Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon II) au realizat vânzări nete de acțiuni în valoare de aproximativ 1,3 mld. lei (283 mil. euro) în decembrie 2018 și ianuarie 2019 – după anunțarea Ordonanței Taxelor (OUG 114), reducând astfel expunerea pe bursă la minimul ultimilor 5 ani. Săptămâna aceasta, președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu s-a declarat dezamăgit că fondurile de pensii fac plasamente “super prudente”.

Fondurile de pensii Pilon II aveau active nete în valoare totală de 48 mld. lei la sfârșitul lunii ianuarie, 16,5% din acești bani fiind investiți în acțiuni, potrivit celor mai recente statistici ale APAPR. Ultima dată când procentul a scăzut sub 17% a fost în luna mai 2014. Reducerea investițiilor pe bursă a avut loc în contextul introducerii OUG 114, anunțată inițial la jumătatea lunii decembrie. Ordonanța, puternic criticată de mediul de afaceri, a introdus o serie de taxe asupra băncilor, companiilor din energie și companiilor de telecomunicații și a mărit semnificativ cerințele de capital pentru administratorii de pensii.

În acest context, perspectivele mai multor companii de pe Bursa de Valori București au devenit negative, în piață fiind înregistrate vânzări masive care au prăbușit cotațiile acțiunilor. Acțiunile Banca Transilvania reprezintă principala investiție pe bursă a fondurilor de pensii Pilon II. Cotația băncii a scăzut cu 12,3% de la momentul anunțării OUG 114 și până în prezent.

Pe lângă investițiile pe bursă, fondurile de pensii private obligatorii mai au plasamente în titluri de stat, obligațiuni și conturi bancare.

Călin Popescu Tăriceanu a afirmat miercuri că "oful său cel mare" este că aceste fonduri nu investesc mai mult în economie și agricultura și aleg să facă "plasamente super prudente". Președintele Senatului, citat de Digi 24, a dat însă semnale că Guvernul ar vrea să facă pace cu administratorii fondurilor, despre negocierile privind modificare OUG 114 acesta menționând că “oamenii sunt foarte de înțeles, înțelegători, și noi suntem înțelegători și căutăm o soluție care să fie acceptabilă pentru ambele părți”.

Guvernul și administratorii de fonduri au avut mai multe contre în ultima perioadă. Luna trecută, Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă, criticase administratorii pentru faptul că în 2018 randamentul fondurilor de pensii private nu a reușit nici măcar să bată nivelul inflației. De cealaltă parte, prin vocea APAPR, administratorii au subliniat că performanțele slabe de anul trecut au fost determinate chiar de o decizie a Guvernului, și anume de introducerea OUG 114.

“Acesta a fost unul din principalele motive pentru care anul 2018 a fost singurul an de la înființarea Pilonului II când randamentul la nivelul unui an a fost sub rata inflației”, au declarat reprezentanții fondurilor.

Randamentul total realizat de toate fondurile de Pilon II de la start (20 mai 2008) și până la finele anului 2018 a fost de 127,1%, adică un randament mediu anualizat de 8,03% pentru toată perioada de funcționare a Pilonului II. Acest indicator este cu mult peste rata totala inflației din perioada analizată (36,3%), respectiv rata medie anualizată a inflației pentru exact aceeași perioadă (2,95%).

Într-o zi în care acțiunile bancare au cedat prim-planul în activități de tranzacționare din piața reglementată, iar indicii principali au avut deviații minore față de nivelurile de referință, atenția investitorilor a fost captată de schimburi cu acțiuni SIF Banat Crișana și transferuri speciale în piața deal.

Bursa românească a ajuns într-un punct de indecizie. Fără o direcție clară dinspre piețele externe, cu lucruri rămase nelămurite privind aplicarea așa-numitei „taxe pe lăcomie” și cu un calendar al convocatoarelor AGA și propunerilor de dividende neconsumat, investitorii nu și-au asumat decizia de a mișca decisiv piața. Rezultatul a fost astăzi o sesiune cu oscilații neglijabile la nivelul indicilor și în care schimburile au fost mici în piața reglementată pe acțiunile bancare, cele care tradițional dau tonul pieței.

Nu înseamnă, însă, că ședința a fost anostă. Investitorii și-au făcut de lucru, iar rulajul pieței de acțiuni a fost unul dintre cele mai ridicate ale perioadei, de 77,00 milioane lei (16,16 milioane euro), în contextul și a unei activități intensificate pe segmentul deal.

Interesul a fost sporit pe titlurile SIF Banat Crișana (SIF1), care s-au plasat pe primul loc în clasamentul tranzacțiilor, cu schimburi de 25,41 milioane lei. Cotația a coborât cu 1,33%, până la prețul de 2,2200 lei/acțiune care situează capitalizarea bursieră a societății la 1,15 miliarde lei (240,97 milioane euro). Președintele SIF Banat Crișana Bogdan Drăgoi figurează pe ordinea de zi a convocatorului publicat astăzi de BRD Groupe Société Générale (BRD) pentru ocuparea unei poziții în Consiliul de Administrație al instituției de credit.

Într-o zi în care, împreună cu SIF Muntenia (SIF4), societatea a solicitat convocarea Adunării Generale Extraordinare la SIF Oltenia (SIF5), declinul titlurilor cu simbolul SIF1 a fost în măsură să tragă în jos indicele financiar BET-FI. Acesta a subperformat pieței, cu o închidere cu 0,42% sub referință, la valoarea de 35.636,34 puncte într-o zi în care și cel mai important emitent din structura sa, Fondul Proprietatea (FP) a pierdut 0,56% la nivelul capitalizării bursiere, prețul titlurilor sale stabilizându-se la 0,8830 lei/acțiune, într-o sesiune cu transferuri cumulate de 1,01 milioane lei.

Piața în ansamblul ei a părut nemișcată. Indicele compozit BET Plus a avansat cu 0,02%, iar aprecierea indicelui reprezentativ BET a fost, de asemenea, marginală, +0,01%, pentru o închidere la nivelul de 7.858,18 puncte.

Neclintirea pieței este și rezultatul evoluțiilor neconcludente ale titlurilor care de obicei îi dau direcția. Astfel, titlurile BRD Groupe Société Générale (BRD) au urcat cu 0,48%, până la prețul de 12,56 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 3,54 milioane lei, într-o zi în care Consiliul de Administrație a avansat oficial acționarilor propunerea pentru un dividend brut de 1,64 lei/acțiune, al cărui randament net este la nivelul închiderii de astăzi de 12,40%, de aproximativ 12 ori mai mare decât câștigul oferit clienților care-și constituie depozite la bancă.

Pe contrasens, titlurile Băncii Transilvania (TLV) s-au depreciat cu 0,49%, până la prețul de 2,0400 lei/acțiune, pe al 3-lea rulaj al pieței regular, de 3,74 milioane lei. Mai important, pe acest emitent în piața deal s-a efectuat o tranzacție specială cu 7,00 milioane acțiuni, valoarea schimbului ridicându-se la 14,38 milioane lei.

Este doar unul dintre transferurile de tip deal. Acestea au avut astăzi o valoare agregată de 34,82 milioane lei, dacă adăugăm și celelalte tranzacții: 13,05 milioane lei pe SIF Moldova (SIF2), 4,64 miliaone lei pe Romgaz Mediaș (SNG) și 2,75 milioane lei pe OMV Petrom (SNP).

În piața reglementată, titlurile celei mai importante companii petroliere românești au urcat cu 2,01%, până la prețul de 0,3560 lei/acțiune, pe volume echivalente cu aproximativ 753.000 de lei într-o zi în care franțuzoaica Christina Verchere a fost reconfirmată CEO al companiei, poziție în care anul trecut a înlocuit-o pe Mariana Gheorghe. OMV Petrom a propus acționarilor un dividend brut de 0,0270 lei/acțiune, al cărui randament net la ultima cotație de la BVB este de 7,21%.

Saltul de final al titlurilor companiei petroliere alimentat de propunerea de repartizare de cash către acționari a determinat și o închidere “pe verde” a indicelui setorului energetic BET-NG, cu un avans de 0,07%. Impulsul a fost favorizat și de contextual unei piețe favorabile a petrolului la nivel mondial. Astăzi, în prima parte a sesiunii londoneze, țițeiul de tip Brent a atins zona de 68 dolari/baril, un maxim al ultimelor 4 luni.

Și în piețele bursiere europene, investitorii au tins să treacă peste disconfortul adus de votul din Parlamentul britanic privind Brexit și aprecierile au fost pe linie la nivelul indicilor continentali și regionali: +0,56% pentru indicele Euro Stoxx 50, +0,37% pentru indicele FTSE100 de la Londra, +0,82% pentru indicele CAC40 de la Paris, +0,13% pentru indicele DAX de la Frankfurt, +0,19% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, +1,09% pentru indicele BUX de la Budapesta și +0,64% pentru indicele PX de la Praga.

La BVB, pe al 2-lea rulaj al zilei, de 4,22 milioane lei, titlurile Romgaz Mediaș (SNG) au scăzut cu 1,13%, până la prețul de 30,55 milioane lei.

Taxa pe activele bancare ar urma să fie modificată substanțial, prin scăderea ratelor de impozitare și a activelor taxabile, astfel că impactul va fi redus la circa 1 miliard de lei, față de 5,4 miliarde de lei, estimat anterior de BNR, au declarat pentru Profit.ro surse din piață. Băncile ar beneficia de o reducere a taxei în cazul în care cresc creditarea sau scad marja netă de dobândă, legătura impozitului cu ROBOR va fi ruptă și, totodată, formula de calcul a dobânzilor variabile la creditele în lei va fi modificată, prin raportarea la tranzacțiile efective, potrivit ultimei variante discutate.

Guvernul a adoptat la finele anului trecut Ordonanța de Urgență 114 prin care a introdus o serie de taxe sectoriale, inclusiv una pe activele bancare. Mediul de afaceri a fost bulversat de modificările fiscale intempestive, băncile au acuzat că taxa este prea ridicată pentru a fi susținută, Banca Națională a Românie a calculat scenarii extrem de negative pentru sectorul financiar.

Executivul PSD/ALDE a venit la masa negocierilor după ce ratingul suveran a intrat în pericol. Ministerul Finanțelor a făcut apel la decizia agenției Standard & Poor’s de a schimba perspectiva de rating de la stabilă la negativă și a dat termen de două săptămâni pentru lămurirea problemelor generate de OUG 114, termen care expiră azi.

Modificarea OUG 114 s-ar face, astfel, tot prin ordonanță de urgență.

Cotele de impozitare ar urma să scadă de la 1,2% pe an la 0,2% pe an pentru băncile cu o cotă de piață de sub 1% și la 0,4% pe an pentru cele cu o cotă de piață de peste 1%, nivelul fiind similar taxării din țări precum Polonia și Ungaria, adică printre cele mai ridicate din Europa.

În varianta în vigoare a OUG 114, băncile sunt taxate progresiv, în funcție de depășirea nivelului mediu trimestrial al indicatorilor ROBOR la 3 și 6 luni a unui prag de 2%. Taxa n-ar mai avea nicio legătură cu ROBOR, în varianta amendată, aceasta fiind una dintre principalele cerințe ale Băncii Naționale a României, care a acuzat că este afectată transmisiunea politicii monetare.

Dacă în varianta în vigoare a OUG 114 sunt taxate toate activele financiare, în varianta amendată ar fi scoase din baza impozabilă titlurile de stat, creditele acordate administrației publice, inclusiv scrisori de garanție, creditele cu garanții de stat (precum Prima Casă), creditele interbancare și banii băncilor de la BNR (rezerva minimă obligatorie).

Practic, baza de impozitare scade simțitor, la circa 45% din activele nete, după calcule noastre, doar că taxarea se va face, în această situație, doar pe creditarea unde nu e implicat statul. Scutirea titlurilor de stat reprezintă, de asemenea, un imbold pentru bănci să meargă către finanțarea Guvernului, în detrimentul populației și firmelor.

Impactul taxei asupra sistemului bancar s-ar reduce, în noua formă, la circa 1 miliard de lei/an, față de scenariul de bază al BNR, pe forma în vigoare, unde a calculat un impact de 5,4 miliarde de lei/an, ceea ce ar duce 85% din băncile din sistem pe pierdere, iar 14 ar avea nevoie de capital suplimentar.

Taxa ar putea fi și mai mică, în anumite condiții. Dar și mai mare

Există și diferite scheme de reducere a poverii fiscale pentru bănci, iar aici Guvernul s-a gândit că ar putea determina băncile să acorde mai multe credite, dar să și reducă ecartul dintre dobânzile la împrumuturi și cele la depozite. Forțarea băncilor să reducă costurile de creditare a fost printre motivele indicate de Guvern când a prezentat OUG 114, iar Executivul PSD/ALDE a mers până la a nu include niciun venit din taxă în bugetul pe 2019, deși scăderea ROBOR (la 3 și 6 luni) de la nivelurile actuale de peste 3% la sub 2% pare imposibil de realizat în condițiile unei inflații persistente și a unui deficit de cont curent care pune presiune pe cursul de schimb.

Băncile ar beneficia de o reducere cu jumătate a taxei în cazul în care soldul creditelor crește cu 8% față de anul anterior. Această țintă este similară creșterii creditului neguvernamental acordat de bănci în 2018 (+7,9% decembrie/decembrie).

Cu încă jumătate poate fi redusă taxa dacă marja netă (diferența dintre dobânda la credite și cea la depozite în lei) scade cu 8% (spre exemplu de la o marjă de 5 puncte procentuale la 4,6 puncte procentuale). În cazul în care marja netă este de sub 4 puncte procentuale, atunci taxa este din start redusă cu jumătate. Marja netă medie pe sistem era în ianuarie de 5,5% pe afacerile în sold și de 5,2% pe cele noi.

Pe de altă parte, scăderea soldului creditelor cu 8% sau creșterea marjei nete cu 8% aduce o creștere a taxei cu jumătate. Astfel, taxa se poate dubla, în cel mai rău caz.

ROBOR, înlocuit cu dobânda medie a tranzacțiilor din piața interbancară

Guvernul insistă, în continuare, pe schimbarea modului în care creditele în lei se raportează la ROBOR. Astfel, ar urma să fie modificate OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori și OUG 52/2016 privind credite ipotecare și să fie schimbat modul de calcul al dobânzilor variabile. Referința n-ar mai fi cea de la cotațiile oferite de bănci la fixing (băncile se raportează la ROBOR la 3 și 6 luni, la care adaugă o marjă pentru creditele în lei), ci dobânzile medii efective din piață, calculate ca medie ponderată zilnică de către BNR și apoi ca medie aritmetică lunară.

Finanțele au discutat într-un grup de lucru cu BNR, dar mai ales, în ultima vreme, cu prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, arată sursele din piață, în timp ce cu băncile s-au întâlnit la sfârșitul lunii februarie, unde a cerut sugestii, cu promisiunea că va mai urma o întâlnire. Până joi la ora prânzului, ministerul n-a mai dat bancherilor niciun semn.

Trei deputaţi ALDE au lansat în dezbatere publică un proiect de lege prin care susţin desfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi reînfiinţarea structurilor care s-au ocupat de supraveghere până în 2013, înainte ca guvernul Ponta să înfiinţeze actuala autoritate printr-o ordonanţă de urgenţă emisă la finele anului 2012.

Prin urmare, propunerea legislativă iniţiată de deputaţii ALDE Băişanu Ştefan-Alexandru, Mocanu Adrian şi Olteanu Daniel argumentează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) şi a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). 

Iniţiatorii proiectului susţin că motivele principale invocate în 2012 pentru înfiinţarea ASF au fost „disfuncţionalităţile constante în activitatea desfăşurată în sectorul pieţei de capital, cel al asigurărilor şi cel al sistemului de pensii private“, potrivit expunerii de motive din actualul proiect.

„În fapt s-a realizat doar reunirea celor trei instituţii sub acelaşi acoperiş, întrucât şi în prezent cele trei sectoare de activitate funcţionează separat, au specialişti separat, conduceri separate şi, deşi schema de personal a fost majorată semnificativ, activitatea ASF se desfăşoară deosebit de greoi“, menţionează deputaţii ALDE.

Mircea Ursache, fost vicepreşedinte al ASF, susţine că aceasta este „o iniţiativă corectă doar pe jumătate“, în contextul revenirii la o formulă care s-a dovedit deja a fi disfuncţională.

„Ideea de a respecta modelul european este utilă prin desfacerea ASF, dar nu în trei pentru că ar fi o revenire la un proiect care pe vremuri, după părerea mea, nu şi-a atins scopul. După cum cunoaşte piaţa, eu am intervenit de mai multe ori public solicitând ca şi România să se alinieze modelului UE cu privire la autorităţile de supraveghere a pieţelor financiare nebancare. În acest sens, eu am solicitat ca aşa cum la Uniunea Europeană există două autorităţi de supraveghere europene – ESMA pentru piaţa de capital şi EIOPA pentru asigurări şi pensii private – tot aşa să se alinieze şi România prin divizarea ASF în două entităţi, fiecare la rândul ei subordonată Autorităţii Europene“, explică Mircea Ursache.

Pe de altă parte, propunerea susţine că instituiţiile individuale aveau o structură chiar mai eficientă decât actualul aparat de lucru din ASF. Ei susţin că disfuncţionalităţile autorităţii se reflectă şi în evoluţiile pieţei de capital şi subliniază „lipsa unor politici“ de dezvoltare, în timp ce fostul vicepreşedinte al ASF insistă pe incapacitatea actorilor din piaţa de capital să ia decizii pentru piaţa de asigurări, sau invers, ceea ce generează nevoia separării instituţiei în două.

„Din 2013 (anul înfiinţării ASF) şi până în prezent, numărul companiilor care in­termediază tranzacţii pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) s-a diminuat cu peste 50%. Numărul conturilor deschise la BVB de către investitori individuali s-a diminuat cu peste 60%. În prezent mai sunt doar 60.000 de conturi, din care doar 15.000 active (conturi pe care s-a efectuat cel puţin o tranzacţie în ultimele 12 luni) în comparaţie cu Polonia, spre exemplu, unde numărul conturilor deschise de investitori individuali depăşeşte 1,5 mi­lioane la o populaţie de două ori mai mare faţă de cea a României. Nu în ultimul rând, este edificator, pentru imporanţa pieţei de capital într-o economie funcţională, faptul că în Statele Unite ale Americii şi în Marea Britanie peste 80% din companii se finanţează de pe piaţa de capital, la nivelul Uniunii Europene peste 20% din companii se finanţează astfel, iar în România sub 5%“, motivează deputaţii.

ALDE transmite că nu susține proiectul de lege inițiat de trei deputați ai propriei formațiuni, care urmărește desființarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și revenirea la fostele instituții care au reglementat, până în aprilie 2013, piața de capital, a asigurărilor și a pensiilor private.

"În legătură cu propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (Plx 120/2019), inițiată de un număr de trei deputați ALDE, vă informăm că ALDE nu susține această inițiativă legislativă. ALDE se delimitează categoric de orice tentativă de a destructura Autoritatea de Supraveghere Financiară, fiind interesată cu deosebire în sporirea eficienței și prestigiului acestei autorități de o mare importanță pentru dezvoltarea piețelor financiare din România", este punctul de vedere al formațiunii politice.

Tribunalul Bucureşti s-a exprimat, miercuri, în cazul lui Dumitru Nancu, fostul director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), iar decizia Instanţei desfiinţează hotărârea de numire a actualei conduceri a Fondului, ceea ce blochează Programul "Prima Casă", garanţiile pentru creditele IMM şi Programul "Investeşte în tine", potrivit avocatului Gheorghe Piperea.

"Dumitru Nancu a fost destituit din funcţia de conducere pe care o avea la FNGCIMM, printr-o hotărâre AGA. Tot atunci, a fost aprobată numirea tuturor administratorilor Fondului, iar prin hortărârea de ieri se desfiinţează respectiva hotărâre, adică toate cele opt decizii ale Consiliului de Administraţie şi decizia prin care era stabilit managementul FNGCIMM. Aşadar, de mâine nu mai există drept de semnătură pentru niciunul dintre administratorii Fondului".

Avocatul mai spune că procesul a fost deschis din cauză că mai toţi membrii conducerii FNGCIMM sunt funcţionari publici, în condiţiile în care nu ar trebui să aibă şi această funcţie.

"În acest moment, Programul «Prima Casă» este complet blocat, pentru că nimeni nu mai poate semna garanţii. La fel şi Programul «Investeşte în tine» şi garanţiile pentru creditele IMM. Va fi un tsunami uriaş începând de mâine”, a mai spus Gheorghe Piperea.

Dumitru Nancu a fost demis din postul de director general al FNGCIMM în iulie 2017. Nancu a ocupat mai multe funcţii de conducere în instituţii ale statului sau unde statul era acţionar majoritar: director general Radionav, preşedinte Consiliului de Administraţie Aeroportul Mihail Kogălniceanu, preşedinte-director general Agenţia Naţională pentru Locuinţe, secretar de stat Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, subsecretar de stat Ministerul Economiei, membru CA Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, consilier personal al ministrului Transporturilor, economist la Transelectrica.

Cristian Bichi, consilier al guvernatorului BNR, răspunde, într-o postare pe blogul Băncii Naţionale, unor afirmaţii făcute într-o emisiune televizată de avocatul Gheorghe Piperea, legate de propunerea legislativă privind repatrierea rezervei de aur.

Multe din aceste afirmaţii, spune consilierul guvernatorului BNR, fie nu sunt corecte, fie pot crea confuzii. Iată în continuare postatea lui Cristian Bichi:

Afirmaţie nr. 1 (A1): “Nu numai că plătim nişte taxe foarte mari, dar nici nu încasăm niciun fel de dobândă pentru acest aur financiar care este deţinut într-o bancă din Anglia”.

Comentariu:. Ar fi fost de dorit mai multă claritate. Instituţia respectivă nu este o bancă oarecare, ci însăşi banca centrală britanică (Banca Angliei), care se află în centrul pieţei londoneze de aur, cea mai mare piaţă de aur fizic din lume. O parte din aurul României se află în custodie la această bancă centrală. Pentru prestarea de astfel de servicii, Banca Angliei nu plăteşte dobândă niciunui client al său (bănci centrale şi bănci comerciale specializate), ci încasează o taxă de păstrare.

Pentru a se înţelege mai bine, trebuie precizat că nu ne aflăm în situaţia unui depozit bancar de fonduri (bani la care se încasează dobândă), ci a unui contract ce e asemănător cu cel de plasament de valori în casete de siguranţă (safekeeping). Dacă o persoană îsi depune bijuteriile de aur într-o casetă de siguranţă la o bancă, nu va primi dobândă, din contră va plăti o sumă de bani pentru acest serviciu.

Dobânda poate fi obţinută numai dacă entitatea ce deţine în custodie aurul la Banca Angliei îl împrumută unei bănci comerciale specializate (bullion banks) ce deţine conturi de aur cu banca centrală britanică. Un astfel de împrumut (cunoscut în limbaj financiar şi ca depozit în aur sau leasing de aur) presupune risc de credit. Dacă împrumutatul are dificultăţi, este posibil ca aurul să nu mai fie rambursat, deci să fie pierdut. Şi încă o clarificare. Banca centrală naţională acordă împrumutul în aur, nu Banca Angliei, care nu are dreptul să se atinga de aurul clientului în absenţa unor instrucţiuni ale acestuia.

Scopul păstrării aurului în locaţia geografică a unor pieţe de aur internaţionale nu este neapărat cel al obţinerii de venituri. Aşa cum sublinia Banca Elveţiei, scopul este de a diversifica activele şi a avea acces uşor la piaţă, astfel încât banca centrală naţională să poată utiliza (rapid) rezervele sale de aur chiar în cazul unei crize (n.n. conflict armat, accident nuclear, catastrofă de mediu).

În anul 2017, taxa de păstrare a fost de 309.000 lei (nu de 300.000 de euro). Nu este însă lipsit de interes, să precizăm că în anii în care BNR a plasat aur sub forma de depozite la termen pe piaţa interbancară internaţională s-au obţinut venituri, în măsură să acopere cheltuielile de păstrare pe mai mulţi ani. De exemplu, numai în anul 2001, BNR a încasat venituri în valoare de 4,9 milioane dolari SUA din împrumuturi în aur.

A2: “Ce preferăm? Să fie furat prin diminuarea valorii cu taxele de depozitare şi respectiv prin renunţarea la dobândă… sau să fie adus în ţară... “

Comentariu: Ciudată interpretare. Aurul nu are cum să fie furat “prin diminuarea valorii sale cu taxele de depozitare sau prin renunţarea la dobândă”. După ce au atins un nivel maxim în anul 2002, deţinerile de aur în străinătate ale României s-au menţinut constante ca stoc fizic, valoarea lor evoluând doar în funcţie de fluctuaţiile preţului metalului galben. Taxele de depozitare nu se acoperă prin diminuarea stocului de aur, ele se trec pe cheltuieli. Neîncasarea de dobândă nu duce nici ea la reducerea stocului de aur. Mai mult, aducerea rezervelor de aur în România înseamnă că se va renunţa la dobânda ce ar fi putut fi obţinută printr-o eventuală reluare a împrumuturilor în aur pe piaţa londoneză. Urmând logica dlui avocat, depozitarea aurului în tezaurul BNR, unde nu va produce dobândă, ar fi un furt din rezerva de aur a ţării, ceea ce este absurd.

A3: “să fie adus în ţară...să îl putem realmente folosi ca garanţie pentru eventuale obligaţii internaţionale ale României

Comentariu: De ce “realmente”? Se doreşte să se sublinieze că dacă e în străinătate, aurul nu poate fi folosit în calitate de garanţie? Măi să fie!

Pe pieţele internaţionale se tranzacţionează, de regulă, numai aur care corespunde anumitor standarde. De ex., Banca Angliei acceptă numai lingouri care sunt conforme cu standardul “Good Delivery” al London Bullion Market Association (LBMA), asociaţie a băncilor comerciale specializate în tranzacţii cu aur. Acest standard garantează că lingourile de aur respectă cerinţe calitative şi cantitative specifice, ce permit investitorilor să accepte lingouri noi fără a mai face verificări în privinţa conţinutului de aur al acestora. Păstrarea aurului în tezaurul unei bănci centrale care nu se află în locaţia geografică a unei pieţe internaţionale a aurului necesită verificări suplimentare din partea investitorilor, anterioare tranzacţiei propriu-zise dorite de banca centrală respectivă, cu efecte adverse asupra rapidităţii încheierii acesteia şi a costurilor asociate.

A4: “..în momentul de faţă acest aur este doar acolo, doar în depozit, şi are doar o latură ..alchimică, iraţională, magică”.

Comentariu: Ce observaţii poţi avea faţă de o afirmaţie abracadabrantă?! No comment!

A5: “Avem niste aur şi suntem tari, dar nu se foloseşte sub nicio formă ..pentru a obţine nişte consecinţe financiare mai bune, pentru că ai aurul respectiv”.

Comentariu: Existenţa şi nivelul rezervelor oficiale de aur sunt luate în calcul în analizele investitorilor străini şi ale firmelor de rating în ceea ce priveşte gradul de vulnerabilitate externă a României, fiind un factor apreciat pozitiv (sporeşte încrederea analiştilor că ţara îşi poate îndeplini angajamentele externe). Astfel, rezervele de aur îşi aduc contribuţia la obţinerea unor opinii şi unor ratinguri cât mai favorabile posibil pentru ţara noastră, cu atât mai mult cu cât o parte importantă a rezervei de aur este certificată de terţe părţi şi se află pe piaţa cea mai importantă, putând fi astfel transformată foarte rapid în valute în caz de nevoie. Toate acestea duc la “consecinţe financiare mai bune” pentru ţară. Un exemplu de astfel de consecinţă este reducerea nivelului dobânzilor asociate împrumuturilor interne şi externe ale României.

A6: “Spre exemplu, în timp ce avem 100 şi ceva de tone de aur..în loc să crească ratingul de ţară, scade”.

Comentariu: Atât timp cât stocul rezervelor de aur este constant de ani buni, nu acest element poate fi făcut responsabil de o eventuală scădere a ratingului de ţară.

De precizat că, ratingurile de credit pentru datoria pe termen lung în valută a României nu s-au modificat de mulţi ani. Recentul anunţ făcut de firma Standard&Poor’s nu se referă la o posibilă modificare a ratingului, ci a perspectivei asociate acestuia (de la stabil la negativ).

A7: “…Fitch, care este de undeva de prin Bulgaria, cu sediul în Bulgaria..”

Comentariu: Firma Fitch Ratings specializată în servicii de rating de credit şi cercetare este parte a Grupului Fitch, care are sediu dual la Londra şi New York. Fitch Ratings are birouri secundare în diferite ţări, dar nu în Bulgaria.

A8: “Germania şi-a repatriat 2000 de tone de aur din Statele Unite.”

Comentariu: Afirmaţia este eronată. În 2012, banca centrală a Germaniei a decis ca, până în anul 2020, jumătate din rezervele sale de aur să fie stocate în seifurile sale de pe teritoriul national în vederea echilibrării ponderilor deţinerilor de metal galben aflate în interiorul şi exteriorul ţării. Aceasta a presupus repatrierea unei părţi din aurul deţinut în străinătate. În 2016, s-a încheiat transferul a 300 de tone de aur din SUA. În anul următor, s-a încheiat transferul a 374 de tone aur aflate la Banca Franţei, astfel operaţiunea de repatriere fiind finalizată în avans. În prezent, Bundesbank menţine 1.236 de tone de aur în SUA (36,67% din rezerva sa totală de aur) şi 423 de tone în Marea Britanie (12,55%).

A9 “Polonia şi-a repatriat câteva sute de tone de aur din Statele Unite şi din Marea Britanie”.

Comentariu: Informaţia este falsă. Polonia nu avea cum să repatrieze câteva sute de tone din cele două state mai sus amintite, întrucât această ţară nu dispune decât de 128,6 tone de aur (date din februarie 2019), nivel la care a ajuns prin cumpărări recente de metal preţios. Mai mult, în ultimii ani, rezervele sale de aur au fost păstrate doar în Marea Britanie şi pe teritoriul naţional.

A10 “Este un trend acest lucru, oamenii îşi aduc rezervele de aur acasă, pentru a le gestiona mai bine şi pentru a le valorifica mai bine”.

Comentariu: Aurul ca activ are câteva dezavantaje: presupune costuri de stocare, este greu de transportat şi dacă este păstrat în tezaurul propriu nu generează dobândă. Ţările care doresc să obţină un venit relativ modest la deţinerile lor oficiale de aur pot recurge la activarea acestora, în condiţii de risc-randament favorabile lor, prin acordarea de împrumuturi în aur unor bănci specializate. Utilizarea instrumentului financiar “împrumuturi în aur” nu se poate face decât dacă aurul e plasat pe o piaţă internaţională a aurului (de ex. piaţa londoneză). Aflat în tezaurul BNR, aurul va fi un activ static, ce nu va produce venit, deci argumentul unei mai bune valorificări cade.

A11: “Contează doar simbolul, ori câtă vreme tu ţii banii aceştia acolo neutilizaţi şi se erodează, până şi simbolul păleşte”.

Comentariu: Deţinerile de aur monetar reprezintă active şi nu bani, aşa cum un inel de aur reprezintă un activ fizic şi nu numerar sau un depozit bancar (aceste ultime două elemente corespund definiţiei banilor). Am arătat mai sus că stocul fizic de aur nu s-a micşorat şi în această privinţă pot fi consultate comunicatele BNR privind administrarea rezervelor internaţionale. Stocul de aur nu s-a “erodat”, cum se exprimă domnul avocat. Deci, dacă nu se erodează, nici simbolul nu are cum să pălească. Apropo de termenul erodare: una din caracteristicile aurului este că nu rugineşte/oxidează decât în contact cu foarte puţine substanţe reactive.

A12: “opinia publică nu ştia şi acum nu ştiam eu nici eu până aseară. România deţine obligaţiuni americane în valoare de câteva miliarde de dolari”.

Comentariu: Faptul că domnul avocat nu avea până recent cunoştinţe despre existenţa obligaţiunilor de stat americane în rezervele internaţionale ale BNR, nu este vina băncii centrale. Aceasta a prezentat regulat în rapoartele anuale şi în alte publicaţii ale sale informaţii despre activitatea de administrare a rezervelor internaţionale ale României şi structura acestora.

Poate s-a dorit ca afirmaţia de mai sus să cutremure târgul. În fapt, spusa dlui avocat e departe de a deveni o ştire bombă. Deţinerea de obligaţiuni (n. n. obligaţiuni de stat (nuanţă importantă)) americane în rezervele internaţionale administrate de o bancă centrală este ceva obişnuit.

Rezervele valutare internaţionale sunt definite de FMI ca acele active externe care sunt uşor disponibile şi aflate sub controlul unei bănci centrale pentru finanţarea directă a dezechilibrelor de plăţi, pentru reglarea indirectă a mărimii acestor dezechilibre prin intervenţii pe piaţa valutară pentru a influenţa cursul de schimb şi/sau pentru alte scopuri. Rezervele internaţionale sunt folosite pentru plata importurilor de bunuri şi servicii necesare ţării atunci când există dificultăţi în asigurarea finanţării externe (plata importurilor nu se face in lei) şi contribuie la susţinerea încrederii investitorilor în abilitatea ţării respective de a face faţă angajamentelor sale de plată în monedă externă. Ele pot fi utilizate şi pentru acordarea de asistenţă de lichiditate de urgenţă în valută agenţilor economici, precum şi pentru executarea de plăţi pentru guvern (de ex. în contul plăţii datoriei externe). Rezervele internaţionale cuprind aur monetar, active în valuta şi alte creanţe în monedă straină. Dolarul SUA este, pe departe, cea mai importantă valută în rezervele internaţionale globale ale băncilor centrale, având o pondere de 62,3% în trimestrul II al anului 2018. Pentru a evita riscul de credit (de nerambursare a sumelor împrumutate), băncile centrale fac plasamente în dolari şi în alte valute numai la contrapartide sigure. Obligaţiunile guvernului american se numară printre cele mai sigure şi lichide oportunităţi de investiţie.

A13 “Printr-o cutumă care ni s-a instaurat începând din 2006… prin această cutumă s-a considerat că rezerva de aur şi aceste active ale României [ nn: obligaţiunile de stat străine] sunt ale BNR.”

Comentariu: Afirmaţie fără acoperire. Nu există nicio cutumă de genul celei amintite de dl avocat, care aduce ca unic (şi straniu) argument în sprijinul acesteia “e posibilă pentru că o statuie pe care am pus-o persoană” (sic!?).

Legea nr. 312/2004 privind statutul Băncii Naţionale a României stabileşte foarte clar că una din principalele atribuţii a BNR este administrarea rezervelor internaţionale ale României. Potrivit art. 31 al legii anterior amintite, BNR este autorizată să facă următoarele operaţiuni: a) să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii cu lingouri şi monede din aur şi cu alte metale preţioase; c) să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii pe piaţa secundara cu bonuri de tezaur, obligaţiuni şi alte titluri emise sau garantate de guverne străine sau de organizaţii financiare interguvernamentale”.

În anul 2006, Consiliul de administraţie al BNR a decis, respectând prevederile legale aplicabile, să nu se mai facă operaţiuni de împrumut în aur, întrucât circumstanţele pieţei nu mai făceau posibilă îndeplinirea obiectivelor de prudenţă şi siguranţă care se circumscriu activităţii de administrare a rezervelor internaţionale.

ING Bank, sucursala de la Bucureşti a grupului olandez cu acelaşi nume, a tras linie în 2018 cu un profit net de 685 milioane de lei, în creştere cu 39% faţă de 2017, în timp ce activele au ajuns la 38,3 miliarde de lei, nivel care apropie banca de locurile 4-5 în clasamentul după active. Anul trecut a fost de altfel cel mai bun an din istoria locală a ING Bank.

„În 2018 am înregistrat cea mai mare creştere de până acum în România. Am atins în premieră o cotă de piaţă de două cifre, respectiv 10,1% pe zona de creditare. Ne-am crescut numărul de clienţi şi ne-am îmbunătăţit prezenţa digitală“, a afirmat Michal Szczurek, CEO al ING Bank.  Banca a ajuns la finalul anului 2018 la un portofoliu de credite în valoare de 25,6 miliarde de lei, în creştere cu peste 21% faţă de 2017. Avansul raportat de ING pe zona de creditare este de aproape trei ori mai mare decât avansul înregistrat la nivel de piaţă în 2018.

Creşterea creditării a fost susţinută atât de segmentul de retail, cât şi de finanţările acordate companiilor, însă creditele acordate persoanelor fizice rămân majoritare, cu o pondere de circa 57% în totalul creditelor. O creştere importantă pe zona de creditare, de 20%, a fost înregistrată la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), avansul finanţărilor fiind susţinut şi de simplificarea procesului de finanţare şi introducerea unei soluţii instant de creditare.

Majorarea creditelor din bilanţ a avut ca efect creşterea veniturilor ING Bank în 2018, acestea ajungând la 1,8 miliarde de lei. Faţă de 2017, veniturile au avansat cu 27%. Pe lângă înregistrarea unor volume mai mari de credite, creşterea veniturilor se datorează şi majorării dobânzilor.

Şi costurile au crescut în 2018, însă într-un ritm mai redus decât cel al veniturilor. ING a raport cheltuieli în valoare de 864 milioane de lei pentru 2018, cu circa 15% mai mult decât în 2017. Banca a înregistrat costuri mai mari cu personalul, cheltuieli cu noul sediu central şi cheltuieli în creştere în zona de digitalizare.

Pe segmentul depozitelor avansul a fost mai redus decât pe zona de creditare, însă peste media pieţei. ING avea la finalul anului trecut depozite în valoare de 31,1 miliarde de lei, în creştere cu 16% faţă de 2017. Cota de piaţă a ING pe segmentul depozitelor a ajuns la 9% la final de 2018, faţă de 8,4% la final de 2017.

Numărul clienţilor activi a crescut cu 145.000 în ultimele 12 luni, ajungând la 1,29 milioane, cu 13% mai mult faţă de anul 2017. Circa 852.000 de clienţi îşi încasează salariul într-un cont al ING, în creştere cu o cincime faţă de 2017. Cu alte cuvinte, unu din opt români îşi încasează salariul într-un cont ING.

Digitalul a devenit standardul în viaţa clienţilor ING

ING a înregistrat anul trecut 112 milioane de vizite pe platforma de internet banking HomeíBank, în timp ce numărul de vizite în sucursale fizice a fost de doar 1,5 milioane. În plus, cea mai mare parte din accesările în platforma de internet banking, 76% au fost realizate de pe smartphone.

”Creditul de nevoi personale disponibil online nu a făcut excepţie, contractul fiind semnat electronic de pe mobil în 80% din cazuri”, au afirmat reprezentanţii ING.

Numărul de înregistrări în platfoma de internet banking a crescut cu 64% în 2018, în timp ce numărul de tranzacţii a fost mai mare cu circa o treime.

ING şi-a transformat anul trecut sucursalele în unităţi de tip self-service, în care operaţiunile de bază, precum cele desfăşurate la casierie au fost eliminate. Modelul operaţional al ING Bank se bazează pe un mix între sucursale proprii şi unităţi deţinute în franciză.

ING Bank este un pionier al digitalizării pe plan local. În 2014 banca a introdus primele servicii automatizate şi digitalizate din România prin conceptul self-bank. Doi ani mai târziu banca a pus la dispoziţia clienţilor o platformă de internet-banking. În prezent banca se pregăteşte să devină o bancă complet digitală şi lucrează la funcţionalitatea deschiderii unui cont 100% online pentru persoanele fizice prin intermediul platformei digitale.

În pofida taxei bancare, ING va continua să investească în România. Banca vrea să angajeze 200 de persoane în 2019 şi creşte salariu minim brut la 3.750 lei

• ING va continua să investească şi să crească la nivel local în pofida taxei bancare, având planuri de a-şi extinde echipa cu 200 de oameni în 2019. Totodată, banca va majora salariul minim brut de la circa 3.000 de lei în prezent la 3.750 de lei din luna aprilie 2019. Un salariu brut de 3.750 de lei ar însemna un câştig net de aproape 2.200 de lei. ING Bank are 3.700 de angajaţi în România, dintre care circa 1.000 lucrează în departamentele de IT.

• Şeful ING a subliniat însă că este nemulţumit de modul în care taxa pe activele băncilor a fost introdusă, respectiv fără studii de impact şi fără consultare.

• ”Suntem destul de supăraţi din cauza modului în care această taxă a fost introdusă. Când introduci asemenea măsuri fără studii de impact, fără să înţelegi implicaţiile pe termen lung efectul este deteriorarea încrederii, iar acest lucru se resfrânge asupra întregii economii“, a spus şeful ING Bank.

• El spune că nu există niciun argument rezonabil pentru un asemenea nivel de taxare al băncilor, mai ales în condiţiile unui nivel scăzut al intermedierii financiare la nivel local.

• „Modul în care OUG 114 a apărut, ca o surpriză totală și fără argumente serioase cu privire la necesitatea ei întrucât în România Statul nu a ajutat băncile în criză, ne-a supărat, de ce să ascundem acest lucru. Mai ales nivelul taxei- de patru ori mai mare decât în Polonia, unde nivelul e de trei ori mai mare decât în următoarea țară care aplică această taxă. Înţelegem însă că forma finală a taxei va fi schimbată“, a spus Szczurek.

După plata cu mobilul, ING vrea să introducă şi retragerile de la bancomat cu mobilul

• Michal Szczurek spune că ING ar putea introduce în acest an posibilitatea retragerilor de cash de la bancomate doar cu telefonul mobil, după ce în vara anului 2018 a introdus plata cu smartphone-ul.

• „Am observat că odată ce au utilizat mobilul pentru plăţi clienţii nu mai folosesc cardul decât pentru retragerile de la bancomate. Cred că în acest an vom introduce şi posibilitatea ca retragerile de la bancomate să fie efectuate cu mobilul, fără card. Visul nostru este ca atunci când un client iese din casă să nu mai fie nevoit să ia cardul cu el, ci doar telefonul“, a explicat Szczurek.

• Serviciul de plată cu mobilul a fost adoptat foarte repede de clienţi, iar la finalul anului 2018 circa 70.000 de persoane îl utilizau. Aceştia au realizat 2,5 milioane de tranzacţii anul trecut.

• „Am fost uimiţi de reacţia pieţei cu privire la serviciul de plată cu telefonul mobil“, a spus Szczurek.

• ING Pay poate fi activat din ING Home’Bank. Serviciul este momentan disponibil numai clienţilor care folosesc un telefon cu sistem de operare Android. Plata efectivă cu telefonul presupune doar apropierea telefonului de POS, cu ecranul activat, şi comunicarea NFC activată. Serviciul ING Pay nu implică niciun comision şi nicio taxă de utilizare.

Una dintre nemulţumirile populaţiei faţă de activitatea băncilor din România şi motivul invocat de politicieni pentru „inventarea” recentei taxe bancare au legătură cu marja ridicată între dobânzile mari încasate de bănci la creditele acordate şi dobânzile mici remunerate la depozite. Însă, bancherii au susţinut că taxa bancară ar putea să ducă la creşterea şi mai mult a marjelor pentru ca băncile să acopere costurile suplimentare determinate de noua taxă.

Diferenţialul între dobânda la creditele şi depozitele populaţiei era în septembrie 2018 de 6,88 puncte procentuale în România, în comparaţie cu o medie de 2,15 puncte procentuale în zona euro şi peste marjele practicate de băncile din regiune. De exemplu, în Cehia marja era de 3,39 puncte procentuale, iar în Polonia diferenţa era de 4,3 puncte procentuale, potrivit datelor din Raportul asupra stabilităţii financiare al BNR.

Dar cum justifică bancherii din România marjele mari de câştig de pe piaţa locală.

În România, rata dobânzii la un credit cu rată variabilă este rezultatul sumei dintre rata dobânzii la resursele atrase de pe piaţa monetară - ROBOR, plus prima de risc de credit aferentă băncii, plus prima de lichiditate aferentă maturităţii, la care se adaugă marja comercială asociată clientului, au explicat economiştii Raiffeisen Bank.

Marja comercială trebuie să acopere toate costurile operaţionale, costul de risc şi să permită atingerea profitabilităţii necesare (ROE-spread), conform ţintei de rentabilitate aşteptată de acţionarii băncii. 

ROE spread poate fi determinat printr-o formulă şi ia în calcul necesarul de capital pe care banca trebuie să îl deţină în operaţiune, rata impozitului pe profit şi ţinta de rentabilitate financiară. Economiştii Raiffeisen susţin că în afară de ROE-spread, toate celelalte componente ale preţului creditului sunt elemente specifice costului de credit.

Dintr-o perspectivă de business, rata dobânzii la depozite va fi cel mult egală cu dobânda pe care banca ar putea să o obţină dacă plasează depozitul pe piaţa interbancară. Astfel, rata dobânzii la depozite este rezultatul diferenţei dintre rata dobânzii la depozitele plasate pe piaţa monetară (ROBID), minus costul rezervei minime obligatorii, minus costul asigurării depozitelor.

Bancherii susţin că dobânda la depozite este scăzută din motive prudenţiale, iar specificul pieţei bancare din România aduce o competitivitate mai mare pe partea de creditare decât pe cea de depozite. Băncile se confruntă cu un exces structural de lichiditate.

Preţul creditelor în România este mai mare decât în alte ţări pe fondul unor dobânzi interbancare mai mari, în contextul unei inflaţii mai ridicate, a unor costuri operaţionale mai mari şi a unor costuri cu riscul mai mari, în contextul în care rata creditelor neperformante este mai mare decât media europeană, iar costurile de recuperare a creanţelor este mai mare, susţin economiştii Raiffeisen Bank.

Taxa pe activele bancare este de fapt o taxă pe pasive pentru că deponentul va fi afectat. Băncile din România se concentrează mai mult pe acordarea de credite în contextul în care la 100 de lei intraţi în bancă în depozite, doar 73 de lei sunt plasaţi mai departe în credite, ceea ce generează excesul de lichiditate, explică economiştii Raiffeisen.

Taxarea băncilor în funcţie de marjele de câştig sau calcularea ROBOR în funcţie de tranzacţii, nu de cotaţii s-au numărat printre scenariile discutate de bancheri cu politicienii pentru modificarea taxei bancare.

Taxa pe activele băncilor, care a bulversat sectorul bancar, se calculează în funcţie de evoluţia dobânzilor interbancare ROBOR la trei luni şi la şase luni şi trebuie plătită dacă media trimestrială a ROBOR depăşeşte pragul de referinţă de 2%.

Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului Dăncilă, spunea la începutul lunii februarie pentru Bloomberg că vrea ca dobânzile în România să scadă la jumătate.

Ministrul finanţelor Eugen Teodorovici a promis agenţiei de rating S&P că va modifica modul de calcul pentru taxa bancară, astfel încât taxa nu va mai fi legată de indicele ROBOR, ci va fi una fixă calculată la o bază de active mai redusă. De asemenea, Teodorovici susţinea că taxa pe activele bancare va fi ajustată în jos, în funcţie de diferenţa dintre dobânda percepută de bancheri la credite şi cea plătită de bănci la depozite, diferenţă cunoscută ca marja de câştig a băncilor. Totodată, taxa ar urma să fie ajustată în jos şi în corelaţie cu creşterea intermedierii financiare.

Rămâne de văzut dacă şi cum vor modifica în cele din urmă politicienii taxa pe activele bancare.

Băncile de pe piaţa românească înregistrau în luna decembrie 2018 o marjă de câştig (diferenţa dintre dobânzile la credite şi la depozitele noi) pe componenta împrumuturilor în lei pentru populaţie de 6,33 puncte procentuale, cu 0,27 puncte procentuale peste nivelul de la finele anului 2017, reiese din statisticile BNR.

Bancherii acordau populaţiei în decembrie 2018 credite noi în lei cu o rată medie anuală a dobânzii de 8,09%, cu 1,19 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului 2017.

Vârful anului 2018 pentru dobânzile la creditele retail în lei, de 8,51%, a fost înregistrat în luna august.

În cazul depozitelor noi pentru populaţie, rata medie anuală a dobânzii a oscilat pe parcursul anului trecut între 0,9% şi 1,76%.

Per total, cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozitele clienţilor au fost anul trecut de 5,7 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite. Astfel, băncile au încasat în 2018 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de peste 16,7 mld. lei, în creştere cu 25,7% faţă de nivelul încasărilor din 2017. De cealaltă parte, cheltuielile băncilor cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite au fost la finele anului trecut de doar 2,94 mld. lei, în creştere cu 44% comparativ cu anul 2017, potrivit datelor BNR. Prin urmare, veniturile nete din dobânzi se situează la 13,8 mld. lei, cu 22% mai mult decât în 2017.

Sistemul bancar a trecut pe deficit de lichiditate în februarie, lucru ce s-a văzut în creșterea dobânzilor din piața monetară. BNR n-a ținut nicio operațiune de injecție de lichiditate luna trecută, în contextul presiunilor pe cursul de schimb, astfel că băncile au fost nevoite să împrumute în medie 2,6 miliarde de lei zilnic prin facilitatea Lombard, la o dobândă mai mare, cea mai mare sumă după ianuarie 2013.

De la un excedent de lichiditate zilnic de 5,9 miliarde de lei în ianuarie, sistemul bancar a trecut pe un deficit net de lichiditate de 2,5 miliarde de lei în februarie. Dacă în lunile anterioare de anul trecut, când sistemul a fost pe deficit, BNR a intervenit în piață și a ținut licitații repo la dobânda cheie de 2,5%, în februarie banca centrală n-a mai injectat niciun leu în piață și a lăsat băncile cu nevoie de bani să meargă la facilitatea de creditare (Lombard) de unde au împrumutat, pe medie zilnică, peste 2,6 miliarde de lei la o dobândă de 3,5%.

Politica băncii centrale s-a reflectat în creșterea dobânzilor din piață. Astfel, dacă dobânda medie lunară a tranzacțiilor din piață a fost de 2,24% în ianuarie, aceasta a crescut la 3,38% în februarie, 70% dintre împrumuturi fiind realizate overnight, potrivit BNR.

Indicatorul ROBOR la 3 luni, relevant pentru contractele de credit cu dobândă variabilă, a crescut ceva mai puțin, de la 2,97% la 3,17%.

Dacă anul trecut preocuparea BNR pentru a crește dobânzile din piață, inclusiv prin operațiuni de atragere depozite, era menită să contracareze inflația ieșită din țintă – cu un maxim atins de 5,4% a ratei anuale -, la începutul acestui an banca centrală a avut probleme mai mari cu cursul de schimb. Astfel, rata inflației a intrat sub nivelul de 3,5%, dar leul s-a depreciat în ianuarie cu 2%, după ce banca americană JP Morgan a recomandat investitorilor să vândă titlurile românești.

Leul a urcat de la 4,65 la 4,77/euro, un nou minim istoric pentru moneda națională. BNR a recunoscut că a vândut din rezervă pentru a calma cursul, iar leul se tranzacționează în intervalul 4,74-4,75 în ultimele săptămâni.

„Cel mai probabil BNR își va menține prezența în piața valutară și va susține leul din când în când, mai ales dacă Ministerul de Finanțe continuă să folosească rezerva de lichiditate în valută (buffer-ul) pentru acoperirea nevoilor de finanțare. Intervențiile valutare ale BNR vor depinde și de condițiile din piața monetară pentru a evita o creștere prea abruptă a dobânzilor”, scriu analiștii BCR în raportul macroeconomic lunar.

Mai puțină lichiditate în piață înseamnă un leu mai rar, deci mai scump pentru speculatori să țină pariurile pe deprecierea monedei deschise.

Condițiile din piață par să se fi îmbunătățit în martie, cu o reducere a dobânzilor la sub 3% în ultimele zile și chiar la sub 2% joi, spre rata la facilitatea de depozit.

Primele două luni au fost marcate de volatilitate ridicată, după ce Guvernul PSD/ALDE a introdus mai multe taxe sectoriale prin OUG 117, printre care și o taxă pe activele bancare, criticată atât de bancherii, cât și de BNR, care consideră că-i afectează politica monetară prin legarea cotei de impozitare de nivelul ROBOR, dar și că are efecte negative asupra stabilității financiare.

Ministerul Finanţelor a împrumutat joi de la bănci 304 milioane de lei, la o dobândă de 4,47% pe an, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat benchmark cu o maturitate reziduală de 63 de luni, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii de joi a fost de 300 de milioane de lei, iar băncile au subscris 426,4 milioane de lei.

Vineri este programată o licitaţie suplimentară, prin care statul vrea să atragă încă 45 de milioane de lei la randamentul stabilit joi.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi în valoare de 2,47 miliarde de lei de la băncile comerciale, în luna martie, din care 400 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 1,8 miliarde de lei prin redeschiderea unor emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 270 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Faţă de luna februarie, împrumuturile programate de MFP sunt mai mari cu 570 milioane de lei. Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Consiliul de Administrație al BRD Groupe Société Générale a convocat acționarii pentru a le propune un dividend brut de 1,64 lei/acțiune care la ultimul preț de piață are un randament net de peste aproximativ 12,5%.

Într-un context în care taxa pe activele financiare ale băncilor a fost introdusă în contextul unor suspiciuni la nivel guvernamental că instituțiile de credit ascund profiturile, cele 2 mari bănci listate la Bursa de Valori București, Banca Transilvania (TLV) și BRD Groupe Société Générale (BRD) contrazic această percepție remunerând semnificativ acționarii.

Este o realitate scoasă în evidență și de convocatorul din această dimineață pentru Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din 18 aprilie de la BRD, unde pe ordinea de zi figurează distribuția unui dividend brut de 1,64 lei/acțiune. Calculat la nivel net și raportat la ultimul preț de piață de închidere de 12,50 lei/acțiune, acesta conferă acționarilor un randament de 12,46%. Este o răsplată de aproape 12 ori mai mare decât randamentul de 1,05% al unui depozit la termen pe o perioadă de 1 an publicat pe portalul instituției de credit.

La data plății, pe 31 mai, ar urma să plece de pe bilanțurile băncii sub formă de dividende nu mai puțin de 1,14 miliarde lei (239,95 milioane lei euro). Din această sumă, echivalentul a 687,68 milioane lei (144,37 milioane euro) ar urma să ia drumul Franței către „cuferele” acționarului majoritar cu o deținere de 60,16% din acțiuni, Société Générale.

Reacția în piață a fost favorabilă, iar după prima oră de tranzacționare acțiunile BRD urcau cu 1,76%, până la prețul de 12,72 lei/acțiune, deși valoarea de 1,64 lei/acțiune a dividendului brut propus era cunoscută încă de la începutul lunii februarie, când banca venea în fața acționarilor cu un profit net record pentru 2018, de 1,57 miliarde lei, în creștere cu 10,6% față de cel din exercițiul financiar precedent.

În Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor se va mai vota și pentru numirea auditorului, propusă fiind societatea Ernst & Young, dar și pentru noi membri în Consiliul de Administrație, respectiv Petre Bunescu, Bogdan Drăgoi, fostul ministru al Finanțelor Publice și actual președinte al SIF Banat Crișana (SIF1),  Philippe Laurent Charles Heim și Liliana Feleagă.

În aceeași dată de 18 aprilie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor va avea pe ordinea de zi modificarea Actului Constitutiv al societății.

Membri ai sindicatului din cadrul First Bank vor picheta, vineri, de la ora 17.30, sediul din Capitală al băncii, solicitând majorarea numărului de salarii compensatorii pentru angajaţii care vor fi concediaţi, acordarea celui de-al 13-lea salariu şi a bonusurilor pe 2018.

Potrivit CNS Cartel Alfa, vineri, de la ora 17.30, va avea loc o pichetare organizată de către sindicatul din cadrul First Bank, la sediul băncii din Bucureşti.

Revendicările angajaţilor băncii sunt majorarea numărului de salarii compensatorii pentru salariaţii care urmează a fi disponibilizaţi, acordarea celui de al 13-lea salariu şi acordarea bonusurilor pe anul 2018.

First Bank: Salariaţii care urmează să părăsească banca vor primi toate măsurile compensatorii, aşa cum au fost negociate şi agreate cu sindicatul

Reprezentanţii First Bank au transmis că al 13-lea salariu şi schemele de plata variabilă aferente anului 2018 au fost plătite la timp, iar salariaţii care urmează să părăsească banca vor primi toate măsurile compensatorii, aşa cum au fost negociate şi agreate cu sindicatul Piraeus Bank România, prin Contractul Colectiv de Muncă.

”În legătură cu informaţiile prezentate astăzi în articolul privind acţiunea de pichetare organizată de sindicatul Piraeus Bank România, dorim să precizăm următoarele: indemnizaţia anuală (cel de-al 13-lea salariu) a fost plătită integral în 2018 tuturor angajaţilor băncii în lunile iulie şi decembrie; schemele de plată variabilă aferente anului 2018 au fost plătite în conformitate cu reglementările interne în vigoare pentru toţi angajaţii eligibili din reţeaua teritorială şi centrele de afaceri; salariaţii care urmează să părăsească banca vor primi toate masurile compensatorii, aşa cum au fost negociate şi agreate cu sindicatul Piraeus Bank România, prin Contractul Colectiv de Muncă”, au transmis reprezentanţii First Bank.

În plus, oficialii băncii afirmă că respecă dreptul la libera exprimare al salariaţilor, dar trebuie să asigure un viitor sustenabil business-ului.

”Respectăm dreptul la liberă exprimare a angajaţilor şi dorim să atragem atenţia asupra faptului că banca are datoria şi responsabilitatea de a acţiona astfel încât să asigure un viitor sustenabil business-ului sau şi comunităţii din care face parte”, au mai transmis oficialii băncii.

Andrea Secci, un bancher de investiţii italian care a lucrat pentru JP Morgan, iar în urmă cu cinci ani a ajuns la fondul de investiţii J.C. Flowers, devenind vicepreşedinte, este reprezentantul acţionarului american în echipa de conducere a First Bank (fosta Piraeus Bank).

Fondul american de investiţii J.C. Flowers a reuşit în cele din urmă să intre pe piaţa românească prin achiziţia Piraeus Bank, redenumită First Bank, iar acum se află în cărţi şi în cursa pentru Banca Românească şi Leumi Bank. În spatele fondului american, cu birouri la New York şi la Londra, se află J. Christopher Flowers, un matematician care a ajuns miliardar prin câteva tranzacţii inteligente, în special în sectorul bancar.

Andrea Secci a jucat de-a lungul anilor un rol cheie în investiţiile J.C. Flowers din Acuon Capital (Coreea de Sud), Eurovita Assicurazioni (Italia), Interactive Investor (Marea Britanie), Lunis (Germania), UK General Insurance (Marea Britanie) şi VallBanc (Andorra). Ulterior, el a fost numit anul trecut în boardul First Bank din România, precum şi în consiliul de supraveghere al Group Financiere CEP din Franţa. Preşedintele boardului First Bank România este Nicolae Dănilă, fost preşedinte al BCR din perioada privatizării şi ulterior membru în consiliul de administraţie al Băncii Naţionale. Iar preşedintele executiv (CEO) al First Bank este britanicul Dominic Bruynseels, care a condus BCR timp de patru ani.

În achiziţia băncii româneşti cu capital elen Piraues Bank, J.C. Flowers s-a asociat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) - cel mai mare investitor instituţional străin din România - şi cu mana­gementul băncii de la Bucureşti. J.C. Flowers a preluat 76% din acţiunile Piraeus, BERD deţine 19%, iar restul a fost preluat de mana­gementul de la Bucureşti al băncii.

Deocamdată, americanii au anunţat un plan de restructurare pentru First Bank, prin închiderea unor sucursale şi disponibilizări, dar şi investiţii în diigitalizare. Concret, First Bank, care are o cotă de piaţă după active de 1,5% şi ocupă locul 13 în topul bancar local, intenţionează să închidă sau să comaseze 40 de sucursale şi să concedieze 379 de angajaţi. Reţeaua teritorială a băncii este formată din 100 de unităţi bancare şi 1.300 de angajaţi.

First Bank vrea şi să-şi majoreze cota de piaţă atât organic, prin lansarea de produse optimizate, cât şi prin posibile achiziţii, conform strategiei aprobate recent.

După ce a cumpărat Piraeus Bank, fondul de investiţii american J.C. Flowers a revenit în acest an la masa discuţiilor pentru achiziţia Băncii Româneşti. Anterior, Eximbank câştigase teren în lupta pentru preluarea Băncii Româneşti, însă apariţia taxei bancare a impus refacerea calculelor.

De asemenea, fondul de investiţii J.C. Flowers a intrat în discuţii şi cu Leumi Bank pentru o posibilă achiziţie a băncii din România. La începutul lui 2018, Leumi Bank ajunsese la o înţelegere cu fondul britanic de investiţii Argo pentru vânzarea subsidiarei din România, dar tranzacţia a picat.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a sancţionat contravenţional una dintre băncile din România, cu o amendă în valoare de 150.000 de lei, din cauza încălcării prevederilor legale referitoare la practicile comerciale, precum şi pentru afectarea intereselor consumatorilor.

A fost aplicată măsura complementară intitulată „Restituirea sumelor de bani percepute nejustificat pentru întreg portofoliul de credite cesionat de către banca în cauză, reprezentând dobânzi, dobânzi penalizatoare, penalităţi calculate şi reţinute“. În cazul altei instituţii financiar-bancare, ANPC a constatat faptul că prin perceperea, la întreg soldul creditului, a dobânzilor penalizatoare prevăzute în contract, pe perioada executării, aceasta a prestat servicii prin care au fost afectate interesele economice ale consumatorilor.

Amenda aplicată în urma controalelor s-a ridicat la 30.000 lei. În domeniul financiar, o altă direcţie abordată a fost cea a insolvenţei persoanelor fizice. De la 1 ianuarie 2018 şi-a început activitatea Direcţia de insolvenţă a Persoanelor Fizice, structurată pe 42 de comisii la nivel teritorial şi o comisie centrală. În paralel cu campaniile în scop informativ pentru public, care vor continua pe parcursul acestui an, s-a acordat consiliere debitorilor care au solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau procedurii simplificate de insolvenţă. Astfel, au fost înaintate deja primele 28 de cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă.

Notă: Nu este precizată în clar identitatea băncii sancționate.

Manuela Alexandru, director al Sucursalei CEC Bank București, a fost reprezentanta băncii la conferința ”Antreprenoriatul fără gen”, organizat de ziarul ”Bursa”.

Câteva idei din prelegerea susținută de reprezentanta CEC Bank:

• Noi, ca bancă, nu privim antreprenorii prin prisma genului, dar ne bucură foarte mult când vedem că din ce în ce mai multe femei antreprenor se îndreaptă către bancă. Ele sunt extraordinar de determinate, au o disciplină a ambiţiei, o diplomaţie de remarcat în soluţionarea anumitor probleme şi probabil că au deprinderea de a asculta, de a rezolva problemele înainte ca ele să se declanşeze.

• Suntem o bancă direct implicată în dezvoltarea antreprenoriatului prin parteneriatele pe care le avem cu clienţii, în calitate de finanţator şi nu numai. Cu o reţea de peste 1.000 de unităţi, foarte multe şi în mediul rural, CEC Bank a dezvoltat o serie de produse şi servicii flexibile şi dedicate, adresate antreprenorilor deja existenţi şi în special societăţilor nou înfiinţate, care pot beneficia de programe guvernamentale, precum Start-up Nation sau schemele destinate microîntreprinderilor pentru microindustrializare.

• Manuela Alexandru susţine că, pe lângă această paletă de produse şi servicii bancare oferite în colaborare cu programele guvernamentale, CEC Bank a dezvoltat produse destinate atât micilor, cât şi marilor investitori, şi anume: linii de credit cu flexibilitate în privinţa termenului: pe 24 de luni, nu pe 12, cum sunt cele uzuale, respectiv credite de investiţii pe 15 ani, nu pe 10 ani.

• Avem instrumente de finanţare pornind de la overdrafturi până la credite de investiţii, credite punte, cofinanţare a proiectelor susţinute cu fonduri europene, credite Start-up Nation.

• Manuela Alexandru aduce în atenţie faptul că banca a reuşit, pe partea de cultură organizaţională, "un mix între stilul corporatist şi factorul uman", pe care îl consideră deosebit de important. "Chiar dacă ne îndreptăm spre digitalizare, spre procese tot mai automatizate, conisder că factorul uman rămâne deosebit de important", afirmă Manuela Alexandru, adăugând: "În momentul în care un client se adresează băncii pentru o finanţare, dacă nu îi înţelegi afacerea şi o judeci doar de la birou, pe bază de documente, business plan, cash flow, tot felul de declaraţii, relaţia e practic o «răceală a documentelor». Când clientul are o problemă, nu o înţelegi cu adevărat din documente. Drept urmare, mergem la client ca să vedem afacerea. Riscăm să intrăm în rutină dacă nu mergem să înţelegem businessul, ceea ce constituie o permanentă provocare".

Articol nesemnat, apărut doar în ediția online a cotidianului ”Jurnalul”. Textul integral:

Atunci când luăm bani cu împrumut de la bancă, trebuie să fim atenţi la mai multe amănunte. La prima vedere pare simplu: încasăm suma şi o returnăm în rate, suportând şi o dobândă. În realitate, costurile pot fi mai mari (sau mai mici, dacă ne orientăm bine) faţă de cât ne-am fi aşteptat.

În primul rând, trebuie să ne decidem asupra tipului dobânzii: fixă sau variabilă? Cea fixă pare mai avantajoasă, dar este însoţită de un comision. Cea variabilă nu implică un comision, dar oscilează după indicele ROBOR. Iar acest indice poate evolua în sus (cazul nefericit) sau în jos (cazul fericit). Deci dacă optăm pentru dobânda variabilă, e bine să ne sfătuim cu specialişti care pot face anticipări.

La fel de importantă este şi rata lunară. Dacă alegem creditul cu rate egale, vom achita per total mai mult decât la împrumutul cu rate descrescătoare, dar efortul va fi repartizat uniform de-a lungul perioadei de rambursare. La ratele descrescătoare, vom plăti mai puţin şi efortul financiar va fi din ce în ce mai mic, dar trebuie să dispunem de lichidităţi mai mari în primele luni de returnare a împrumutului.

O idee cuprinzătoare despre cât de scump (sau de ieftin) este creditul ne oferă dobânda anuală efectivă (DAE), un concept utilizat pe plan internaţional şi care include toate comisioanele aferente împrumutului, ce trebuie achitate la returnare. DAE este indicatorul care trebuie urmărit la compararea ofertelor din piaţă, înainte de luarea unei decizii.

Lei sau valută – este o permanentă dilemă. Dobânzile la împrumuturile în euro sunt mai mici decât la cele în lei, dar euro are tendinţa să crească faţă de leu. Capacitatea de anticipare a evoluţiei cursului valutar joacă rolul principal în a găsi „moneda câştigătoare”.

Mai multă precauţie nu strică

Banca Naţională a României (BNR) a limitat gradul de îndatorare la 40% pentru creditele în lei și 20% pentru cele în euro. Dar asta nu înseamnă că e o mare bucurie să dai la bancă, în fiecare lună, 39% din salariu. Fiecare client trebuie să îşi facă bine socotelile, pentru că rata bancară scade standardul de viaţă la care am fost obişnuiţi înainte de contractarea creditelor. La unele cheltuieli pe care le făceam până atunci vom fi nevoiţi să renunţăm. În plus, oricât de sigur ne-ar părea locul de muncă sau afacerea, oricând se pot ivi surprize neplăcute. O precauţie peste cea impusă de BNR nu strică.

O greşeală de evitat este „rostogolirea” creditului, eventual luând unul nou pe numele altui membru al familiei. Nu vrei să plăteşti „dobândă la dobândă”, mai bine să nu ajungi într-o astfel de situaţie.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, joi, un curs de referinţă de 4,7640 lei/euro, o creştere de 0,02% faţă de nivelul atins miercuri, şi se apropie de nivelul record stabilit în ianuarie.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a atins, în 25 ianuarie, un nivel maxim de 4,7648 lei.

Miercuri, euro a urcat la 4,7632 lei.

Joi, euro a crescut la 4,7640 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4,2175 lei la 4,2131 lei.

Cursul francului elveţian a crescut de la 4,1920 lei la 4,1946 lei.

Lira sterlină a urcat de la 5,5463 lei la 5,5749 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 23 iunie 2016, când a fost 5,8884 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut de la 177,3664 lei la 175,9036 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei,a stagnat la 3,06%, dar indicele ROBOR la 6 luni a crescut, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Miercuri, indicele a urcat de la 3,05% la 3,06%.

Joi, indicele a stagnat la 3,06%.

Totodată, indicele ROBOR la şase luni a urcat de la 3,26% la 3,27%.

Miercuri, acest indice a crescut de la 3,25% la 3,26%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în stagnare la 1,70%, valoare înregistrată şi în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a stagnat la 1,41%, valoarea din ziua anterioară.

Postări Facebook

Bogdan Alecsandru: https://www.facebook.com/bogdan.alecsandru.9/posts/10219385962903617

U-BT Cluj-Napoca - #UBTvsPitesti Sferturile de finala ale Cupei Romaniei: https://www.facebook.com/watch/?v=2205491262842163

Postări Twitter

crismblog: https://twitter.com/crismblog/status/1106259498119901184

Postări Youtube

Mihai-Alexandru Hash (Mikey Hash): De ce incepe lumea o afacere - IMMist in Romania // EP 1 - https://www.youtube.com/watch?v=vzXQEVdlEZI

Săptămâna asta avem un episod special pentru cei dintre voi care vor se gândesc să își deschidă o afacere sau au făcut-o deja! Am discutat despre starea IMM-urilor din România cu Radu Dumitrescu, antreprenor, Andreea Roșca, fondator The Vast and the Curious și Tiberiu Moisă, director general adjunct Banca Transilvania.