Digitalizarea prinde contur şi în sistemul bancar, astfel că până la finalul anului 2019 este de aşteptat ca toate băncile mari din România să aibă produse de creditare care nu vor implica deplasarea la sucursala băncii, a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live Sergiu Mircea, director de marketing la Banca Transilvania, lider pe piaţa bancară din România. El apreciază că implementarea noilor tehnologii va permite băncilor să intre în parteneriate cu fintech-uri sau chiar să colaboreze între ele.

„Trecerea din mediul offline spre online se face treptat şi vedem că avem clienţi în oraşele mari precum Bucureşti, Cluj, Braşov, Iaşi care îşi doresc card delivery cu dronele. Este o exagerare, dar şi-ar dori ca aceste carduri să se teleporteze la ei. Este o tendinţă a acestor ani şi sunt mulţi clienţi care vor ca relaţia lor cu banca să fie dematerializată. Cred că până la finalul anului băncile mari din România vor avea produse de credit care nu vor necesita deplasarea la bancă“, a declarat Sergiu Mircea.

El susţine că digitalizarea reprezintă o tendinţă actuală a pieţei care începe să se contureze, iar primii paşi făcuţi de bănci în această direcţie sunt aplicaţiile de internet banking şi faptul că acestea permit clienţilor să aplice online pentru diferite credite.

„În prezent, vedem că avem o procedură extrem de simplificată prin care clientul aplică online, apoi este sunat de un reprezentant al băncii şi creditul se preaprobă în condiţii prestabilite online, iar semnarea contractului se face în bancă. Procedura este foarte simplificată.“

Totuşi, în ciuda acestei tendinţe, Sergiu Mircea a adăugat că unele produse bancare care sunt complexe şi au terminologii complicate pentru clienţi vor fi vândute în cadrul unităţilor bancare. Nici clienţii nu îşi doresc să contracteze, spre exemplu, un credit ipotecar prin intermediul platformelor online, deoarece angajamentul faţă de acest credit este mare şi nici termenii pe care îi implică un astfel de credit nu sunt înţeleşi pe deplin de clienţi.

„Cred că un credit ipotecar este polul extrem din punct de vedere al angajamentului pe care şi-l ia clientul. Nu ştim ca în momentul de faţă clienţii să aştepte să facă credit ipotecar în mediul online. Prin urmare, drumul până la bancă este un lucru dorit pentru că implică multiple contacte cu banca care îţi spune că totul este în regulă. Să ne gândim că această trazacţie este complexă şi implică inclusiv terminologie pe care clienţii nu o ştiu. Este un prilej bun pentru clienţi să înţeleagă de la funcţionarii bancari cum funcţionează procedura. Dar şi aici banca a simplificat partea de documentaţie, adică poţi să mergi la bancă şi să obţii o preaprobare de principiu pe o anumită sumă cu care să mergi în piaţă, să ştii pe ce te bazezi“, a explicat Sergiu Mircea.

În prezent, Banca Transilvania are 500 de sucursale deschise în care lucrează aproximativ 7.000 de persoane, care au contact zilnic cu clienţii. „Toate cele 500 de unităţi au trafic semnificativ mai mare decât cel mai mare lanţ de retail din România. Vin mulţi clienţi în unităţi şi acest lucru nu se va schimba pentru că vor fi în continuare produse care vor putea fi accesate doar în sucursală, dar o parte dintre clienţii noştri au trecut deja în zona online.“

În ceea ce priveşte atragerea de noi clienţi, directorul de marketing al BT a spus că preţul pe care banca îl plăteşte pentru a prelua un nou client în portofoliu va creşte de la an la an. „Acum doi ani vorbeam cu un reprezentant de la Google care ne spunea să fim atenţi la costul pe click sau pe achiziţie. Pentru că, dacă în România un client nou costa x, în Polonia costa x ori 3. Adică va costa din ce în ce mai mult să iei un client nou.“

Pe de altă parte, implementarea noilor tehnologii va permite băncilor să intre în parteneriate cu fintech-uri sau chiar să colaboreze între ele, a adăugat Sergiu Mircea.

„Băncile se vor deschide şi vom vedea că va exista o colaborare mult mai mare între fintech-uri şi bănci sau chiar între bănci. Spre exemplu, în zona de IMM-uri noi avem BT Store, o platformă prin care noi ne integrăm cu fintech-uri şi cu alte tipuri de aplicaţii. Adică în momentul în care banca va avea o integrare cu eJobs, pentru o firmă care angajează va fi un avantaj. Şi în platforma Nio- care va fi lansată într-o lună sau două-, va exista o integrare cu un fintech care va aduce beneficii pentru firme, îşi vor vedea documente contabile în aplicaţia de internet banking.“

Ce a mai spus directorul de marketing al Băncii Transilvania la ZF Live

• Anul acesta vrem să ranforsăm poziţionarea noastră ca bancă care susţine România pentru că este singura noastră şansă de a creşte şi de a supravieţui.

• BT are anul acesta un proiect important care vine şi din zona digitală. Œntr-o lună sau două o să lansăm pe piaţă şi produsul final care poartă numele Neo - o platformă digitală care poate să facă ce face orice fintech din lume, poate chiar mai mult pentru că fintech-urile au produse simplificate şi urmăresc nişe.

• Clienţii BT folosesc toate aplicaţii care sunt acum disponibile şi aşteptările lor sunt cumva influenţate de aceste aplicaţii. Œncă de anul trecut am făcut paşi în această direcţie, avem BTPay- aplicaţie de plată cu telefonul, care ne-a surprins încă de la început. Clienţii din România au adoptat-o cu mare entuziasm şi vedem că se cere.

• Parteneriatul cu Simona Halep este unul de imagine. Vedem valorile pe care Simona Halep le întruchipează în ochii românilor care sunt comune cu valorile către care tindem noi şi am decis că un parteneriat este logic. Parteneriatul a avut o componentă financiară serioasă, prin urmare încă de la început am setat obiectivele şi la final de an o să ne uităm să vedem dacă au fost atinse. Noi am făcut cercetări de piaţă şi am văzut cum a funcţionat parteneriatul pentru noi şi suntem uimiţi. Simona Halep este un model pentru români.

• Bariera la intrare sau la ieşire a unui client este din ce în ce mai redusă. Dacă acum un an, pentru ca eu să îmi schimb contul de la o bancă şi să mă duc la alta aveam nevoie să mă deplasez la ambele bănci, acum este mult mai simplu. Ne uităm la cotele de piaţă şi vedem că încă sunt bănci care în ultimii patru ani şi-au dublat cota de piaţă pe seama altor bănci. E clar că este o mişcare tecnotică. Noi avem 2,5 milioane de clienţi din industria de retail, deci suntem o bancă foarte bună pentru retail şi IMM-uri. Dacă ne uităm la cota de piaţă, BT este cel mai mare emitent de carduri fizice de pe piaţă, avem cea mai mare cotă în zona de carduri de credite pe tranzacţii. Deci în toată orizontala retailului avem piloni extrem de bine înfipţi.

• Avem un spor net natural extrem de consistent de clienţi în fiecare lună. Noi suntem în situaţia în care la începutul anului au intrat 500.000 de clienţi noi în portofoliu, clienţii BancPost, iar acum îi digerăm. Clienţii rămân aproape toţi. Sigur că respectivii clienţi trebuie să se obişnuiască cu banca. Ei rămân dacă se simt bine primiţi, adică dacă pe tot parcursul de integrare comunici cu ei, le pui pe masă produse bune şi o reţea bună, ei rămân. Mai ales că BT are o imagine atractivă în rândul clienţilor.

• Poţi să atragi clienţi fără să le dai credit. Am observat acum că clienţii vor să fie parte din procesul de dezvoltare al aplicaţiei. Clienţii care sunt educaţi şi informaţi îşi doresc să îşi spună cuvântul despre ce le place sau nu la aplicaţie, iar dacă nu ţii cont de sugestiile lor, în timp ei se vor supăra şi vei avea o problemă.

Indicii principali de la BVB au pierdut aproximativ 0,7%, după avansul susținut din ultimele 2 săptămâni. Investitorii au ezitat să plaseze ordine de cumpărare decisive pe parcursul întregii săptămâni.

Investitorii știu în mare parte ce dividende ar urma să încaseze în contul câștigurilor companiilor listate de anul trecut și parametrii randamentelor acestora, dar le lipsește o perspectivă a amplitudinii corecțiilor ex-dividend. Dragoș Mesaroș, broker la Târgu Mureș pentru SSIF Goldring, semnalează pentru Profit.ro că în general jucătorii sunt lipsiți de informații în măsura în care companiile listate care cad sub incidența așa-numitei „taxe pe lăcomie” nu au furnizat indicații asupra impactului noului cadru de taxare asupra rezultatelor financiare pe anul în curs.

Cum cotațiile se află într-un rally destul de extins, investitorii au fost temători în a urmări parcursul de recuperare. Este ceva care s-a văzut în principal la nivelul volumelor, foarte reduse în această săptămână.

Etapa de ezitare s-a văzut astăzi când investitorii au preferat să marcheze o parte din profituri înainte de zilele nelucrătoare, neștiind ce va mai rezerva săptămână viitoare. Astfel, indicele compozit BET Plus a suferit un recul de 0,69%, iar indicele reprezentativ BET a coborât cu 0,73%, până la nivelul de 8.267,38 de puncte.

Indicii au fost trași în jos de ajustarea cu 2,51% a titlurilor Fondul Proprietatea (FP) care au închis la prețul de 0,9320 lei/acțiune o sesiune în care acestea au avut cea de-a 2-a activitate de tranzacționare a zilei din piața reglementată, de 2,66 milioane lei. Impctul a fost mai puternic pentru indicele financiar BET-FI care s-a depreciat cu 1,44%, până la nivelul de 35.824,14 puncte.

Este ce a dat culoarea „roșie” pieței româmnești într-o zi în care la nivel european principalii indici au avut închideri pozitive: +0,36% indicele Euro Stoxx 50, +0,26% pentru indicele FTSE100 de la Londra, +0,31% pentru indicele CAC40 de la Paris, +0,54% pentru indicele DAX30 de la Frankfurt, -0,35% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, +0,58% pentru indicele BUX de la Budapesta și +1,23% pentru indicele PX de la Praga.

Interesul s-a mutat în ultima sesiune a săptămânii pe titlurile Romgaz Mediaș (SNG) care au asigurat aproape o treime din rulajul de 24,26 milioane lei (5,10 milioane euro) al pieței de acțiuni. Titlurile producătorului de gaze naturale au urcat cu 0,30% în piața reglementată, până la prețul de 33,40 lei/acțiune, pe transferuri de 5,16 milioane lei. Pe același emitent s-a realizat și cea mai mare tranzacție specială din piața deal, în valoare de 2,83 milioane lei.

Prin contrast, acțiunile bancare au cedat ștafeta lichidității, iar tendința a fost negativă. Astfel, titlurile Băncii Transilvania (TLV) au pierdut 0,23%, până la prețul de 2,1650 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 2,52 milioane lei, iar titlurile BRD Groupe Société Générale (BRD) au alunecat cu 0,15% sub referință, la prețul de 13,36 lei/acțiune, pe tranzacții de aproape 702.000 de lei.

Într-o zi în care la Londra cotația țițeiului de tip Brent s-a tranzacționat în jurul maximului de 72,00 dolari/baril al ultimelor 5 luni, la BVB titlurile OMV Petrom (SNP) au suferit un declin de 0,41%, până la prețul de 0,3665 lei/acțiune, pe al 4-lea rulaj al segmentuluii regular, de 1,95 milioane lei. De asemenea, pe acest emitent s-a mai realizat și un transfer de tip deal de 1,84 milioane lei.

La același capitol energetic, al cărui indice energetic BET-NG a coborât cu 0,39%, pe titlurile Electrica (EL) a mai fost realizată o tranzacție specială. Realizat la prețul de 11,20 lei/acțiune, cu 1,32% sub referință, ceea ce situează valoarea schimbului la 1,03 milioane lei.

După modificarea OUG 114, BNR lucrează la noul mod de calcul al viitorului indicator ROBOR. Potrivit unor surse din BNR, viitorul indicator va avea un delay de circa un trimestru şi jumătate. Adică, pentru creditele care vor fi acordate, refinanţate sau recalculate în baza unui act adiţional, începând cu data de 2 mai 2019, va fi luată în calcul media tranzacţiilor efective de pe piaţa interbancară din ultimul trimestru din 2018. După cum arată statisticile BNR pe site-ul instituţiei, aceasta ar fi de, grosier, de 2,39%. Totuşi rămâne de stabilit cum va face BNR să calculeze cu o cât mai mare exactitate această medie, ţinând cont de faptul că în anumite anumite zile nu se fac tranzacţii. Unul dintre bancheri a precizat că, pe noua formulă de calcul, ratele vor scădea cu valori cuprinse între 1,5% şi 5% în următoarea perioadă.

Potrivit noii ordonanţe privind modificarea modului de calcul al dobânzilor variabile la creditele pentru populaţie, stabilirea noului indice care va sta la baza dobânzilor la creditele pentru populaţie se va realiza exclusiv de către BNR.

El va avea la bază dobânzile utilizate de băncile comerciale la tranzacţiile interbancare efective realizate de acestea în ultimul trimestru din 2018. Potrivit statisticilor BNR, dobânda medie a tuturor tranzacţiilor realizate efectiv pe interbancar în utlimul trimestru din 2018 a fost de 2,39%. Este adevărat, BNR încă discută dacă pentru zilele în care nu au avut loc tranzacţii bancare efective se pune dobânda din ziua precedentă sau nu. Faţă de un ROBOR de 3,23% la 3 luni, la sfârşitul lunii martie, indicator în funcţie de care se modifică dobânda creditelor în derulare sau a celor noi, un ROBOR nou, de 2,39% înseamnă o dobândă cu circa 1% mai mică decât cea utilizată până acum.

Teoretic, modelul de calcul al noului indicator are un delay de 1,5 trimestre, adica vreo 5 luni. În faza actuală, această întârziere este un avantaj, deoarece dobânda de acum 5 luni este mai mică decât cea de astăzi. Să nu uităm că dobânzile sunt în creştere, inclusiv cele pe plan mondial. În actualele condiţii, comparând un credit de nevoi personale şi unul ipotecar contractat la sfârşitul anului trecut, vom constata că vom avea o reducere a ratei unui credit ipotecar de 5% şi o reducere a unui credit de nevoi personale de 1,5%.

Partea proastă este dată de faptul că evoluţia dobânzilor este ciclică, şi după un sezon, două sau trei de creştere a dobânzilor, urmează scăderea lor. Deci, ceea ce au caştigat acum clienţii pe trend de creştere a dobânzilor, vor pierde pe trendul descrescător al dobânzilor. Bineînţeles va exista mereu un dealay de circa 5 luni, timp în care fiecare decide ce are de făcut!

Calculele bancherilor arată că, deşi încă sunt destul de complicate (nu se ştie dacă marja la credite va rămâne sau nu cea utilizată în prezent), ratele la creditele în derulare vor scădea în primă fază, cel puţin, cu 1,5% în cazul creditelor de consum şi cu circa 5% în cazul creditelor ipotecare. Mai exact, un credit ipotecar în derulare are acum o dobândă variabilă totală de 5,55%. În noile condiţii dobânda variabilă totală va fi de 4,71%. Teoretic, politica de comisionare va rămâne aceeaşi, dar băncile comerciale deja se pregătesc. O parte au lansat promoţii la credite acum, fie pentru a putea face o mai bună simulare a marjelor şi comisioanelor pe care vor trebui să le aplice după data de 2 mai, fie pentru a-şi crea un stoc tampon pentru perioada de după 2 mai când va începe implementarea efectivă a noilor condiţii de creditare, după cum va spune BNR. Pe de altă parte, jumătate din creditele acordate acum sunt doar cu dobândă fixă, caz în care Robor-ul calculat la nivelul tranzacţiilor efective este irelevant.

Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) care modifică OUG nr. 114/2018 a fost publicată, pe 29 martie seara, în Monitorul Oficial. Schimbările vizează taxa pe activele băncilor, un nou indice pentru credite, noi regului în energie și o prorogare pentru administratorii Pilonului II de pensii. Ca noutate, noul indice din contractele de credit se poate aplica și contractelor in derulare cu acordul părților, prin aditional la contract, iar pentru cererile de refinanțare bancile trebuie sa raspunda in cel mult 60 zile. OUG nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost publicată vineri seara în Monitorul Oficial nr. 245, cele mai multe modificări făcându-le în OUG 114/2018.

Comisia economică a Senatului va dezbate şi va vota, luni, un raport în urma anchetei privind modul în care Consiliul Concurenţei a închis, în 2013, o investigaţie referitoare la o eventuală manipulare a ROBOR, potrivit site-ului instituţiei. Iniţial, raportul fusese înscris săptămâna trecută, miercuri, pentru dezbatere şi vot, pe ordinea de zi a Comisiei economice, dar a fost amânat din lipsă de cvorum.

După ce plenul Senatului a adoptat, pe 11 februarie, un proiect de hotărâre prin care a acordat un termen de 60 de zile Comisiei economice să deruleze ancheta menţionată, au fost audiaţi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, trezorierii din acea perioadă ai unor bănci şi alte persoane care au oferit unele informaţii.

"După o lună de audieri, comisia a decis să emită o concluzie preliminară, într-o majoritate covârşitoare, şi anume că ROBOR, indicele în funcţie de care se calculează, în prezent, ratele în lei ale românilor, nu are nicio legătură cu realitatea. ROBOR nu este ceea ce ni se spunea că trebuie să fie - media dobânzilor la care se împrumută băncile între ele, ROBOR nu este în niciun caz media tranzacţiilor care se realizează pe piaţă, este pur şi simplu un indice care rezultă din nişte aranjamente între băncile comerciale sub oblăduirea BNR", susţinea preşedintele Comisiei economice, Daniel Zamfir, în urmă cu o lună.

Preşedintele Comisiei economice şi-a exprimat nemulţumirea că senatorul PNL Florin Cîţu, trezorier al ING la acea vreme, şi Nicolae Cinteză, director în cadrul BNR, nu s-au prezentat la audierile din comisie. Pe 25 martie, Biroul permanent al Senatului a decis să trimită o scrisoare guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, pentru a-i solicita să le permită directorilor din BNR Nicolae Cinteză şi Şerban Matei să vină la Comisia economică pentru a fi audiaţi. Scrisoarea a rămas, însă, fără răspuns.

Pe 26 februarie a fost audiat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, care a afirmat că instituţia pe care o conduce nu a găsit dovezi din care să reiasă că băncile s-au înţeles între ele în octombrie 2008 pentru a creşte nivelul indicelui ROBOR.

Potrivit lui, autoritatea de concurenţă a pornit acea investigaţie după ce s-a autosesizat în urma mai multor informaţii apărute în presă.

"În acele zile, este vorba de trei zile din octombrie 2008, ROBOR a crescut foarte mult. Era o criză globală, cursul se depreciase puternic. ROBOR-ul creşte foarte mult, după trei zile intervine BNR şi îl plafonează. Întrebarea era: în cele trei zile ROBOR a crescut în urma unor fenomene din piaţă, indiferent a cui e vina, sau este o înţelegere ilegală? Nu am găsit dovezi din acele mail-uri că ei s-au înţeles să ducă peste piaţă nivelul ROBOR. Am înţeles că se plângeau că sunt prea mici cotaţiile, că, influenţate de BNR, nu sunt la nivelul pieţei", arăta Chiriţoiu.

Deficitul de cont curent a crescut cu 33,6% în primele două luni din an faţă de primele două luni din 2018, până la 568 mil. euro. Cursul leu/euro era vineri 12 aprilie de 4,75 lei pentru un euro faţă de 4,66 lei pentru un euro la 3 ianuarie – o pierdere de 2%.

BNR are de ce să fie îngrijorată, notau vineri analiştii ING Bank, după ce Banca Centrală a publicat datele la două luni ale deficitului de cont curent: un plus de 33,6% faţă de primele două luni din 2018.

Minuta ultimei şedinţe a consi­liului de administraţie al BNR din 2 aprilie arată că membrii consiliului au luat în discuţie această problemă şi o tratează ca serioasă. Nu apăruseră datele la două luni, dar membrii Consiliului opinau că avansul puternic al deficitului de cont curent de la 3,2% din PIB în 2017 la 4,5% din PIB în 2018 indică o pierdere de competitivitate a economiei.

„Exportul net a continuat să şi-o amplifice, pe fondul prelungirii tendinţei de încetinire a creşterii exporturilor de bunuri şi servicii, în paralel cu reaccelerarea uşoară a dinamicii importurilor, de natură să conducă, în asociere cu o deteriorare mai severă a balanţei veniturilor primare, şi la adâncirea semnificativă a deficitului de cont curent în acest interval. Creşterea în consecinţă a deficitului de cont curent la 4,5% din PIB în anul 2018 de la 3,2% în 2017 – sugerând pierderi de competitivitate externă a economiei –, precum şi acoperirea lui mai redusă cu fluxuri de capital autonom au fost considerate deosebit de preocupante de către unii membri ai consiliului, evoluţiile reclamând, în opinia acestora, o atenţie sporită.“

Dacă lucrurile continuă aşa, nu mai este mult până când leul va fi lovit, comentează economistul ING Bank Valentin Tătaru: „Datele din februarie 2019 confirmă deteriorarea poziţiei externe a României“.

De la începutul anului leul a pierdut 2% în faţa euro, însă lucrurile se pot complica dacă situaţia deficitelor se adânceşte. Deficitul de cont curent s-a deteriorat puternic din cauza deficitului în comerţul extern cu bunuri - un plus de 41% din datele BNR - în primele două luni din an, an/an. Pur şi simplu, mai mult ca în alţi ani, importurile sunt mult mai mari decât exporturile. La două luni, exportul a crescut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, cu 4,8%, dar importurile s-au majorat cu 10,1%. În ianuarie, exporturile crescuseră cu 1,6%, dar importurile cu aproape 10% şi de aici dezechilibrul major care arată că la 4 ani de la debutul politicii de creştere economică prin consum economia internă nu face încă faţă cererii în creştere. La două luni, deficitul comercial s-a adâncit până la 2,3 miliarde de euro, în creştere cu 41% faţă de primele două luni din 2018. Anul trecut, deficitul comercial a fost de 15 miliarde de euro. Dacă trendul s-ar menţine pe întreg parcursul anului, am ajunge la final cu un deficit peste cel din 2008, de 23 mld. euro.

Sectorul serviciilor este cel care ţine în echilibru deficitul de cont curent. Serviciile în comerţul extern sunt pe excedent: 1,3 miliarde de euro, un plus de 10,1% faţă de primele două luni din 2017. Este cel mai mare excedent înregistrat vreodată în primele două luni din an, remarcă analiştii ING Bank.

Însă acest excedent nu poate compensa deteriorarea gravă a deficitului comercial. Salariile continuă să crească având un plus real (creştere procentuală minus inflaţie) de 13% în februarie, faţă de februarie 2018. Aceşti bani se duc preponderent în consum, dar economia nu face faţă cererii în creştere şi atunci aceasta este suplinită de importuri.

Investițiile străine directe au crescut cu 47% (332 milioane euro) în primele două luni ale acestui an, la 1,036 miliarde euro, comparativ cu 704 milioane euro în perioada similară din 2018, conform datelor Băncii Naționale a României.

Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 927 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 109 milioane euro.

Potrivit datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în primele două luni ale acestui an au fost înregistrate 935 de societăți noi cu participare străină la capital, în creștere cu 2,6% față de perioada similară din anul precedent, iar valoarea capitalului social subscris de aceste companii este de 2,924 milioane de dolari.

Olanda, Austria și Germania sunt principalele țări de proveniență a capitalului străin. 

Guvernul va majora plafonul pentru împrumuturi externe prin programul MTN de la 27 miliarde de euro în prezent la 31 miliarde de euro, în contextul în care după ieșirea din martie pe piețele externe, când a luat 3 miliarde de euro, a ajuns la limita maximă permisă de lege. Plafonul pentru astfel de împrumuturi a fost majorat cel mai recent în decembrie 2017, când a urcat cu circa 7 miliarde de euro, la 27 miliarde de euro. La finele lui 2017, Guvernul afirma că majorarea de plafon de 7 miliarde de euro va acoperi și anul 2019, fiind necesară pentru "acoperirea nevoilor de finanțare de pe piețele externe pentru perioada 2018-2019".

Acum, Finanțele propun majorarea cu încă 4 miliarde de euro pentru a acoperi necesarul de finanțare pentru anii 2019-2020, ceea ce presupune că precedenta majorare, din urmă cu un an și câteva luni, nu a fost suficientă.

"Pentru acoperirea nevoilor de finanțare de pe piețele externe pentru perioada 2019-2020 și luând în considerare suma rămasă disponibilă de 22 milioane euro, se impune majorarea valorii totale a Programului MTN, cu suma de 4 miliarde euro. Facem mențiunea că în perioada 2019-2020 vor ajunge la maturitate euroobligațiuni în valoare de 3,5 miliarde euro (1,5 miliarde euro în noiembrie 2019 și 2 miliarde euro în septembrie 2020). Deoarece plafonul Programului MTN se eliberează la momentul rambursării unor obligațiuni, în calculul majorării plafonului programului s-a avut în vedere faptul că aceste scadențe sunt la finalul fiecărui an, iar emisiunile noi de euroobligațiuni se realizează în funcție de condițiile de piață, cel mai probabil în prima parte a anului și în al treilea trimestru", potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern pregătit acum de Ministerul Finanțelor.

Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat, "Medium Term Notes" (MTN) reprezintă o facilitate neangajantă, care se încheie între Ministerul Finanțelor și un grup de instituții financiare, în cadrul căreia pot fi lansate periodic emisiuni de titluri de stat pe piețele externe. Astfel, Guvernului are avantajul accesării piețelor financiare într-un timp mai scurt decât cel necesar parcurgerii etapelor pentru efectuarea fiecărei tranzacții individuale. Contractele care formează această infrastructură (dealer agreement, agency agreement etc) sunt guvernate de legea engleză și respectiv legea SUA.

Valoarea obligațiunilor emise și nerambursate (în euro și dolari) în cadrul  Programului MTN este în prezent de 26,98 miliarde euro:

2012 - 2,01 miliarde dolari și 1,5 miliarde euro
2013 - 1,5 miliarde dolari și 2 miliarde euro
2014 - 2 miliarde dolari și 2,75 miliarde euro
2015 – 2 miliarde euro
2016 – 3,25 miliarde euro
2017 - 2,75 miliarde euro
2018- 1,2 miliarde dolari și 3,75 miliarde euro
2019 – 3 miliarde euro

În prezent, suma disponibilă pentru noi împrumuturi prin emisiuni de euroobligațiuni în cadrul Programului este de doar 22 milioane euro.

Ministerul Finanțelor afirmă în proiectul pregătit acum că, pentru perioada 2019 - 2020, are în vedere emiterea de euroobligațiuni în valoare de aproximativ 8,25 miliarde de euro (echivalent), inclusiv cele 3 miliarde de euro emise recent. Întrucât Finanțele au anunțat deja că anul acesta intenționează să mai atragă prin împrumuturi în valută încă 1,25 miliarde de euro, rezultă că ținta orientativă pentru ieșiri pe extern anul următor este de 4 miliarde de euro.

Guvernul a anunțat, la începutul lunii aprilie, că intenționează să mai atragă în acest an, de pe piețele externe, încă 1,25 miliarde euro, după împrumutul de 3 miliarde euro contractat, la finele lunii martie, prin vânzarea de eurobonduri pe 7, 15 și 30 de ani, cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe.

Senatorul PNL Florin Cîțu a prezentat estimările Fondului Monetar Internațional (FMI) care vin să confirme datele Comisiei Europene și ale agențiilor de rating. Astfel, FMI estimează pentru România un deficit bugetar de 3,8% în acest an și unul de 4,1% în 2020.

„FMI îi da în cap guvernului Dragnea cu estimările pentru deficitul bugetar! FMI a publicat estimările pentru deficitul bugetar al României în 2019 și 2020. FMI confirmă estimările Comisiei Europene și ale agențiilor de rating și infirmă, cum este și normal, manipulările guvernului PSD+ALDE. FMI estimează un deficit de 3.8% în 2019 și de 4.1% în 2020!!!”, a scris Florin Cîțu, duminică, pe Facebook.

Liberalul precizează că deficitele unor state care sunt într-o criză economică majoră, precum Turcia și Argentina, sunt mai mici decât ale României. Argentina are un deficit estimat la 2,1% pentru anul acesta și de 1,5% pentru 2020, iar Turcia are deficitul estimat la 3,1% în 2019 și 3,5% în anul următor.

„Argentina și Turcia, țări în criză economică majoră, au deficite estimate mai mică decât România. Atât de jos au dus PSD+ALDE economia României. Asta în condițiile în care economia României se prăbușește, deficitul de cont curent a explodat, dobânzile sunt cele mai mari din UE, investitorii fug din România, prețurile au explodat, etc. Deficite mari, bugetare și de cont curent, înseamnă, inflație și dobânzi și mai mari că până acum, urmate de șomaj”, a conchis Cîțu.

Pe 16 martie, agenţia de rating Standard & Poor's a estimat deficitul bugetar al României din acest la 3,3%, iar cel de anul viitor la 3,5%, peste ţinta angajată de 3% din PIB, din cauza cheltuielilor cu salariile şi cu pensiile, precum şi cu alte cheltuieli bugetare.

Potrivit raportului semestrial al Comisiei Europene (CE) publicat pe 27 februarie deficitul structural va rămâne în general stabil şi ridicat, la aproximativ 3,4% în 2019, dar va creşte considerabil în 2020, din cauza majorării salariilor, mai ales îns ectorul public, dar reducerii de taxe.

Ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici a avut sâmbătă întrevederi cu reprezentanţii agenţiilor de rating: S&P, Moody's si Fitch. ocazie cu care oficialul a subliniat că punctele forte ale României sunt nivelul moderat al datoriei publice şi al datoriei externe în comparaţie cu statele din UE

Tot sâmbătă, în marja vizitei oficiale de la Washington, programul ministrului a cuprins şi întâlnirea cu Paul Thomsen, directorul departamentului pentru Europa al Fondului Monetar Internaţional. Agenda discuţiilor a cuprins cadrul macroeconomic al României, ministrul Finanţelor dând asigurări că ţara noastră îşi va respecta angajamentele asumate cu instituţiile financiare internaţionale de a menţine deficitul sub 3%, iar măsurile luate în anul 2019 vor asigura atât pentru acest an, cât şi în viitor, o creştere economică sustenabilă.

„Suntem o ţară sigură pentru investitori, cu o economie sustenabilă, cu potenţial de creştere. De asemenea, România înregistrează progrese în ceea ce priveşte stabilitatea cadrului instituţional şi în consolidarea bugetară, plasarea fermă a datoriei publice pe o traiectorie descendentă, precum şi în consolidarea cadrului de guvernanţă.”

Eugen Teodorovici a condus, la Washington, delegaţia Uniunii Europene la reuniunea Comitetului Monetar şi Financiar Internaţional (IMFC) dedicată guvernanţei şi resurselor Fondului Monetar Internaţional. Ministrul a reprezentat Preşedinţia română a Consiliului UE la reuniunea de la Washington a miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din G20.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, vineri, 45 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi, când a împrumutat 322,5 milioane de lei, la o dobândă de 4,98% pe an, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat benchmark cu maturitatea reziduală la 118 de luni, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 45 milioane de lei, iar băncile au transmis oferte în sumă de 155 de milioane de lei, conform Agerpres.

Ministerul Finanţelor Publice a planificat împrumuturi de la bănci în valoare de 3,2 miliarde de lei în luna aprilie, din care 400 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 2,8 miliarde de lei prin emisiuni de obligaţiuni de stat benchmark, la care se poate adăuga suma de 420 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Ponderea creditelor în lei în totalul împrumuturilor acordate de bănci sectorului privat rămâne majoritară, însă s-a diminuat uşor în luna februarie, la 65,7%, după mai mulţi ani de creşteri neîntrerupte, în condiţiile în care dobânzile sunt pe o pantă ascendentă. Rămâne de văzut dacă este o situaţie conjuncturală sau dacă ma­jorarea dobânzilor îi va stimula pe români să se reorienteze spre creditele în valută. În urmă cu circa un deceniu, situaţia era inversată, ponderea creditelor în valută depăşind 60%.

Boardul BNR a discutat la şedinţa de politică monetară din luna aprilie despre evoluţia creditării în funcţie de monedă, respectiv despre „creşterea uşor mai temperată a componentei în lei“, în paralel cu „atenuarea considerabilă a declinului componentei în valută“, amplificată ca efect statistic de mărirea cursului de schimb leu/euro. Pe acest fond, BNR susţine că ponderea creditului în lei în totalul creditului s-a redus marginal, la 65,7%.

În timp ce populaţia preferă în continuare împrumuturile în lei, companiile au început încă de anul trecut să se reorienteze spre cele în valută, în special în euro, după şapte ani de scăderi, viteza de creştere a finanţărilor corporate în valută depăşind-o pe cea a creditelor în lei. Finanţările pentru populaţie în moneda naţională înregistrau la finele lunii februarie o creştere anuală de 18,5%, până la un sold de 96,5 mld. lei. Pe de altă parte, împrumuturile în valută pentru persoane fizice au avut un declin de 9%, la 37,3 mld. lei.

Pe segmentul companiilor, împrumuturile în lei aveau în luna februarie o creştere anuală de 5,5%, la 68,9 mld. lei, în timp ce creditele corporate în valută aveau o creştere de 8,1%, la 49,1 mld. lei.

Începând de anul trecut costul creditelor în moneda naţională a revenit pe un trend ascendent, odată cu creşterea dobânzilor ROBOR pe piaţa interbancară, în timp ce costul finanţărilor în euro a rămas la niveluri scăzute. Dobânzile au ajuns să fie în unele cazuri duble în cazul finanţărilor în lei faţă de cele în euro.

ROBOR la 3 luni, folosit ca referinţă pentru costul creditelor de consum în lei ale populaţiei, s-a apropiat în ultima săptămână de 3,4% pe an, după ce la finele anului 2018 ajunsese la 3% pe an.

Creşterea dobânzilor a venit în contextul în care şi BNR a intrat în 2018 în liga câtorva bănci centrale din lume aflate într-un ciclu de întărire a politicii monetare, luând decizia de a majora dobânda-cheie după o pauză de un deceniu. Boardul băncii centrale a majorat anul trecut dobânda-cheie de trei ori, până la 2,5%, iar în primele patru luni din 2019 a menţinut dobânda la acest nivel.

Ponderea creditelor în lei ajunsese în 2018 la 66% din împrumuturile totale acordate de bănci sectorului privat - populaţiei şi companiilor-, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, o pondere mai ridicată fiind înregistrată în toamna anului1996, după cum reiese din datele BNR.

După mai mulţi ani în care valuta a făcut legea pe partea de creditare şi a dus la apariţia unui dezechilibru major în care împrumuturile în valută au ajuns să fie majoritare, situaţia s-a inversat începând din 2015, când a revenit preferinţa pentru creditele în lei.

În perioada 2009-2013, creditele în valută treceau de pragul de 60%. Ulterior, a urmat o tendinţă de scădere care s-a accentuat în ultimii ani, situaţia inversându-se practic şi ducând la dominaţia creditelor în lei. La sfârşitul anului 2011 a pornit şi programul BNR de încurajare a creditului în lei. Încurajate de măsurile BNR, băncile de pe piaţa locală au început să facă paşi în direcţia ieftinirii împrumuturilor în lei. De asemenea, şi programul guvernamental Prima casă, prin care băncile vând credite imobiliare garantate de stat, a trecut exclusiv la varianta în lei.

Creditele în lei au devenit atractive practic în ultimii ani, odată cu scăderea dobânzilor până aproape de costul împrumuturilor în valută, după relaxarea politicii monetare (prin reducerea dobânzii-cheie până la minimul istoric de 1,75%), evoluţia fiind pozitivă din perspectiva debitorilor, care vor să evite expunerea la riscul valutar.

În 2018, băncile au acordat populaţiei credite noi în lei de 34,8 mld. lei, din care 21,9 mld. lei au fost credite de consum în lei şi 12,9 mld. lei, credite ipotecare în lei.

Creditele noi în lei cu dobândă variabilă ar urma să fie legate începând cu luna mai de o nouă referinţă, care va înlocui ROBOR, noul indice urmând să fie calculat exclusiv pe baza transacţiilor interbancare pentru o anumită perioadă, la care băncile vor putea să adauge o anumită marjă fixă.

Concret, noul indice de referinţă pentru noile credite care vor fi acordate în lei cu dobândă variabilă se va calcula ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Iar ulterior, indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui trimestru ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, conform modificărilor aduse OUG 114/2018 care include taxa bancară.

Legarea dobânzilor la credite de ROBOR, EURIBOR sau LIBOR a fost operată începând cu anul 2010 prin vestita ordonanţă OUG 50/2010. Majoritatea băncilor modifică nivelul dobânzilor la credite trimestrial în funcţie de evoluţia ROBOR. Pentru creditele în valută, rămâne obligaţia de raportare la EURIBOR şi LIBOR.

Numărul de persoane cu restanţe mai mari de 30 de zile la băncile locale s-a situat la 665.714 la finalul lunii februarie 2019, fiind în scădere cu circa 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În februarie circa 5.900 de persoane au fost şterse de pe lista neagră a băncilor, potrivit datelor BNR.  

Scăderea numărului de restanţieri nu a fost însoţită şi de o reducere a valorii sumelor restante, aceasta menţinându-se la peste 6,4 miliarde de lei. Faţă de luna februarie din 2018, sumele restante sunt însă în scădere cu aproape 13%.

Majoritatea restanţelor, aproape 51%, echivalentul a 3,3 miliarde de lei, sunt în lei. Ponderea majoritară a restanţelor în lei este explicată de preferinţa românilor din ultimii ani, dar şi a băncilor, pentru creditele acordate în monedă locală.

Cu toate că împrumuturile noi în euro pe segmentul populaţiei sunt în prezent aproape inexistente, ponderea restanţelor rămâne semnificativă, respectiv aproximativ 37% din valoarea totală a restanţelor, echivalentul a 2,4 mld. lei.

Aproximativ 54% din restanţele bancare, echivalentul a 3,5 miliarde de lei, au o întârziere de peste 90 de zile. Valoarea restanţelor mai mari de 90 de zile a scăzut cu 17% faţă de luna februarie din 2018.

Pe de altă parte creditele scoase în afara bilanţului au continuat să se reducă. Creditele scoase în afara bilanţului cumulau un miliard de lei la finalul lunii februarie din 2019, faţă de 1,5 miliarde de lei în februarie 2018.

Bancherii au primit undă verde de la BNR în vara anului 2014 pentru a scoate în afara bilanţului creditele provizionate integral, cu posibilitatea de a urmări debitorii ulterior pentru recuperarea creanţei.

Anterior, scoaterea în afara bilanţului a unui credit neperformant însemna renunţarea la dreptul de a urmări recuperarea creanţei respective.

Banca Centrală solicită provizionări integrale inclusiv pentru credite restanţe pe care băncile încă le consideră recuperabile, ca o condiţie pentru scoaterea acestora din bilanţuri. Scoaterea în afara bilanţului înseamnă pe de altă parte o marcare a pierderii dacă provizioanele eliberate şi eventualele sume obţinute din vânzarea către o firmă specializată în recuperare nu acoperă integral valoarea respectivelor credite neperformante.

Creditarea privată (pentru populaţie şi companii) a început anul 2019 cu dreptul, iar în februarie a marcat o creştere de 8%, până la 252 miliarde de lei. Spre comparaţie, ritmul mediu de creştere pe tot anul 2018 s-a situat la 6,6%, potrivitt datelor BNR.

Text de opinie semnat de Cristian Dogaru. Textul integral:

Comisioanele bancare pot depăşi dobânda pe un an, iar vestea proastă este că nu m-am referit la însumarea lor, ci doar la banalul comision de retragere de numerar de la ghişeu.

În mod normal, fiecare ştie că are de plătit un comision pentru administrarea contului curent, unul pentru emiterea cardului de debit legat de acesta (evident, doar dacă posedă aşa ceva), un comision de retragere de numerar de la ghişeu şi altele pentru retragerile de la bancomat şi interogările de sold la acesta etc. Recent, BCR şi-a anunţat clienţii că din iunie vor avea nişte comisioane mărite. De pildă, pentru retragerile de numerar de la ghişeu acestea vor fi de 2% la sume mai mici de 3.000 de lei (minim 15 lei) şi de 1,3% pentru sume mai mari de 3.000 de lei aflate în conturile curente. Anterior, comisionul de retragere de numerar de la ghişeu era de 1%. Pentru comparaţie, cine doreşte să constituie un depozit la termen de un an are în acest moment la BCR o dobânda de 1,05%, potrivit conso.ro. Cu alte cuvinte, dacă ai dori să retragi banii de la ghişeu o zi după ce ţi-a trecut scadenţa la depozitul de 2.999 lei, ai plăti un comision mai mare decât dublul dobânzii încasate pentru 12 luni de imobilizare a economiilor (şi să nu uităm că dobânda se impozitează cu 10%). Sigur, ne putem gândi că posesorii de conturi curente ar putea să facă retragerile prin bancomatele băncii unde comisionul este zero. Da, dar pentru asta au nevoie de un card cu toate costurile sale asociate. Şi nu mă refer doar la comisionul de emitere şi la cel de eliberare a unor extrase de cont la cerere, ci şi la cel de retragere din bancomatele altei bănci (poate nu ai tot timpul la îndemână un bancomat BCR). În acest caz, comisionul de retragere de numerar din altă reţea de bancomate este de 1% (minim 15 lei şi aici!), deci peste câştigul net din dobânda pe un an la BCR. Iar pentru cine are depozite în valută, comisionul de 1,3% la retragerile de numerar la ghişeu (minim 5 euro) este de ...26 de ori mai mare decât dobânda la termen de un an (0,05%, impozabili, la BCR).

Majorările de comisioane sunt scuzate oficial prin încurajarea online bankingului (produsul se numeste "George"). Cu alte cuvinte, băncile din România (vezi recent ING) încearcă să descurajeze operaţiunile cu numerar pentru a-şi ajusta corespunzător personalul. Cine îi împiedică însă pe conducătorii băncii să concedieze majoritatea casierelor fără ca asta să implice costuri şi pentru clienţi? Dacă veneai la ghişeu şi nu găseai decât un singur operator şi o coadă serioasă, data viitoare retrăgeai cu cardul. De altfel, BCR a majorat şi comisioanele de administrare a conturilor curente (de la zero la 4,5 lei/lună), iar aici interacţiunea la ghişeu era minimă.

Nu este singurul caz de majorare agresivă a comisioanelor, sub un pretext sau altul. Recent, am descoperit la CEC că administrarea contului curent a urcat de la 3 lei pe lună la 4,5 lei pe lună (plus 50%), iar banalul OP mă costă 10 lei în loc de 6 lei anterior (la BCR plăteşti 15 lei per tranzacţie). Adunate, toate aceste costuri aparent mici, dar care prin însumare ajung să conteze pot anula tot câştigul din dobândă, mai ales dacă nu vorbim de sume foarte mari şi de perioade de constituire lungi. Sunt tare curios cum vor explica băncile, preocupate tot mai mult să reducă interfaţa cu clientul la ghişeu, celor din mediul rural care nu sunt familiarizaţi cu internetul şi au un grad de educaţie mai redus cum să lucreze cu mobil bankingul sau cu platformele gen "George". Pentru aceştia, majorarea comisioanelor sub pretextul că există alternativa platformelor online cu costuri asociate mai mici pare mai mult o glumă, o versiune modernă a taxelor inventate de fanarioţi.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,7587 lei/euro, 4,2071 lei/dolar, 4,2032 lei/franc elveţian. Euro şi dolarul scad, ROBOR a crescut.

Euro rămâne la 4,75 lei, aproape de cursul anunţat ieri de BNR.  Maximul istoric în faţa leului a fost înregistrat pe 25 ianuarie 2019 când BNR a anunţat un curs de 4,7648 lei/euro. Moneda europeană a început să crească după Crăciun. Pe 24 decembrie 2018, euro a scăzut la cea mai mică valoare din 13 septembrie 2018 în faţa leului: 4,6413 lei/euro.

Cursul EUR/RON va creşte, în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală), valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7885, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8462, conform unei analize realizate de CFA România.

Băncile comerciale au anunţat pe 12 aprilie cursuri de schimb pentru euro, la vânzare, între 4,77 lei şi 4,83 lei.

Dolarul scade la 4,20 lei, faţă de 4,22 lei, cursul anunţat ieri de BNR. Moneda americană a atins pe 2 aprilie cea mai ridicată valoare din 14 aprilie 2017, în faţa monedei naţionale. Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

ROBOR 3M a crescut vineri la 3,38%, faţă de 3,36%, nivelul de joi. Şi ROBOR 6M a urcat la 3,42%, faţă de 3,41%, nivelul de joi.

ROBOR la trei luni a crescut la 3,38%, faţă de 3,36%, nivelul de joi.  Pe 4 aprilie, ROBOR 3M a atins cea mai ridicată valoare din 26 octombrie 2019, 3,38%. Pe 12 martie, ROBOR 3M a atins cel mai scăzut nivel (3,05%) din 23 ianuarie 2019 (3,03%). La 1 martie, indicele se afla la 3,28%. Pe 26 februarie, indicele la trei luni a atins cea mai ridicată valoare din 2 noiembrie 2018 (3,29%).

ROBOR la şase luni a urcat la 3,41%, faţă de 3,39%, nivelul anunţat joi de BNR. Pe 4 aprilie, ROBOR 6M a atins cel mai ridicat nivel din 26 noiembrie 2018, 3,41%. Primele patru bănci din sistemul bancar lucrează cu dobânzi legate de indicele de referinţă Robor la 6 luni.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

BNR a afişat, vineri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în creştere la 3,55% de la 3,49%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a crescut la 3,25%, de la 3,17%, valoarea din şedinţa precedentă.

Postări Facebook

Otto on the road: https://www.facebook.com/ottothebus/photos/a.1699455967018542/2031156760515126

Irina Antonie: https://www.facebook.com/irina.antonie.9/posts/2329843167077234

Nu mai ştiu ce să zic: https://www.facebook.com/Numaistiucesazic/posts/2652225891472655

Sebastian Bogdan Capraru: https://www.facebook.com/groups/1452712044942123/permalink/2301808373365815/

Raluca Ciornea: https://www.facebook.com/ciornea.i.raluca/posts/10157496751461844

Stelian Tănase: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=448905215851580&set=a.359736941435075

Techstars Startup Weekend Bucharest #SWB: https://www.facebook.com/events/2025695887543117/permalink/2064916523621053/