Peste 200 de persoane – oameni de afaceri, bancheri, antreprenori, consultanţi – au participat la conferinţa „Liderii economiei locale – Top 1.000 cele mai mari companii din România. Puterea exemplului”. Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania, în parteneriat cu casa de avocatură Filip & Company, producătorul de bere Ursus şi producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi.

***

Companiile nu ar trebui să-şi proiecteze investiţiile şi dezvoltarea pe sprijinul din partea statului, ci ar trebui să încerce să crească prin propriile forţe, este concluzia antreprenorilor, a oficialilor care reprezintă grupuri internaţionale pe piaţa locală şi a consultanţilor financiari care au participat ieri la conferinţă.

„Este adevărat că guvernul ar trebui să finanţeze investiţii, de exemplu în infrastructură, şi să se implice în reducerea procesului de emigrare. Dincolo de stat însă, cu siguranţă sunt lucruri pe care şi companiile le pot face în direcţia dezvoltării”, a spus Alexandru Reff, country manager partner al firmei de consultanţă şi audit Deloitte România.

De aceeaşi părere este şi Alexandru Stânean, CEO al grupului din construcţii Teraplast, care a făcut, în 2017, un pas în producţie în afara ţării, deschizând o fabrică de materiale de construcţii în Serbia. „Aşteptăm prea multe din partea statului. Trebuie să ne extindem prin forţe proprii. Nu putem să continuăm să ne scuzăm că nu putem face nimic din cauza statului”, a spus Alexandru Stânean.

La sfârşitul primului trimestru al anului, bilanţurile companiilor arată o economie în creştere, în care însă unele investiţii au fost frânate ca urmare a impredictibilităţii. „Am văzut pregătiri intense pentru proiecte, dar, după impactul unor intervenţii legislative, am văzut cum aceste planuri au fost puse pe hold. Toate planurile luate în discuţie au substanţă şi valoare economică, există nevoie pentru ele, dar a apărut o sincopă în investiţii din cauza şocului generat de intervenţia legislativă”, a spus Cristina Filip, managing partner la Filip & Company.

Astfel, dincolo de investiţii, companiile se află pe un teren imprevizibil generat de modificările legislative, astfel că oficialii multinaţionalelor şi ai firmelor antreprenoriale spun că au nevoie de mai puţine schimbări şi de mai multă stabilitate, inclusiv la nivelul evoluţiei cursului valutar.

„Marele nostru risc pentru 2019 este cursul de schimb valutar. Vrem să investim, ne dorim salarii mari pentru angajaţi, dar dacă nu ştii de pe un an pe altul ce se întâmplă, nu poţi să-ţi faci un plan”, a spus Alexandru Griguţă, CFO al producătorului de mobilă Aramis Invest, cea mai mare companie autohtonă cu activitate în producţie.

Perspectivele oficialilor din partea companiilor multinaţionale sunt pentru stabilizarea economiei la nivel general în 2019, fără creşteri şi scăderi majore. Mediul de business se confruntă însă în continuare cu probleme ca infrastructura deficitară, lipsa forţei de muncă şi costurile tot mai mari ale companiilor.

„Businessul merge, creşterea economică aduce bani în buzunarele oamenilor şi le dă posibilitatea să călătorească. Numărul nostru de pasageri a crescut, însă avem probleme în zona de finanţare”, a spus Gheorghe Răcaru, vicepreşedinte, Strategy & International Affairs Blue Air.

O atenţie sporită se îndreaptă către oprirea tendinţei tinerilor de a pleca să lucreze pe pieţele externe, o problemă care, pe termen lung, ar putea face şi mai dificilă viaţa companiilor.

„Trebuie să oprim exodul tinerilor. Ar trebui să le prezentăm în şcoli ce pot face în România, să aibă încredere în angajatorii din România”, a spus Alina Marinescu, director general al Catena.

Dezvoltarea businessurilor autohtone şi încurajarea producţiei pe plan local ar putea fi două direcţii de urmat tocmai în vederea menţinerii atractivităţii României pentru tineri.

„Oamenii nu se vor întoarce din vest, însă ce ar trebui noi să facem este să promovăm brandul românesc. Ceea ce se cumpără în România ar trebui să fie şi fabricat în România. Cred în globalizare, dar, de exemplu, în magazinele de proximitate găsim miere fabricată în Polonia, dar în Polonia nu găseşti nimic fabricat în România”, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia, cel mai mare producător român de medicamente.

Pachetele de beneficii şi facilităţi pe care le oferă companiile pot fi o altă pârghie de menţinere a angajaţilor.

„Mediul politic şi managerii nu îşi dau seama că nu doar salariul contează, ci şi alte lucruri pe lângă acesta, facilităţile pe care le primeşte angajatul, precum accesul la sănătate”, a spus Radu Timiş Jr., director comercial al Cris-Tim, liderul pieţei de mezeluri, cu exporturi care generează circa 15% din cifra de afaceri.

Principalele declarații ale participanților la conferință

Alexandru Reff, country manager partner, Deloitte România:

• Cu siguranţă cifra de afaceri a companiilor din România va continua să crească în 2019, însă există semne de întrebare referitor la creşterea profitabilităţii, ţinând cont de creşterea costurilor în general, a salariilor şi a preţurilor la materii prime.

• Avem circa 2.000 de companii în portofoliu, marea majoritate a acestora fiind companii mature, performante. O bună parte din companiile din portofoliul nostru se regăsesc în Top 1.000 cele mai mari companii din România.

• 2018 a fost un an de creştere pentru noi, am crescut cu 15%. Avansul a venit într-un an bun pentru companii, din punctul de vedere al investiţiilor, al tranzacţiilor.

• Creşterea salariilor, din punctul meu de vedere, este un lucru bun, chiar dacă afectează atractivitatea unor domenii pentru investiţii străine şi profitabilitatea. Dar trebuie să ne asigurăm că productivitatea creşte cel puţin pe măsura creşterii costurilor.

• Nu doar salariile au generat costuri mai mari. De exemplu, avem costuri foarte mari cu transportul, în lipsa unei infrastructuri adecvate. Se fac investiţii în tehnologie, care sunt şi ele foarte scumpe.

• Nu putem miza tot timpul pe competitivitate prin costurile mici cu forţa de muncă.

• Creşterile salariale s-au dus în creşterea consumului, majorarea importurilor cu 60%, a deficitului de cont curent. Nu reuşim să producem pe cât consumăm. Trebuie create instrumente pentru educarea populaţiei.

• Guvernul ar trebui să finanţeze investiţii, de exemplu în infrastructură.

• Vorbim prea mult despre salarii şi prea puţin despre retenţia angajaţilor şi modul în care îi putem face productivi.

• E nevoie să reinventăm modul în care muncim şi nu ţine doar de a plăti mai mult, ci de flexibilitate, experienţe personalizate pentru fiecare angajat, în funcţie de priorităţile sale.

• Apune era companiilor care au fiecare personal angajat, apar forme nerigide de angajare, ecosisteme deschise.

• Mediile economic şi politic trebuie să comunice mai mult, să fie mai permeabile.

• Vorbim despre reducerea procesului de emigrare. Dincolo de stat, sigur sunt lucruri pe care şi companiile le pot face în acest sens.

Cosmin Călin, director executiv large corporate, Banca Transilvania:

• Chiar şi după 25 de ani de când am pornit acest business, avem clienţi care sunt fideli încă de la început, companii care au ajuns în top 1.000 sau 100 din punctul de vedere al veniturilor. Alături de noi au crescut şi alte companii. Un business nu poate să crească fără bancă. Am fost alături de antreprenori în toate sincopele economiei.

• 2018 a fost un an foarte bun din punctul nostru de vedere, creşterea segmentului large corporate a mers mână în mână cu creşterea sectorului de IMM.

• Din punctul de vedere al businessului, Dedeman este un caz care ar trebui studiat în toate universităţile de prestigiu. O parte mică din succesul Dedeman este şi un merit al nostru.

• Începutul anului 2019 a fost o aventură, un duş rece. Dacă, în mod normal, luna ianuarie este o lună moartă, spre surprinderea mea, încă de pe 3 ianuarie au început să sune telefoanele. Oamenii ne întrebau ce se întâmplă cu cursul valutar, erau preocupaţi.

• Există acum o decelerare a investiţiilor, deşi prognozele economice spun că 2019 va fi un an de creştere. Am avut anul 2017 care a fost un an record pentru consum, iar 2018 a continuat acest trend.

• Companiile trebuie să mizeze acum pe retehnologizare şi să facă investiţii în eficientizare. Este un an bun pentru a optimiza profitabilitatea companiilor. Simţim că economia este în creştere.

Mihai Boldijar, general manager, grupul Bosch România:

• În 25 de ani, de când suntem prezenţi în România, am reuşit să evoluăm de la 15 angajaţi la peste 7.000. În 2017, am avut vânzări totale nete de 1 mld. euro pentru toate companiile din grup. La nivelului întregului grup Bosch, avem afaceri de 78 mld. euro.

• În context local, România este extrem de importantă pentru grupul Bosch. Suntem o multinaţională cu know-how. Suntem într-o perioadă de extindere, avem încredere că putem continua să creştem.

• Exportăm 90% din producţia din România. La nivelul primului trimestru din 2019, văd o anumită decelerare, lucrurile se temperează puţin.

• Ar trebui să ne facem România atractivă pentru atragerea forţei de muncă. Noi avem 500-600 de colegi în străinătate, însă este foarte greu să aduci noneuropeni în România.

Alina Marinescu, director general, Catena:

• Primul trimestru din 2019 nu a fost mai prost decât cel din 2018. Am înregistrat creştere, aşa cum ne-am aşteptat.

• Provocarea pentru 2019 este să ne consolidăm brandul. Piaţa este plină de provocări, trebuie să facem faţă cerinţelor şi schimbărilor din piaţă, odată cu intrarea unor jucători internaţionali, prin achiziţia unor reţele deja existente.

• Catena a fost, este şi va fi o firmă antreprenorială 100% românească. Vrem să ne păstrăm poziţia de lider al retailului farmaceutic.

• Vom investi în continuare în creşterea reţelei de farmacii. Avem peste 750 de farmacii acum, dar nu ne oprim aici. Vrem să fim lideri, dar nu ne-am propus să ajungem la un anumit număr de farmacii. Investim în continuare în serviciile pe care vrem să le oferim în farmaciile noastre, dar şi în brand.

• Avem produsele noastre sub marcă proprie pe care le producem în fabricile din România, dar nu avem fabrica noastră. Circa 60% din medicamentele sub mărcile noastre proprii se produc în fabrici din România, iar restul de 40% se produc în străinătate. Preţul este mai redus în afară, de aceea a fost mai atractiv pentru noi să mergem către exterior. Ar putea fi produse şi la noi, dar costurile cu materia primă sunt mai mari. O să încercăm să producem mai mult în fabricile din România şi mai puţin afară.

• Trebuie să oprim exodul tinerilor. Ar trebui să le prezentăm în şcoli ce pot face în România, să aibă încredere în angajatorii din România.

Gheorghe Răcaru, vicepreşedinte, strategy & international affairs, Blue Air:

• 2018 a fost un an bun, am avut 5,2 milioane de pasageri.

• Businessul merge, creşterea economică aduce bani în buzunarele oamenilor şi le dă posibilitatea să călătorească. Numărul pasagerilor a crescut, însă avem probleme în zona de finanţare. E foarte greu să obţii un credit în România, mai ales că nu avem în spate garanţii.

• Închidem baza operaţională de la Liverpool. În schimb, ne-am dezvoltat bazele de operare, atât în Italia, cât şi în Cipru.

• În 2019 va fi o stagnare a numărului de pasageri, vor apărea mai multe restricţii.

• Piloţii noştri câştigă ceva mai puţin decât cei de la Lufthansa sau Ryanair. În medie, veniturile sunt de 6.000-8.000 de euro net pe lună.

Dragoş Damian, CEO, Terapia:

• Oamenii nu se vor întoarce din vest, însă ce ar trebui noi să facem este să promovăm brandul românesc. Ceea ce se cumpără în România ar trebui să fie şi fabricat în România. Cred în globalizare, dar, de exemplu, în magazinele de proximitate găsim miere fabricată în Polonia, dar în Polonia nu găseşti nimic fabricat în România.

• Trebuie să luăm în considerare că toată generaţia născută după 1967 pleacă la pensie de acum. Vom avea un gol de 2,5 - 3 milioane de oameni până în 2025. Va fi un hop greu de trecut.

• Şcolile profesionale sunt un lucru extrem de bun. Noi avem 28 de copii în şcoli calificate, care vin la noi să se pregătească, dar s-ar putea să plece apoi.

Cristina Filip, managing partner, Filip & Company:

• În primul trimestru din 2019 am văzut o combinaţie de pregătire intensă pentru proiecte, dar, după impactul unor intervenţii legislative, am văzut cum aceste planuri au fost puse pe hold. Toate planurile luate în discuţie au substanţă şi valoare economică, există nevoie pentru ele, dar a apărut o sincopă în investiţii din cauza şocului generat de intervenţia legislativă.

• Anul 2018 a fost un an foarte bun, în care am văzut creşteri. Totuşi, s-au resimţit deja riscuri de reglementare, legate de stabilitatea cadrului legislativ. Atunci când pregăteşti o investiţie, trebuie să iei pulsul economiei şi al actului de guvernare şi legislativ în paralel. Până când un investitor ajunge să înţeleagă aceste lucruri, pune pe hold proiectele.

• Anul 2019 era trecut ca un an de creştere în percepţia noastră. Încă sunt şanse să revenim pe o traiectorie de creştere, dar deocamdată vorbim despre o reticenţă, investitorii se uită în jur cu multă atenţie.

• Principalul nostru atu este că suntem o ţară membră a Uniunii Europene, cu o legislaţie substanţial influenţată de standardele de la Bruxelles. Suntem o ţară cu resursă umană de calitate, cu potenţial uman foarte mare şi cu foarte multe zone neacoperite de dezvoltare. Aceste elemente ne fac atractivi în continuare.

Alexandru Griguţă, CFO, Aramis Invest:

• Trebuie să investim în România, dar investitorii sunt descurajaţi de mediul politic. Nu poţi şti ce va fi în anul următor sau peste doi ani.

• Avem exporturi de 1 mld. lei, dar importăm de 500 mil. lei pe an, pentru că nu avem de unde să luăm componentele. Aşa că importăm din Polonia, unde producţia este mai dezvoltată.

• Marele nostru risc pentru 2019 este cursul de schimb valutar. Vrem să investim, ne dorim salarii mari pentru angajaţi, dar dacă nu ştii de pe un an pe altul ce se întâmplă, nu poţi să-ţi faci un plan.

Mircea Turdean, CEO, Farmec:

• Brandurile noastre au fost mereu prezente la export, produsele noastre se vând în peste 40 de ţări. Depunem eforturi foarte mari să susţinem aceste branduri.

• Am avut o creştere de 49,5% în 2018. Am reuşit să intrăm în China anul trecut. Am crescut salariile cu minimum 20%.

• Momentan, producem doar în România, dar dacă cifra de afaceri va creşte în altă ţară, putem deschide o fabrică şi acolo. Deocamdată însă ne focalizăm pe România.

• Modernizăm fabrica Gerovital Plant peste o lună şi lansăm o gamă de produse în care 90% vor fi ingrediente naturale din flora autohtonă.

• Riscul cu care ne confruntăm este lipsa de predictibilitate.

• Susţinem învăţământul dual, avem burse pentru studenţi.

• Pe 1 iunie vom deschide prima franciză Gerovital.

Alexandru Stânean, CEO, Teraplast Group:

• Mediul de afaceri e mai prietenos în Serbia, o ţară care pare la un nivel mai jos decât România. Ne gândim în continuare la dezvoltare în sănătate.

• Pentru producţia de materiale de constructii, vizăm creşterea gradului de automatizare, pentru a face faţă unei forţe de muncă reduse numeric.

• Avem nevoie de produse fabricate în România. Din păcate însă, România este în urmă din punctul de vedere al logisticii, al infrastructurii, al spaţiilor comerciale.

• Aşteptăm prea multe din partea statului. Nu trebuie să fundamentăm un model de business pe ajutoare de la stat. Nu putem să continuăm să ne scuzăm că nu putem face nimic din cauza statului.

Florin Madar, fondator şi CEO, Temad Co:

• În urmă cu şase ani, am ales să mergem spre producţie, am făcut o investiţie semnificativă, care a mers până acum doi ani, însă apoi a devenit nerentabilă, din cauza forţei de muncă şi a costurilor salariale.

• Unul dintre cele mai mari riscuri pentru noi acum este impredictibilitatea. În plus, mai există riscul valutar, evoluţia deficitului comercial.

• Pentru ieşirea cu businessul în afara ţării, ne putem gândi la un partener strategic.

Mircea Vlah, CEO, Dumagas Transport:

• Exportăm servicii în valoare de 26 mil. euro în fiecare an. Lucrăm cu Amazon, cu Nestlé.

• Un şofer de transport naţional câştigă 2.200 euro pe lună, la un program în care lucrează şase săptămâni cu două acasă. Salariul în afară este în creştere continuă.

• A fost foarte greu începutul anului 2019. Vestul încearcă să facă lobby să ne întoarcă acasă. Pentru angajaţi, salariul cântăreşte foarte mult. Unii pleacă chiar şi pentru 5 euro în plus.

• Pentru 2019, sunt mai multe temeri legate de investiţii: condiţiile politice, resursele umane, infrastructura.

Radu Timiş jr., director comercial, Cris-Tim:

• Suntem încă la început în capitalism, ne batem cu companii mari din ţări susţinute puternic şi jucători mari specializaţi în ceea ce fac.

• Mediul politic şi managerii nu îşi dau seama că nu doar salariul contează, ci şi alte lucruri pe lângă acesta, facilităţile pe care le primeşte angajatul, precum accesul la sănătate.

• Am luat în calcul să investim în străinătate, ne uităm către jucători din Europa de Est, deoarece aici ar fi mai eficient din punctul de vedere al costurilor privind logistica. Mai avem însă în continuare de crescut mult în România.

• Vom vedea creşteri la preţul cărnii de peste 15-20%, ca urmare a pestei porcine din China. Va fi un an complicat pentru consum, un an de supravieţuire pentru noi.

Vlad Ardeleanu, director general, Superbet România:

• Orice creştere a costurilor unei companii „mănâncă“ mult din venituri.

• Noi plătim anual 60 mil. euro la bugetul de stat. Dacă impozitarea va creşte, va fi foarte greu să ne imaginăm bugete.

• Planurile de expansiune nu exclud piaţa din România. Vedem o creştere spectaculoasă în sectorul digital.

• Ne dorim să facem investiţii, dar mai avem nevoie de capital.

Poșta Română va contracta un împrumut total de 40 milioane lei (4 loturi a câte 10 milioane de lei), cu o durată de 12 luni, pentru finanțarea activității curente. De asemenea, compania a semnat actele pentru a contracta un împrumut de 20 milioane de lei de la Banca Transilvania, în vederea finanțării, în următoarele 12 luni, a activității curente a operatorului poștal național.

La începutul anului 2018, Banca de Export Import a României EximBank a câștigat, în calitate de unic ofertant, licitația organizată de Poșta Română pentru furnizarea de servicii de creditare pentru activitatea curentă, în sumă de 30 de milioane de lei, sub formă de linie de credit de tip revolving pe o perioadă de 24 luni.

Conform datelor companiei, Poșta a mai încheiat cu OTP Bank un contract de împrumut de 20 milioane de lei (martie 2018), plus unul de 10 milioane de lei cu Banca Transilvania (februarie 2018).

De asemenea, compania a contractat de la Eximbank România un credit de 70 milioane de lei pentru capital de lucru, garantat cu ipotecă imobiliară asupra sediului central al Poștei, situat în București, Bulevardul Dacia 140, plus alte 56 de terenuri și clădiri din Capitală, Otopeni și alte orașe ale țării.

Poșta este cel mai mare operator local de profil, are peste 24.000 salariați și o rețea teritorială de aproximativ 5.600 de unități. Compania este controlată de Ministerul Comunicațiilor – 93,52% și Fondul Proprietatea – 6,48%. În 2017, conform celor mai recente date disponibile, afacerile companiei au crescut cu 2%, la 1,126 miliarde de lei, iar profitul net a atins 13,92 milioane de lei, de la 10,45 milioane de lei în 2016.

De 4 ședințe bursa românească urcă pe rulaje mici. Chiar și cele mai vizibile acțiuni, cele ale Băncii Transilvania, abia adună schimburi de 1 milion de lei.

Investitorii de la BVB au fost supraviețuitori ai prăbușirii de la cumpăna dintre ani. Cei care au avut cash pentru cumpărări suplimentare chiar au ieșit în câștig. Au perspectiva pentru încasarea unor dividende cu randamente bune. Cu toate acestea, nu există efervescență pe piața de capital românească. Lichiditatea este foarte mică, punând în umbră raliul accelerat din ultimele 2 luni și jumătate.

Și sesiunea de joi a fost pozitivă. Indicele compozit BET Plus a avansat cu 0,32%, iar indicele reprezentativ BET s-a apreciat cu 0,28%, până la nivelul de 8.328,02 de puncte. Practic, piața mai este doar la un salt de 1,09% pentru atingerea reperelor la care se regăsea înainte de promovarea la sfârșitul anului trecut a așa-numitei „taxe pe lăcomie”, un conglomerat de măsuri normative pentru sectoarele bancar, energetic, telecom și a fondurilor de pensii administrate privat.

Simptomatic pentru deficitul de lichiditate, astăzi, emitentul-fanion de la BVB a fost lăsat în părăsire. Au fost schimbate numai aproximativ 624.000 de acțiuni Banca Transilvania (TLV), echivalentul a numai 1,35 milioane lei. Cotația a suferit un recul de 0,46%, până la prețul de 2,1700 lei/acțiune. Mesaroș punctează „liniștea” de pe această acțiune. La orele prânzului, volumele erau doar pentru aproximativ 115.000 de acțiuni, iar către ora 16.00 erau transferate doar aproximativ 269.000 de acțiuni. „Te deprimă”, mai spune brokerul.

Pe primul loc în clasamentul tranzacțiilor, cu schimburi însumând 5,04 milioane lei, s-au aflat titlurile Romgaz Mediaș (SNG), care au urcat cu 0,30%, până la prețul de 33,30 lei/acțiune. La același capitol energetic, al cărui indice BET-NG a avansat cu 0,22%, titlurile Nuclearelectrica (SNN) au crescut cu 0,97%, până la prețul de 10,42 lei/acțiune, într-un impuls susținut de propunerile de dividend.

Cu o zi înainte, producătorul de energie nucleară care operează centrala atomo-electrică de la Cernavodă a notificat astăzi piața că a realizat o modificare a convocatorului pentru Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din 23 aprilie la solicitarea Fondului Proprietatea (FP), în calitate de acționar minoritar. Astfel, repartizarea de câștiguri ar urma să fie majorată cu 15%, dacă se adoptă propunerea Fondului, la 438,62 milioane lei, de la 378,91 milioane lei. Dacă propunerea Consiliului de Administrație a fost pentru un dividend brut de 1,25670615 lei/acțiune, cu un randament net de 11,46%, varianta avansată de FP este pentru un dividend brut de 1,45474494 lei/acțiune, acum cu un randament net de 13,26%.

Emitentul care a venit cu propunerea de dividend de la Nuclearelectrica, Fondul Proprietatea, a avut o zi pozitivă, câștigând 1,06% la nivelul capitalizării bursiere, prețul de închidere al titlurilor sale fiind de 0,9560 lei/acțiune, în contextul celui de-al 3-lea rulaj al zilei, de 2,37 milioane lei. Este un impuls care a faavorizat și o performanță superioară pieței, +0,62%, pentru indicele financiar BET-FI care a închis la nivelul de 36.346,89 de puncte.

Piața locală este, practic, lipsită de un catalizator. Mesaroș de la Goldring sublinază că nici companiile listate care cad sub incidența ordonanței de urgență promovată de guvernanți nu au venit cu indicații pentru piață asupra efectelor acesteia asupra rezultatelor financiare pentru anul în curs.

Pe de altă parte, nici piețele externe nu dau o direcție pentru bursa românească. Sentimentul a fost pozitiv și astăzi pentru activele de risc, dar bursele europene nu au profitat de acest climat. Indicii principali continentali și regionali au avut evoluții mai degrabă neconcludente: +0,31% indicele Euro Stoxx 50, -0,05% pentru indicele FTSE100 de la Londra, +0,66% pentru indicele CAC40 de la Paris, +0,25% pentru indicele DAX30 de la Frankfurt, -0,70% pentru indicele WIG20 de la Varșovia, +1,11% pentru indicele BUX de la Budapesta și +0,44 % pentru indicele PX de la Praga.

Ministerul Finanţelor a respins ieri toate ofertele de cumpărare primite pentru titluri de stat de 400 mil. lei, cu scadenţa în 2020, considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat. Volumul total al cererii a fost de 220 mil. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 164 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au totalizat 56 mil. lei.

„În conformitate cu prevederile art. 4, alin. 3 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2245 din 16.09.2016, Ministerul Finanţelor Publice respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise, considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat“, a anunţat ministerul.

Pe de altă parte, la o altă licitaţie cu titluri de stat cu scadenţa de 10 ani, cu valoarea programată de 300 mil. lei, Ministerul Finanţelor a împrumutat 322,5 mil. lei. Volumul total al cererii a fost de 775 mil. lei, iar randamentul a ajuns la circa 5%. Finanţele intenţionează să împrumute de la bănci în aprilie 3,62 mld. lei.

Banca Internațională de Investiții, fosta bancă a statelor comuniste, controlată de Rusia și cu sediul la Moscova, a acordat un împrumut companiei moldovene Trans-Oil pentru a cumpăra fabrica de ulei de la Țăndărei (Ultex Țăndărei), potrivit unui comunicat al băncii. Trans-Oil este o companie fondată în Republica Moldova și controlată în mod formal de Vazha Dzhashi, om de afaceri cu triplă cetățenie (rusă, americană și moldovenească). Potrivit unei investigații Newseek România, compania lui Vazha Dzhashi este sub influența oligarhului Vlad Plahotniuc, conducătorul de facto al guvernului de la Chișinău.

Astfel, potrivit Newsweek România, Dzhashi este membru al Consiliului de Administrare al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri a lui Vlad Plahotniuc, dar și consilier al premierului Pavel Filip în probleme economice pentru regiunea țărilor arabe. Șeful Trans-Oil a fost prim-vicepreședinte al Consiliului de Administrație al băncii Victoriabank, când președinte al Consiliului era Vlad Plahotniuc, dar și acționar la OTIV Prime Holding, companie care îi aparține tot lui Plahotniuc.

Potrivit Newsweek, Holding-ul Trans Oil deține 16 silozuri (din 44 existente) pe teritoriul Republicii Moldova și încă unul în Portul Reni, Ucraina. Trans Oil deține active și în România, achiziționate o dată cu grupul Racova, aflat anterior în proprietatea lui Adrian Porumboiu.

Economistul Dragoș Cabat a avertizat că Rusia își crește influența în regiune prin intermediul Băncii Internaționale de Investiții. ”E posibil ca Banca de Investiții Internaționale să le ofere companiilor mai rapid banii, din punct de vedere al documentației, față de alte instituții precum BERD, BEI sau Banca Mondială, dar nu sunt neapărat bani mai ieftini. Cu toate acestea, prin astfel de împrumuturi crește și influența Rusiei în zone pe care ea le consideră strategice”, a explicat analistul financiar Dragoș Cabat pentru Europa Liberă.

Banca Internațională de Investiții se mută de la Moscova la Budapesta. ”Un cal troian al Rusiei” în UE și NATO

Banca Internațională de Investiții cu sediul la Moscova se mută la Budapesta. Parlamentul ungar a dezbătut în februarie acordul internațional de stabilire a noului sediu al băncii, act în care există o serie de detalii alarmante, potrivit publicației Index.hu, preluată de TransylvaniaFreePress.

Propunerea de a introduce noul acord internațional cu Rusia în sistemul juridic maghiar conține o serie de detalii neobișnuite care oferă o serie de drepturi suplimentare Băncii Internaționale de Investiții (IIB), care este succesorul legal al Comecon și al băncii fostei organizații economice sovietice.

În afară de specificațiile clădirilor pe care statul maghiar le oferă pentru a servi ca nou sediu și alte facilități ale IIB, acordul stipulează că toate costurile vor fi plătite de către contribuabilii maghiari – inclusiv renovări, chirie și securitate.

Imunitate diplomatică – fără diplomați

Acordul conține o serie de imunități care să garanteze că statul maghiar nu va putea să intre în clădire fără autorizație prealabilă, deoarece IIB va beneficia de un statut juridic similar cu misiunile diplomatice și birourile organizațiilor internaționale. Statul trebuie să asigure securitatea prin alocarea unui „număr suficient” de polițiști în birouri, dar nu vor putea să intre, atâta timp cât nu sunt invitați în mod specific de către IIB.

Potrivit propunerii, biroul IIB va fi inviolabil și va fi sub controlul complet al IIB și va beneficia de imunitate împotriva tuturor tipurilor de proceduri de confiscare și expropriere împreună cu toate bunurile materiale deținute de Bancă și nici o putere executivă sau judiciară nu poate decide altfel. În plus, toate activele băncii vor fi ” imune la toate restricțiile, reglementările, controalele și moratoriile.”

Autoritățile maghiare vor putea intra în clădire numai cu consimțământul explicit al Băncii, după regulile și în condițiile stabilite de Bancă.

Text de opinie semnat de Cristian Dogaru. Textul integral:

Publicarea datelor privind inflaţia anuală la nivelul lunii martie a stârnit iar îngrijorări. Inflaţia a reînceput să crească. E drept, avem 4% în martie, după ce inflaţia dădea semne de calmare în decembrie 2018 (3,3%) şi părea că se stabilizează în ianuarie şi februarie (3,8%). Cine ar fi bănuit însă că jumătate din creşterea suplimentară a preţurilor din martie era adusă de banalele legume? Iar BNR nu prea poate lupta eficient pe frontul legumelor şi conservelor de legume având în vedere expertiza limitată a Guvernatorului în zona strugurelui.

Mai exact, legumele şi conservele de legume s-au scumpit cu aproape 20% faţă de decembrie 2018. Cum ponderea lor în coşul inflaţiei este de 3%, saltul preţurilor în acest caz a cântărit cu peste jumătate de procent (0,6%). Dacă ne raportăm numai la luna februarie, aprecierea lor este de aproape 3 procente. Iese din rând cartoful, care era mai scump în martie cu 26% faţă de sfârşitul anului trecut şi cu "numai" 4,4% faţă de februarie 2019. Nu ştiu care sunt cauzele, dar pot bănui că importurile au rolul lor şi aici, mulţi au putut remarca în ultima vreme cartofi belgieni şi egipteni prin supermarketurile locale poate mai des decât s-au făcut remarcaţi cei autohtoni. Fructele şi conservele din fructe au fost în martie mai scumpe, la rândul lor, cu 6% faţă de finalul anului trecut şi iată că avem deja explicaţia avansului ratei anuale a inflaţiei din ultima vreme. Dacă în ultimul an am putut identifica vinovaţii în preţul utilităţilor, cel puţin în acest moment presiunile venite din această zonă asupra inflaţiei s-au calmat în cea mai mare parte (energia electrică şi cea termincă s-au scumpit cu aproximativ 1% faţă de decembrie 2018 iar gazele cu 0,2%). Excepţie fac furnizorii de internet, cablu TV şi telefonie care au decis în haită să majoreze preţurile abonamentelor în ideea că "poate" vor avea costuri suplimentare din toamnă (raportat la finalul anului trecut tarifele la telefonie şi abonamentul de cablu sunt mai mari cu 2%). Mă întreb ce se va întâmpla dacă Guvernul se mai răzgândeşte o dată şi renunţă la taxele suplimentare; vom primi scuze din partea granzilor telecom şi facturile ajustate imediat cu sumele percepute între timp în plus?

În acest moment comercianţii au în faţă două grafice. Din primul rezultă că salariul nominal mediu net a crescut în România în intervalul februarie 2018 - februarie 2019 cu aproape 18%. Din cel de-al doilea le zâmbeşte inflaţia de aproximativ 4%. Trag linie şi mai adaugă la preţuri câte ceva după virgulă, deoarece creşterea veniturilor are deocamdată de unde să susţină majorarea adaosurilor comerciale mai ales că şi la nivelul cursului de schimb lucrurile nu arată deloc rău prin comparaţie cu creşterile de venituri (de la un curs mediu euro/leu de 4,66 în martie 2018 am ajuns la 4,75 în martie 2019, o apreciere de sub 2% a monedei unice europene).

Cum poate lupta eficient BNR împotriva inflaţiei? Nici nu sunt multe alternative - fie majorează dobânzile şi ţine în acest fel leul pe loc, dar dă o veste proastă debitorilor, fie continuă echilibristica din trecut, cu lichiditate pompată în sistem şi dobânzi menţinute jos, dar cu subţierea rezervelor în încercarea de a tempera deprecierea cursului. Din ultimele declaraţii ale oficialilor BNR ar rezulta că se pregătesc pentru creşteri de dobânzi. Oricum, marjele băncilor româneşti sunt atât de generoase încât influenţele majorării Robor nu sunt atât de spectaculoase. Iar cine se simte în dificultate ar putea încerca o refinanţare pentru a înlocui Roborul rezultat din cotaţii cu cel aferent tranzacţiilor efective. La nivelul unui credit Prima Casă un minus de 0,5-1% la dobândă s-ar simţi imediat, având în vedere că aici DAE este în prezent de 5-6%. Iar în ceea ce priveşte cartoful, ar trebui să ne liniştească povestea oului care speriase la rândul său inflaţia la un moment dat. Se întâmpla în lunile de iarnă, când găinile au mai puţin entuziasm, dar preţurile s-au reglat apoi pe parcurs. Să aşteptăm deci cu încredere apariţia în forţă a cartofilor autohtoni, pentru că cel puţin pe partea produselor alimentare va urma un moment de respiro pentru inflaţie în perioada următoare.

Produsul Intern Brut al României va înregistra în acest o creştere de 3%, şi, la fel ca în anii anteriori, consumul gospodăriilor populaţiei ar putea fi principalul motor al creşterii economice, conform unei analize realizate de OTP Asset Management.

"Ne aşteptăm ca în anul 2019 investiţiile să înregistreze un avans modest, deoarece efectul pozitiv al absorbţiei fondurilor europene şi presiunea asupra companiilor de a îmbunătăţi productivitatea ar putea fi compensate, parţial, de investiţii mai reduse în sectorul energiei, telecomunicaţiilor şi financiar. Nivelul actual al ratelor de referinţă BNR, împreună cu gestionarea prudentă a lichidităţilor, ar putea rămâne la acelaşi nivel în anul 2019. Cu toate acestea, pe termen mediu ar putea fi necesară o creştere modestă a ratei dobânzii pentru a menţine inflaţia bine ancorată de ţintă. Politicile fiscale pro-ciclice şi neortodoxe, precum şi deficitul de cont curent relativ ridicat şi în creştere, semnalează acumularea de vulnerabilităţi. Prin urmare, este de aşteptat ca BNR să rămână în continuare deosebit de vigilentă", susţin analiştii băncii.

Aceştia sunt optimişti în ceea ce priveşte evoluţia fondurilor de obligaţiuni în lei în perioada următoare, având în vedere oportunităţile oferite de swap-urile EURRON.

"Piaţa locală de capital va rămâne puternic influenţată de doi factori extrem de importanţi. Pe de o parte, deficitul bugetar prognozat pentru anul 2019 va face ca acţionarul majoritar al companiilor de stat să solicite din nou dividende generoase acestor companii. Pe de altă parte, implicaţiile modificării sistemului actual de funcţionare a Pilonului II de Pensii administrate privat sunt foarte greu de cuantificat în prezent, dar dacă forma actuală va fi modificată drastic, vor avea efecte negative pe termen scurt şi mediu. În aceste condiţii, este de aşteptat ca obiectivul României de trecere la statutul de piaţă emergentă să se îndepărteze pe termen nedefinit", se menţionează în analiză.

La nivel global, analiştii OTP Asset Management se aşteaptă ca, pe parcursul anului 2019, ritmul de creştere economică să se diminueze în continuare în toate economiile cheie ale lumii, fără a intra însă într-o adevărată recesiune în acest an. Mai mult decât atât, aceştia consideră că o viitoare recesiune ar putea fi mai puţin severă decât cea din 2008.

În ceea ce priveşte Europa Centrală şi de Est, credem că cererea internă puternică, alimentată de condiţiile favorabile ale pieţei muncii, precum şi fondurile europene pot oferi suficient sprijin pentru o creştere robustă în acest an, însă o decelerare este de aşteptat din cauza economiei slabe a zonei euro.

Prezentă pe piaţa locală din 2008, OTP Asset Management România SAI S.A. se află în topul celor mai importanţi administratori de fonduri de investiţii din România, după activele aflate în administrare. În prezent, compania deserveşte peste 7.300 de investitori, din segmentul de retail şi clienţi persoane juridice, în zece fonduri deschise de investiţii.

O schimbare radicală a formei actuale de funcţionare a fondurilor de pensii private Pilon II va avea efecte nocive pe termen scurt şi mediu pentru Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a declarat ieri Dan Popovici, directorul general al OTP Asset Management, în cadrul unei conferinţe de presă.

Domnia sa a notat: "Cel mai mare semn de întrebare pentru BVB este legat de Pilonul II de pensii, dar cred că la finalul lunii mai vom afla mai multe. Consider că putem să ne luăm adio de la statutul de piaţă emergentă, pentru o lungă perioadă de timp, dacă nu se rezolvă în mod pozitiv disputa între Guvern şi administratorii fondurilor de pensii obligatorii private pentru Pilonul II. În continuare sperăm să se rezolve pentru că aceste fonduri sunt actori extrem de importanţi pentru piaţa financiară din România".

Fondurile de pensii Pilon II reprezintă cel mai mare investitor instituţional de la Bursa de Valori Bucureşti, cu deţineri de acţiuni listate în valoare cumulată de 8,75 miliarde de lei, la finalul lunii februarie a acestui an, echivalentul unei cote de 17,6% din cele 49,88 miliarde de lei, cât administrează cele şapte fonduri de pensii private obligatorii.

De asemenea, OTP Asset Management se aşteaptă ca, în viitor, încrederea în piaţa noastră de capital a investitorilor străini să fie puternic afectată de noile măsuri luate de Executiv, se arată într-un raport recent al OTP, în care se mai menţionează: "Cu toate că legislaţia privind opţionalitatea transferului către Pilonul I a apărut, nu ne aşteptăm ca aceasta să ducă la o scădere semnificativă a fluxurilor de bani către piaţa românească de capital".

Prin OUG 114/2018 comisionul aplicat contribuţiilor lunare a fost scăzut la 1% (de la 2,5%) şi s-a cerut fondurilor creşterea capitalului cu aproximativ 800 milioane de euro, măsuri care, potrivit asociaţiei care reprezintă cele şapte fonduri, va face nesustenabilă activitatea acestor entităţi.

Termenul până la care fondurile de pensii private obligatorii Pilon II trebuie să-şi majoreze capitalul social a fost prelungit în luna martie până la 31 decembrie, astfel încât Guvernul să poată discuta cu administratorii fondurilor despre proiectele publice în care aceştia pot investi, potrivit ministrului finanţelor Eugen Teodorovici. Investiţiile în parteneriatele public-private ar putea să le aducă o reducere a cerinţelor de capitalizare, conform ministrului.

Încă suntem pe creștere economică, dar creșterea încetinește și va veni, la un moment dat, și o recesiune sau o stagnare, a declarat Csaba Balint, macroeconomist OTP Bank, într-o conferință de presă.

„Îmi aduc aminte, nu mai știu exact, cândva în anii '90, o perioadă forte dificilă, de tranziție, dificilă pentru multe familii din România și tatăl meu a venit acasă cu portocale. Aaa, au fost cea mai delicioasă portococală pe care am mâncat-o în viața mea. Acum lucrurile merg mai bine, nu pentru toată lumea. Dacă ne uităm la medie, salariile au crescut, dacă deschidem frigiderul poate găsim acolo nu o singură portocală, poate chiar o cutie, dar nu mai au același gust. Recomandarea mea ar fi să punem la o parte portocale, în această perioadă în care economia încă merge, salariile încă cresc. Aș propune un portofoliu mai conservator”, a spus Balint.

La rândul său, Dan Popovici, CEO OTP Asset Management, a dat de înțeles că este nevoie de un portofoliu lichid, susținând că se chinuie de ceva vreme să vândă un apartament și nu reușește.

„Există persoane care pot avea nevoie urgentă de o sumă de bani, pentru o operație sau de sănătate și piața imobiliară din România, cu toate că pare a fi foarte efervescentă, nu îți dă o lichiditate suficient de mare sau poți să vinzi mai repede, poți, dar cu un discount semnificativ ca să vinzi rapid”, a afirmat Popovici.

Obligațiunile în euro ale statului au succes pentru că celelalte țări din regiune nu emit

„România nu a putut să emită anul acesta obligațiunile în euro pe piața externă până în martie pentru că nu a avut bugetul aprobat. Atâta timp cât tu nu ai bugetul aprobat, tu nu poți să ieși pe piețele internaționale să emiți. Cum s-a aprobat bugetul, cum a ieșit România. A fost o cerere de peste 8 miliarde euro pentru aceste obligațiuni. Apetit există de afară și prin prisma faptului că țările din regiune nu mai emit”, a declarat Dragoș Manolescu, deputy CEO OTP Asset Management.

Potrivit acestuia, dacă ne uităm la Ungaria, cea mai lungă emisiune de obligațiuni denominată în euro este Ungaria 2020.

„Cam acolo se opresc, adică de ani buni Ungaria nu mai emite în valută. Au mai avut emisiune în dolari, dar modest. Emite preponderent în forinți. Dacă ne uităm la regiune, Croația ce a mai emis eurobonduri denominate în euro, dar cantitățile nu sunt mari. Atunci România devine atractivă pentru cei care vor să cumpere, pentru investitori”, a explicat reprezentantul administratorului de fonduri de investiții.

Teoretic, spune el, pe creșterea de PIB, dacă vom continua să creștem cu 2-3-4% în fiecare an, aceste emisiuni (cele în euro emise recent de MFP) nu vor mai reprezenta foarte mult peste 30 de ani ca pondere în total PIB.

„Nu va fi o problemă să fie plătite. De fapt, eu cred că nu vor fi niciodată plătite aceste obligațiuni, ci cred că vor fi rostogolite. Asta este tendința, asta se întâmplă la nivel global”, a arătat Manolescu.

Csaba Balint, macroeconomist OTP Bank, este de părere că veniturile statului ar putea crește cu 1-2 puncte procentuale din PIB, dacă Fiscul se informatizează.

„Noi am rămas la 30-35% din PIB venituri bugetare. Veniturile sunt destul de scăzute. Nu vreau să sugerez că trebuie să majorăm neapărat taxele, dar la colectare avem mult spațiu. Dacă am reuși să introducem sisteme noi electronice cum au făcut Ungaria și Bulgaria cred că am putea câștiga 1-2 puncte procentuale”, a arătat reprezentantul OTP Bank.

Forma modificată a taxei bancare implementată prin OUG 114 nu îşi va atinge scopul declarat de a creşte intermedierea financiară în România, deoarece ea trebuie să fie ajutată şi de alte pârghii, inclusiv la nivel macroeconomic, explică Andra Caşu, partener asociat la departamentul de asistenţă fiscală şi juridică al EY România.

„Eu nu cred că doar taxa bancară poate avea impact în creşterea intermedierii financiare. Mi se pare că scopul acesta, aşa cum apare în OUG, este pus pentru a arăta intenţii bune vizavi de modificarea modului de calcul. Dar per total nu cred că taxa va avea impactul acesta, cel puţin nu singură“, spune Andra Caşu.

Conform noii forme a OUG 114, băncile mari, cu o cotă de piaţă de peste 1%, ar urma să plătească o taxă pe active anuală de 0,4%, nivel de trei ori mai scăzut faţă de procentul iniţial, cuantificat la 1,2% pe an, iar băncile cu o cotă de piaţă mai mică de 1% ar urma să plătească o taxă de 0,2% pe an, de şase ori mai mică. Astfel, aproximativ jumătate dintre bănci ar urma să plătească o taxă de 0,4% pe active, iar restul de 0,2%.

Dacă vor să plătească o taxă înjumătăţită, bancherii trebuie să ţină cont că pentru anul 2019 pentru fiecare bancă ţinta de creştere a creditării este de +8%, ţinta de diminuare a marjei de dobândă este de -8%, iar marja de referinţă a dobânzii este de 4 puncte procentuale.

Consultantul de la EY crede că băncile vor încerca să dea mai multe credite şi nu se vor teme neapărat de eventualele NPL-uri, ea apreciind că jucătorii din piaţă au învăţat din experienţa ultimilor ani.

„Cred că băncile vor încerca să dea mai multe credite. Cred că există destul de multă experienţă cu NPL-urile încât să se poate revizui politica de finanţare a băncilor, pentru a nu se ajunge la NPL-uri extrem de mari, cum erau în urmă cu câţiva ani. Cred că experienţa din ultimii ani, inclusiv cea cu curăţarea situaţiilor financiare de NPL-uri, a fost o experienţă atât de valoroasă încât nu s-ar mai ajunge în viitorul apropiat într-o astfel de situaţie, chiar dacă există această taxă, chiar dacă situaţia macroeconomică nu e strălucitoare“.

Consultantul de la EY vorbeşte şi despre „alte pârghii“ care ar trebui să existe, inclusiv la nivel macroeconomic, pentru a putea spori gradul de intermediere financiară în România, care a coborât anul trecut la 27% din PIB, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană.

„Cred că macroeconomic sunt mai multe pârghii ce pot fi folosite pentru încurajarea intermedierii financiare. Una ar fi să te asiguri că în piaţă se întâlnesc cererea şi oferta în condiţiile adecvate pentru a stimula creditarea. Asta ar însemna să te asiguri că nivelul de dobândă este cel adecvat, să te asiguri că nivelul de creditare este acela care trebuie, revizuind politica de creditare. Dacă vrei să creşti volumul de credite pentru populaţie, pentru IMM-uri, pentru antreprenori, trebuie să revizuieşti termenii de creditare, de la contracte, perioade, facilităţi de ramursare“.

Andra Caşu aminteşte şi de faptul că în bugetul pe 2019, Guvernul a prevăzut venituri zero din această taxă, ceea ce ridică întrebări legate de eficienţa ei şi de aşteptările pe care le au sau nu chiar oamenii care au introdus-o. „Să nu uităm că în buget taxa este calculată ca fiind zero. Păi tu pui o taxă, apoi o calculezi mai bine, dar nu contezi pe ea pentru venituri bugetare. Adică fie o consideri ineficientă, fie crezi că îţi va aduce venituri extrem de mici. Dacă tu calculezi taxa la nivelul zero, când băncile o vor lua să o încorporeze în nivelul de dobândă, va fi la un nivel foarte mic, deci nu asta va afecta cererea de împrumuturi sau oferta“.

Depozitele pe termen lung constituite de străini la băncile locale, care reprezintă preponderent linii de finanţare primite de la acţionari, au rămas la un nivel modest, soldul coborând în ianuarie la 2,18 mld. euro. Astfel, prima lună din 2019 este cea mai slabă lună ianuarie din ultimul deceniu. Comparativ cu nivelul din ianuarie 2018, depozitele nerezidenţilor s-au diminuat cu 221 mil. euro. Însă, faţă de decembrie 2018 s-a înregistrat o creştere de 69 mil. euro.

Pe parcursul întregului an 2018 străinii au scos aproximativ 360 mil. euro din depozitele din România, ajustarea fiind de 14,5% faţă de 2017. Soldul depozitelor nerezidenţilor a fost de 2,11 mld. euro în decembrie 2018. Pe parcursul anului 2018 se observă că doar în trei luni - martie, iunie şi august - străinii au adus bani în depozitele de la băncile de pe piaţa locală, soldul fiind în creştere comparativ cu cel din lunile precedente. În luna martie 2018, străinii au adus în depozite 277 mil. euro, în iunie intrările de fonduri de la nerezidenţi au fost de 243 mil. euro, în timp ce în august 2018 plusul a fost de 71 mil. euro faţă de soldul din luna iulie.

Evoluţia depozitelor nerezidenţilor a fost corelată şi cu trendul creditării în valută. Creditarea în valută a fost în ultimii ani o tendinţă de scădere pe măsură ce costul împrumuturilor în lei s-a apropiat de dobânzile la creditele în valută, iar clienţii potenţiali au preferat să nu îşi mai asume riscul valutar. În condiţiile în care nu au găsit cerere solvabilă, instituţiile de credit au putut să decidă să ramburseze o parte din resurse la băncile-mamă. Dar în ultimele luni din 2018 declinul creditării în valută s-a mai temperat. În luna decembrie 2018, creditarea în valută înregistra o scădere de doar 1,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2017, până la echivalentul a 85,4 mld. lei.

Soldul depozitelor nerezidenţilor a început să scadă începând din 2012 după ce în primii ani ai crizei a crescut, atingând un vârf de 8,65 mld. euro în august 2011. Din depozitele nerezidenţilor pe termen lung a fost retrasă suma de 6,5 mld. euro, comparativ cu maximul din vara anului 2011.

Procesul de dezintermediere din partea băncilor-mamă a continuat să fie ordonat. Dar ultimii ani au adus o intensificare a ritmului de scădere a acestor depozite, care reprezintă de fapt forme de finanţare a subsidiarelor locale de către băncile străine, fiind una dintre principalele modalităţi de susţinere a filialelor în anii de criză.

Ultima diminuare a ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) la valută a fost operată de BNR în luna mai 2017, când consiliul de administraţie al băncii centrale a decis o ajustare de la 10% la 8%, dând băncilor înapoi circa jumătate de miliard de euro. Ajustarea a venit atunci în contextul scăderii ponderii creditului în valută spre 40% din total, al consolidării rezervelor valutare peste ni­velul adecvat şi al îmbunătăţirii structurii acestora.

Băncile străine confruntate cu probleme de lichiditate pe pieţele de origine au încercat să determine filialele din România să se bazeze mai mult pe depozitele atrase de la clienţii locali. În ultimii ani, depozitele atrase de bănci de pe plan local au reuşit să depăşească volumul creditelor acordate, ceea ce a diminuat dependenţa instituţiilor de credit de finanţarea externă de la băncile-mamă.

Până la izbucnirea crizei financiare, depozitele străinilor pe termen lung ajunseseră să depăşească uşor pragul de 3 mld. euro. De exemplu, în decembrie 2007 soldul acestora era de 3,2 mld. euro, iar în decembrie 2008 depozitele străinilor urcaseră la 5,6 mld. euro. În 2005 şi 2006, depozitele de acest tip afişau valori de sub un miliard de euro.

Banca Comercială Română, care are peste 3 milioane de clienți, majorează comisioanele de retragere și procesare tranzacții la ghișeu sau prin telefon, încercând să descurajeze clienții să apeleze la operațiunile care implică angajații băncii și să-i împingă către platforma de internet banking George, unde costurile sunt reduse. Totodată, banca majorează și comisioanele de administrare ale conturilor curente pentru clienții care nu încasează venituri regulate și scoate din ofertă extrasele de cont trimise prin poștă.

Comisionul de retragere numerar de la ghișeele BCR se dublează de la 1%, minimum 15 lei, la 2%, minimum 15 lei, pentru sume de sume de până la 3.000 de lei (pentru sume de peste 3.000 de lei, noul comision este de 1,3%).  Acest lucru înseamnă că o retragere de 3.000 de lei de la ghișeu are costul prohibitiv de 60 de lei.

De la 1%, minimum 5 euro la 1,3%, minimum 5 euro, crește și comisionul pentru retragerile de valută de la ghișeu.

Pe de altă parte, retragerile de numerar în lei de la bancomate și mașinile multifuncționale nu poartă comisioane.

BCR este cea mai scumpă bancă din România în privința comisioanelor de retragere de la ghișeu, precum și de la bancomatele altor bănci – unde comisionul este de 1%, minimum 15 lei.

Băncile încearcă să taie tot mai mult costuri cu sucursalele fizice prin reducerea operațiunilor cu numerar realizate de angajați. ING Bank a renunțat cu totul la casieriile fizice, astfel că nici măcar nu mai există posibilitatea pentru clienții băncii olandeze să ridice banii de la un ghișeu. Pe de altă parte, ING oferă retrageri gratuite de la toate bancomatele, inclusiv ale altor bănci, pentru clienții care încasează prin bancă venituri regulate peste o anumită sumă.

„Ne dorim să eficientizăm timpul de care dispunem în unități, astfel că o serie de comisioane legate de operațiunile la ghișeu au fost modificate”, arată BCR într-o scrisoare adresată clienților. Lista încă în vigoare de comisioane pentru persoanele fizice poate fi consultată aici.

Transferurile intrabancare și interbancare în lei realizate la ghișeul BCR se scumpesc de la 8 lei pe tranzacție la 15 lei pe tranzacție, inclusiv între conturile proprii. Pe de altă parte, transferurile intrabancare și cele interbancare sunt reduse cu 80% prin platforma de internet banking George, lansată anul trecut. Tranzacțiile prin phone banking se scumpesc de la 4 lei la 15 lei.

Comisionul de administrare a contului curent în lei crește de la 0 lei/lună la 4,5 lei/lună. BCR precizează că acest comision nu este perceput pentru clienții fideli, care încasează venituri regulate – precum salariile și pensiile (pentru acest lucru este necesar ca numerele de cont IBAN din care vin veniturile să fie comunicate băncii) sau care dețin produse de economisire, credite sau produse de investiții în lei.

Comisionul de administrare este zero și pentru clienții care își deschid cont 100% online prin platforma George, cu condiția să vireze în cont cel puțin 600 de lei lunar și să realizează minim o operațiune. În acest din urmă caz, tot zero sunt și conisioanele de retragere de numerar oriunde în lume, de la orice ATM, gratuite fiind de asemenea toate transferurile realizate în lei.

Comisionul pentru contul curent standard în euro sau dolari crește de la 4,5 lei/lună la 12,5 lei/lună. Banca precizează că acesta nu se modifică pentru clienții fideli, care încasează venituri regulate.

Banca scumpește și administrarea dispozitivelor fizice de autentificare (Token) de la 3 lei/lună la 10 lei/lună pentru cele nou achiziționate. Clienții au la dispoziție aplicația pentru smartphone eToken, care rămâne gratuită.

BCR retrage din ofertă extrasele de cont trimise prin poștă. Acestea pot fi vizualizate gratuit în platforma George. Cei care primesc extrasul de cont curent prin poștă vor mai primi scrisorile până în decembrie 2019.

BCR, parte a grupului financiar austriac Erste, a încheiat anul trecut cu un profit net de 1,2 miliarde de lei, în creștere cu 80% față de 2017. banca are circa 500 de unități retail în țară și peste 2.000 de bancomate.

Banca Comercială Română (BCR) a anunţat, joi, că opreşte sistemul informatic care gestionează operaţiunile cu carduri, în noaptea de vineri spre sâmbătă.

”Banca Comercială Română (BCR) opreşte sistemul informatic care gestionează operaţiunile cu carduri, în noaptea de vineri spre sâmbătă (12-13 aprilie 2019)”, se arată în comunicat.

Astfel, în intervalul 13 aprilie ora 01:00 – 13 aprilie ora 05:00, sistemul de carduri va fi oprit, iar cardurile BCR nu vor putea fi folosite nici în reţeaua BCR şi nici în alte reţele, potrivit băncii. 

În acest interval orar, nu vor putea fi utilizate bancomatele BCR, MFM-urile (maşini multifuncţionale) şi POS-urile, potrivit băncii.

Deasemenea, in aplicatiile George/George Go, nu vor putea fi efectuate operaţiuni specifice cardului precum blocare card, deblocare card, modificări limite tranzacţionare (ATM/POS) şi rambursare card de credit, potrivit băncii.

”Tranzacţiile la ASV-uri (Automate de schimb valutar) nu vor fi afectate. Tranzacţiile la APT (ghişee rapide) vor putea fi efectuate numai cu autentificare cu cartonaş cu cod de bare (nu va putea fi utilizată funcţionalitatea de autentificare cu card BCR)”, se arată în comunicat.

În cazul în care un client la Prima Casă are greutăţi în plata ratelor, există mai multe posibilităţi să rezolve problema, până la executarea silită a imobilului sau a garanţiei acordate de stat. Ministerul Finanţelor a făcut un ghid în acest sens care se adresează atât băncilor cât şi clienţilor. Este o listă de recomandări care îndeamnă banca la negocieri de rate şi de termene, iar clienţilor le sugerează să anunţe din timp că nu mai pot plăti şi să nu aştepte ca evenimentul să se întâmple.

Este în interesul băncii şi clientului să acţioneze în mod rezonabil şi cu onestitate pentru a găsi o soluţie pentru achitarea sumelor de plată restante fără a recurge la iniţierea unor proceduri judiciare. Scopul prezentelor recomandări este de a stabili unele principii clare pentru a da posibilitatea clienţilor aflaţi în dificultate financiară să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale şi a preveni pe cât posibil situaţiile de executare silită a garanţiilor ipotecare, care presupun de regulă o procedură îndelungată şi costisitoare pentru bancă.

Recomandările ce urmează, spune Ministerul, nu afectează efectele obligatorii ale normelor juridice sau aplicarea acestora şi nu instituie un drept al  clientului  la restructurarea împrumutului cu garanţie ipotecară.

Finanţele recomandă băncilor să evalueze cu atenţie sporită necesitatea cooperării cu clienţii care se confruntă cu dificultăţi financiare şi să aplice aceste recomandări.

Ministerul Finanţelor spune că este în interesul clientului să contacteze banca în cel mai scurt timp posibil de la intervenirea situaţiei de dificultate financiară, pentru a spune problemele pe care le întâmpină în achitarea ratelor şi pentru găsirea unei soluţii de rezolvare în interesul comun.   

Cu toate că băncile transmit, de regulă, clienţilor notificări în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată, se recomandă ca clienţii să se adreseze băncilor înainte de intervenirea unei asemenea situaţii. Băncile pot fi mai deschise să discute o soluţie care să fie favorabilă clienţilor de vreme ce aceştia arată responsabilitate şi angajament în rambursarea împrumutului. Discuţiile angajate din timp oferă clientului şi bancii ocazia de a ajunge la o soluţie rapid în scopul de a evita executarea silită.

Clientul şi banca vor discuta direct cauzele întârzierilor la plată, situaţia financiară a  împrumutatului, precum şi orice propuneri de achitare a sumelor restante (de exemplu, vor lua în considerare natura temporară sau pe termen lung a cauzelor neachitării la timp a ratelor, precum şi capacitatea împrumutatului de a achita sumele restante într-un orizont de timp rezonabil).

Odată ce discuţiile cu privire la plăţile întarziate au demarat, Ministerul recomandă ca banca să furnizeze împrumutatului informaţii detaliate în scris privind plăţile, cuprinzând cel puţin următoarele informaţii: valoarea totală a sumelor restante, numărul de zile de întârziere pentru cea mai veche sumă datorat şi neachitată.  Suma  rămasă de plată, perioada de timp rămasă până la achitarea integrală a acestuia şi dacă se vor adăuga dobânzi sau penalităţii pentru întârzierea la plată. 

Restructurările creditului sunt o concesie, nu un drept. Dar...   

Banca este cea care decide până la urmă dacă va restructura sau nu un împrumut cu garanţie ipotecar, în condiţiile în care apreciază că clientul se află în situaţia de dificultate financiară. Acesta nu este un drept al împrumutatului, ci reprezintă un acord de voinţă din partea ambelor părţi. 

Banca va decide încheierea unui acord extrajudiciar de restructurare a împrumutului cu luarea în considerare a circumstaţnelor în care se găseşte clientulaflat în dificultate financiară şi a posibilităţilor de soluţionare a acestora în vederea stabilirii unui grafic de rambursare sustenabil şi pe care să şi-l poată asuma atât clientul cât şi banca. 

Comunicare clară 

Ministerul recomandă ca părţile să comunice şi să se informeze reciproc cu privire la orice aspecte relevante. Trebuie o comunicare clară, echitabilă, care să nu inducă în eroare cealaltă parte. 

La cererea băncii, clientul trebuie să prezinte documentele necesare în susţinerea solicitărilor sale. Clientul va furniza băncii toate informaţiile necesare, inclusiv documente justificative legate de venituri sau orice alte active financiare, pentru a permite evaluarea corectă a situaţiei sale financiare.   

Pe de altă parte, clientul trebuie să furnizeze băncii, într-un termen stabilit de comun acord, toate informaţiile necesare evaluării de către bancă posibilităţilor reale de rambursare a împrumutului. Include veniturile sale periodice şi alte surse financiare, conturi de economii, investiţii şi altele, condiţiile actuale de angajare profesional, surse de venituri ale gospodăriei, perspective de angajare etc. Totodată clientul va informa banca cu privire la orice alte împrumuturi contractate sau orice alte obligaţii de plată.

Restructurare, înainte de trecerea la executare

Părţile vor discuta, înainte de luarea oricăror măsuri de executare silită a ipotecii şi garanţiilor statului, orice soluţii posibile de restructurare a împrumutului. 

Ministerul Finanţelor recomandă ca banca să nu demareze proceduri de executare silită atâta timp cât părţile sunt angajate în discuţii pentrur soluţii de restructurare a împrumutului, cu excepţia cazului în care împotriva clientului este deja iniţiată de o altă bancă această procedură.  

Planul final de restructurare va fi stabilit pornind de la normele interne ale băncii. Dar Ministerul le recomandă băncilor să nu se limiteze la acestea. Şi sugerează soluţii.

1. Banca convine cu clientul modificarea scadenţei sau a sumei de plată fără a se depăşi durata iniţială de acordare a împrumutului. Împrumutatului i se permite, pentru o anumită perioadă, să facă plăţi lunare într-un cuantum mai mic, urmând ca în perioada următoare clientul să efectueze plăţi într-un cuantum sporit. 

Această opţiune de restructurare poate fi utilizată în cazul clienţilor care se confruntă cu o reducere temporară a veniturilor, însă, pe termen lung, există perspective de creştere a veniturilor, astfel încât să îşi poată executa în continuare obligaţiile rezultate din contractul de împrumut. 

2. Banca convine cu clientul capitalizarea dobânzii sau a restanţelor. Această opţiune implică de regulă o prelungire a scadenţei iniţiale a împrumutului. Aceste modificări pot fi utilizate în cazul împrumutaţilor care întâmpină o situaţie de reducere a veniturilor pe termen lung, dar care îşi pot îndeplini obligaţiile aferente contactului de împrumut dacă ar trebui să achite rate cu un nivel mai scăzut. 

O altă modificare a condiţiilor contractuale o poate constitui modificarea tipului ratei dobânzii sau a cuantumului ratei dobânzii în sensul reducerii ratei lunare, pe o perioadă limitată de timp sau pe întreaga perioada de creditare. 

3. Banca convine cu clientul o refinanţare a împrumutului. Adică, contractul iniţial de împrumut va fi rambursat în baza unui nou contract de împrumut. 

Este recomandat ca banca să răspundă cu promptitudine la orice modalitate de soluţionare formulată de către client, spune Ministerul Finanţelor. Totodată, ar trebui să existe o perioadă de reflecţie pentru orice propuneri noi. Ministerul detaliază: banca ar trebui să acorde împrumutatului o perioadă suficientă de timp, determinată de ea, în funcie de situaţia contului respectiv. O propunere de restructurare a împrumutului trebuie totodată să fie elaborată în mod clar şi fără ambiguităţi, astfel încât clientul să-i poată înţelege pe deplin efectele. 

Propunerea de restructurare trebuie să aibă la bază un grafic de rambursare realizabil şi rezonabil, conform metodei de restructurare agreată cu clientul.

În cazul în care clientul şi banca au convenit asupra unei soluţii de restructurare a împrumutului, iar clientul respectă în întregime termenii şi condiţiile acestui acord, banca nu va iniţia sau continua acţiuni judiciare în vederea executării silite a garanţiei ipotecare. 

Confidenţial 

Banca va asigura confidenţialitatea informaţiilor primite de la împrumutat şi nu va dezvălui nici unui terţ informaţii şi detalii cu privire la situaţia împrumutatului respectiv, în lipsa unui acord scris din partea acestuia, cu excepţia cazurilor în care solicitarea este înaintată în conformitate şi în temeiul prevederilor legale în vigoare.

Procesul de obținere a unui credit de nevoi personale a evoluat simțitor în ultimii ani, intrarea în posesia banilor realizându-se prin câteva click-uri pentru cei care utilizează canalele digitale puse la dispoziție de instituțiile financiare.

Reprezentanții Raiffeisen Bank, care în primul trimestru al acestui an au acordat 20.000 de credite de nevoi personale prin intermediul produsului Flexicredit, ce are în spate un proces 100% online, vorbesc despre principalele aspecte importante la contractarea unui credit.

1. Informarea transparentă și completă asupra tuturor aspectelor legate de creditul solicitat și prezentarea tuturor costurilor asociate acestuia (dobânda, costuri).

2. Aspectele financiare

• dobânda fixă înseamnă rata fixă lunară, pe tot parcursul creditului deci, o planificare mai bună a plății ratelor; dobânda variabilă poate fi mai atractivă azi, dar pe termen mediu poate să ducă probleme la rambursarea rațelor, dacă se modifică condițiile în piață;

• suma obținută să fie cea necesară, astfel încât să poate fi susținută din bugetul familiei;

3. Acces cât mai simplu și rapid

• documentație redusă;

• accesarea creditului cu un singur drum la bancă sau online, fără a fi necesară deplasarea la bancă;

4. Protecția financiară și confortul pe toată perioada de derularea creditului (variante de asigurare, pauză la plata ratelor, flexibilitate la scadența de plată etc).

5. Reputația băncii – cunoscută, responsabilă, stabilă, istoria pe piață;

Reprezentanții Raiffeisen Bank au prezentat și felul în care se desfășoară procesul de acordare a creditului în instituția lor. Pașii sunt următorii:

1. Informare și consiliere (fie online, fie în orice agenție a băncii, fie prin Call Center, fie prin intermediul unui agent de vânzări) pentru:

• preaprobarea creditului;

• verificarea veniturilor (se poate realiza fără prezentarea unor documente de venit; în cazul salariaților doar pe baza actului de identitate, după semnarea acordului de consultare a veniturilor din baza de date ANAF);

• parcurgerea cu atenție a documentației precontractuală (pusă la dispoziție de bancă), pentru o informare corectă asupra condițiilor de creditare;

2. Depunere cerere:

• clientul depune cererea de credit;

• alege suma care se potrivește nevoilor sale;

• semnează contractul de credit și graficul de rambursare;

3. Aprobare credit și transferul sumei în contul clientului

După acordare, creditul este imediat disponibil în contul clientului și acesta poate dispune de el astfel:

• poate transfera suma de bani utilizând canalele electronice Raiffeisen Online, Smart Mobile sau prin ordin de plată;

• poate utiliza cardul de debit emis instant pentru a achiziționa ceea ce și-a propus;

• poate retrage suma necesară de la casieria băncii.

Totalul creditelor (nu doar cele de nevoi personale), atât în valută cât și în lei, acordate populației și firmelor din România de către instituțiile financiare au ajuns la finalul anului 2018 la 253,746 miliarde de lei, cu 7,84% mai mult față de finalul anului 2017. Din această sumă fac parte și creditele restante, care la finalul anului trecut, s-au situat la 7,55 miliarde de lei, conform informațiilor prezentate de către Banca Națională a României (BNR).

Din cele 41 de județe ale României, cel mai mare procent de credite restante din totalul celor acordate s-a regăsit în județul Caraș-Severin, respectiv 7,4%. De cealaltă parte, cel mai mic procent se înregistrează în județul Olt, unde creditele restante reprezintă doar 1,54% din totalul creditelor acordate, 2,33 miliarde de lei.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, joi, un curs de referinţă de 4,7596 lei/euro, o scădere de 0,03% faţă de nivelul atins miercuri.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a ajuns, în 25 ianuarie, la un nivel maxim de 4,7648 lei.

Miercuri, euro a crescut la 4,7611 lei.

Joi, euro a scăzut la 4,7596 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4,2223 lei la 4,2201 lei.

Cursul francului elveţian a coborât de la 4,2203 lei la 4.2126 lei.

Lira sterlină a urcat de la 5,5201 lei la 5,5209 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut de la 177,0908 lei la 176,9799 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a urcat miercuri la 3,36% pe an, de la 3,33% pe an în ziua precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99%.

Pe de altă parte, indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 3,41% pe an de la 3,39% pe an, iar ROBOR la 9 luni a urcat la 3,49%.

Indicele ROBOR la 12 luni a fost cotat miercuri la 3,53% pe an, de la 3,52% în şedinţa precedentă.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în depreciere la 3,49%, de la 3,53%, valoare înregistrată şi şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a scăzut la 3,17%, de la 3,23%, valoarea din ziua anterioară.

Postări Facebook

Stefan Radu Oprea: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=2131298333591110&id=425051144215846

Economie Usamv Cluj-Napoca: https://www.facebook.com/econ.usamvcluj/posts/727435000984229

Editura Corint: https://www.facebook.com/corint.editura/posts/2159641160796352