sau ceva mai mult?

• Cum se va extinde comunitatea de parteneri. Cine și cum poate deveni partener în BT Store.

Clienții Băncii Transilvania, firme și persoane fizice, vor putea accesa serviciile bancare de la unitățile din centrele comerciale și bancomate, în preajma Paștelui și a zilei de 1 Mai 2019, după un program anunțat, luni, oficial:

• Vineri, 26 Aprilie, si sambata, 27 Aprilie: 12:00-18:00

• Duminica, 28 Aprilie: toate unitatile BT sunt inchise

• Luni, 29 Aprilie, si miercuri, 1 Mai: 12:00-18:00

Poți să faci doar anumite operațiuni:

• Schimb valutar

• Tot ce vrei sa faci la ATM sau la BT Express Plus

• Depuneri de numerar pe baza de foi de varsamant

• Actualizari de date – daca crezi ca s-a schimbat ceva

Sediile BT din Italia vor functiona dupa urmatorul program:

• Vineri, 19 Aprilie: deschis pana la 13:15

• Vineri, 26 Aprilie: deschis pana la 13:15

• Luni, 22 Aprilie, joi 25 Aprilie (Ziua Eliberarii), luni 29 Aprilie, si miercuri 1 Mai: inchis

BT este online non-stop cu urmatoarele tool-uri:

• BT24 Internet Banking si Mobile Banking

• BT24 Facturi

• Bancomate, BT Express Plus (bancomatul multifunctional, unde poti face depuneri, retrageri numerar si schimb valutar)

• Aplicatia BT Pay pentru cumparaturi si transfer de bani cu telefonul.

Cum dai de BT?

• Call Center 0264 308 028

• Pe mail dacă vrei – contact@bancatransilvania.ro

• Sau chiar si pe Facebook, daca ti-e mai la indemana.

Curba randamentelor din România s-a deplasat în sus săptămâna trecută, cu circa şapte puncte de bază, evoluţie în convergenţă cu cele din pieţele internaţionale, influenţată şi de accelerarea inflaţiei pe plan intern, a declarat Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania.

Rata de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani a urcat cu 1,2% la 4,93% în cursul săptămânii trecute (plus 2,8% în 2019). Spreadul de dobândă s-a redus cu 0,8% la 1,83 puncte procentual.

Evoluţia dobânzilor a fost influenţată şi de ultimele date privind inflaţia, care arată o accelerare la 4% an/an, în martie, cel mai ridicat nivel din octombrie 2018.

În cadrul emisiunilor de titluri derulate săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 530 milioane lei prin titluri scadente în august 2022 şi cu 367,5 milioane lei prin obligaţiuni cu scadenţa februarie 2029 la costuri medii anuale de 3,98%, respectiv 4,98%. Pentru săptămâna curentă, ministerul a programat două licitaţii cu titluri scadente în aprilie 2026 şi iunie 2024, în volum de 460 milioane lei fiecare.

Preţurile de consum în luna martie 2019, comparativ cu luna martie 2018, au crescut cu 4%, iar rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 4,2%. Cartofii şi legumele au fost vedetele scumpirilor, cu 26%, respectiv 20%.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis în şedinţa din 2 martie, în unanimitate, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,5%.

De asemenea, Consiliul de Administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Indicii principali de la BVB se află la doar 1% de reperul care ar anula integral căderea acțiunilor de la cumpăna dintre ani adusă de „taxa pe lăcomie”, dar investitorii ezită să vină cu ordine decisive de cumpărare. Simion Tihon, broker la Prime Transaction, se așteaptă ca etapa de avarie la nivelul lichidității să se prelungească și în următoarele săptămâni.

Săptămâna de tranzacționare a debutat la Bursa de Valori București cu o ședință neconcludentă, marcată de evoluții divergente la nivelul cotațiilor, cu deviații mici la nivelul indicilor și volume foarte slabe. Rulajul pieței de acțiuni a fost de numai 16,28 milioane lei (3,42 milioane euro). Simion Tihon, broker la Prime Transaction, punctează că abia tranzacțiile din ultima oră a sesiunii au condus la o depășire a reperului de 3 milioane de euro.

Sunt mai multe elemente care concură la această retragere subită a lichidității: apropierea Sărbătorilor Pascale cu o tradițională diminuare a interesului investitorilor, apropierea perioadei de raportări finanicare pentru trimestrul I care de regulă invită la expectativă, și lipsa unor clarificări asupra parametrilor noi de taxare după ordonanța de urgență din decembrie modificată.

Inexistența unei direcții clare pe piețele mondiale de acțiuni este, de asemenea, de natură să înfrâneze investitorii de la tranzacționare. Și astăzi, sesiunea europeană a fost indecisă: +0,08% indicele Euro Stoxx 50, -0,00% pentru indicele FTSE100 de la Londra, +0,11% pentru indicele CAC40 de la Paris, +0,17% pentru indicele DAX30 de la Frankfurt, -0,36% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, -0,29% pentru indicele BUX de la Budapesta și -0,13% pentru indicele PX de la Praga.

La București, piața a fost mai degrabă în staționare. Indicele compozit BET Plus a fost aproape neclintit, iar indicele reprezentativ BET a avansat cu 0,05%, până la nivelul de 8.271,75 de puncte.

Bursa ar fi putut consemna chiar și un picaj mai mare. Tihon de la Prime Transaction atrage atenția că „indicii au fost ajutați mult de avansul titlurilor Fondul Propritetatea (+1,72%)”. Cotația a închis la nivelul 0,9480 lei/acțiune, pe transferuri de 1,37 milioane lei. „Nu a fost nimic deosebit cu FP, ci mai degrabă o recuperare după ă înregistrată vineri (-2,51%), chiar la inchidere”, mai comentează brokerul.

Indicele financiar BET-FI a supraperformat, de altfel, pieței, cu o apreciere de 0,17%, până la nivelul de 35.884,84 de puncte. Prin contrast, băncile au avut o zi negativă. Astfel, titlurile BRD Groupe Société Générale (BRD) au coborât cu 0,75%, până la prețul de 13,26 lei/acțiune, pe prima activitate de tranzacționare a zilei, de 3,21 milioane lei, iar titlurile Băncii Transilvania (TLV) au suferit un declin de 0,92%, până la prețul de 2,1450 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 2,78 milioane lei.

Pe segmentul energetic al cărui indice sectorial BET-NG a închis cu 0,14% sub referință, titlurile Romgaz Mediaș (SNG) s-au corectat cu 0,60%, până la prețul de 33,20 lei/acțiune, pe al 2-.lea rulaj al zilei, de 3,04 milioane lei. De asemenea, titlurile Nuclearelectrica (SNN) au pierdut 0,19%, până la prețul e 10,42 lei/acțiune, pe tranzacții de 2,04 milioane lei, iar titlurile Transgaz (TGN) au adunat schimburi în valoare de 1,83 milioane lei. „Am mai remarcat azi o volatilitate mai mare pe acțiunile Transgaz (TGN) care au atins un minim de 340 lei/acțiune și au închis la prețul maxim al zilei, adică 348 lei/acțiune”, spune Tihon, adăugând că aceste mișcări au fost antrenate de publicarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul în curs.

Brokerul estimează prelungirea etapei de ezitare a pieței în seria unor sesiuni pe care le caracterizează drept "anemice". „Până săptămâna viitoare, când Banca Transilvania deschide sezonul de raportări financiare pentru primul trimestru al acestui an, mă aștept ca atât volatilitatea, cât și valoarea tranzacțiilor să nu înregistreze mari modificări, altfel spus, să rămânem în zona de avarie la capitolul lichiditate.”

Dosarul în care Bancpost este acuzată de săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani şi înşelăciune în formă continuată, în legătură cu cesiunea creditelor către o entitate din Olanda, a fost clasat, la finalul lunii martie, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Ordonanţa Ministerului Public arată, printre altele, că, la data de 28.05.2008, reclamantul a contractat de la Bancpost un credit de nevoi personale în valoare de 30.000 euro, pentru o perioadă de zece ani. Documentul citat menţionează: "În data de 11.07.2008, unitatea bancară a vândut un portofoliu de credite în valoare de 43 milioane euro către EFG NEW EUROPE FUNDING IIW BV, societate nebancară cu un capital social de 90.000 de euro, din care 90% deţinuţi de către Bancpost, dar a omis să notifice aceas­tă tranzacţie clienţilor băncii".

Conform celor menţionate în plângerea penală, creditele ar fi fost declarate integral neperformante la momentul cesiunii, realizându-se astfel o vânzare fictivă către societatea de recuperare EFG NEW EUROPE FUNDING II BV, controlată tot de reprezentanţii Bancpost, subliniază ordonanţa Parchetului.

Conform acestuia, în luna iunie 2017, a fost înregistrată la Prachetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti sesizarea din oficiu a organelor de cercetare penală din cadrul IGPR - Direcţia de investigare a criminalităţii economice, în legătură cu săvârşirea de către reprezentanţii Bancpost a unor fapte de evaziune fiscală. Se pare că sesizarea din oficiu a avut la bază indiciile conform cărora, în perioada 2008-2015, banca a apelat la o serie de "inginerii financiare", a încheiat contracte de cesiune/administrare active, ce au avut ca efect reducerea masei impozabile şi, implicit, a nivelului obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat.

Ordonanţa Ministerului Public mai arată, printre altele, că organele de control au apreciat că indiciile de săvârşire de evaziune fiscală constau în faptul că, în perioada 2008-2015, banca "a omis să calculeze, să declare şi să plătească la bugetul de stat obligaţiile fiscale aferente veniturilor din dobânzile încasate pe portofoliul creditelor (performante şi neperformante) cesionate către EFG NEW EUROPE FUBDING II BV (echivalentul a 3.377.383.992 lei)".

"Chiar dacă sumele de plată stabilite în urma inspecţiei fiscale, atât pentru debit, cât şi pentru accesorii, au fost achitate integral, aşa cum rezultă din adresa ANAF - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili nr. 2927 din 17.01.2019, împrejurarea respectivă nu poate fi asimilată unei recunoaşteri implicite a vinovăţiei de către reprezentanţii Bancpost SA, aceştia formulând mai multe obiecţiuni în legătură cu Raportul de inspecţie fiscală din data de 29.06.2018", arată documentul citat, adaugând că "fapta nu este prevăzută în legea penală".

Totodată, ordonanţa menţionează: "Datorită strânsei legături între cele două infracţiuni, în absenţa infracţiunii predicat, ca faptă principală, nu poate exista nici spălarea banilor, ca faptă secundară, deoarece lipseşte obiectul material specific spălării banilor, care trebuie să fie produsul unei alte infracţiuni".

La începutul lunii august 2017, s-a solicitat Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) efectuarea unei inspecţii fiscale referitoare la cesiunea unor credite de către Bancpost entităţii olandeze menţionată mai sus. Inspectorii de la Fisc au stabilit, în final, obligaţii fiscale suplimentare de plată, în sumă de 86.913.391 lei, reprezentând impozit pe vbeniturile obţinute de nerezidenţi-persoane juridice, şi accesorii (dobânzi şi penalităţi de întârziere) în sumă de 53.570.318 lei.

ANAF a constatat că cesiunea creanţelor de către Bancpost a reprezentat acordarea de către entitatea olandeză a unei finanţări purtătoare de dobândă, în vederea desfăşurării activităţii bancare, mai arată ordonanţa Parchetului.

Piperea: "Este uluitor că Parchetul admite că dacă cineva a fost sancţionat contravenţional nu mai poate fi pedepsit penal"

Referitor la acest caz, avocatul Gheorghe Piperea a scris, pe pagina sa de Facebook:

"Unul dintre motivele pentru care s-a dat clasare într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani a fost acela că banca fusese deja sancţionată contravenţional de ANPC şi nu se face ca o persoană să fie pedepsită de două ori (n.b.: pentru procuror, sancţiunea contravenţională e echivalentă cu pedeapsa penală - dar asta, evident, nu merge decât în cazul în care contravenient şi, în acelaşi timp, suspect penal este o bancă);

un alt motiv al clasării este acela că banca este onorabilă - după ce s-a devoalat fapta, s-au achitat statului 31 milioane euro (n.b.: doar că, până una-alta, peste un miliard a ieşit din ţară, netaxat şi înregistrat în contabilitatea băncii cu titlu de cheltuieli deductibile, care neutralizează impozitul pe profit pe ani şi ani de zile; în mod normal, miliardul ar fi trebuit să fie sechestrat în vederea confiscării; dar cum să îi faci aşa ceva unei biete bănci?).

A, şi ca să ştiţi: amenda contravenţională tocmai ce a fost anulată de judecătorie, recent, acum câteva zile".

Bancpost şi-a rezolvat "prin negociere un proces penal pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani de analele justiţiei, fiind de acord să achite statului român 31 de milioane de euro pentru a scăpa de pedeapsa penală", a scris, ieri, Gheorghe Piperea, pe pagina sa de Facebook. Acesta reaminteşte că, săptămâna trecută, Judecătoria sectorului 2 Bucureşti a anulat procesul verbal de contravenţie emis de ANPC.

Avocatul subliniază:

"Esenţial este că, în accepţiunea oficială a IGPR, reprezentanţii Bancpost au apelat la o serie de «inginerii financiare» (este exact expresia folosită în sesizare şi reluată în ordonanţa de clasare), constând în contracte de cesiune/administrare active, care au avut ca efect reducerea masei impozabile şi, implicit, a nivelului obligaţiilor fiscale datorate statului român. IGPR (şi, ulterior, conform celor de mai jos, inspectorii fiscali), a constatat că, deşi creditele erau «cesionate» SPV-ului din Olanda, încasările ratelor continuau să se facă de către bancă, în baza unui «contract de administrare active», fără ca vreunul dintre cei 55.000 de clienţi vânduţi în Olanda să fi avut vreodată habar că sunt vânduţi în Olanda - nici nu aveau cum, de vreme ce, aparent, banca era în continuare «partenerul» lor contractual".

Avocatul mai arată că IGPR a calculat o sumă de 3.055.726.641 lei, reprezentând "ingineriile financiare" ale Bancpost:

"Totalul acestor sume socase din ţară în perioada 2008-2015 s-a situat, conform IGPR, la suma de 3.377.383.992 lei. Adică aproximativ 370 milioane euro, la cursul de 4,5 lei/euro, în 2017.

Tot IGPR arată că Bancpost ar fi putut realiza, din dobânzi şi comisioane aferente creditelor cesionate, fix 1.665.353.617 lei.

Acelaşi IGPR reţine că, între 2008-2011, Banpost a înregistrat pierderi cumulate de 0,9 miliarde lei".

Avocatul Piperea a scris, pe Facebook:

"Reportate pe următorii cinci ani, aceste pierderi au «înghiţit» toate eventualele profituri şi, deci, Statul român nu a încasat o leţcaie de la Bancpost cu titul de impozit pe profit.

Aici trebuie neapărat reţinut că, în astfel de cazuri, fiind implicate sume atât de mari, IGPR propune şi parchetul dispune sechestru asigurător în vederea confiscării sumelor rezultate din sau utilizate pentru săvârşirea infracţiunii (art. 112 Cpen).

Aceasta a fost prima mare omisiune a dosarului: nu s-a dispus niciun sechestru în vederea confiscării, astfel că cei 370 milioane euro au putut fi făcuţi pierduţi cu caracter ireversibil. Dosarul este preluat ulterior, «pentru complexitate», la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Cu simţ de răspundere, noul gestionar al dosarului clasează prompt plângerea referitoare la înşelăciune, pe motiv că, în 2016, o plângere similară fusese clasată de Parchetul din Sinaia.

În pasul doi, pentru acuzaţia de evaziune fiscală, procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel dispune efectuarea unei inspecţii fiscale, de către inspectori din Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. (...) Aici trebuie precizat că inspectorii fiscali, mai ales cei de la antifraudă, în dosare deschise faţă de firme obişnuite sau faţă de persoane fizice, dau cele mai aberante soluţii, de la penalităţi aplicate întregii valori a facturii (şi nu diferenţei rezultate din recalificarea actului comercial), până la imputarea TVA-ului aferent întregului lanţ de aprovizionare şi desfacere, deşi comerciantul nici măcar nu cunoaşte capetele sau zalele lanţului. În schimb, în acest caz, inspectorii fiscali au extras exact soluţia «comandată» de bancă - a fost vorba nu de evaziune, ci de creşterea (artificială, desigur) solvabilităţii băncii, pentru a păcăli BNR (care, evident, s-a lăsat păcălită, ca să fie bine).În rezoluţia de clasare chiar se arată, în mod expres, că, «din cuprinsul notelor explicative date de reprezentanţîi Banpost rezultă că motivul principal al cesionarii a 27% din portofoliul de credite îl reprezintă îmbunătăţirea indicatorilor de solvabilitate a băncii». De aici s-a tras concluzia că operaţiunea de cesiune a fost o simplă finanţare, o afacere comercială a băncii şi că, deşi nu a avut un scop economic, ci «mai degrabă» un scop juridic, nu există intenţia de sustragere de la plata impozitelor, prin majorarea cheltuielilor deductibile.

E adevărat că, într-o operaţiune de recalificare juridică a cesiunii pentru a fi pusă de acord cu lipsa de scop economic a acesteia, inspectorii fiscali (care nu au contestat cifrele stabilite de IGPR) au arătat că este încălcat Codul fiscal şi cel de procedura fiscală, motiv pentru care au majorat baza de impozitare cu suma de 606.766.947 lei, reprezentând costuri umflate ale "finanţării". Dar, în continuare, cu toată încălcarea legii şi cu tot caracterul artificial dovedit al operaţiunii, tot nu a fost infracţiune.

De aici, din această recalificare, a rezultat un impozit de circa 142,5 milioane lei (aproximativ 31 milioane euro), sumă care a fost achitată în data de 17.01.2019 (suma a fost achitată, cel mai probabil, de Banca Transilvania, pentru că Bancpost nu mai există din 1 ianuarie 2019)".

Avocatul susţine că BNR a venit în sprijinul Bancpost, banca centrală arătând, printr-o adresă din 10.09.2017, că SPV-ul nu este sub supravegherea sa, nu se supune reglementărilor bancare şi că operaţiunea de cesiune este "un raport comercial" care nu are nevoie de autorizarea BNR: "Aşadar, în viziunea BNR, Bancpost putea face ce voia, chiar şi să încalce Codul fiscal român şi să păcălească BNR cu creşterea artificială a indicelui de solvabilitate, mami nu se supără, BNR-ului nu-i pasă, căci SPV-ul Bancpost era o firma oarecare, cu care Bancpost putea să facă afaceri la discreţia sa".

Gheorghe Piperea mai arată: "Sprijinindu-se pe analiză pre-comandată a fiscului şi pe adresa de la BNR, procurorul conchide că nu există evaziune fiscală. A contat foarte mult faptul că s-a făcut o plată de 31 milioane de euro. Desigur, procurorul nu uită să anunţe că plata de 31 de milioane de euro nu este o recunoaştere a vinovăţiei. Întrucât a constatat că nu ar fi existat infracţiunea - predicat (evaziunea fiscală), procurorul a dat clasare şi pentru spălare de bani".

Piperea se arată "uluit" de faptul că Parchetul admite că dacă cineva a fost sancţionat contravenţional nu mai poate fi pedepsit penal: "E unic în istoria recentă. Sunt nenumărate cazuri (inclusiv din propria experienţă) în care mirenii invocă această jurisprudenţă pentru a arăta că răspunderea contravenţională este asimilată aceleia penale şi că, aşa fiind, este necesară aplicarea principiului prezumţiei de nevinovăţie atunci când poliţistul, inspectorul fiscal sau de la antifraudă, agentul constatator de la ASF sau Consiliul Concurenţei aplică sancţiuni contravenţionale. Niciodată Parchetul sau instanţele (mai ales Curtea de apel Bucureşti) nu au admis aşa ceva. Cel puţin, nu la cunoştinţa mea".

BT a câştigat procesul cu ANPC, după ce Autoritatea sancţionase Bancpost pentru cesionarea ilegală a creditelor

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a sancţionat, anul trecut, Bancpost pentru cesionarea ilegală a unor portofolii de credite. Autoritatea a amendat instituţia de credit cu 150.000 de lei, dispunând returnarea contravalorii dobânzilor plătite în ultimii zece ani de către clienţii ale căror contracte au fost externalizate.

Totalul dobânzilor încasate depăşeşte 300 de milioane de euro, conform unui document al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC), care arată: "S-a constatat că, prin perceperea cu încălcarea prevederilor legale de către EFG New Europe Funding II B.V. (actuala ERB New Europe Funding II B.V.), de sume de bani reprezentând dobândă, comision de administrare şi penalităţi, a fost creat un prejudiciu consumatorilor stabiliţi în România estimat la cel puţin 300 milioane de euro (...), prejudiciu estimat doar pentru perioada 2008-2015, perioadă pentru care s-au cercetat rapoartele anuale EFG New Europe Funding II B.V., fără a se avea în vedere perioada 2017- 2018 şi fără a se lua în calcul prejudiciul creat consumatorilor ca urmare a procedurilor de executare silită".

Bancpost, controlată de EFG Eurobank, a cesionat credite către EFG New Europe Funding II B.V. (ulterior ERB New Europe Funding II B.V.), deţinută, la rândul ei, de o societate cu răspundere limitată - EFG New Europe Holding B.V. (redenumită ERB New Europe Holding B.V.), care face parte din EFG Eurobank Ergasis.

Documentul citat subliniază că, în data de 28.03.2018, s-a constatat cesionarea creditelor aflate în portofoliul EFG New Europe Funding II B.V. (actuala ERB New Europe Funding II B.V.) către Eurobank Ergasias S.A. Grecia.

În legătură cu acest subiect, ANPC a sesizat BNR, ANAF, Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice şi Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, acesta din urmă sesizând Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Bancpost a contestat în instanţă decizia ANPC, iar Banca Transilvania (BT), care a cumpărat Bancpost, a câştigat pe fond procesul cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Ziarul BURSA a scris în mai multe ocazii despre subiectul creditelor fără restanţe cesionate în afara ţării. În urmă cu mai bine de un an, am prezentat un material complex care oglindea situaţia unui debitor Bancpost al cărui credit fără restanţe fusese cesionat în Olanda. Acesta arăta că împrumuturile făcute de banca de la noi au fost externalizate către instituţii nebancare (în acest sens am publicat declaraţiile BNR, ASF şi autorităţii abilitate din Olanda), fără notificarea clienţilor, percepându-se ilegal dobânzi şi comisioane de la aceştia, respectivele cesiuni fiind declarate de către instanţa de judecată neopozabile părţilor.

Inspectorul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor din Constanţa (CJPC) Sorin Manţu a făcut, în ultima perioadă, o serie de afirmaţii grave în cadrul sesizărilor sale publice, susţinând, printre altele, că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi cel mai probabil Banca Naţională a României (BNR) au protejat interesul Bancpost şi OTP Bank în detrimentul intereselor consumatorilor, în cazul creditelor cesionate în Olanda.

Comisarul Manţu, care a încheiat procesele verbale de sancţionare a Bancpost şi OTP Bank pentru cesionarea ilegală a creditelor în afara ţării, a trimis avertizările atât Guvernului, cât şi Parlamentului. Acesta reclamă incompetenţa sau neglijenţa în serviciu, precum şi încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.

În cel mult două luni, Banca Transilvania Cluj va lansa o platformă digitală care va permite contractarea creditelor fără a mai fi nevoie de deplasare la o unitate bancară, anunță oficialul BT.

Lansarea platformei Neo va permite BT să facă paşi importanţi în zona digitală, conform ZF.  "Digitalizarea prinde contur şi în sistemul bancar, astfel că până la finalul anului este de aşteptat ca toate băncile mari din România să aibă produse de creditare care nu vor implica deplasarea la sucursala băncii, menționează Sergiu Mircea.

El apreciază că implementarea noilor tehnologii va permite băncilor să intre în parteneriate cu fintech-uri sau chiar să colaboreze între ele.

„Trecerea din mediul offline spre online se face treptat şi avem clienţi în oraşele mari precum Bucureşti, Cluj, Braşov, Iaşi care îşi doresc card delivery cu dronele. Este o exagerare, dar şi-ar dori ca aceste carduri să se teleporteze la ei.

Este o tendinţă a acestor ani şi sunt mulţi clienţi care vor ca relaţia lor cu banca să fie dematerializată. Până la finalul anului băncile mari din România vor avea produse de credit care nu vor necesita deplasarea la bancă“, a declarat managerul BT. Principalii jucători de pe piața bancară din România sunt BT, BCR și BRD.

Declarațiile sunt preluate din interviul apărut ieri în ”Ziarul Financiar”.

Ratele la creditele în lei ale românilor ar putea să scadă cu până la 5%, în următoarea perioadă, odată ce băncile vor începe să calculeze dobânzile după noua formulă, care înlocuieşte ROBOR, arată calculele bancherilor.

Guvernul a introdus un nou indice de referinţă care înlocuieşte ROBOR şi în funcţie de care, începând cu data de 2 mai, se vor calcula ratele la toate creditele noi în lei. Potrivit modificărilor aduse Ordonanţei 114, şi cei care au credite în lei în derulare îşi pot recalcula ratele, dacă şi banca şi clientul sunt de acord, prin act adiţional la contract. De asemenea, toate refinanţările de credite se vor calcula în funcţie de acest nou indice.

Pentru un credit ipotecar în lei, ratele la creditele în derulare vor scădea în primă fază, cel puţin, cu circa 5% în cazul creditelor ipotecare, arată calculele realizate de bancheri citaţi de economica.net. Mai exact, un credit ipotecar în derulare are acum o dobândă variabilă totală de 5,55%. În noile condiţii dobânda variabilă totală va fi de 4,71%. De asemenea, se vor reduce şi ratele la creditele de consum, cu circa 1,5%, potrivit calculelor bancherilor. Pe de altă parte, jumătate din creditele acordate acum sunt doar cu dobândă fixă, caz în care ROBOR-ul calculat la nivelul tranzacţiilor efective este irelevant.

Dobânzi mai mici, pentru că sunt decalate           

Stabilirea noului indice care va sta la baza dobânzilor la creditele pentru populaţie se va realiza exclusiv de către Banca Naţională a României. Indicele care va înlocui ROBOR, începând cu data de 2 mai, se va calcula ca o medie a tranzacţiilor efective de pe piaţa interbancară realizate de bănci în ultimul trimestru din 2018.

Acesta este şi unul din principalele motive pentru care dobânzile ar putea să scadă, în următoarea perioadă, mai precis pentru că vor fi calculate pe baza tranzacţiilor derulate cu cinci luni în urmă. Potrivit statisticilor BNR, dobânda medie a tuturor tranzacţiilor realizate efectiv pe interbancar în utlimul trimestru din 2018 a fost de 2,39%. Spre comparaţie, în prezent, ratele se calculează pe baza ROBOR la 3 luni, care la sfârşitul lunii martie era de 3,23%. Acest lucru înseamnă o dobândă cu circa 1% mai mică decât cea utilizată până acum.

Ratele nu scad în niciun caz la jumătate

O serie de alte calcule realizate recent de bancheri arătau că ratele scad cu numai câţiva lei şi nicidecum la jumătate, după cum promisese consilierul premierului, Darius Vâlcov.

Bancherii au calculat că, pentru un credit ipotecar în valoare de 240.000 lei acordat pe 20 de ani, dacă rata lunară este acum de 2.006 lei/lună, pe noua variantă de calcul, în aceleaşi condiţii, creditul ar avea o rată cu numai 26 de lei mai mică, de 1.980 de lei. În cazul unui credit de nevoi personale în sumă de 20.000 lei, acordat pe 60 de luni, rata lunară în prezent este de 433 lei, iar cu noul indice, rata ar coborî la 420 de lei. 

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat, luni, favorabil proiectul iniţiat de parlamentarii social-democraţi Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae privind statutul Băncii Naţionale a României, care vizează modificarea politicii BNR, în sensul limitării rezervelor de aur ale ţării din străinătate.

Proiectul prevede că deţinerea unei cantităţi de aur în depozite constituite în străinătate "nu trebuie în mod necesar interzisă, dar aceasta ar trebui limitată cantitativ şi condiţionată de obţinerea unor venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice" şi propune instituirea obligaţiei de informare "de îndată" a Parlamentului şi a Guvernului de către BNR în cazul în care există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs.

Proiectul a fost adoptat anterior de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Comisia de buget finanţe a Camerei Deputaţilor urmează să întocmească raportul la acest proiect, care va intra în dezbaterea plenului Camerei - for decizional.

Dezbaterile şi votul asupra raportului privind o eventuală manipulare a ROBOR, ce urmau să aibă loc luni în cadrul Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, au fost amânate pentru marţi, din lipsă de cvorum, a declarat preşedintelui comisiei de specialitate, Daniel Zamfir. Acesta a spus că, marţi, de la ora 10:00, în cadrul şedinţei ordinare, se va discuta şi despre ordonanţa de urgenţă 19/2019, cea care modifică şi completează OUG 114/2018. Comisia va da aviz, urmând că la ora 12:00 să ajungă în Comisia de Buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat.

Plenul Senatului a adoptat, pe data de 11 februarie, un proiect de hotărâre prin care a acordat un termen de 60 de zile Comisiei economice, industrii şi servicii să deruleze o anchetă privind modul în care Consiliul Concurenţei a închis, în 2013, o investigaţie referitoare la o eventuală manipulare a ROBOR. Au fost audiaţi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, trezorierii din acea perioadă ai unor bănci şi alte persoane care au oferit unele informaţii.

Preşedintele Comisiei economice din Senat şi-a exprimat nemulţumirea că senatorul PNL, Florin Cîţu, trezorier al ING la acea vreme, şi Nicolae Cinteză, director în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), nu s-au prezentat la audierile din comisie.

La începutul lunii februarie, preşedintele Consiliul Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, anunţa, într-o conferinţă de presă, că va pune la dispoziţia Parlamentului toate documentele legate de investigaţia din 2008 privind nivelul ROBOR, după ce va elimina din raport datele cu caracter personal.

În data de 26 februarie, Chiriţoiu a fost audiat în cadrul comisiei de specialitate din Senat şi a afirmat că instituţia pe care o conduce nu a găsit dovezi din care să reiasă că băncile s-au înţeles între ele în octombrie 2008 pentru a creşte nivelul indicelui ROBOR. Potrivit acestuia, autoritatea de concurenţă a pornit acea investigaţie după ce s-a autosesizat în urma mai multor informaţii apărute în presă.

Pe 25 martie 2019, Biroul permanent al Senatului a decis să trimită o scrisoare guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pentru a-i solicita să le permită directorilor din BNR, Nicolae Cinteză şi Şerban Matei, să vină la Comisia economică pentru a fi audiaţi. Scrisoarea a rămas, însă, fără răspuns.

Ministerul Finanţelor propune majorarea cu 4 miliarde de euro a Programului - cadru de emisiuni de titluri de stat Medium Term Notes (MTN), de la 27 la 31 miliarde de euro, pentru acoperirea nevoilor de de finanţare pe pieţele externe pentru perioada 2019-2020, potrivit unui proiect de hotărâre publicat de instituţie.

"Pentru acoperirea nevoilor de finanţare de pe pieţele externe pentru perioada 2019-2020 şi luând în considerare suma rămasă disponibilă de 0,022 miliarde euro se impune majorarea valorii totale a Programului MTN, cu suma de 4 miliarde euro. Facem menţiunea că în perioada 2019-2020 vor ajunge la maturitate euroobligaţiuni în valoare de 3,5 miliarde euro (1,5 miliarde EUR în noiembrie 2019 şi 2 miliarde euro în septembrie 2020). Deoarece plafonul Programului MTN se eliberează la momentul rambursării unor obligaţiuni, în calculul majorării plafonului programului s-a avut în vedere faptul că aceste scadenţe sunt la finalul fiecărui an, iar emisiunile noi de euroobligaţiuni se realizează în funcţie de condiţiile de piaţă, cel mai probabil în prima parte a anului şi în al treilea trimestru", precizează MFP.

Autorităţile explică decizia de a majora plafonul pentru împrumuturi pe pieţele externe şi prin necesitatea continuării consolidării rezervei financiare în valută a trezoreriei cu scopul de a proteja finanţele publice de eventualele şocuri externe care ar putea determina creşterea dobânzilor titlurilor de stat pe piaţa internă.

Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de hotărâre, alte motive care au determinat decizia de majorare a sumelor sunt necesitatea atragerii surselor financiare de pe pieţele externe pentru acoperirea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice şi necesitatea asigurării cadrului legal care să permită utilizarea plafonului aferent Programului MTN în mod flexibil prin emisiuni de obligaţiuni de stat pe pieţele internaţionale de capital în perioada 2019 - 2020.

Hotărârea de Guvernul nr. 1264/2010 pentru aprobarea Programului - cadru de emisiuni de titluri de stat 'Medium Term Notes' (MTN), cu modificările ulterioare, reglementează posibilitatea de a emite obligaţiuni pe pieţele externe, în sumă maximă, în orice moment, de 27 miliarde euro sau echivalent în orice valută. Valoarea obligaţiunilor emise şi nerambursate (în euro şi dolari) în cadrul Programului MTN este în prezent de circa 26,98 miliarde euro (valoare calculată la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României, valabil în data de 1 aprilie 2019), astfel: în 2012 - 2,01 miliarde de dolari şi 1,5 miliarde euro, în 2013 - 1,5 miliarde dolari şi 2 miliarde euro, în 2014 - 2 miliarde dolari şi 2,75 miliarde euro, în 2015 - 2 miliarde euro, în 2016 - 3,25 miliarde euro, în 2017 - 2,75 miliarde euro, în 2018 - 1,2 miliarde dolari şi 3,75 miliarde euro şi în 2019 - 3 miliarde euro euro.

Potrivit Ministerului Finanţelor, în prezent, suma disponibilă pentru emisiuni de euroobligaţiuni în cadrul Programului este de aproximativ 22 milioane euro.

"În contextul implementării planului anual de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice, pentru perioada 2019 - 2020, Ministerul Finanţelor Publice are în vedere emiterea de euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 8,25 miliarde euro (echivalent) din care 3 miliarde euro au fost emise în data de 3 aprilie 2019", precizează sursa citată.

Pe de altă parte, Ministerul arată că practica în domeniu relevă faptul că emitenţii suverani utilizează programe MTN, fără a limita valabilitatea acestora pe o anumită perioadă de timp, un program fiind lansat cu o valoare iniţială care poate creşte pe parcurs în funcţie de perioada finanţată, de schimbările necesităţilor de finanţare şi de alte elemente relevante pentru emitent (strategia de finanţare, evoluţia deficitului bugetar etc). Astfel, în cazul Poloniei valoarea Programului MTN a crescut gradual începând cu anul 2007, de la 25 miliarde euro, la un nivel de 60 miliarde euro în anul 2019.

Ministerul Finanţelor va avea un vârf de plată de peste 10 mld. lei în luna aprilie, în condiţiile în care în 29 aprilie urmează să ajungă la scadenţă titluri de stat de 8,8 mld. lei, iar la principal se adaugă şi dobânzile aferente. Tot în luna aprilie Ministerul Finanţelor trebuie să ramburseze şi 1,2 mld. euro.

Nevoia de lei a Trezoreriei Statului este mare atunci când ajung la scadenţă titluri pe termen scurt sau mediu prin care statul s-a împrumutat până acum.

Anul 2019 este volatil din punctul de vedere al nevoilor de finanţare ale statului, ca şi anii trecuţi, distribuţia nevoilor de finanţare fiind neuniformă, cu o concentrare a vârfurilor de plată în prima jumătate a anului şi luni în care sumele ajunse la scadenţă sunt mai mici de 1 mld. lei.

În luna februarie a fost un vârf de plată de peste 6 mld. lei.

La datoria internă se adaugă şi rambursările în contul datoriei publice externe. Plăţile scadente în luna aprilie 2019 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 1,2 mld. euro.

În primul trimestru din 2019, Ministerul Finanţelor a împrumutat cumulat circa 7 mld. lei, sub nivelul programat, şi 83,5 mil. euro de pe piaţa internă, precum şi 3 mld. euro de pe piaţa externă, din care 1,35 mld. euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 mil. euro pe 15 ani şi 1,15 mld. euro pe maturitatea de 7 ani. România s-a împrumutat pen­tru prima dată în euro, pe o maturitate de 30 de ani, după ce în 2014 lansa în premieră bonduri în dolari pe 30 de ani.

Pe parcursul lunii aprilie, Trezoreria Statului intenţionează să împrumute de la băncile de pe piaţa internă 3,62 mld. lei, inclusiv sumele suplimentare, cu 46,5% mai mult decât suma propusă pentru luna martie.

Importantă în ceea ce priveşte managementul datoriei publice este şi extinderea maturităţii acesteia, iar în acest sens se observă o oarecare îmbunătăţire în ultimii ani. Ministerul Finanţelor a încercat în ultimii ani să împrumute lei pe termene mai mari şi a rupt tradiţia de a pune în vânzare preponderent certificate de stat pe şase luni, unul dintre plasamentele cele mai căutate în trecut de investitori.

În anul 2019, similar anului 2018, finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale se vor realiza în principal din surse interne şi în completare din surse externe.

Ministerul Finanţelor susţine că va continua să menţină o abordare flexibilă în realizarea procesului de finanţare, urmărind asigurarea caracterului predictibil şi transparent al ofertei de titluri de stat, tocmai pentru a putea reacţiona prompt şi adecvat la potenţialele modificări în tendinţele pieţei şi comportamentului investitorilor.

Strategia de finanţare din surse interne are în vedere, în principal, emisiuni de titluri de stat denominate în lei, calibrate la cererea existentă în piaţă. Pentru a reduce costurile de finanţare şi pentru a promova o mai bună funcţionare a pieţei secundare, Ministerul Finanţelor intenţionează să continue politica de construire a unor serii de obligaţiuni de stat de tip benchmark lichide de-a lungul întregii curbe de randament, concomitent cu o politică transparentă de emitere a titlurilor de stat, urmărind atingerea unor volume pe emisiune în valoare echivalentă de aproximativ 2,5 mld. euro, cu informarea în prealabil a pieţei în ceea ce priveşte volumele, frecvenţa lansării/redeschiderii anumitor categorii de maturităţi, potrivit Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2019-2021.

În cursul anului 2018 au fost emise titluri de stat denominate în lei şi euro pe piaţa internă în valoare totală de 47,9 mld. lei, inclusiv titlurile de stat pentru populaţie, lansate în cadrul programului Tezaur.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare externă, Ministerul Finanţelor intenţionează să-şi menţină prezenţa pe pieţele internaţionale de capital, în principal prin emisiuni de obligaţiuni denominate în euro. Iar Ministerul Finanţelor vrea să păstreze flexibilitatea în ceea ce priveşte momentul accesării pieţelor internaţionale şi volumul emisiunilor externe, ţinând cont de costurile asociate, precum şi de considerentele de risc, potrivit Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2019-2021.

Ministerul de Finanţe a împrumutat astăzi 409 milioane de lei de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa în 2026, la o dobândă de 4,71% pe an. La licitaţie au participat şase dealeri primari. Volumul total al cererii a fost de 697 milioane lei, din care  băncile în nume şi cont propriu au acoperit 454 milioane lei, iar 242 milioane lei au fost oferte necompetitive. 

Din valoarea nominală adjudecată de 409 mil. lei, suma oferita de bănci  în nume propriu s-a ridicat la 309 milioane lei, iar 100 milioane lei au fost ofertele necompetitive .

Randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de  4,71%.

Ministerul Finanţelor Publice intenţionează să împrumute în aprilie 3,62 miliarde de lei de la bănci, inclusiv sumele suplimentare, cu 46,5% mai mult decât în luna martie şi cu 27,3% peste volumul atras, potrivit unui anunţ al ministerului.

 În primul trimestru, Ministerul Finanţelor a împrumutat circa 7 miliarde de lei şi 83,5 milioane de euro de pe piaţa internă, precum şi 3 miliarde de euro de pe piaţa externă.

Articol de fond semnat de Cristian Hostiuc, directorul editorial al ”Ziarului Financiar”. Textul integral:

Vineri, BNR a publicat datele statistice legate de balanţa de plăţi a României (relaţia cu exteriorul, intrări şi ieşiri de valută) şi situaţia externă a României, adică datoria statului şi a sectorului privat, datorie externă pe termen lung şi pe termen scurt.

Ce mi-a atras atenţia este că datoria externă totală a României a crescut la 99,6 miliarde de euro în februarie 2019,  cu 1,2 miliarde de euro mai mult decât la finalul lui 2018.

Cu împrumutul pe care l-a luat Ministerul Finanţelor de 3 miliarde de euro de la finalul lunii martie, România va depăşi din nou o datorie externă de 100 de miliarde de euro, nivel unde era la nivelul lui 2012, când soldul era de 100, 875 miliarde de euro.

Atunci încă mai duceam în spate 8 miliarde de euro din datoria către FMI luată în 2009, la începutul crizei.

Din 2012, datoria externă a scăzut până în 2015 de la 100,8 miliarde de euro la 90,4 miliarde de euro, iar de atunci a reînceput să crească, ajungând la 98,4 miliarde de euro la finalul lui 2018 şi 99,6 miliarde de euro la finalul lui februarie 2019.

Este adevărat că din 2012 până în 2018, PIB-ul României a crescut de la 132 de miliarde de euro la 202 miliarde euro, ceea ce a făcut ca datoria externă să se reducă ca pondere în PIB de la 75%, la 48%.

Între timp a crescut datoria internă a statului de la 90 de miliarde de lei la finalul lui 2012, la 160 miliarde de lei la finalul lui 2018, pentru că dobânzile la împrumuturile în lei s-au redus de la 6% la 1% sau chiar sub, în 2016-2017.

Între timp, dobânzile la lei au crescut din nou, depăşind chiar 5% la împrumuturile pe 10 ani, iar creşterea inflaţiei la 4% în martie va însemna dobânzi şi mai mari.

Revenind la datoria externă a României, de 99,6 miliarde de euro la finalul lunii februarie, 68 de miliarde de euro este datorie pe termen lung şi 31,3 miliarde de euro este datorie pe termen scurt.

Ca să mergem mai departe, din 99,6 miliarde de euro datorie totală, statul are o datorie de numai 34,7 miliarde de euro, iar restul de 64,9 este datorie privată, a noastră/ a voastră, pe care am făcut-o în ani şi o alimentăm în fiecare zi.

Am un amic care este mândru de afacerea lui, de 12 milioane de euro pe an şi cu o marjă de profit de 20-30%, el fiind în proporţie de 100% importator. În schimb, el este patriot de dimineaţa până seara.

Afacerea lui, pe lanţ, înseamnă o datorie externă pe care o plătim cu toţii.

Când cumpărăm o maşină străină, pe lanţ, facem indirect o datorie externă, chiar dacă o plătim în lei.

Când facem un credit în euro, când o companie privată face un credit în euro, pe lanţ se creează o datorie externă. Când mergem în excursie în afară şi avem euro pe care i-am cumpărat cu lei, pentru acei euro cineva a făcut o datorie externă.

Creşterea importurilor şi implicit creşterea deficitului de cont curent ne-a adus o datorie externă mai mare.

În 2018, deficitul de cont curent a fost de 9 miliarde de euro, provenit în cea mai mare parte din deficitul comercial de 15 miliarde de euro, diferenţa dintre importuri şi exporturi.

Pe de o parte, Ministerul Finanţelor se împrumută în euro pentru a finanţa deficitul bugetar şi a refinanţa datoria externă şi internă actuală, în timp ce noi/voi, cu fiecare import mai adăugăm câteva sute şi miliarde la datoria externă.

În februarie, în numai două luni din an, importurile sunt mai mari decât exporturile cu1 miliard de euro, de patru ori mai mult decât în 2016.

Noroc că ne salvează transportatorii şi IT-iştii, care în primele două luni din an au muncit mult, generând un surplus pe partea de servicii de 1,3 miliarde de euro.

Chiar dacă datoria externă a României ca procent din PIB s-a redus, revenirea ei peste 100 de miliarde de euro atrage atenţia.

Ce atrage atenţia deja şi mai mult, este creşterea datoriei externe pe termen scurt de la 20 de miliarde de euro la finalul lui 2012, la 31 de miliarde de euro în februarie 2019, iar acest trend nu se va opri aşa uşor în lipsa unor corecţii.

Această datorie pe termen scurt este "plătită" de rezervele valutare ale BNR: 72, 8% din aceste rezerve valutare sunt deja mâncate de datoria externă pe termen scurt, o poziţie nu tocmai liniştitoare pentru România. 

Tot ca o comparaţie, datoria externă a statului a crescut de la 22,3 miliarde de euro în 2012, la 34,7 miliarde de euro la finalul lui februarie 2019.

Datoria externă pe termen scurt aparţine sectorului privat, reprezentând cel mai mult activitatea comercială şi mai puţin cea de investiţii, adică noi facem datorie externă pentru importuri, iar statul face datorie externă prin împrumuturi externe pentru a finanţa pensiile şi salariile pentru că investiţiile publice pot fi numărate pe degete. 

Vineri, Ministerul Finanţelor a cerut aprobarea pentru majorarea plafonului de împrumut extern de la 27 de miliarde de euro la 31 de miliarde de euro.

Un angajat care în perioada mai 2008-decembrie 2018 a obţinut salariul mediu pe economie şi care în acest interval a contribuit lunar la sistemul de pensii private obligatorii a obţinut un câştig net de 2.316 lei, în condiţiile în care a vărsat la Pilonul II contribuţii totale în valoare 12.357,2 lei, potrivit calculelor efectuate la solicitarea ZF de Bogdan Dumitrescu, conferenţiar universitar - ASE Bucureşti. Suma totală netă din comisioane pe care participantul a strâns-o în contul său de pensie privată după mai bine de zece ani de contribuţii ajungea astfel la 14.673,6 de lei la finalul lunii decembrie 2018. Randamentul obţinut în cei zece ani şi jumătate de contribuţii la Pilonul II s-a situat la 18,7%, adică sub 2% pe an, dar acest rezultat este „afectat“ de faptul aceste contribuţii intră anual şi nu dintr-o dată.

În această perioadă participantul la Pilonul II a plătit administratorului său comisioane totale în valoare de 657 lei.  Aproximativ 306 lei au fost comisioanele din contribuţii, iar comisioanele de administrare s-au situat la 351,5 lei. Comisionul din contribuţiile virate de participanţi a fost limitat în perioada mai 2008-decembrie 2018 la 2,5%, în timp ce comisionul de administrare era plafonat la 0,05% pe lună din activele acumulate.

Calculele realizate de Bogdan Dumitrescu arată că randamentul oferit de Pilonul II este mai mare decât randamentul pe care aceaşi persoană l-ar fi obţinut dacă ar fi investit o sumă echivalentă cu contribuţiile la Pilonul II integral într-un depozit sau în proporţie de 80% într-un depozit şi 20% în acţiuni din indicele BET.

Astfel, o investiţie de 12.357,2 lei într-un depozit bancar acumulată lunar în perioada mai 2008 -decembrie 2018 ar fi generat un câştig de 993 lei, după plata impozitului pe dobândă. Un câştig mai mare, de circa 1.200 de lei, ar fi fost generat în cazul în care 80% din sumă ar fi fost direcţionată în depozitul bancar, iar 20% ar fi mers în acţiuni BET. În acest caz a fost luată în calcul doar evoluţia preţutului acţiunilor din indicele BET, având în vedere că indicatorul nu include şi dividendele distribuire. Prin urmare, suma reală acumulată ar fi mai ridicată.

Comparaţia scoate în evidenţă că economisirea prin intermediul fondurilor obligatorii de pensie ar fi generat un câştig dublu decât plusul adus de un depozit bancar.

Avantajul depozitului este însă că permite accesul la banii din conturi oricând, în timp ce sumele strânse la fondul de pensie devin disponibile pentru utilizare abia la vârsta pensionării. Cu toate acestea, este clar însă că cele două instrumente au scopuri diferite de economisire.

Pe de altă parte, sumele strânse în conturile Pilonul II nu sunt impozitate, taxarea acestora urmând să aibă loc atunci când efectiv se plăteşte pensia.

Câştigul mai mare în cazul fondurilor de pensii era de aşteptat în condiţiile în care randamentul mediu anualizat din ultimii zece ani, de 8%, este semnificativ mai mare decât dobânda medie din aceeaşi perioadă plătită de bănci, care ajunge la circa 5%. În ultimii ani însă performanţa fondurilor de pensii private s-a deteriorat, iar în 2018 Pilonul II a înregistrat cel mai redus randament de până acum, respectiv 1%. În acelaşi timp rata inflaţiei a fost de 3,3%. Randamentul redus din 2018 al Pilonul II a fost cauzat în mare parte de scăderea severă a pieţei de capital ca urmare a adoptării OUG 114.

Calculele lui Bogdan Dumitrescu s-au bazat pe o sumă economisită lunar determinată aplicând procentul contribuţiei obligatorii la salariul mediu lunar, procent care iniţial, la demararea sistemului de pensii obligatorii în 2008, a fost stabilit de guvern la 2%. Teoretic, contribuţia trebuia să crească cu 0,5 puncte procentuale în fiecare an, însă creşterea a fost amânată de câteva ori sau a fost mai mică decât prevedea calendarul. În mod normal, contribuţia trebuia să ajungă la nivelul maxim de 6% în 2016. În 2017 însă guvernul PSD a decis să reducă contribuţia de la 5,1% la 3,75%.

Pilonul II sau pensia privată obligatorie a fost introdusă în anul 2008, în mod obligatoriu pentru toate persoanele angajate care aveau la acel moment până în 35 de ani şi în mod opţional pentru persoanele care aveau la momentul respectiv între 35 şi 45 de ani.

Peste 7 milioane de români au un cont deschis la unul dintre cele opt fonduri de pensii obligatorii care administrează active în valoare de aproape 10 miliarde de euro. Câştigul total generat participanţilor de fondurile de pensii din mai 2008 încoace se situează la circa 1,5 miliarde de euro. Cea mai mare parte a activelor din Pilonul II, peste 63%, este investită în titluri de stat. În acţiuni este direcţionată circa 17,6% din valoarea activelor. Din cele 18 fonduri de pensii obligatorii care au luat startul în 2008 au mai rămas în prezent şapte fonduri.

Cel mai mare fond de pensii obligatorii este administrat de NN, care a ajuns la active de peste 18 miliarde de lei de la 2 milioane de participanţi, potrivit datelor ASF disponibile la finalul lunii martie 2019. Al doilea clasat este fondul Viitorul Tău, administrat de Allianz-Ţiriac, cu active de 11 miliarde de lei de la 1,6 milioane de participanţi. Metropolitan Life este al treilea clasat, cu active cu peste 7 miliarde de lei de la un milion de participanţi.

Viitorul sistemului de pensii Pilonul II este neclar, în condiţiile în care guvernul a stabilit prin ordonanţă de urgenţă ca nivelul capitalului social să depindă de contribuţiile primite de administratorii de pensii private de la participanţi.

În aceste condiţii, administratorii sunt obligaţi să-şi majoreze capitalul social de la 3 până la 28 de ori pentru a rămâne în piaţă. Simultan cu cerinţe mai dure de capital Guvern a decis şi diminuarea comisioanelor încasate, ceea ce duce la înrăutăţirea profiturilor operaţionale şi intrarea pe pierdere a unor administratori.

Ordonanţa de urgenţă 19/2019 adoptată de guvern în martie pentru a modifica OUG 114 nu clarifică situaţia Pilonul II, în condiţiile în care aceasta prevede doar o amânare a termenului de aplicare a cerinţelor de capital.

Mai mult, Guvernul a introdus în acest an posibilitatea ca participanţii Pilonului II care au contribuit mai mult de 5 ani să se poată retrage din sistem. Retragerea din sistem şi încetarea contribuţiei este valabilă pentru plăţile viitoare.

Odată ce un participant a depus cererea de retragerea contribuţia de 3,75% din salariul brut, care până acum a mers la Pilonul II, va merge la stat. Banii acumulaţi la Pilonul II înainte de retragere vor fi înapoiaţi participantului la pensionare.

Grupul austriac Raiffeisen i-a prelungit mandatul de director executiv-CEO lui Steven van Groningen la conducerea Raiffeisen Bank România, până în 2023. Steven van Groningen, 61 de ani, conduce Raiffeisen Bank România din 2002, imediat după preluarea de către austrieci a Băncii Agricole.

El este cel mai longeviv şef de bancă de pe piaţa românească, iar odată cu prelungirea mandatului va ajunge să adune mai mult de două decenii în poziţia de CEO pentru o bancă de top, fapt mai puţin uzual. Acţionarul majoritar austriac l-a menţinut în funcţie pe Van Groningen şi în perioada de construire şi de creştere a Raiffeisen, dar şi după venirea crizei economice, când au devenit necesare abilităţi de restructurare pentru navigarea într-un mediu economic dificil. Olandezul Steven van Groningen a venit prima dată în România în 1993, el lucrând pe un post de consultanţă la BNR.

Între 1994 şi 1998 a lucrat pentru ABN Amro. A fost vicepreşedinte, apoi preşedinte al Băncii Agricole, iar odată cu preluarea acestei bănci de către grupul Raiffeisen, a devenit şeful Raiffeisen Bank România. Bun cunoscător al pieţei bancare din Europa Centrală şi de Est, a ocupat poziţii de vârf în conducerea unor bănci şi din Ungaria şi Rusia, pe lângă România.

Bancherul olandez vorbeşte fluent limba română, fiind căsătorit cu o româncă - Valeria Răcilă, canotoare olimpică, cu medalie de aur la Los Angeles în anul 1984. Raiffeisen Bank România, un jucător de top 5, a obţinut în 2018 un profit net record de 881 mil. lei (189 mil. euro), în creştere cu 79% faţă de rezultatul raportat pentru 2017. Ascensiunea creditării a dus la majorarea activelor Raiffeisen în 2018 cu 11%, la peste 40 mld. lei. Raiffeisen are o cotă de piaţă după active de aproape 9%.

Septembrie 2008. Băncile nu mai aprobau limite de tranzacţionare pentru contrapartidele lor sau le aprobau doar pentru scadenţe de până la o lună. Octombrie. Situaţia lichidităţii şi a dobânzilor era critică. ROBOR-ul a sărit la cer, multă lume speculând că la mijloc ar putea fi o înțelegere între bănci. Consiliul Concurenței a intrat pe fir, dar investigația a fost închisă. Marți este așteptat raportul Comisiei economice din Senat în legătură cu presupusa manipulare a ROBOR, bănuială care a și dus la înlocuirea acestui indice din formula de calcul a ratelor la creditele în lei cu dobândă variabilă. Articolul cuprinde emailurile interne schimbate de bănci, discuțiile care au avut loc între dealeri și raportul integral al Concurenței.

Plenul Senatului a adoptat în 11 februarie, un proiect de hotărâre prin care a acordat un termen de 60 de zile Comisiei economice să deruleze o anchetă privind modul în care Consiliul Concurenţei a închis investigaţia referitoare la o eventuală manipulare a ROBOR.

Pe fondul crizei din 2008, contaminarea cu neîncredere a băncilor româneşti a condus la schimbarea relaţiilor comerciale ale acestora, arată raportul Concurenței.. Falimentele unor giganţi internaţionali din septembrie 2008 , consideraţi prea mari ca să cadă, precum şi situaţia dificilă sau incertă a expunerilor băncilor internaţionale, a avut drept rezultat o conduită foarte precaută faţă de operaţiunile interbancare, în special faţa de depozitele interbancare plasate.

Piaţa monetară interbancară a suferit o contracţie, băncile majore din România revizuind şi limitând riscul de contrapartidă. Astfel, aşa cum reiese din adresele băncilor supuse investigaţiei, precum şi din materiale ridicate în cadrul inspecţiei inopinate, spre sfârşitul lunii septembrie, unele bănci, prin departamentele de risc, nu mai aprobau limite de tranzacţionare pentru contrapartidele de pe piaţa interbancară, iar altele aprobau limite de tranzacţionare pentru scadenţe reduse (de până la o lună).

De asemenea, în luna octombrie 2008, conform documentelor interne ale băncilor existente la dosarul investigaţiei, respectiv minutele încheiate la şedinţele ALCO , situaţia lichidităţii şi a dobânzilor de pe piaţă este prezentată ca fiind una critică cu implicaţii la nivelul deciziilor de management al lichidităţii şi de pricing.

Email Unicredit:

" Unicredit pierde lichiditate în ciuda eforturilor făcute în cursul lunii octombrie. [...] liniile de business au pierdut 87 milioane EUR şi au câştigat doar 123 milioane RON, Divizia de retail a pierdut mai multă lichiditate decât a reuşit să aducă divizia Corporate. Conform proiecţiilor transmise conducerii, Unicredit nu-şi poate autofinanţa creşterea împrumuturilor, astfel încât se impun măsuri efective pentru controlul lichidităţii”

Intervenţiile BNR de a tempera deprecierea de săptămâna trecută a monedei naţionale, au drenat lichiditatea din piaţă. Ratele dobânzilor pe termen scurt, ROBOR ON au crescut brusc în ultimele 3 zile de tranzacţionare de mai mult de 4 ori, de la 12.7% miercuri, 15 octombrie, la 56% luni, 20 octombrie, pe măsura ce cererea de fonduri a depăşit cu mult oferta de pe piaţă. în 27 octombrie nivelul ROBOR a început sa se liniştească, atingând nivelul de 18.71% pentru ROBOR ON."

Email ING

"în privinţa ratelor dobânzii, octombrie a fost cea mai volatilă lună din acest an. La începutul lunii pe termen scurt se tranzacţiona peste facilitatea de credit a BNR de 14.25%, iar către sfârşitul perioadei de rezervă (23 octombrie) dobânzile la depozite plasate (offer) depăşeau 100%. Cererea de lei a offshorurilor a dus punctele swap la cel mai înalt nivel atingând 150% pentru scadenţa de ON (o zi), peste 50% pentru scadenţa o lună şi peste 30% pentru scadenţa 3 luni. BNR nu a injectat lichiditate în piaţă prin licitaţii repo, băncile locale finanţându-şi poziţiile prin creditul Lombard. Pe fundalul crizei financiare globale, cursul EUR/RON a fost extrem de volatil în luna octombrie. Perechea (n.a RON/EUR) la începutul lunii a pornit de la 3.7000 şi a spart toate nivelurile tehnice, îndreptându-se către 4.000. La 3.9850, BNR a intervenit în piaţă prin intermediul unei bănci comerciale vânzând lei. în a doua parte a lunii cursul EUR/RON s-a decuplat de celelalte monede din regiune şi s-a apreciat brusc până la 3.5400/EUR."

Email Bancpost:

"Perioada curentă de rezervă (24 Sept-23 Oct) a debutat calm, ratele situându-se uşor peste nivelul de 10.25% pentru scadenţe scurte. Pe măsură ce efectele crizei financiare au devenit din ce in ce mai clare, ratele au avansat rapid pentru toate maturitătile, iar cererea de lichiditate s-a dezvoltat abrupt. Pentru termenele lungi ratele au crescut cu peste 1.5% pe partea de bid şi spread-urile s-au extins.
Jumătatea lunii octombrie s-a caracterizat prin rate ridicate pentru scadenţele îndepărtate: 14.5/16.7 şi, în acelaşi timp, dobânzi pe termen scurt în scădere pe măsura apropierii sfârşitului perioadei de constituire a rezervei. Luna a debutat cu o surpriză mare, randamentul mediu la titluri de stat cu maturitate de 5 ani avansând cu mai mult de 1% (de la 9.5 în septembrie la 10.61). De asemenea t în cadrul unei licitaţii mai recente pentru titluri cu maturitatea de 6 luni (8 octombrie), randamentul mediu a crescut la 12.45 (de la nivelul de 11.14 oferit în August).
Începutul lui octombrie a fost considerat de majoritatea jucătorilor un adevarat atac speculativ asupra monedei locale, leul devalorizându-se cu aproape 8% în trei zile, devenind astfel îngerul căzut dintre toate valutele emergente. Având în vedere şi problemele de lichiditate şi finanţare existente pe pieţele financiare de pe tot globul, regiunea şi-a pierdut tonusul pozitiv şi monedelor li s-a dat lovitura de graţie [...]."

Comportamentul băncilor în cadrul Fixingului în perioada 21-24 octombrie 2008

Luând în considerare aceste disfuncţionalităţi care afectau şi mecanismul de stabilire a ratelor de referinţă ROBID/ROBOR, BNR, în calitate de Organizator al procedurii de fixing, a iniţiat o întâlnire cu reprezentanţii tuturor contributorilor la aceşti indici de referinţă, întâlnire ce a avut loc în data de 2 octombrie 2008.

Cu această ocazie, potrivit poziţiei exprimate de către autoritatea de reglementare, "în contextul apariţiei fenomenului de fragmentare a pieţei interbancare pe fondul turbulenţelor manifestate la nivel global pe pieţele financiare în octombrie 2008, BNR a solicitat întâlnirea cu directorii compartimentelor de trezorerie ale băncilor participante la calculul ratelor de referinţă pentru data de 2 octombrie 2008, la sediul său, pentru a se informa cu privire la evoluţiile înregistrate la nivelul pieţei interbancare şi totodată la dificultăţile întâmpinate de băncile comerciale participante în respectarea angajamentelor asumate de către acestea." în ceea ce priveşte (..) scopul şi derularea discuţiilor.

În cadrul întâlnirii respective, BNR arată că preocuparea sa principală viza "creşterea încrederii între participanţi, limitarea fragmentării pieţei şi menţinerea funcţionării mecanismului de stabilire a ratelor de referinţă". în cadrul aceluiaşi eveniment "participanţii la întâlnirea menţionată anterior au considerat foarte importantă restabilirea încrederii şi menţinerea funcţională a indicelui ROB1D/ROBOR şi au informat cu privire la existenţa de limite de tranzacţionare pentru ceilalţi participanţi pe scadenţe de până la o lună inclusiv, care influenţează stabilirea indexului".

Pe de altă parte, din răspunsurile furnizate de către bănci, faţă de evenimentul în cauză, rezultă o lipsă de convergenţă a opiniilor în ceea ce priveşte aspectele discutate în întâlnirea sus amintită. Astfel o bancă indică faptul că discuţiile au vizat stabilirea unui posibil comportament asemănător al contributorilor la Fixing în ceea ce priveşte limitele de expunere, în sensul unei reciprocităţi, care ar presupune ca „o instituţie de credit sâ iniţieze tranzacţii cu o altă instituţie de credit, în aceleaşi condiţii de limite vizând maturităţile (intervalul de timp de expunere) pe care le poate oferi la rându-i, în virtutea limitelor proprii de expunere pe care le are faţă de partener.

În aplicarea acestui principiu băncile îşi comunică de îndată modificările de limite de expunere reciproce, iar tranzacţiile ulterioare iniţiate de către partea căreia i s-au ajustat limitele cu contrapartida respectivă nu pot depăşi maturitatea maximă pe care iniţiatorul tranzacţiei o poate oferi băncii partenere. Perioada în care a funcţionat principiul reciprocităţii a fost cuprinsă între 3 oct 2008 şi sfârşitul anului 2008, Iară a exista o dată certă de sfârşit a acestei înţelegeri. Principiul reciprocităţii s-a convenit să se aplice în cazul tranzacţiilor legate de ROBID/ROBOR şi a vizat în principal maturitatea depozitelor în lei plasate în cadrul înţelegerii stipulate de Regulile privind stabilirea ratelor de referinţă ROBID/ROBOR."

Alte bănci neagă neechivoc existenţa unui principiu al "reciprocităţii limitelor de expunere", derogator de la regulile comune conform cărora fiecare bancă în parte stabileşte de sine stătător limitele de expunere faţă de contrapartidele sale, altele admit existenţa lui, însă cu unele particularităţi (ex. două bănci au indicat existenţa limitării acestui principiu la tranzacţii ce vizează maturităţi ale depozitelor mai mari de o lună ).

Independent de susţinerile divergente ale băncilor investigate, din analiza documentelor existente la dosarul investigaţiei, mai exact din conţinutul conversaţiilor purtate între dealerii unora dintre bănci, în perioada următoare întâlnirii de Ia BNR, reiese existenţa în fapt a unei practici de ajustare reciprocă a limitelor de expunere pe întreaga piaţă monetară interbancară. Acest lucru este evidenţiat în mod clar de conversaţia purtată între un dealer al CEC şi un dealer al RBS, acest principiu al reciprocităţii fiind invocat de reprezentantul CEC, astfel cum urmează:

Analizând tranzacţiile efectuate în perioada 2 oct - 15 oct 2008 de către şi între băncile contributoare, se poate observa o reducere a numărului acestora şi, în mod corelativ, o tendinţa de scădere a maturităţii depozitelor plasate.

Pe parcursul lunii octombrie, în contextul agravării crizei sistemului financiar american şi al propagării rapide a efectelor acesteia asupra pieţei financiare globale, expectaţiile investitorilor (nerezidenţi) au fost de depreciere rapidă a leului. în aceste împrejurări, s-a derulat un „atac speculativ asupra leului", investitorii nerezidenţi pariind împotriva monedei naţionale, respectiv pe deprecierea acesteia în raport cu moneda europeană. Pentru contracarea efectelor, BNR a intervenit puternic în piaţă, absorbind excedentul de lichidităţi în lei, ceea ce a condus la o stabilizare a cursului de schimb valutar EUR/RON. în acelaşi timp, jucătorii nerezidenţi care au mizat pe deprecierea leului au avut nevoie de lichidităţi pentru a-şi închide poziţiile. Apariţia, în acest context, a unor disfuncţionalităţi temporare ale pieţei a determinat producerea unor creşteri neobişnuit de ample ale indicelui ROBOR, în special, şi mai puţin ale indicelui ROBID.

Alt email:

Subiect: RE: ROBOR
Importanţă: ridicată
Buna tuturor,
Încerc să vă conving să folosiţi ROBOR în scopul pentru care a fost creat, respectiv pentru a avea o referinţă credibilă. Ştiu că pieţele se confruntă zilele astea cu o criză de lichidate şi că există sume scadente care trebuie încasate, ştiu că aveţi toate aceste probleme, pentru că şi eu le
Dar mă gândeam că în acest moment nu este în folosul nimănui să coteze 14 (nt: procente) la BID şi 50 la OFFER şi apoi să încheie tranzacţii ta valori între 30 şi 100 (nt: procente). Am vorbit cu câţiva dintre voi astăzi, pe alţii nu i-am găsit, unele numere de telefon nu le am (al meu este
Fără nici o problemă, putem cota pentru ROBOR, fie 15-35%, fie 50-70 sau 100-130%. Cu toţii avem sume mai mari pe care să le plasăm sau dorim să împrumutăm şi nu o putem face la cel mai bun nivel. în acest moment este dificil chiar şi să închizi o poziţie cu o scadenţă mai mare
de overnight. Cel mai râu lucru care se poate întâmpla este ca cele noua bănci să își plaseze 5 mii RON la cotația ta BID, sau toate cele nouă să împrumute de la tine la cotația ta OFFER.
Dacă nu doriţi să plasaţi bani şi sunteţi short, vă rog nu puneţi 15% la BID (nr: în intervalul de Fixing) și apoi avansaţi cotaţii de 50% sau chiar 90%.
Dacă vă este teamă de clienţi, nu vă faceţi griji, ei au aflat deja că piaţa a crescut deoarece concurăm cu toţii pentru aceeaşi clienţi cu disponibil de numerar şi tranzacţionalii depozite la 20-30% sau chiar 40%.
Îmi dau seama că asta nu va readuce lichidatea, nu va restabili linii (de finanţare) sau va aduce înapoi sumele care sunt scadente. Dar nici una dintre aceste probleme nu are nimic de a face cu cotarea unor dobânzi reale în ROBOR şi apoi să lăsăm BNR să calculeze aşa cum crede de cuviinţă.
Acum nu facem nimic şi doar ne temem să facem ceva. Sunt sigur că putem face mai mult de atât. Mulţumesc”

Astfel cum rezultă şi din textul mailului, acesta reprezintă o propunere de „utilizare corectă" a indicilor de referinţă ROBID/ ROBOR („real quotes"), în sensul realizării unei convergenţe a cotaţiilor individuale a băncilor pentru acest indice şi a dobânzilor efectiv practicate pe piaţa monetară interbancară (în afara celor 15 minute ulterioare Fixingului). în acest sens, prezumţia sugerată de e-mail este că pe piaţa monetară interbancară depozitele se atrag şi respectiv plasează la randamente de 30 - 100%, în timp ce cotaţiile ROBID/ ROBOR se înscriu într-un coridor inferior, cu valoare nereală de 14 - 50%.

Curtea de Apel Cluj a întrebat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cum se calculează dobânda variabilă, aplicabilă după primul an cu dobândă fixă într-un contract de credit, după ce instanța a constatat caracterul abuzit al unei cauze din mecanismul de stabilire a ratei dobânzii variabile.

Potrivit credere.ro, Curtea de Apel Cluj a trimis patru întrebări preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, scopul fiind acela de a elimina practica neunitară din țara noastră în ceea ce privește modul de calcul al dobânzii variabile, după ce se constată caracterul abuziv al unei clauze care definește mecanismul de stabilire a ratei acesti dobânzi. La CJUE a fost înregistrată cauza Oros C-269/19.

În dosarul în care s-a dispus sesizarea CJUE, debitorul a încheiat, în 2007, cu BCR un contract de credit în euro, ci dobânda fixă pe  primele 12 luni, în cuantum de 7.4%, iar ulterior acestei perioade, dobânda a devenit variabilă, fiind formată din marja fixă de 1.5% la care se adaugă dobânda de referință (un indice intern) stabilită în mod netransparent de către bancă.

Ajungând la concluzia că dobânda de referință reprezintă o clauză abuzivă, instanța de judecată întreabă CJUE care ar trebui să fie dobânda variabilă aplicabilă contractului de credit după primele 12 luni.

”Dispune sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare asupra următoarelor întrebări vizând interpretarea Directivei 93/13/CEE :

1. Art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul că, subsecvent constatării caracterului abuziv al unei clauze care defineşte mecanismul de stabilire al ratei dobânzii variabile după formula „marjă fixă şi o dobânda de referintă practicata de banca ale cărei criterii nu sunt transparente” într-un contract de credit cu dobanda fixa limitată la primul an si variabilă ulterior, conform formulei menţionate, permite instanţei naţionale să adapteze contractul prin stabilirea unui mod de calcul al dobânzii variabile in functie de indicatori de referinţă transparenti (LIBOR/EURIBOR) şi de marja fixa a băncii, pornind de la datele de fapt ale contractului de credit, pentru a asigura o protecţie mai bună consumatorului?

2. Dacă răspunsul la această întrebare este negativ, art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul că, subsecvent constatării caracterului abuziv al unei clauze precum cea menţionată anterior, permite instanţei naţionale, pe cale jurisprudenţială, să stabilească o dobândă fixă, prin raportare la marja fixă stabilită pentru al doilea an de derulare a contractului sau la dobânda fixă din primul an?

3. Dacă răspunsul la această întrebare este negativ, art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE şi principiul efectivităţii trebuie interpretate în sensul că, subsecvent constatării caracterului abuziv al unei clauze precum cea menţionată anterior, se opune ca instanţa naţională să trimită părţile la negocieri în vederea stabilirii noului nivel al dobânzii, fără stabilirea unor repere?

4. Dacă răspunsul la această întrebare este negativ, care ar fi posibilele remedii pentru asigurarea protecţiei consumatorului, care să fie în acord cu prevederile art.6 al.1 din Directiva 93/13/CEE?

Dispune suspendarea judecării apelului obiect al dosarului nr.379/1285/2017 până la pronunţarea hotărârii preliminare.”

Dezvoltatorii imobiliari din România poartă discuții intense direct cu băncile-mamă pentru obținerea de împrumuturi cu valori mari, pentru a evita aplicarea taxei bancare impuse de OUG 114.

„Taxa pe lăcomie“, cum a fost denumită inițial în OUG 114, este de trei ori mai mică în varianta acceptată la sfârșitul lunii martie, comparativ cu modelul propus în decembrie 2018. Acum, băncile românești trebuie să suporte o taxă de 0,4% din valoarea activelor și pot obține reducerea la jumătate a acesteia, dacă respectă anumite condiții. În varianta inițială, când taxa era de 1,2%, în afară de câteva bănci cu activitate mai semnificativă, restul intrau pe pierdere și ar fi trebuit să împingă acest cost suplimentar către clienți.

„Tranzacțiile pe care am lucrat s-au deblocat după modificarea taxei. Clienții ne întreabă dacă această taxă se va adăuga marjei. Răspunsul este că depinde de valoarea finanțării și de relația cu banca. Acest cost poate fi împărțit sau chiar suportat de bancă. În domeniul finanțărilor imobiliare a apărut un apetit pentru acordarea de credite din alte state membre UE, mai ales de la băncile care fac parte din grupuri internaționale. Pentru credite cu valoare mare sunt discuții intense de acordare a lor direct de către banca-mamă, situație în care nu s-ar mai aplica această taxă“, spune Alexandra Smedoiu, partener servicii fiscale în cadrul companiei de consultanță și audit Deloitte, în cadrul unui forum de specialitate organizat de Business Mark.

Oricum, în ultimii doi ani, marii dezvoltatori, precum Globalworth, NEPI Rockcastle, One United Properties, Impact Developer & Contractor sau AFI Europe, au atras finanțări de peste două miliarde de euro prin vânzarea de obligațiuni corporative. Fenomenul a avut un impact semnificativ în sistemul bancar, pentru că aceste obligațiuni au atras o serie de rambursări anticipate de credite ipotecare.

Trebuie spus că predilecția investitorilor imobiliari mari pentru acest tip de finanțare este dată de limita pe care băncile o au în privința creditelor pe care le pot acorda. Credite de 100 milioane de euro de la o singură bancă sunt o excepție, în timp ce piața obligațiunilor dispune de o lichiditate sporită. 

Dublu impact negativ

Deși OUG 114 declară sectorul construcțiilor ca fiind o prioritate de importantă națională pentru economie în următorul deceniu și oferă o serie de facilități fiscale în sprijinul său, impactul negativ pe care îl resimte este semnificativ.

Ordonanța a crescut salariul net al unui angajat în construcții cu până la 35%, în timp ce salariul minim a ajuns la 3.000 de lei, o majorare de circa 30% față de alte sectoare economice. La această creștere a contribuit acordarea unei reduceri de impozit pe venit, de contribuții de sănătate și de anumite contribuții sociale.

„Creșterea salariului minim la 3.000 de lei nu este corelată cu aplicarea facilității fiscale. Pot exista societăți care intră la obligativitatea creșterii salariului minim, dar s-ar putea să nu intre la partea de facilitate, în condițiile în care intenția a fost ca cele două să fie corelate. În plus, obligația de creștere a salariului minim se aplică, aparent, tuturor angajaților dintr-o companie de construcții, inclusiv contabililor, avocaților, consilierilor juridici și altor funcții de suport“, explică Alexandra Smedoiu.

Potrivit acesteia, societățile care primesc facilitatea fiscală sunt definite foarte simplist printr-un cod CAEN, în care activează și alte industrii, în timp ce anumite categorii de activități de construcții nu figurează printre codurile acceptate. Spre exemplu, un dezvoltator imobiliar poate aplica facilitatea pe perioada construcției, dar nu o mai poate menține pe perioada închirierii spațiilor construite.

„Sunt multe companii cu care discutăm și ne întreabă dacă trebuie să aplice facilitatea. Unele au crezut că nu se încadrează, dar au venit angajații și le-au cerut majorări salariale. Sperăm că se va veni cu niște norme de aplicare clare și oneste“, a mai spus Smedoiu.

Furnizorul de servicii de plată PayU a anunţat, luni, că a lansat, susţinut de TBI Bank, un credit online care poate fi accesat în câteva secunde de la a doua tranzacţie online. Prin PayU Online Credit, clienţii pot accesa între 300 şi 20.000 lei, iar numărul ratelor lunare poate fi între 4 şi 60.

O altă variantă a creditului este cu plata la 30 de zile, fără dobândă, valabilă pentru achiziţii între 50 lei şi 20.000 lei (100 lei pentru prima tranzacţie).

Primii comercianţi din portofoliul PayU care au implementat această metodă de plată sunt PC Garage şi Flanco, urmând ca în perioada următoare să fie integrată în mai multe magazine online partenere, potrivit companiei.

În prezent, peste 35% din tranzacţiile online înregistrate în sistemul PayU sunt achitate în rate.

Totodată, valoarea medie a unui coş de cumpărături plătit în rate poate fi şi cu 75% mai mare decât pentru cele achitate printr-o altă metodă de plată, în perioadele de reduceri, potrivit companiei.

Marfin Bank, bancă preluată la jumătatea anului trecut de familia omului de afaceri grec Vardis Vardinogiannis, își va schima numele în Vista Bank din 15 mai, potrivit mai multor surse din piață. Noua denumire a fost rezervată deja în registrul de mărci.

Marfin Bank a depus mai multe cereri la Oficiul de Stat pentru Mărci și Invenții pentru rezervarea identității Vista Bank, cu mai multe variante de logo. Marca Vista Bank nu este una internațională, dar o bancă regională cu același nume operează în statul american Texas.

Marfin este una dintre băncile mici din sistem, cu o cotă de piață de sub 1%, și a fost preluată din iulie 2018 de Barniveld Enterprises, un fond controlat de familia greacă Vardinogiannis, una dintre cele mai bogate din Grecia.

Banca aparținuse anterior Cyprus Popular Bank, în care erau plasate activele neperformante rezultate din criza bancară cipriotă și care se află în rezoluție – adică un faliment controlat de către statul cipriot, care încearcă să recupereze din pierderile cauzate de implozia sistemului bancar.

Marfin Bank România a preluat în 2013 de la sucursala Bank of Cyprus credite de 82 de milioane de euro și depozite de 77 de milioane de euro. Conturile românilor la Bank of Cyprus au fost înghețate vreme de câteva săptămâni, însă deponenții au scăpat de pierderea banilor prin această tranzacție.

După achiziție, Vardinogiannis a virat capital social nou de 30 de milioane de euro, sumă necesară în condițiile în care Marfin acumulase pierderi de 192 de milioane de lei în cei 20 de ani de prezență pe piața românească, potrivit rezultatelor financiare pentru anul 2017, ultimele disponibile.

Banca a realizat un profit net de 5,7 milioane de lei în 2017, față de 39,7 milioane de lei în 2016 și o pierdere de 10 milioane de lei în 2015. Rezultatele pozitive nu au venit, însă, din activitatea comercială, ci din rambursarea cu discount a unor linii de credit către Bank of Cyprus.

La finele anului 2017 Marfin Bank avea o cotă de piață de 0,46%, la un activ net de circa 2 miliarde de lei. Banca avea o rețea de 30 de sucursale și circa 250 de angajați.

Niciunul din fondurile locale de acţiuni din România, instrumente de investiţii financiare care realizează plasamente în mare parte în acţiuni ale indicelui principal BET, nu a fost pe plus în ultimele 12 luni, cel mai aproape de teritoriul pozitiv fiind unul care investeşte şi în câteva acţiuni străine, potrivit datelor de la martie 2018 la martie 2019 ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Circa 12.000 de investitori ai fondurilor locale de acţiuni au „viaţă grea“ din primăvara anului 2018 încoace în condiţiile în care afirmaţiile politice, mai ales cele legate de Pilonul II din vara anului trecut, iar ulterior ordonanţa taxelor din decembrie, au determinat prăbuşiri ale preţurilor acţiunilor şi implicit ale indicilor bursieri. Însă analiştii consideră că anul 2019 va fi diferit pentru industria fondurilor mutuale faţă de precedentul.

„Foarte rar s-a întâmplat să avem doi ani cu randamente negative. Cred că vom închide anul 2019 în teritoriu pozitiv, iar acest an ar trebui să fie pentru industrie mai bun decât anul precedent“, spune Dragoş Manolescu, director general adjunct al OTP Asset Management, administrator a circa 550 mil. lei.

El consideră că la nivelul ultimelor 12 luni, atât fondurile de acţiuni, cât şi indicii bursieri înregistrează minusuri din mai multe motive, unul fiind cel legat de baza de raportare din primăvara anului 2018, iar cel de-al doilea determinat de factorul politic.

„În primele trei luni ale anului 2018 fondurile locale de acţiuni şi indicii locali de acţiuni au înregistrat performanţe pozitive, mult superioare principalilor indici bursieri internaţionali (BET-BK Index era la peste +6% de la începutul anului 2018, în timp ce S&P500 scădea cu aproape 5%, iar EuroStoxx600 scădea cu aproape 6% în acelaşi interval)“.

Decorelarea bursei locale faţă de pieţele externe a fost determinată în principal de dividende atractive ale companiilor listate la Bucureşti şi de profilul defensiv al companiilor listate, în special cele din sectorul energetic. „Începând cu finalul lunii aprilie, până la finalul lunii mai 2018, zvonurile legate de Pilonul II de Pensii au dus în teritoriu negativ indicii de la BVB. Lipsa ştirilor pe această temă a făcut ca până la începutul lunii decembrie indicii BVB să revină în teritoriu pozitiv.“

Indicele principal BET s-a diminuat cu 7,7% din martie 2018 şi până în martie 2019, cea mai mare parte a declinului fiind înregistrată în ultima lună a anului trecut. Spre comparaţie indicele BET-BK, luat ca referinţă pentru administratorii de fonduri întrucât structura sa este mai uniformă decât a indicelui BET în contextul în care niciun emitent nu are o pondere mai mare de 10%, s-a prăbuşit cu 12%.

Fondurile de acţiuni au setat un anumit prag, de regulă 85%, pentru investiţii în acţiuni la bursa românească, ceea ce înseamnă că dinamica preţului acţiunilor se va regăsi în randamentele acestor fonduri.

„O investiţie în fonduri de acţiuni este nevoie să fie gândită pe termen mediu şi lung, de peste 3-5 ani, pentru a beneficia de potenţiale creşteri bursiere în timp şi a evita scăderi pe termene foarte scurte“, spune Dragoş Manolescu.

Fondurile de acţiuni, instrumente de investiţii pe termen lung cu un grad ridicat de risc, au ajuns la performanţa de a livra chiar şi 40% randament în ultimii trei ani în contextul în care în această perioadă de timp piaţa de capital a atins maximul post-criză, evoluţie susţinută şi de profitabilitatea îmbunătăţită a unor emitenţi, potrivit datelor AAF.

Analiştii recomandă investitorilor să se orienteze spre plasamente pe o perioadă îndelungată de timp, diversificarea să fie prezentă în orice portofoliu, iar clientul să realizeze „un autoportret“ al acceptării riscurilor în condiţiile în care unele persoane pot suporta stresul indus de volatilitatea portofoliului mai bine, iar altele nu pot accepta pierderi aproape deloc.

Cel mai ridicat randament în ultimele 36 de luni al unui fond local de acţiuni, instrumente de investiţii cu expunere în principal pe bursa de la Bucureşti, este livrat de ETF (exchange traded fund) pe indicele BET administrat de societatea de brokeraj Tradeville.

Pe locul doi se poziţionează fondul OTP Expert al celor de la OTP (randament de 38%), în timp ce podiumul este completat Certinvest BET FI Index (37,5%). Ca valoare a activelor nete în gestionare, fondul administrat de OTP este cel mai mare dintre cele trei, cu circa 20 mil. lei sub administrare.

Acţiunile Erste Bank, acţionarul majoritar al BCR, a doua cea mai mare instituţie de credit din România, au închis luni seară la maximul din 2019 încoace, respectiv 36,6 euro pe acţiune, potrivit datelor bursei de la Viena acolo unde grupul este listat.

Capitalizarea Erste ajunge astfel la circa 15 miliarde de euro. De la începutul anului acţiunile Erste Bank au plus 26%, fiind printre cele mai performante acţiuni bancare europene. Spre comparaţie, indicele principal BET-TR, care reflectă şi randamentul dividendelor livrate de companiile din prima ligă bursieră de la Bucureşti, înregistrează plus 12% în această perioadă de timp.

Erste Bank se tranzacţionează şi la Bucureşti pe segmentul internaţional, preţul de închidere de luni seară fiind de 174 lei pe acţiune. Acţiunile EBS de la Bucureşti sunt pe locul doi în topul lichidităţii după cele ale Deutsche Bank. Erste vrea să dea dividende cu un randament de 3,8% pe acţiune. Acţionarii urmează să discute propunerea boardului Erste în şedinţa din 15 mai 2019. 

Luni, monedele din regiune s-au întărit în fața euro, nu însă și leul, care s-a tranzacționat la o valoare medie de peste 4.76 unități în fața euro, potrivit datelor transmise de Banca Națională în jurul prânzului. Practic, leul se întoarce la nivelul de acum două săptămâni, de la începutul acestei luni, când a mai trecut de pragul de 4.76 unități în fața euro.

Context extern:

Într-o tentativă de a încheia luna următoare un tratat comercial cu China , negociatorii americani au renunțat la o parte din cererile lor. Pentru a obține cât mai mult in alte dosare de negociere (cum ar fi încetarea transferurilor obligatorii de tehnologii, creșterea nivelului de protejare a proprietății intelectuale și ușurarea accesului pe piața chineză), delegația americană a hotărât să renunțe la unele solicitări legate de reducerea ajutoarelor acordate de guvernul chinez companiilor proprietate de stat.

Context intern:

Vineri, perechea EUR/RON a avut o sesiune de tranzacționare destul de plictisitoare, pe volume reduse de tranzacționare, potrivit unui raport al unei bănci comerciale. Datele slabe privind contul curent nu au părut să impresioneze piața, iar perechea a închis în jurul valorii de deschidere - 4.7600.

În lipsa unor date importante pe frontul local, așteptăm ca EUR / RON să tranzacționeze în intervalul 4.7550-4.7750 cu o tendință ascendentă, mai arată raportul citat.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, luni, un curs de referinţă de 4,7619 lei/euro, o creştere de 0,07% faţă de nivelul atins vineri.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a ajuns, în 25 ianuarie, la un nivel maxim de 4,7648 lei.

Vineri, euro a scăzut la 4,7587 lei.

Luni, euro a urcat la 4,7619 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,2071 lei la 4,2072 lei.

Cursul francului elveţian a coborât de la 4,2032 lei la 4,1990 lei.

Lira sterlină a urcat de la 5,4992 lei la 5,5102 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut de la 175,2727 lei la 173,9897 lei.

ROBOR 3M a crescut vineri la 3,38%, faţă de 3,36%, nivelul de joi. Şi ROBOR 6M a urcat la 3,42%, faţă de 3,41%, nivelul de joi.

ROBOR la trei luni a crescut la 3,38%, faţă de 3,36%, nivelul de joi.  Pe 4 aprilie, ROBOR 3M a atins cea mai ridicată valoare din 26 octombrie 2019, 3,38%. Pe 12 martie, ROBOR 3M a atins cel mai scăzut nivel (3,05%) din 23 ianuarie 2019 (3,03%). La 1 martie, indicele se afla la 3,28%. Pe 26 februarie, indicele la trei luni a atins cea mai ridicată valoare din 2 noiembrie 2018 (3,29%).

ROBOR la şase luni a urcat la 3,41%, faţă de 3,39%, nivelul anunţat joi de BNR. Pe 4 aprilie, ROBOR 6M a atins cel mai ridicat nivel din 26 noiembrie 2018, 3,41%. Primele patru bănci din sistemul bancar lucrează cu dobânzi legate de indicele de referinţă Robor la 6 luni.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în apreciere la 3,56%, de la 3,55%, valoare înregistrată şi şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a crescut la 3,26%, de la 3,25%, valoarea din ziua anterioară.

Postări Facebook

Ziarul Financiar:https://www.facebook.com/ZIARULFINANCIAR/posts/2289131527814858

Horia Flueraș: https://www.facebook.com/flueras.horia/posts/2101164999919501

Romania Insider Awards: https://www.facebook.com/romaniainsiderawards/posts/836494566689809

Kerezsi Sandor: https://www.facebook.com/kerezsi.sandor/posts/2042933182420953

Postări Twitter

StartupCafe Romania: https://twitter.com/startupcafero/status/1117797727767756800

Bugetul.ro: https://twitter.com/bugetulro/status/1117880471638036482