Banca Transilvania (BT) a fost cel mai bun plasament la Bursa de Valori București (BVB) în ultima perioadă, valoarea de piață a grupului financiar din Cluj ajungând la 10,5 miliarde de lei.

Cu o creştere de 4,29%, în raport cu moneda euro, în perioada 1-8 aprilie, BT, cel mai lichid emitent de la BVB reprezintă performerul emitenţilor care compun indicele BET, care a marcat un avans de 1,54%, în perioada menţionată, conform portalului Bursa.

Este o evoluţie care apare într-un context favorabil pentru bursa locală, principalul coş de acţiuni al pieţei noastre de capital înregistrând, în intervalul 1-8 aprilie, exclusiv creşteri ale cotaţiei, în condiţiile în care, în această perioadă, preţul acţiunilor societăţilor listate la BVB este influenţat într-o proporţie semnificativă de propunerile cu privire la dividendul acordat acţionarilor.

În cazul BT, pe lângă un dividend de 0,17 lei/titlu, echivalentul unui randament de 7,8%, conducerea băncii din Cluj a mai propus acţionarilor majorarea capitalului social cu 400 de milioane de lei prin emiterea a tot atâtea milioane de acţiuni noi, titluri care vor fi distribuite gratuit către acţionari. Fiecărui investitor care va deţine 12 acţiuni BT la data de 5 iunie (data de înregistrare) îi va reveni o acţiune a instituţiei bancare.

În acest context, în toate cele şase şedinţe de tranzacţionare cuprinse în intervalul 1-8 aprilie, cotaţia BT a înregistrat numai creşteri, oscilând între o apreciere de 1,17%, înregistrată în 5 aprilie, apărută pe fondul unui volum tranzacţionat de 1,7 milioane de lei, respectiv o altă apreciere, de 0,92%, în şedinţa din 8 aprilie, în contextul unui rulaj de 3,9 milioane de titluri.

În perioada menţionată au avut loc şase transferuri de tip Deal cu titlurile BT, în cadrul cărora s-au schimbat 17 milioane de acţiuni. Rulajul cu acţiunile emitentului din piaţa Regular, cu excepţia şedinţei din 8 aprilie, s-a situat sub media celor 20 de zile anterioare, situată în jurul nivelului de 4 milioane de unităţi.

Un alt element pozitiv pentru BT o reprezintă ameliorarea măsurilor din ordonanța de urgență a guvernului nr. 114/2018 în aşa fel încât taxa pe activele bancare a fost redusă la 0,4 de la 1,2%, în condiţiile în care baza activului taxabil a fost înjumătăţit prin excluderea obligaţiunilor suverane, a creditelor guvernamentale şi celor destinate companiilor.

În 2018, BT a raportat un profit net preliminar la nivel de bancă de 1,2 miliarde de lei, cu 2,8% peste cel obţinut în 2017, în timp ce valoarea activelor a urcat cu 24%, la 74 de miliarde de lei, faţă de cele 59 de miliarde de la finalul anului 2017, în condiţiile în care în 2018 a avut loc integrarea prin fuziune a Bancpost. De la începutul anului, titlurile BT afişează un randament al cotaţiei de 4,9%, în timp ce indicele BET raportează o creştere de 8,43%. 

Modificările succesive ale legislaţiei fiscale, efectuate şi de mai multe ori într-un singur an, coroborate cu imposibilitatea contribuabililor de a efectua plăţile online, au dus în 2018 la blocarea a milioane de conturi bancare.

Fiscul a pornit tăvălugul: milioane de conturi au fost blocate de ANAF, în urma recalculărilor făcute anul trecut pentru anul fiscal 2018. Una dintre dintre cele mai mari bănci din România, BRD Societe Generale - situată pe locul trei după Banca Transilvania şi BCR – a anunţat recent că Fiscul a blocat anul trecut o treime din conturile deschise în cadrul instituţiei.
 
Francois Bloch, directorul general al BRD – Groupe Société Générale, a declarat că 418.000 de cereri de popriri au fost trimise, anul trecut, de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), iar, în total, au fost 700.000 de cereri de poprire la circa 2,3 milioane de clienţi. Pentru gestionarea popririlor BRD a fost nevoită să înfiinţeze un departament special pentru gestionarea conturilor şi notificarea clienţilor.
 
„Avem un departament care face numai asta”, a subliniat Francois Bloch, care a adăugat că pentru aceste acţiuni lucrează 20 de persoane, la care se adaugă cei care se ocupă de relaţia digitală cu clienţii. Mai avem si celelate cereri de poprire de la executorii judecătoreşti, în jur de 250.000 pe an, a adăugat Bloch.  

Cele 700.000 de cereri privesc numai BRD, estimându-se că numărul persoanelor cărora li s-au blocat conturile sunt de ordinul milioanelor.  
 
Pentru o estimare cât mai corectă a numărului de popriri, menţionăm că primele trei bănci din piaţă, Banca Transilvania, BCR şi BRD aveau în 2017 o cotă de piaţă de aproape 47%, din care BRD deţinea aproape 14%.
 
ANAF blochează toate conturile debitorului, pentru aceeaşi datorie
 
De altfel, directorul general al BRD a precizat că, în prezent, primesc popririle de la ANAF în format electronic, dar dificultatea care ar trebui să fie rezolvată este că sunt trimise pe toate conturile persoanei vizate, spre deosebire de executorii judecătoreşti care trimit direct pe contul vizat.
 
Întrebată de senatori de ce pentru o datorie de 10.000 de lei se blochează 10 conturi cu câte 30.000 de lei în cont fiecare, în loc să blocheze doar suma reprezentând datoria, preşedintele ANAF, Mihaela Triculescu a declarat că Fiscul nu ştie soldul conturilor persoanelor fizice, aşa încât trimite hârtii tuturor băncilor pentru a bloca fiecare cont bancar.
 
Teodorovici a promis că Fiscul nu va mai face popriri
 
La jumătatea lunii ianuarie a acestui an, ulterior numirii Mihaelei Triculescu la şefia ANAF, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, spunea că ANAF va fi restructurat din temelii, din punct de vedere al atribuţiilor, şi că nu va mai face popriri.
 
O primă soluţie legată de popririle pe conturile bancare va fi disponibilă în această primă parte a acestui an, a spus ministrul.
 
„Am avut o discuţie cu cei de la Transfond, care vor prelua această funcţie de la ANAF, pentru a rezolva situaţia acelor popriri nejustificate, întârzieri şi neplăceri create sau aduse unui contribuabil, din lipsa unui sistem la nivelul ANAF-ului care să evite astfel de situaţii”, spunea atunci Teodorovici.
 
Transfond este o companie de servicii financiare din România, constituită din 25 de bănci, care deţin 66,67% din acţiuni. Cel mai mare pachet de acţiuni este controlat de Banca Naţională a României (BNR), cu o treime din capital. Domeniul principal de activitate îl constituie furnizarea de servicii de compensare şi decontare a plăţilor fără numerar în monedă naţională, pentru instituţiile de credit, BNR şi alte instituţii financiare.
 
Scandal în Senat: Triculescu nu ştie dacă a emis sau nu ordinul de eliminare a popririlor pe sume sub 100 lei
 
Problema popririlor a iscat marţi ample discuţii aprinse în cadrul dezbaterilor din Senat. Senatorul PSD Daniel Fenechiu şi Adriana Săftoiu, fostul purtător de cuvânt al preşedintelui Traian Băsescu, au susţinut că le-au fost blocate conturile, reclamând dificultatea cu care se ridică aceste popriri.
 
Întrebat dacă Fiscul pregăteşte vreun proiect prin care să fie ridicate mai repede decât în prezent popririle de pe conturile bancare, preşedintele ANAF a spus iniţial că există un astfel de ordin, pentru ca ulterior să revină asupra afirmaţiei, promiţând că va simplifica procedura, dând ordin să nu mai fie poprite conturile pentru sume mai mici de 100 de lei.
 
„Acum este în vigoare un ordin prin care persoanele fizice care au o datorie mai mică decât 100 de lei nu mai pot fi poprite. Procedura era mai greoaie pentru ridicarea popririlor. Am dat o circulară prin care zilnic un inspector merge la bănci pentru a rezolva această problemă şi a se ridica propririle în acea zi. Nu mai există acum o perioadă mai mare de 3-4 zile după ce s-a achitat debitul ca să se poată ridica poprirea de la bancă”, a declarat Triculescu.
 
„În ultimul timp am încercat să venim în sprijinul contribuabililor şi prin ordinul din 2019 prin care am încercat ca suma poprită să nu mai fie mai mică de nivelul de 100 de lei. Am încercat prin Legea 30, prin procedura de mediere să aşteptăm ca contribuabilul în termen de 15 zile să se prezinte la agenţie în vederea stabilirii unei eşalonări, ca să nu mai fim nevoiţi să-i punem poprire în continuare pe conturi”, a spus, ulterior, aceasta.
 
Băncile percep comisioane bancare de 15 – 30 lei pentru gestionarea popririlor
 
Pe lângă problemele generate de imposibilitatea de a-şi folosi conturile bancare, contribuabilii se confruntă şi cu plata mai multor comisioane percepute de bănci pentru gestionarea popririlor, rareori întâmplându-se să existe un comision unic.
 
Astfel, Banca Transilvania are un comision de instituire a popririi de 15 lei/poprire; un altul de plată a popririi de 10 lei - pentru plăţi mai mari sau egale cu 31 lei şi 31 de lei pentru plăţi mai mari de 31 lei; un comision suspendare/sistare poprire 15 lei/ poprire.
 
BCR percepe comisioane de poprire de 10 lei pentru sumele mai mici de 100 de lei şi de 30 lei pentru sumele mai mari de 100 de lei.
 
BRD are un comision unic aferent popririlor de 20 de lei, iar Unicredit, CEC Bank şi Alpha Bank un comision unic pentru poprire de câte 30 de lei fiecare.
 
Cel mai mic comision de gestiune a popririlor este perceput de Raiffeisen, care opreşte 2,5 lei pentru popriri mai mici sau egale cu 100 lei şi 20 de lei pentru valori mai mari de 100 lei.

Bursa a ajuns la doar un procent de atingerea reperelor de tranzacționare care au precedat prăbușirea cotațiilor de la cumpăna dintre ani adusă de ordonanța de urgență cu prevederi-șoc pentru mediul corporativ, însă sesiunea de astăzi a arătat prudență la cumpărare atât din fluctuațiile minore, cât și din volumele modeste.

După 3 sesiuni de accelerare a raliului început în februarie, bursa românească a luat o pauză. Investitorii nu au mai luat poziții decisive. Ordinele de cumpărare s-au subțiat, iar rulajul pieței de acțiuni a fost de numai 21,52 milioane lei (4,52 milioane euro), la mai puțin de jumătate din activitatea de tranzacționare medie zilnică de anul trecut.

Fără această susținere la cumpărare, și cotațiile și-au oprit cel puțin temporar avansul. Astfel, indicele compozit BET Plus a urcat cu 0,04%, iar indicele reprezentativ BET a avut o dinamică similară, atingând nivelul de 8.304,90 de puncte. Doar un salt de 1,37% mai desparte piața de o recuperare integrală a picajului bursier antrenat în decembrie.

Retragerea investitorilor este trădată și de faptul că acțiunea-fanion a bursei locale, cea a Băncii Transilvania (TLV) a predat ștafeta lichidității către titlurile OMV Petrom (SNP). Astfel, titlurile instituției de credit s-au apreciat cu 0,23%, până la prețul de 2,1800 lei/acțiune, pe transferuri de 3,01 milioane lei.

Prin contrast, titlurile celei mai importante compani petroliere românești au suferit un declin de 0,14%, până la prețul de 0,3665 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 4,43 milioane lei, într-o zi în care la Londra cotația țițeiului de tip Brent a crescut până la un nou maxim al ultimelor 5 luni, depășind reperul de 72 dolari/baril. OMV Petrom a comunicat astăzi pieței că în primul trimestru și-a redus cu 8% producția de gaze naturale.

La BVB, indicele energetic a subperfromat pieței, cu un recul de 0,37%, în condițiile în care titlurile Romgaz Mediaș (SNG) au coborât cu 0,60%, până la prețul de 33,20 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 2,69 milioane lei, iar titlurile Nuclearelectrica (SNN) s-au corectat cu 0,39%, până la prețul de 10,32 lei/acțiune, pe tranzacții de aproximativ 965.000 de lei.

Propunere pentru dividende sporite la Nuclearelectrica

Producătorul de energie nucleară care operează centrala atomo-electrică de la Cernavodă a notificat astăzi piața că a realizat o modificare a convocatorului pentru Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din 23 aprilie la solicitarea Fondului Proprietatea (FP), în calitate de acționar minoritar. Astfel, repartizarea de câștiguri ar urma să fie majorată cu 15%, dacă se adoptă propunerea Fondului, la 438,62 milioane lei, de la 378,91 milioane lei. Dacă propunerea Consiliului de Administrație a fost pentru un dividend brut de 1,25670615 lei/acțiune, cu un randament net de 11,57%, varianta avansată de FP este pentru un dividend brut de 1,45474494 lei/acțiune, acum cu un randament net de 13,39%.

Emitentul care a venit cu propunerea de la Nuclearelectrica, Fondul Proprietatea, a avut o zi pozitivă, câștigând 0,85% la nivelul capitalizării bursiere, prețul de închidere al titlurilor sale fiind de 0,9460 lei/acțiune, în contextul celui de-al 4-lea rulaj al zilei, de 2,37 milioane lei.

Prin contrast, celelalte acțiuni ale fondurilor închise de investiții, cele ale SIF, au avut o sesiune „roșie” trăgând în jos și indicele financiar BET-FI care a alunecat cu 0,06% sub referință, la nivelul de 36.121,78 de puncte.De la acest capitol s-a realizat și singura tranzacție specială a zilei din piața deal, cu 2,00 milioane acțiuni SIF Oltenia (SIF5), în valoare de 4,20 milioane lei.

Capitalizarea companiilor listate la bursa de Bucureşti, catalogată încă piaţă de frontieră de agenţiile de evaluare financiară, a urcat la 165,8 mld. lei (34,8 mld. euro) pe 10 aprilie şi a atins astfel cea mai ridicată valoare de la începutul acestui an, potrivit datelor BVB.

Avansul valorii de piaţă a venit în contextul în care indicele principal BET al celor mai tranzacţionate acţiuni s-a apreciat miercuri pentru a opta şedinţă consecutivă şi a atins astfel un nou maxim de la începutul anului 2019, ajutat în special de acţiunile Fondului Proprietatea (apreciere de 0,85%), Banca Transilvania (0,23%) şi MedLife (1,1%). Primele două acţiuni au şi cele mai mari ponderi în structura indicelui.

Pe de altă parte însă, rulajul de tranzacţionare a intrat de tot la apă în condiţiile în care investitorii au schimbat astăzi acţiuni de aproximativ 22 milioane de lei, la jumătate faţă de media acestui an, de circa 45 mil. lei.

De altfel, lichiditatea de la Bucureşti este la cota de avarie în ultima perioadă de timp întrucât majoritatea companiilor listate şi-au anunţat propunerile de dividende din profiturile pe 2018, ceea ce îi determină pe investitori să aştepte datele de înregistrare şi altfel să nu intre la tranzacţionare, ducând astfel la lipsa vânzătorilor.

Brokerii mai spun că valoarea scăzută a tranzacţiilor este determinată şi de încheierea unei perioade cu volatilitate ridicată, precum cele de după Ordonanţa 114 şi se asteaptă că rezultatele financiare din T1/2019 să aducă puţină dinamică în peisajul bursier de la Bucureşti.

Bursa românească are plus 12,66% de la începutul anului 2019, dinamică prin prisma indicelui dividendelor BET-TR, ceea ce înseamnă că mai are de recuperat doar 0,25% pentru a reveni la nivelul de dinainte de Ordonanţa 114.

Bursa de la Bucureşti se îndrepta spre unul dintre cei mai buni ani de la criza din 2008 încoace, avânt care a fost oprit brusc de ordonanţa guvernului Dăncilă anunţată pe 18 decembrie 2018, care a adus modificări legislative semnificative cu impact asupra celor mai mari emitenţi.

Până la acea şedinţă de la jumătatea lunii decembrie, indicele principal BET înregistra o creştere la nivelul anului de 8,58%, la 8.419 de puncte, iar indicele dividendelor BET-TR avea 12.278 de puncte şi o evoluţie de 17,8% la nivelul întregului an.

Astfel, în a doua zi de după ordonanţă, BET scăzuse cu 11,2%, la 7.475 de puncte, cea mai mare scădere din 2009 până atunci, trecând în teritoriu negativ la nivelul anului. BET-TR, indice care reflectă şi dividendele, a scăzut pe 19 decembrie cu 11,18%, la 10.905 puncte, creşterea din 2018 reducându-se la 4,6%. Valoarea tranzacţionată în această zi atinsese şi un record, determinat şi de tranzacţiile aferente plasamentului privat de acţiuni Alro.

Mai mulți europarlamentari PSD au cerut Comisiei Europene să înceapă o investigație privind o eventuală manipulare a ROBOR. Solicitarea europarlamentarilor nu a avut, însă, succes, fiind refuzată de Comisia Europeană din lipsă de dovezi clare, potrivit unei scrisori transmise de comisarul european Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenței.

"În primul rând, documentele pe care le-ați anexat la scrisoarea dvs. au o vechime de peste zece ani, datând de la începutul crizei financiare, și nu arată, la prima vedere, dovezi suficient de clare cu privire la încălcări pentru a justifica o investigație în materie", a transmis comisarul european către 10 europarlamentari români: Dan Nica, Răzvan Popa, Victor Boștinaru, Andi Cristea, Doru-Claudian Frunzulică, Maria Grapini, Claudia Țapardel, Maria Gabriela Zoană, Emilian Pavel și Claudiu Ciprian Tănăsescu.

Acesta este un răspuns la o solicitare făcută în luna februarie de europarlamentarii români.

"În al doilea rând, având în vedere perioada de timp care a trecut, nu ar mai fi posibil ca Comisia să impună sancțiuni financiare", mai precizează comisarul european.

Acesta mai spune că în România, Consiliul Concurenței a efectuat deja o investigație în această privință, care a fost închisă în 2013. Consiliul Concurenței a consultat Comisia Europeană cu privire la închiderea cazului, se mai precizează în scrisoare.

Margrethe Vestager mai arată că o investigație recentă a Comisiei pe EURIBOR nu s-a referit la creditele ipotecare, ci la încercările de a manipula rata dobânzii de referință legată de euro, în anumite perioade de timp, cu efecte asupra piețelor instrumentelor derivate în întreaga Uniune Europeană. Nu a existat niciun indiciu că împrumuturile pe termen lung și ipotecile au fost afectate de comportamentul anticoncurențial al băncilor implicate, mai arată comisarul european.

Reamintim că de la începutul anului au avut loc mai multe audieri în cadrul comisiei economice din Senat, în cadrul unei așa-zise anchete cu privire la o eventuală manipulare ROBOR. Cel mai vehement senator care tot invocă manipularea ROBOR este Daniel Zamfir (ALDE), șeful comisiei.

Audierile în Comisia economică a Senatului au fost făcute în contextul unor documente prezentate de Daniel Zamfir, pe 20 ianuarie, cu date despre ROBOR şi cu declaraţii contradictorii ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Senatorul ALDE a vorbit despre un raport al unei investigaţii a Consiliului Concurenței începute în 2008 şi încheiate în 2011, însă care nu a fost finalizat cu nicio rezoluţie. El a cerut Băncii Naţionale să oprească acest mecanism artificial de calculare a ROBOR.

Pe 21 februarie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a fost audiat, alături de întregul Consiliu de Administraţie al BNR, în Comisiile economică şi buget ale Senatului. Acesta a afirmat, în şedinţa forurilor de specialitate, că a acuza că se fac manipulări pe piaţa interbancară însemnă a acuza şi Trezoreria statului că participă la aceste manipulări. Isărescu a adăugat că nu a ţinut artificial dobânda de politică monetară la 1,75%.

Dezbaterile şi votul asupra raportului privind o eventuală manipulare a ROBOR, ce urmau să aibă loc miercuri în cadrul Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, au fost amânate pentru săptămâna viitoare, din lipsă de cvorum. Potrivit preşedintelui comisiei de specialitate, Daniel Zamfir, raportul este finalizat şi s-a ajuns la o serie de concluzii, iar luni documentul va fi depus la Biroul Permanent Senat, cu propunerile aferente.

Plenul Senatului a adoptat, pe data de 11 februarie, un proiect de hotărâre prin care a acordat un termen de 60 de zile Comisiei economice, industrii şi servicii să deruleze o anchetă privind modul în care Consiliul Concurenţei a închis, în 2013, o investigaţie referitoare la o eventuală manipulare a ROBOR. Au fost audiaţi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, trezorierii din acea perioadă ai unor bănci şi alte persoane care au oferit unele informaţii.

Preşedintele Comisiei economice din Senat şi-a exprimat nemulţumirea că senatorul PNL, Florin Cîţu, trezorier al ING la acea vreme, şi Nicolae Cinteză, director în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), nu s-au prezentat la audierile din comisie.

La începutul lunii februarie, preşedintele Consiliul Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, anunţa, într-o conferinţă de presă, că va pune la dispoziţia Parlamentului toate documentele legate de investigaţia din 2008 privind nivelul ROBOR, după ce va elimina din raport datele cu caracter personal.

În data de 26 februarie, Chiriţoiu a fost audiat în cadrul comisiei de specialitate din Senat şi a afirmat că instituţia pe care o conduce nu a găsit dovezi din care să reiasă că băncile s-au înţeles între ele în octombrie 2008 pentru a creşte nivelul indicelui ROBOR. Potrivit acestuia, autoritatea de concurenţă a pornit acea investigaţie după ce s-a autosesizat în urma mai multor informaţii apărute în presă.

Pe 25 martie 2019, Biroul permanent al Senatului a decis să trimită o scrisoare guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pentru a-i solicita să le permită directorilor din BNR, Nicolae Cinteză şi Şerban Matei, să vină la Comisia economică pentru a fi audiaţi. Scrisoarea a rămas, însă, fără răspuns.

Rata anuală a inflaţiei a continuat trendul ascendent în luna martie şi a ajuns la 4%, după ce atinsese 3,8% în februarie şi 3,3% în ianuarie, în condiţiile în care alimentele s-au scumpit cu 4,45% comparativ cu martie 2018, iar produsele nealimentare cu 4,15%, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică. În acelaşi interval, preţurile serviciilor s-au majorat cu 3,18%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,2%.

Inflaţia lunară a ajuns în martie la 0,49%, având în vedere că alimentele s-au scum­pit cu 0,48% faţă de februarie, pro­dus­e­le nealimentare cu 0,54%, iar serviciile cu 0,4%. Cele mai mari creşteri de preţ de la începutul anului au fost înregistrate la cartofi (26%), legume şi conserve (19%) şi citrice (10%). Ţigările s-au scumpit cu 4%, combustibilii cu 3,8%, iar fructele cu 6%.

În acelaşi timp, ouăle s-au ieftinit cu 5% faţă de finalul anului trecut, iar biletele de avion cu 7%.

Datele INS arată că rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2018 - martie 2019) faţă de prece­den­tele 12 luni (aprilie 2017 - martie 2018), cal­culată pe baza IPC, este 4,4%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,1%.

Analizând dinamica recentă a preţurilor de consum, membrii Consiliului BNR au arătat în minuta şedinţei din 2 aprilie că rata anuală a inflaţiei se va menţine probabil pe orizontul scurt de timp peste limita de sus a intervalului ţintei (1,5%-3,5%) şi pe o traiectorie semnificativ mai înaltă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu publicată în raportul asupra inflaţiei din februarie 2019, care anticipa plasarea ei la 3% în decembrie 2019 şi la 3,1% la finele anului 2020.

„Relativa înrăutăţire a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei este atribuibilă doar în parte evoluţiilor trecute, ea reflectând pregnant şi probabila acţiune viitoare mai puţin dezinflaţionistă a factorilor pe partea ofertei, în condiţiile anticipării unor dinamici sensibil mai înalte pe segmentele LFO şi combustibili, comparativ cu prognoza din februarie, dar şi a unor efecte relativ mai consistente din partea noilor taxe impuse în telecomunicaţii şi energie“, se arată în comunicatul BNR.

În acelaşi timp, acţiunea factorilor fundamentali va fi probabil relativ mai inflaţionistă pe orizontul scurt de timp decât se anticipa anterior, presiuni în creştere fiind aşteptate din partea cererii agregate şi a costurilor salariale, dar şi din evoluţia cursului de schimb al leului.

BNR a iniţiat în 2018 ciclul de înăsprire a politicii monetare majorând dobânda-cheie de trei ori, după o pauză de un deceniu. Rata a urcat de la 1,75% până la 2,5%, dar în primele trei şedinţe de politică monetară din 2019, boardul băncii centrale a decis să menţină dobânda-cheie la 2,5%.

La ultima şedinţă, din 2 aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a arătat că Banca Centrală a menţinut dobânda-cheie la 2,5%, dar există o întărire a politicii monetare prin controlul strict al lichidităţilor pe piaţa monetară. „Urmărim cu atenţie să vedem dacă factorii care au dus la creşterea inflaţiei, în special pe partea preţurilor volatile, sunt cu acţiune temporară sau mai îndelungată şi vom reacţiona în continuare în şedinţele următoare“, a declarat el la acel moment.

România a făcut paşi importanţi în vederea aderării la uniunea bancară europeană, ratele de lichiditate şi solvabilitate pentru sistemul bancar local fiind mult peste pragurile prudenţiale, în condiţiile în care nu au fost folosiţi bani de la buget pentru susţinerea băncilor româneşti după izbucnirea crizei economice, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, după reuniunea miniştrilor europeni de finanţe, ECOFIN, desfăşurată recent la Bucureşti.

Indicatorul de solvabilitate - unul dintre cei mai importanţi indicatori urmăriţi de Banca Naţională, care arată cât de bine capitalizată este o instituţie de credit - a coborât la sfârşitul anului 2018 la 19,66%, după ce pe parcursul anului trecut a oscilat preponderent în jurul vârfului de 20%. Indicatorul de solvabilitate este peste nivelul reglementat la nivel european, de 8%, şi peste minimul recomandat de BNR, de 10%, astfel că există spaţiu pentru ca băncile să intensifice creditarea economiei.

Isărescu a amintit că rata creditelor neperformante la nivelul sistemului bancar local a coborât de la un vârf de 22% în 2014 până la 4,8% în februarie 2019, iar profitabilitatea a revenit, în timp ce credi­tarea a început să avanseze.

În prezent, există un peisaj bancar fragmentat în Europa şi un pericol de fragmentare ulterioară, precum şi alte ameninţări cu care se confruntă sistemul financiar, în opinia guvernatorului BNR.

Vorbind atât despre dificultăţile, cât şi despre evoluţiile favorabile ale sectorului financiar din Europa, Isărescu susţine că, în perspectivă, finalizarea Uniunii Economice şi Monetare, care implică instrumente de împărţire a riscurilor şi eforturi pentru diminuarea riscurilor, este calea de urmat pentru a aborda fragmentarea financiară la nivel european.

„Într-adevăr, trebuie să fim conştienţi de faptul că există un peisaj bancar fragmentat în Europa şi un pericol de fragmentare ulterioară, precum şi alte ameninţări cu care se confruntă sistemul financiar. Cu toate acestea, ori de câte ori văd o problemă, îmi spun că este treaba noastră să o rezolvăm. Aceasta înseamnă că ar trebui să fim gata să facem faţă tuturor provocărilor care trebuie depăşite. Desigur, s-au înregistrat evoluţii favorabile în toată Europa şi ar trebui să le recunoaştem şi să mergem înainte cu mai multă încredere. În mod specific, fragmentarea financiară a fost atenuată ca urmare a măsurilor de politică monetară non-standard luate de BCE. Privind în perspectivă, finalizarea Uniunii Economice şi Monetare, care implică instrumente de împărţire a riscurilor şi eforturi pentru diminuarea riscurilor, este calea de urmat pentru a aborda fragmentarea financiară la nivel european“.

Uniunea bancară şi uniunea pieţelor de capital sunt două dintre obiectivele stratefice importante la nivel european.

Uniunea Europeană (UE) va avea un cadru mai solid de reglementare şi supraveghere a băncilor, după ce vor intra în vigoare noile reguli revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar, legate de cerinţele de capital şi redresarea şi rezoluţia băncilor cu probleme. Ambasadorii la UE au aprobat un acord la care preşedinţia română şi Parlamentul au ajuns cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE.

Decizia aprobării noului pachet de reguli bancare încheie un proces de negociere început în noiembrie 2016, un prim acord fiind obţinut cu privire la principalele elemente ale pachetului bancar şi confirmat de către Consiliu la 4 decembrie 2018.

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluţia instituţiilor bancare. Acesta le impune instituţiilor de importanţă sistemică globală („G-SII“) să aibă o mai mare capacitate de absorbţie a pierderilor şi de recapitalizare prin stabilirea de cerinţe în ceea ce priveşte valoarea şi calitatea fondurilor proprii şi a pasivelor eligibile (MREL) pentru a asigura un proces eficace şi ordonat de recapitalizare internă, potrivit informaţiilor transmise recent de Ministerul Finanţelor.

Pachetul consolidează şi cerinţele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanţare stabilă netă şi stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacţiile cu titluri de valoare şi instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conţine măsuri pentru a îmbunătăţi capacitatea de creditare a băncilor şi pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe pieţele de capital, cum ar fi reducerea sarcinilor administrative pentru băncile mai mici şi mai puţin complexe, legate în special de cerinţele de raportare şi de informare şi consolidarea capacităţii băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor şi de a finanţa proiecte de infrastructură.

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internaţional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar şi a soluţionării provocărilor care au rămas de abordat în privinţa stabilităţii financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară şi de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

”Suntem în al nouălea an de creștere economică consecutivă. Există însă câteva componente ale creșterii recente care ar fi putut fi mai favorabile. De exemplu, contribuția investițiilor a fost mai mică decât ar fi trebuit, cheltuielile de consum fiind principalul motor al dinamicii PIB-ului în ultimii ani. Deși fără îndoială bunăstarea a crescut considerabil, pentru ca aceste câștiguri să dureze e nevoie de o schimbare în politicile de stimulare a investițiilor, astfel încât creșterea economică viitoare să nu ducă la o lărgire a dezechilibrelor macroeconomice”, a spus guvernatorul BNR într-un discurs susținut la Banca Națională a Austriei.

Potrivit lui Isărescu, lecțiile crizei constau în evitarea concentrării pe termen scurt a politicilor economice și în preîntâmpinarea acumulărilor de dezechilibre macroeconomice.

”Singura cale de urmat este cea a unui mix de politici macroeconomice coerente și reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere al economiei, să asigure o creștere durabilă și să permită economiei să beneficieze de statutul de membru al UE”, mai crede Guvernatorul.

”În România, investițiile în infrastructură ar trebui să reprezinte o atenție majoră pentru decidenții politici, deoarece ar contribui cel mai mult la reducerea disparităților regionale”, mai spune Isărescu.

În ceea ce privește politica macroeconomică, fără îndoială că politica monetară anticiclică favorizează o convergență lină. Acesta a fost întotdeauna unul dintre principiile directoare pentru calibrarea poziției politicii monetare a Băncii Naționale a României.

Trebuie să continuăm pe acest drum, al convergenței ținând cont de faptul că realizările trecute în materie de convergență, oricât de mari, nu garantează succesul în viitor (capcana venitului mediu reprezintă un pericol real).

La puțin timp după aderarea la UE, în România a existat o creștere a optimismului, care a dus la o accelerare a creșterii economice și la un boom în domeniul creditelor și în cel imobiliar. În pofida eforturilor depuse de Banca Națională a României, care a menținut o politică prudentă, dezechilibrele macroeconomice s-au lărgit: cel de cont curent a atins punctul culminant în 2007 și a rămas la două cifre și în anul următor. Din păcate, politica fiscală a turnat mai mult gaz pe foc, trecând la o poziție extrem de expansionistă după aderarea la UE.

Astfel, când criza financiară mondială a lovit România în toamna lui 2008, țara își consumase deja toate gloanțele și s-a aflat în poziția de a avea cel de-al doilea dezechilibru structural al administrației publice (în jur de 9% din PIB) după Grecia. Nu a existat altă posibilitate decât să se lanseze un proces de consolidare fiscală dureroasă, unul dintre cele mai mari și mai puțin graduale din UE, iar pierderea de producție a fost compensată abia la sfârșitul anului 2014.

Guvernatorul Mugur Isărescu povesteşte că, în primele sale zile de mandat, când rezervele valutare ale ţării erau epuizate, cineva i-a urat noroc în a conduce o bancă goală, motiv pentru care el s-a dus în seiful Băncii Naţionale pentru a atinge cu propriile mâini rezerva de aur a României, singura rezervă tangibilă a ţării din acele zile.

„În primele zile ale mandatului meu de guvernator, cineva «m-a încurajat» cu următoarele cuvinte: «Bun venit şi noroc să conduceţi o bancă goală!». Din nefericire, necazurile din primul an postcomunist practic au epuizat rezervele valutare ale ţării în nouă luni. Mărturisesc că atunci am simţit nevoia să mă duc în seif şi să simt cu mâinile mele lingourile de aur – ultima rezervă tangibilă a României în acele zile – pentru a-mi recăpăta încrederea că situaţia economică destul de complexă putea fi abordată cu succes”, a povestit Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El reaminteşte faptul că, în decembrie 1990, rezervele de aur erau de 68,7 tone, în valoare de aproximativ 850 milioane de dolari. Acum, guvernatorul spune că este greu de crezut că acest lucru s-a întâmplat într-adevăr, mai ales acum când rezervele internaţionale ale României se ridică la aproximativ 38 miliarde de euro. În prezent, rezerva de aur este de 103,7 tone, cu o valoare de 3,835 miliarde euro.

OTP Asset Management estimează o creștere economică de 3% pentru 2019, inflație de 3,4%, datorie publică de 35,7% din PIB, curs mediu de 4,75 lei/euro, iar la finalul anului de 4,78 lei/euro, reiese dintr-un raport prezentat joi de reprezentanții administratorului de fonduri de investiții.

"​În ceea ce privește imaginea de ansamblu, amintim că, în 2018, rata inflției a depășit ținta BNR (2,5% +/- 1%), ajungând până la 5,4%, însă a intrat din nou în banda de toleranță la sfârșit de an, datorită unor efecte de bază și scăderii prețurilor la petrol. Cu o presiune inflaționistă în scădere, BNR a adoptat o abordare expectativă "wait-and-see", după ce a implementat o serie de masuri de înăsprire în perioada H2 2017 - H1 2018", se arată în document.

• Considerăm că Banca Națională a României are mai multe motive să mențină ratele de referință neschimbate în perioada următoare. În primul rând, mediul extern s-a schimbat. Cu încetinirea creșterii economice în mai multe economii cheie din lume, evoluției nefavorabile pe piețe financiare, presiuni inflaționiste modeste și riscul unei alte închideri a guvernului federal, FED a semnalat că ciclul de înăsprire ar putea să se termine mai repede decât era de așteptat.

• În plus, reuniunea din ianuarie a BCE a adoptat un ton mai precaut, mentionând riscuri mai ridicate pentru perspectivele de creștere ale Zonei euro. În acelalși timp, în regiunea ECE, Banca Centrală a Poloniei a sugerat că poate menține rata dobânzii neschimbată în 2019 și, eventual, chiar până în 2020. În Republica Cehă, presiunile inției de baza justifică majorări, dar inceritudinile din economia Zonei euro ar putea face banca națională mai precauta decât s-a crezut anterior. În Ungaria, se așteapta ca banca centrală să lanseze o normalizare a ratei dobânzii, datorită revenirii inflaței de bază.

"Cu toate acestea, normalizarea ar porni de la o politica foarte expansionista și poate fi amânată sau chiar oprită în orice moment, în funcției de condițiile externe. Ne amintim că Banca Centrală a României a reiterat frecvent ca acordă o atenție deosebită celorlalte bănci centrale și că măsurile sale nu pot fi retrase din contextul regional", menționează sursa citată.

În același timp, spune administratorul de fonduri, este de așteptat ca inflația anuală să încheie anul la limita superioară a benzii de toleranță a BNR.

"Între timp, ratele dobânzilor interbancare se situează deja peste pragul de 3%, ce practic, se traduce în rate reale neutre. În plus, condițiile de creditare mai stricte introduse începând cu 1 ianuarie și, mai important, preocupările legate de noua taxă bancară vor descuraja creșterea creditelor. Formula actuală pentru calcularea taxei poate, de asemenea, să declanșeeze anumite temeri în ceea ce privește stabilitatea financiara, daca ROBOR va crește brusc", se arată în raport.

În concluzie, spune OTP Asset Management, considerăm că contextele interne și globale nu fac apel la banca centrala să crească rapid rata dobânzii de politică monetară.

"Nivelul actual al ratelor de referință, împreună cu gestionarea prudentă a lichiditățiățlor, ar putea fi suficiente în 2019. Cu toate acestea, pe termen mediu ar putea fi necesară o crșetere modestă a ratei dobânzii pentru a menține inflația bine ancorată de țintă. Există o mulțime de riscuri în jurul perspectivei. Creșterea rapidă a salariilor (pentru 2019, ne așteptăm la o creștere de peste 10% a salariilor medii nete) va continua să alimenteze costurile unitare cu forța de muncă, dar i consumul gospodăriilor. Politicile fiscale pro-ciclice și neortodoxe, precum și deficitul de cont curent relativ ridicat și în crestere semnalează acumularea de vulnerabilități. Prin urmare, BNR trebuie să fie deosebit de vigilentă", conform surse citate.

Formula actuală a taxei pe activele bancare, prevăzută în noua formă a OUG 114/2018, este considerată una potrivită de specialiştii EY România, care spun că, acum, "lucrurile arată mult mai bine" decât la momentul iniţial, când ordonanţa a fost anunţată, în decembrie 2018.

Noua formă a ordonanţei presupune o taxă pe active de 0,4% pe an pentru o bancă ce are o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1%, şi de 0,2% pe an pentru o instituţie de credit cu cota de piaţă sub 1%, băncile urmând să raporteze şi să plătească taxa semestrial. Astfel, taxa nu mai este legată de evoluţia indicelui ROBOR, cum era prevăzut iniţial.

"Formula de atunci, din decembrie, era complet exagerată, nefundamentată", a declarat ieri, într-o întâlnire cu jurnaliştii, Andra Caşu, partener asociat la departamentul de asistenţă fiscală şi juridică al EY România. "După discuţiile dintre autorităţi şi Banca Naţională a României, în special, s-a redimensionat cota de impunere şi s-a ţinut cont de cel puţin două lucruri importante, şi anume: în România, mediul bancar are o structură foarte volatilă - cotele de piaţă nu sunt semnificative -, fiind un mediu supus achiziţiilor, fuziunilor, organizărilor etc.; multe bănci din ţară au pierderi contabile, fiscale".

În opinia Andrei Caşu, nivelul cotei de impunere este unul normal acum, iar prin formula actuală se stimulează nevoia existenţei de lichiditate la nivelul băncilor.

Alex Milcev, EY România, despre operaţiunea ICEBERG: "Controalele ANAF, concentrate pe preţurile de transfer"

Controalele derulate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în cadrul operaţiunii ICEBERG, care priveşte contribuabilii mari şi mijlocii, sunt concentrate în principal pe preţurile de transfer, potrivit domnului Alex Milcev, partener, liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică din cadrul EY România.

"Controlul ANAF pune câteva întrebări, dar ţinteşte cu predilecţie preţurile de transfer. De doi ani, reprezentanţii guvernului, în special ANAF şi Minsterul de Finanţe, vorbesc despre multinaţionale şi despre tranzacţiile care se fac peste graniţă".

Pe această operaţiune, ANAF a informat în februarie că a iniţiat procedura de inspecţie fiscală pentru 80 de contribuabili, dintr-un total anunţat de 487 de companii.

Alex Milcev a subliniat că, potrivit unei analize derulate de EY România, un procent mare de contribuabili nu se simte "agasat" din cauza inspecţiilor lansate la nivel naţional de ANAF, dar în rândul acestora existau aşteptări pentru controale mult mai riguroase.

Articol de fond semnat de Călin Rechea. Textul integral:

Veştile "bune" de la Institutul Naţional de Statistică nu mai contenesc. În urmă cu câteva zile a fost raportată accelerarea semnificativă a creşterii deficitului comercial, iar apoi au venit şi datele referitoare la creşterea preţurilor de consum, care au depăşit aşteptările.

În acelaşi timp, prog­nozele de creştere de la FMI, inclusiv pentru economia noastră, au fost revizuite în scădere, iar rezultanta aces­tor statistici pare să indice că România se îndreaptă către capcana stagflaţiei, fenomen caracterizat de creşterea preţurilor, pe fondul stagnării sau contracţiei economiei reale.

Altă traiectorie nu este posibilă, deoarece creşterea accelerată a dezechilibrelor interne şi externe a fost "stimulată" atât de politica monetară ultrarelaxată a BNR din ultimul deceniu, cât şi de politica bugetară a guvernului, care pare să fie construită pornind de la poveştile fanteziste ale baronului Munchausen.

"Atâta vreme cât există un deficit masiv al bugetelor guvernamentale, intrările nete ale importurilor vor continua", a scris profesorul Ralph Huenemann, de la University of Victoria din Canada, într-un articol publicat de revista "Asia & the Pacific Policy Studies" în decembrie 2017.

În condiţiile în care articolul a subliniat neînţelegerea naturii deficitelor comerciale de către preşedintele Donald Trump, concluzia profesorului din Canada a fost că "niciun preşedinte, fie el Donald Trump sau altul, nu poate schimba această realitate fără reducerea deficitului bugetar".

Chiar dacă România nu oferă lumii a monedă de rezervă, corelaţia dintre deficitul bugetar şi cel comercial pare foarte puternică, după cum arată datele oficiale (vezi graficul).

O poziţie similară a adoptat şi profesorul american Steve Hanke, de la Johns Hopkins University. Tot pe fondul criticii la adresa politicii comerciale promovate de Casa Albă, Hanke a subliniat că deficitul comercial nu se poate reduce, dacă în primul rând nu se trece la reducerea deficitului bugetar.

"Dacă deficitele fiscale nu sunt compensate de creşterea economisirii private în raport cu investiţiile private, atunci deficitul bugetar va conduce la deficite comerciale tot mai mari", scrie profesorul Hanke într-un articol Forbes din decembrie 2018.

Pornind de la o relaţie de echivalenţă din cadrul sistemului conturilor naţionale, respectiv (Importuri - Exporturi) / (Investiţii - Economii) + (Cheltuieli guvernamentale - Taxe), profesorul Hanke subliniază că deficitul comercial este suma deficitului din sectorul privat şi a deficitului bugetar.

Creşterea mult mai puternică a deficitului comercial în raport cu deficitul bugetar din ultimul an arată că probabilitatea unei "subestimări" a deficitului bugetar este foarte mare.

În aceste condiţii, deprecierea monedei naţionale, pe care Banca Naţională a ales să o stăvilească doar prin "vânzarea" rezervelor valutare, are o contribuţie majoră la erodarea puterii de cumpărare a românilor.

De ce nu utilizează BNR şi celelalte instrumente aflate la dispoziţia sa pentru a tempera tendinţa de depreciere a leului? Pentru că nu poate, mai ales în ceea ce priveşte principalul său instrument, dobânda de politică monetară.

O majorare a dobânzii ar avea efecte deosebit de negative, poate chiar catastrofale, pentru o economie financializată, în care sectorul imobiliar rezidenţial, stimulat iresponsabil prin intermediul programului Prima Casă, şi consumul pe datorie reprezintă "piloni" principali.

Acum nu le-a mai rămas autorităţilor decât să spere într-o reducere a poverii reale a datoriilor cu "ajutorul" inflaţiei.

Într-adevăr, inflaţia nu este un "bles­tem exogen", deşi este folosită de Banca Naţională şi guvern în calitate de ţap ispăşitor, ci reprezintă o politică intenţionată a unor autorităţi complet depăşite atât de situaţia actuală, cât şi de ceea ce va urma.

În minuta şedinţei de politică monetară a CA al Băncii Naţionale a României din 2 aprilie 2019 se arată că "incertitudini majore şi riscuri crescute provin şi din mediul extern". Bineîn­ţeles că aceasta este situaţia, însă astfel de riscuri au fost mereu prezente pentru ţara noastră.

Autorităţi ale statului român caracterizate de o minimă competenţă ar trebui să funcţioneze mereu sub acest "spectru" şi să adopte măsuri pentru crearea unei economii robuste, care să nu se prăbuşească sub orice "adiere" externă.

Un alt ţap ispăşitor deosebit de convenabil îl reprezintă şi OUG 114/2018, care, deşi a suferit numeroase modificări, "complică transmisia monetară, cu implicaţii asupra cadrului general al politicii monetare".

Da, ordonanţa este o mostră de incompetenţă şi iresponsabilitate, chiar şi în forma sa actuală, însă nu se poate spune că reprezintă o piedică pentru mecanismele de transmisie ale politicii monetare.

De ce? Pentru că, în primul rând, ar trebui să existe decizii de politică monetară care să antreneze aceste mecanisme de transmisie.

Întărirea condiţiilor monetare prin "controlul strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară", după cum mai arată ultima minută a şedinţelor CA al BNR, nu este suficientă din acest punct de vedere. În niciun caz pentru economia noastră, a cărei structură a fost puternic distorsionată şi fragilizată de politica banilor ieftini din ultimii ani.

Cele mai recente date cu privire la evoluţia preţurilor din statele UE arată o tendinţă similară, de creştere a presiunilor inflaţioniste, pe fondul temperării semnificative a creşterii economice sau chiar a unor contracţii.

În acest context, dar şi pe fondul apropierii de vârful ciclului electoral, verdictul este unul singur pentru cei care încă nu şi-au abandonat ţara în faţa jefuitorilor: suntem condamnaţi la stagflaţie.

Banca Comercială Română a mandatat compania de consultanţă imobiliară JLL pentru a vinde palatul din Piaţa Universităţii. Potrivit datelor din piaţă, clădirea ar fi evaluată la circa 20 mil. euro, iar cel mai probabil viitorul proprietar o va transforma într-un hotel de patru sau cinci stele. Clădirea BCR este cunoscută drept Palatul Societăţii de Asigurări „Generala“ din Bucureşti şi este un monument istoric, operă a arhitectului Oscar Maugsch.

Treptat băncile s-au retras din sediile istorice şi preferă clădiri de birouri moderne amplasate în zone de business. Spre exemplu, BCR îşi are în prezent birourile în clădirea The Bridge 1 de la Orhideea şi în Bucharest Financial Plaza pe Calea Victoriei. BRD, care de asemenea avea sediul lângă BNR pe Str. Doamnei s-a mutat în urmă cu mai mulţi ani în propria clădire de birouri construită în Piaţa Victoriei.

În cazul în care clădirea va fi transformată în hotel, acesta va fi cel de-al patrulea realizat într-o clădire istorică din zona Universitate – Str. Doamnei.

După ani de zile în care marii dezvoltatori au mizat pe zone „virgine“, cum a fost cazul Barbu Văcărescu – Floreasca sau Pipera, în ultimii ani zona centrală a revenit în atenţia acestora, pe măsură ce proximitatea a devenit tot mai importantă, într-un oraş în care un drum dintr-o parte în cealaltă poate dura şi mai mult de o oră.  Zona de lângă BNR a devenit una dintre cele mai „fierbinţi“ din Capitală pe măsură ce a atras atenţia investitorilor străini. Primii care au mizat pe

Str. Doamnei au fost lituanienii de la Apex Alliance Hotel Management care au deschis primul Hilton Garden Inn din România în Centrul Vechi al Capitalei, în decembrie 2017, iar în prezent este la vânzare. Pe aceeaşi stradă, de partea cealaltă a BNR, Apex Alliance construieşte viitorul hotel Autograph by Marriott din vechea bancă Marmorosch Blank şi care va avea la finalul anului 2020 când va fi inaugurat, un total de 214 camere. De asemenea, va urma şi Moxy by Marriott din Centrul Vechi, tot pe Str. Doamnei, care va avea 117 camere.

Potrivit companiei de consultanţă imobiliară JLL, clădirile istorice din centrul Bucureştiului au devenit o nouă ţintă pentru dezvoltatorii imobiliari, în condiţiile în care disponibilitatea terenurilor pentru construcţii în această zonă este din ce în ce mai redusă, iar potenţialul acestui segment de piaţă este foarte mare ţinând cont de cererea ridicată pentru spaţii de birouri şi pentru hoteluri moderne în centrul Capitalei.

De asemenea, o viitoare dezvoltare imobiliară ar putea avea loc pe un teren de 5.000 mp vizavi de BNR, teren care a atras atenţia celor de la Portland Trust, dar şi a altor investitori. Dacă tranzacţia se va încheia anul acesta, aceasta ar fi printre cele mai scumpe tranzacţii cu terenuri din ultimii ani, fiind estimată la 10-15 mil. euro. Pe terenul de 4.987 mp ar putea construi până la 20.000 mp suprafaţă închiriabilă de birouri, dacă ar fi un proiect strict office. Pe de altă parte, potrivit datelor din piaţă există în continuare cerere şi pentru hoteluri în acea zonă. Potrivit avizului, acolo ar putea fi construit un imobil 3S plus P plus 7 etaje. Rata de ocupare a terenului este de 70-80%.

Tot pe zona centrală pariază mai nou şi Forte Partners. După dezvoltarea proiectului The Bridge la Orhideea, vândut cu 200 mil. euro către Dedeman, dezvoltatorul a cumpărat clădirea Tandem de la Telekom alături de un teren de lângă aceasta, pentru a construi acolo un nou proiect de birouri în care se va afla viitorul sediu central al companiei telecom.

Potrivit declaraţiilor făcute de Constantin Paraschiv, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci (FSAB), băncile comerciale din România nu mai fac atât de multe calcule despre cum să disponibilizeze fără sincope angajaţii din sistemul bancar din cauza fenomenului digitalizării şi a taxei pe activele bancare. Explicaţia schimbării de strategie stă în modificarea atitudinii angajaţilor faţă de bancă. Tot mai mulţi salariaţi ai sistemului bancar aleargă acum către sistemul bugetar, unde salariile sunt mult mai mari şi avantajele mai multe. Potrivit acestuia, salariul mediu net la nivel de ramură în sistemul bugetar este de 5.000 de lei, în condiţiile în care salariul mediu net la nivel de sistem bancar este de 4.000 de lei.

Grupul bancar francez Societe Generale, prezent şi pe piaţa din România, a prezentat pe 9 aprilie 2019 un plan care vizează eliminarea a 1.600 de locuri de muncă la nivel mondial, în principal la divizia sa corporate şi investment banking, în încercarea de a creşte profitabilitatea după performanţele slabe de anul trecut, transmite Reuters. Întrebaţi dacă decizia va atinge şi BRD, subsidiara din România a grupului bancar francez, reprezentanţii băncii au precizat că cele 1.600 de disponibilizări vor avea loc în Paris, Londra şi New York, divizii bancare unde respectivul model de business este prezent cu prisosinţă. "BRD lucrează doar la nivelul României, nu are preocupări pentru comercial&investment banking la nivel global. Deci pe noi nu are cum să ne afecteze acest plan de restructurare al grupului. Noi suntem o bancă de retail concentrată pe piaţa românească", a declarat Traian Traicu, purtătorul de cuvânt al BRD Groupe Societe Generale.

Întrebat despre acest aspect, Constantin Paraschiv, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci (FSAB), a spus că nu ştie nimic concret în acest sens, chiar dacă "procesul amplu/global al digitalizării va ajunge şi în România, chiar dacă cu o anumită întârziere faţă de ţările dezvoltate, iar principalul său efect este disponibilizarea unei mari părţi din personal". În plus, chiar băncile care au decis o anumită restructurare a business-ului la nivel naţional, pentru a contracara efectele OUG 114 bis, nu apelează neapărat la restructurări de personal, ci la relocări ale acestuia. În cazul Raiffeisen Bank, de exemplu, care a decis să închidă o serie de agenţii mai repede decât era planificat (până la sfârşitul lui 2020 iniţial, acum până în 2019 la final), angajaţii sucursalelor/agenţiilor care sunt închise sunt redistribuiţi, în măsura posibilităţilor, către alte unităţi ale băncii sau către centrală.
 
Constantin Paraschiv subliniază că, din contră, la ora actuală, sistemul bancar se confruntă cu o situaţie inedintă: caută angajaţi! Şi nu pentru că vor să se extindă şi au nevoie de mai mult personal, ci pentru că au rămas fără cel existent. "La nivel general, băncile comerciale nu mai sunt atractive ca şi loc de muncă şi tot mai mulţi angajaţi ai acestora au migrat către sistemul de stat, unde salariile şi bonusurile sunt mult mai atractive", a declarat Constantin Paraschiv subliind că majoritatea băncilor fac angajări, nu en-gross, ci pe anumite posturi, dar fac angajări. Întrebat cât a ajuns salariul mediu net în bănci, Paraschiv a subliniat că în jur de 4.000 de lei, în timp ce la bugetari salariul mediu net este de 5.000 de lei. Dacă ne gândim că la anumite ministere media salarială este mult mai mare... înţelegem cu uşurinţă de ce bancherii vor să lucreze pentru stat.
 
În septembrie 2018, publicația scria: "Sub guvernarea coaliţiei PSD-ALDE, salariile nete din administraţie au crescut cu aproape 42%. În august anul acesta, ultimele date disponibile, câştigul salarial din administraţie a ajuns la 4.230 lei. Nivelul a devenit comparabil cu câştigul din bănci şi asigurări, care a urcat în perioada menţionată cu doar 13,7%, până la 4.550 de lei. Dintr-o categorie superioară funcţionarilor mai fac parte doar piloţii, IT-iştii şi petroliştii, care au câştiguri medii de peste 5.000 de lei. Categoria cu care administraţia se bătea în câştiguri acum doi ani, Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport a rămas în urmă, la 3.365 de lei.

Anul trecut, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a recunoscut că a trimis un document la Bruxelles în care guvernul vorbeşte despre îngheţarea salariilor în sectorul public în 2019 şi despre ajustări ale politicii de angajare la stat. Printre măsurile ce ar putea fi luate în calcul la elaborarea proiectului de buget pe 2019 se numără îngheţarea salariilor în sectorul public la nivelul din 2018. De asemenea, se propune păstrarea numărului mediu de salariaţi în sectorul public la fel ca şi în 2018. Cu toate acestea, acum mai puţin de o săptămână, o Ordonanţă de urgenţă (OUG 41) care măreşte brusc şi exclusiv salariile din Ministerul Finanţelor şi din cel al Muncii, cu nu mai puţin de 25%, a trecut de plenul Parlamentului şi a plecat la preşedinţie pentru promulgare. În plus, pe site-ul Ministerului Finanţelor a mai apărut un proiect de ordonanţă care prevede o majorare suplimentară de 10% a salariilor din acelaşi Minister. Este un vis mai vechi al ministrului Teodorovici, care asistă de ceva vreme la un exod al specialiştilor din Ministerul său spre altele mai darnice. Finanţele oferă acum unele dintre cele mai mici salarii din administraţia centrală. Bugetul de personal nu se va modifica, ceea ce înseamnă că pot urma concedieri în etajele inferioare.

Banca Internațională de Investiții (International Investment Bank - IIB) a acordat un împrumut grupului agro-industrial Trans-Oil, cel mai mare jucător de profil din Republica Moldova, pentru achiziționarea fabricii de ulei de la Țăndărei, cunoscută sub numele de Ultex Țăndărei și pregătește alte patru proiecte, care totalizează aproximativ 40 de milioane de euro, de investiții în modernizarea infrastructurii de producție și susținerea sectorului IMM-urilor din România.

Tranzacția prin care producătorul de ulei Ultex este vândut grupului Trans Oil din Republica Moldova, pentru 10,5 milioane euro, a fost anunțată în 2014.

Banca este o instituție financiară internațională înființată în 1970 și controlată de Bulgaria, Cehia, Cuba, Federația Rusă, Mongolia, România, Slovacia, Ungaria și Vietnam și are în portofoliul de împrumuturi în România peste 100 de milioane de euro. „În prezent, portofoliul de împrumuturi în România acoperă domenii precum infrastructura, sectorul serviciilor, agricultura și industria alimentară, susținerea IMM-urilor. Depășește în prezent 100 de milioane de euro și intenționăm să îl creștem, având deja un număr de proiecte în evaluarea băncii”, potrivit unui răspuns al băncii către Europa Liberă.

Banca Internațională de Investiții a fost fondată în anul 1970, când ar fi trebuit să fie echivalentul Fondului Monetar Internațional pentru blocul economic răsăritean socialist CAER.

Portofoliul de împrumuturi al Băncii Internaționale de Investiții a ajuns, de la relansarea acesteia, din 2012, la 753 de milioane de euro, în doar șase ani, din care România reprezenta 10%, potrivit rapoartelor băncii.

În România, IIB a acordat finanțări unor companii precum Agricover, Avicola Buzău, Fabrica de Lapte Brașov, MEP Retail, dezvoltatorul Iulius Group sau MEP Retail, operatorul lanțului Profi. International Investment Bank are și o poveste neplăcută pe piața de capital românească, respectiv finanțarea producătorului de cabluri din fibră optică Romcab Târgu Mureș (MCAB), care la începutul anului 2017 și-a cerut insolvența.

Banca are listate la cota Bursei de Valori București 5 emisiuni de obligațiuni corporative, în valoare totală de 140 milioane euro și peste 1 miliard de lei. IIB are un capital de 1,3 miliarde euro și active de 1,1 miliarde euro.

• În primul semestru, cursul de schimb ar putea să oscileze în jurul nivelului de 4,77 lei/euro, însă unii bancheri nu exclud ca până la sfârşitul anului să depăşească pragul psihologic de 4,8 lei/euro, dacă BNR nu va interveni în piaţa valutară.

• BNR a avertizat că este foarte posibil ca în perspectivă să crească presiunea asupra cursului de schimb.

Cursul de schimb leu/euro va fi sub presiune de creştere în perioada următoare având în vedere nivelurile deficitului de cont curent şi al deficitului bugetar şi ar putea oscila în jurul a 4,77 lei/euro în primul semestru, însă până la sfârşitul anului 2019 există riscul depăşirii pragului psihologic de 4,8 lei/euro, după cum anticipează unii analişti.

„Ne aşteptăm ca EUR/RON să rămână sub presiune de creştere în perioada următoare, având în vedere poziţia deficitelor gemene, temperată de ratele de dobândă ridicate şi de intervenţiile valutare ale băncii centrale. Nivelul de 4,77 pare să fie, pentru moment, limita superioară a intervalului de tranzacţionare pentru EUR/RON“, susţine Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank.

El anticipează că această limită se va muta mai sus pe măsură ce presiunile inflaţioniste se mai diminuează şi prognozează pentru sfârşitul anului 2019 o cotaţie de 4,85 lei/euro.

„Credem că o depreciere a cursului real efectiv în limita diferenţialului de inflaţie faţă de principalii parteneri comerciali este acceptabilă de către BNR. Pentru finalul primului semestru vedem cursul EUR/RON la 4,77, iar pentru sfârşitul anului la 4,85“, explică Dascălu.

Unii membri ai boardului BNR au remarcat la şedinţa de politică monetară de la începutul lunii aprilie că, în contextul poziţiei externe a economiei în continuă deteriorare, având în vedere creşterea deficitului de cont curent, „o creştere a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă“ - cu implicaţii adverse asupra inflaţiei şi a încrederii în moneda naţională -, mai ales în eventualitatea unei schimbări bruşte a sentimentului pieţei financiare internaţionale de natură să declanşeze un repricing al riscului. Modificarea po­sibilă a percepţiei asupra riscului aso­ciat economiei/pieţei financiare locale a fost, de asemenea, menţionată.

Deficitul de cont curent a sărit la 4,5% din PIB în 2018, faţă de 3,2% în 2017, iar acoperirea lui mai redusă cu fluxuri de capital autonom a fost considerată „deosebit de preocupantă“ de către BNR, evoluţiile reclamând, în opinia acesteia, o atenţie sporită.

Efervescenţa s-a instalat pe piaţa valutară încă de la începutul anului 2019, ducând cursul de schimb leu/euro peste pragul psihologic de 4,7 lei/euro, pe fondul tensiunilor create de politicile economice interne, într-un context marcat de volatilitate şi pe pieţele financiare internaţionale. În prima lună din 2019, cotaţia leu/euro a înregistrat mai multe şedinţe consecutive de niveluri record, până la un vârf istoric de 4,7648 lei/euro. La finele primului trimestru, moneda naţională înregistra o depreciere de 2,1% în raport cu euro, faţă de nivelul de la sfârşitul anului trecut.

Horia Braun, economistul-şef al BCR, apreciază că BNR îşi va relua politica de anul trecut de contracarare a presiunilor pe cursul leu/euro prin intervenţii pe piaţa valutară (vânzări de euro), intervenţii care ar putea duce la absorbţia excesului de lichiditate (fiindcă atunci când BNR vinde valuta, practic extrage şi lei din piaţă).

Referindu-se la nivelul cursului de schimb leu/euro, Horia Braun susţine că estimarea indicată la începutul anului pentru finalul acestuia, de 4,77 lei/euro, rămâne validă, atâta vreme cât va funcţiona „put-ul BNR“, respectiv banca centrală îşi va exercita opţiunea de a vinde euro în piaţă atunci când cursul creşte.

Însă, economitul-şef al BCR crede că va fi totuşi greu pentru banca centrală să gestioneze atât dobânzile, cât şi cursul şi să evite o creştere a ratei dobânzii de politică monetară dacă cel puţin unul din următoarele riscuri se vor materializa.

Unul dintre riscurile aduse în discuţie de Horia Braun se referă la ipoteza că inflaţia va mai suferi şocuri nefavorabile care să ducă indicele anual semnificativ peste 4%, spre exemplu ca urmare a continuării tendinţei recente de creştere a preţurilor din sectorul energetic (sub imboldul preţului internaţional al ţiţeiului) sau ca urmare a majorării preţurilor la alimente, în cazul concretizării, de exemplu, a unui an agricol mai puţin favorabil. Un al doilea risc se referă la politica fiscală, dacă va continua să fie condusă la limita depăşirii pragului de 3% a deficitului bugetar, cu presiune continuă manifestată din partea creşterii veniturilor asupra deficitului extern, care deja este la cote de avarie.

Al treilea risc care ar putea să pună piedici BNR în procesul de a gestiona atât dobânzile, cât şi cursul, se referă la contextul extern, respectiv dacă acesta devine unul nefavorabil, în sensul că încetinirea actuală a creşterii globale se acutizează şi sentimentul de aversiune faţă de risc cuprinde din nou pieţele, generând retrageri de capitaluri în special de pe pieţele considerate mai vulnerabile din punctul de vedere al stabilităţii macroeconomice, în opinia economistului-şef al BCR.

ING Bank România, a şasea bancă din România în funcţie de active, ia în calcul închirierea unui spaţiu de circa 10.000 mp de birouri în viitorul proiect Dacia One pe care belgienii de la Atenor vor să îl dezvolte pe Calea Victoriei, potrivit unor date din piaţă. Viitorul imobil de birouri va avea circa 12.000 mp suprafaţă închiriabilă.

ING a semnat în octombrie 2017 pentru 20.000 mp în viitorul imobilt Blue Rose Office Park, cel mai nou proiect al Portland Trust, aflat în curs de  dezvoltare în zonă Expoziţiei din nordul Capitalei. Banca va ocupa clădirea trei a proiectului, aproximativ 50% din supra­faţa totală închiriabilă a viitorului pol de afaceri. Alte două clădiri, cu suprafeţe de 8.000 mp, respectiv 14.000 mp, vor întregi centrul de afaceri din zona Expoziţiei, din vecinătatea staţiei de metrou 1 Mai. Construcţia proiectului va fi gata în perioada imediat următoare.

În prezent, ING are sediul central în clădirea Crystal Tower de lângă Piaţa Victoriei, pe b-dul Iancu de Hunedoara, dar mai are contractate birouri şi în proiectul Opera Center de la Eroilor.

Blue Rose Office Park va fi primul proiect ce urmează a fi livrat în zona Expoziţiei după mai bine de şapte ani de la inaugurarea sediului central Unicredit Bank şi reprezintă un prim pas pentru dezvoltarea noului pol de birouri din zona Piaţa Presei-Expoziţiei, unde vor mai construi birouri şi cei de la GTC şi Atenor, iar George Copos va finaliza construcţia proiectului Ana Tower la începutul anului viitor. Atenor are în plan demararea lucrărilor la pro-iectul Dacia One în acest an, după ce vor obţine autorizaţiile necesare.

Proiectul aflat la intersecţia Căii Victoriei cu b-dul Dacia este unul foarte important pentru centrul Capitalei, în condiţiile în care fostul Cazinou Victoria zace abandonat de ani buni, afectând imaginea oraşului. Acum, Atenor va dezvolta acolo aproape 13.000 mp de birouri moderne de clasă A şi vor renova şi restaura Casa Cesianu, sediul Legaţiei Germane construit în a doua parte a secolului al XIX-lea.

Israelienii de la Hagag vor începe consolidarea, modernizarea a două clădiri tot de pe Calea Victoriei, una fiind transformată în birouri – fostul sediu Petrom, iar cealaltă în proiect rezidenţial de lux.

Băncile locale vor reveni în piaţă cu pachete de NPL-uri (non-performing loans - credite neperformante) odată ce legislaţia se va clarifica, iar cel mai probabil vor scoate la vânzare împrumuturi garantate şi negarantate atât corporate, cât şi de retail, consideră Mikael Ericson, CEO al Intrum, cea mai mare companie de recuperare de creanţe din Europa, cu o capitalizare de 3,2 mld. euro pe bursa din Stockholm.

„Băncile din România sunt obişnuite să vândă regulat pachete de credite neperformante. În prezent însă în România vorbim de un blocaj în piaţă, vânzările au fost stopate din cauza legislaţiei. După clarificarea regulilor băncile vor reveni în piaţă cu credite garantate şi negarantate atât corporate, cât şi de retail“, explică Ericson.

Blocajul în piaţă despre care vorbeşte şeful Intrum a fost generat de o lege votată în Parlament la finalul lui 2018, potrivit căreia un recuperator de creanţe nu poate încasa de la un debitor mai mult decât dublul preţului la care a cumpărat creanţa respectivă. Practic, dacă un client care a împrumutat de la bancă 1.000 de euro ajunge în imposibilitatea de a-şi plăti datoria, iar banca vinde creditul unui recuperator de creanţe la un preţ de 20% din valoarea creditului, adică 200 de euro, atunci clientul în cauză îşi poate stinge datoria dacă plăteşte recuperatorului maximum 400 de euro. Această lege va face ca interesul recuperatorilor pentru achiziţia de NPL-uri să scadă. Legea a fost declarată neconstituţională şi trebuie modificată.

Intrum a intrat pe piaţa locală în 2017 prin achiziţia Top Factoring de la fondul de investiţii RC2 şi Cătălin Neagu, fondatorul companiei. Acesta din urmă a fost păstrat la conducerea recuperatorului local. Suedezii au investitit în România circa 93 milioane de euro, sumă care include şi preţul plătit pentru achiziţia Top Factoring.

„Am fi vrut să fi intrat în România mai devreme de 2017, dar a fost mai degrabă o chestiune de găsire a unei oportunităţi bune de achiziţie. Filosofia noastră de business este orientată pe termen lung. Nu intrăm pe o piaţă nouă pentru a face profit 2-3 ani şi apoi să vindem“, afirmă Ericson.

În prezent portofoliul administrat de Intrum ajunge trece de 1,1 miliarde de euro, anul tecut valoarea portofoliului majorându-se cu 29 milioane de euro. Reprezentanţii companiei nu au dorit să facă public numele băncilor de la care au cumpărat portofolii de NPL-uri de-a lungul timpului, dar afimă că lucrează cu 80% din băncile locale.

Intrum se situează pe locurile 3-4 în topul companiilor de recuperare de creanţe din piaţa locală, principalii săi competitori fiind EOS KSI, Kruk, APS.

„Noi suntem pregătiţi să investim în portofolii odată ce băncile vor reia vânzările, pentru că vrem să ne extindem în România. Important pentru noi este că devenim un jucător mare, poate nu liderul, dar unul dintre cei mai mari.“

Şeful Intrum spune că piaţa tranzacţiilor cu NPL-uri din piaţa locală este mai degrabă o piaţă de achiziţii de portofolii decât o piaţă de servisare. Intrum are şi capacitatea de servisare a portofoliilor achiziţionate.

Mikael Ericson spune că volumul creditelor neperformante scoase la vânzare de către bănci nu va scădea în următoarea perioadă, în condiţiile în care băncile din Europa sunt în urmă în ceea ce priveşte curăţarea bilanţurilor în comparaţie cu cele din SUA sau Japonia. Rata creditelor neperformante s-a situat la 3,5% în Europa în 2018, faţă de 1% în Japonia sau SUA.

În plus, la nivel european autorităţile fac presiune pe sistemul bancar să rezolve problema NPL-urilor, sunt schimbări în ceea ce priveşte standardele de contabilitate care obligă la provizionarea timpurie, etc.

„În aceste condiţii devine scump pentru bănci să ţină creditele neperformante în bilanţuri.“

Intrum este prezent în 24 de ţări din Europa. Italia, ţară cu un volum ridicat de credite neperformante, este una dintre cele mai importante pieţe pentru Intrum. În Italia, recuperatorul a semnat anul trecut un parteneriat cu Intesa, a doua cea mai mare bancă italiană. Intesa şi Intrum au făcut un joint-venture în domeniul recupărării de creanţe, iar Intesa a direcţionat către această nouă companie, unde Intrum deţine 51% din acţiuni, credite neperformante în valoare de 10,8 miliarde de euro.

Agenția Moody’s a acordat ratingul Baa2, categoria “investment grade” (recomandat pentru investiții) pentru prima emisiune de obligațiuni ipotecare în valoare de 200 milioane euro din cadrul Programului anunțat de Alpha Bank România. Ratingul obligațiunilor ipotecare ce urmează să fie emise de Alpha Bank România este cu o treaptă peste ratingul suveran al României (Baa3), reflectând calitatea foarte bună a creditelor din portofoliul băncii, potrivit unui comunicat.

Obligațiunile emise în cadrul Programului sunt garantate cu un portofoliu de creanțe decurgând din contractele de credit ipotecar/de investiții imobiliare aflate în derulare, fără ca emisiunea de obligațiuni ipotecare să atragă modificări înprivința termenilor contractuali agreați anterior cu clienții băncii sau a garanțiilor aferente contractelor de credit.

Alpha Bank România a anunțat ieri lansarea Programului de obligațiuni ipotecare în valoare de 1 miliard euro. Acesta este primul program de obligațiuni ipotecare din România. Alpha Bank intenționează să listeze obligațiunile emise în cadrulProgramului atât pe Bursa din Luxemburg, cât și pe Bursa de Valori București.

Obligaţiunile ipotecare reprezintă o soluţie de finanțare des întâlnită pe pieţele financiare internaţionale, prin care banca emitentă urmărește să își diversifice sursele de finanţare, cât și să scadă costul mediu al acestora, atrăgând noi fonduri pentru dezvoltarea și extinderea activităţilor sale. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 27% din creditele ipotecare acordate de instituţiile financiare sunt finanţate prin emiterea de obligaţiuni ipotecare, aceasta fiind o soluţie frecvent utilizată de toate sistemele bancare din Europa.

Potrivit Legii nr. 304/2015, obligaţiunile emise în cadrul Programului sunt garantate cu un portofoliu de creanțe decurgând din contractele de credit ipotecar/de investiţii imobiliare aflate în derulare, fără ca emisiunea de obligațiuni ipotecare să atragă modificări în privința termenilor contractuali agreați anterior cu clienții băncii sau a garanțiilor aferente contractelor de credit.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, miercuri, un curs de referinţă de 4,7611 lei/euro, o creştere de 0,18 % faţă de nivelul atins marţi.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a ajuns, în 25 ianuarie, la un nivel maxim de 4,7648 lei.

Marţi, euro a urcat la 4,7526 lei.

Miercuri, euro a crescut la 4,7611 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a urcat de la 4,2157 lei la 4,2223 lei.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4,2198 lei la 4,2203 lei.

Lira sterlină a urcat de la 5,5144 lei la 5,5201 lei.

Preţul gramului de aur a urcat de la 176,4377 lei la 177,0908 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a urcat miercuri la 3,36% pe an, de la 3,33% pe an în ziua precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99%.

Pe de altă parte, indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 3,41% pe an de la 3,39% pe an, iar ROBOR la 9 luni a urcat la 3,49%.

Indicele ROBOR la 12 luni a fost cotat miercuri la 3,53% pe an, de la 3,52% în şedinţa precedentă.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în creştere la 3,53%, de la 3,32%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) s-a apreciat la 3,23%, de la 3,01%.

Postări Facebook

Filip Nicolae: https://www.facebook.com/groups/138833402923671/permalink/1331496626990670/

Farid Fairuz: https://www.facebook.com/faridfairuz/posts/2466299146737887

Top Antreprenori, Ciprian Mailat: https://www.facebook.com/www.topantreprenori.ro/posts/2068763406755875

Rotary Club Oradea 1113: https://www.facebook.com/events/895676190763306/permalink/900174370313488/

Top Antreprenori: https://www.facebook.com/www.topantreprenori.ro/posts/2068763406755875

VictoriaBank: https://www.facebook.com/VictoriabankMD/photos/a.215396565194615/2407293729338210

Moldovan Mircea: https://www.facebook.com/mirceastmoldovan/posts/10205907097433124

Admitere 2019 Departamentul de Stiinte Economice USAMV Cluj-Napoca: https://www.facebook.com/AdmitereUSAMVCLUJ2019/posts/1181905415322918