Ponderea companiilor care raportează cifra de afaceri zero a scăzut uşor în 2017, acest segment ajungând să reprezinte 26% din totalul companiilor active în România. Spre comparaţie, în anii trecuţi ponderea ajunsese chiar şi la 30% sau chiar mai mult.

Anul 2017 a bifat un record al ultimilor zece ani în ceea ce priveşte numărul de companii active în economia locală, depăşind pentru prima dată pragul de 700.000, potrivit datelor de la Registrul Comerţului centralizate în catalogul ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România. Din total, companiile cu afaceri mai mari de zero au reprezentat circa 73%.

Datele analizate mai arată că top 1.000 cele mai mari companii sunt responsabile de aproape 50% din cifra de afaceri totală din economie în 2017. Ziarul Financiar aduce la aceeaşi masă pe 11 aprilie reprezentanţi ai unora dintre companiile prezente în topul celor mai mari 1.000 de jucători, pentru a discuta despre mediul local de business, despre posibilităţile de creştere şi extindere peste graniţe.

Senatorii din cadrul Comisiei de abuzuri au tratat cu superficialitate sesizările publice făcute, recent, de Sorin Manţu, funcţionar în cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Constanţa. Comisarul a fost audiat ieri în legătură cu petiţiile în care acesta arată că băncile, ANPC şi Banca Naţională a României (BNR) au comis unele abuzuri faţă de consumatori.

Doar că audierile au ţinut în jur de 15 minute şi nu au avut nicio concluzie, susţin surse apropiate situaţiei. Acestea au precizat: "A fost un teatru ieftin, pentru că în cele 10-15 minute nici măcar nu a fost timp să fie citită toată sesizarea. A fost lecturat doar finalul, legat de cesiuni, dar petiţia se referea şi la dobânzi. Aşa-zisa audiere a fost o simplă formalitate".

Sorin Manţu a făcut o serie de afirmaţii grave în cadrul sesizărilor sale publice, susţinând, printre altele, că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi cel mai probabil Banca Naţională a României (BNR) au protejat interesul Bancpost şi OTP Bank în detrimentul intereselor consumatorilor, în cazul creditelor cesionate în Olanda. Comisarul Manţu, care a încheiat procesele verbale de sancţionare a Bancpost şi OTP Bank pentru cesionarea ilegală a creditelor în afara ţării, a trimis avertizările atât Guvernului, cât şi Parlamentului. Acesta reclamă incompetenţa sau neglijenţa în serviciu, precum şi încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.

Printre altele, Sorin Manţu subliniază:

"Deşi aspectele sunt cunoscute de o perioadă de timp de cel puţin doi ani de zile, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor nu a întreprins demersurile necesare, conform atribuţiilor prevăzute de lege, pentru ocrotirea interesului public prin cercetarea legalităţii cesiunii de credite performante în valoare de peste 675 milioane de euro realizată de Bancpost către EFG New Europe Funding II B.V. (actuala ERB New Europe Funding II BV) din Olanda şi dispunerea măsurilor de limitare a consecinţelor prestării serviciilor financiare care nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile legale.

Prin calcularea şi reţinerea, cu încălcarea prevederilor legale, de către o persoană juridică neautorizată din afara ţării, de sume de bani reprezentând dobânzi, comisioane de administrare şi dobânzi penalizatoare, a fost creat un prejudiciu consumatorilor estimat la cel puţin 300 milioane de euro. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, în calitate de Autoritate a Statului ce are ca atribuţie principală controlul respectării dispoziţiilor legale privind protecţia consumatorilor şi apărarea drepturilor legitime ale acestora în cazul prestării de servicii financiare, şi foarte probabil şi Banca Naţională a României, în calitate de autoritate a Statului competentă cu privire la reglementarea, autorizarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, au protejat interesul operatorului economic Bancpost S.A. în detrimentul intereselor consumatorilor din România, cu încălcarea principiului legalităţii şi principiului supremaţiei interesului public".

Totodată, comisarul CJPC menţionează:

"Deşi aspectele sunt cunoscute de o perioadă de timp de cel puţin doi ani de zile, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor nu a întreprins demersurile necesare, conform atribuţiilor prevăzute de lege, pentru ocrotirea interesului public prin cercetarea legalităţii cesiunilor de credite performante în valoare de 580 milioane CHF şi 17 milioane de euro, realizate de OTP Bank România SA către OTP Bank Nyrt (OTP Bank Plc., denumirea în engleză) din Ungaria şi ulterior către OTP Financing Solutions BV din Olanda sau direct de OTP Bank România S.A către OTP Financing Solutions B.V. din Olanda, şi pentru dispunerea măsurilor de limitare a consecinţelor prestării serviciilor financiare care nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile legale.

Prin calcularea şi reţinerea, cu încălcarea prevederilor legale, de către persoane juridice neautorizate din afara ţării, de sume de bani reprezentând dobânzi, comisioane de administrare şi dobânzi penalizatoare, a fost creat un prejudiciu consumatorilor estimat la 243 milioane CHF şi 20 milioane de euro.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, în calitate de Autoritate a Statului ce are ca atribuţie principală controlul respectării dispoziţiilor legale privind protecţia consumatorilor şi apărarea drepturilor legitime ale acestora în cazul prestării de servicii financiare, şi foarte probabil şi Banca Naţională a României, în calitate de autoritate a Statului competentă cu privire la reglementarea, autorizarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, au protejat interesul operatorului economic OTP Bank în detrimentul intereselor consumatorilor din România, cu încălcarea principiului legalităţii şi principiului supremaţiei interesului public".

Deşi avea la dispoziţie toate pârghiile legale necesare, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin funcţiile de conducere, nu a întreprins demersurile necesare, conform atribuţiilor prevăzute de lege, pentru ocrotirea interesului public prin verificarea respectării legislaţiei specifice protecţiei consumatorilor în cadrul contractelor de credit încheiate de consumatori în perioada 2005-2008 şi pentru dispunerea măsurilor de limitare a consecinţelor prestării serviciilor financiare care nu sunt în concordanţă cu dispoziţiile legale, mai arată Manţu.

"În perioada menţionată, redactarea clauzelor contractuale privind dobânda s-a realizat cu nerespectarea cerinţelor legale privind protecţia consumatorilor de a informa complet, clar, precis, fără echivoc şi exact care sunt cazurile şi factorii ce determină modificarea dobânzii. În cadrul activităţii de cercetare a petiţiilor, instituţiile de credit nu au prezentat niciodată niciun document care să constituie dovada modificării obiective a dobânzii creditului, elementul esenţial al unui contract de credit. Dobânzile au fost majorate, iar în contextul în care evoluţia pieţei financiare a cunoscut o scădere, nivelul acestora a rămas constant astfel încât dobânzile au fost variabile dar întotdea­una doar în sens crescător.

Niciun consumator mediu nu şi-ar fi exprimat acordul de voinţă dacă ar fi ştiut faptul că instituţiile de credit înţeleg să aplice prevederile contractuale doar în sensul majorării dobânzii şi niciodată în sens descrescător.

Autoritatea, prin funcţiile de conducere, nu a întreprins măsurile necesare, conform atribuţiilor prevăzute de lege, pentru sancţionarea instituţiilor de credit pentru încălcarea prevederilor legale privind protecţia consumatorilor, a emis acte administrative prin care cercetarea reclamaţiilor privind serviciile financiare, a fost impusă a se realiza într-un mod prestabilit, prin care nu s-a venit în sprjinul consumatorilor ci în sprijinul instituţiilor de credit, şi în acelaşi timp a fost descurajată orice încercare de îndreptare”.

Un alt aspect privind protecţia consumatorilor care a fost abordat de către conducerea Autorităţii contrar atribuţiilor prevăzute de lege este modalitatea în care s-au cercetat contractele de credite acordate în moneda CHF.

Sorin Manţu aminteşte că, în anul 2015, a fost iniţiat de ANPC un control tematic, anunţat şi în mass media, al cărui rezultat nu a fost făcut public şi nici nu a fost menţionat în raportul de activitate pe anul 2015. Întrucât controlul tematic nu a fost finalizat, nu s-a mai cercetat modalitatea de acordare a creditelor în moneda CHF şi faptul că băncile au utilizat instrumente financiare derivate, de genul contractului swap pe rata dobânzii şi pe deviza/moneda CHF, pentru a-şi acoperi expunerea la riscul de schimb valutar.

Prin intermediul acestor instrumente financiare derivate băncile au obţinut finanţare în moneda CHF fie la cursul istoric de la data încheierii contractului, fie la un curs apropiat acestui curs, dar consumatorii au fost obligaţi să suporte expunerea la riscul de schimb valutar fără a beneficia de nicio informare şi de niciun instrument de protecţie.

Modalitatea neunitară de cercetare a reclamaţiilor privind instituţiile financiare, interpretarea neunitară a legislaţiei, neimplementarea unei proceduri privind punerea în executare a dispoziţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti favorabile Autorităţii, tolerarea perceperii dobânzilor penalizatoare calculate la valoarea întregului sold al datoriei, menţinerea unei reglementări în procedură prin care au fost clasate în mod nelegal petiţiile care fac obiectul acţiunilor judecătoreşti, reprezintă argumente suplimentare privind modul în care conducerea Autorităţii a protejat interesele instituţiilor de credit.

În acest context, printre altele, comisarul Manţu reclamă incompetenţa sau neglijenţa în serviciu a conducerii ANPC, precum şi încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.

***Informație de context: Bancpost, cumpărată de Banca Transilvania, a câştigat pe fond procesul cu ANPC, după ce a contestat măsurile luate de Autoritate în legătură cu împrumuturile cesionate de către bancă în Olanda.

Cu o creştere de 4,29%, în raport cu moneda euro, în perioada 1 - 8 aprilie, Banca Transilvania (TLV), cel mai lichid emitent de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), reprezintă performerul emitenţilor care compun indicele BET, care a marcat un avans de 1,54%, în perioada menţionată.

Este o evoluţie care apare într-un context favorabil pentru bursa locală, principalul coş de acţiuni al pieţei noastre de capital înregistrând, în intervalul 1 - 8 aprilie, exclusiv creşteri ale cotaţiei, în condiţiile în care, în această perioadă, preţul acţiunilor societăţilor listate la BVB este influenţat într-o proporţie semnificativă de propunerile cu privire la dividendul acordat acţionarilor.

În cazul TLV, pe lângă un dividend de 0,17 lei/titlu, echivalentul unui randament de circa 7,8%, emitentul a mai propus acţionarilor majorarea capitalului social cu suma de 400,82 milioane de lei prin emiterea a 400,82 milioane de acţiuni noi, titluri care vor fi distribuite gratuit către acţionari. Practic, fiecărui investitor care va deţine douăsprezece acţiuni TLV la data de 5 iunie (data de înregistrare) îi va reveni o acţiune a instituţiei bancare.

În acest context, în toate cele şase şedinţe de tranzacţionare cuprinse în intervalul 1 - 8 aprilie, cotaţia titlului TLV a înregistrat numai creşteri, oscilând între o apreciere de 1,17%, înregistrată în data de 5 aprilie, apărută pe fondul unui volum tranzacţionat de 1,76 milioane de lei, respectiv o altă apreciere, de 0,92%, înregistrată în şedinţa din 8 aprilie, în contextul unui rulaj de 3,9 milioane de titluri.

Totodată, în perioada menţionată, au avut loc şase transferuri de tip "deal" cu titlurile TLV, în cadrul cărora s-au schimbat, cumulat, circa 17,32 milioane de acţiuni.

Totuşi, trebuie subliniat că rulajul cu acţiunile emitentului din piaţa "regular", cu excepţia şedinţei din 8 aprilie, s-a situat sub media celor 20 de zile anterioare, situată în jurul nivelului de circa 4 milioane de unităţi.

Un alt element pozitiv pentru Banca Transilvania o reprezintă ameliorarea măsurilor din OUG 114/2018 în aşa fel încât taxa pe activele bancare a fost redusă la 0,4% de la 1,2%, în condiţiile în care baza activului taxabil a fost înjumătăţit prin excluderea obligaţiunilor suverane, a creditelor guvernamentale şi celor destinate companiilor.

De asemenea, în perioada analizată, principalele burse internaţionale au marcat evoluţii pozitive concertate, contribuind la susţinerea raliului înregistrat de BET.

În anul 2018, Banca Transilvania a raportat un profit net preliminar la nivel de bancă de 1,219 miliarde de lei, cu 2,82% peste cel obţinut în 2017, în timp ce valoarea activelor a urcat cu 24,99%, la 74,118 miliarde de lei, faţă de cele 59,3 miliarde de lei de la finalul anului 2017, în condiţiile în care în 2018 a avut loc integrarea prin fuziune a Bancpost.

De la începutul anului şi până în prezent, titlurile TLV afişează un randament al cotaţiei de 4,9%, în timp ce indicele BET raportează o creştere de 8,43%.

Valoarea de piaţă a grupului financiar din Cluj este de 10,54 miliarde de lei.

Acțiunile românești au continuat seria de aprecieri începută în aprilie și au atins un nou maxim al acestui an, pe fondul unui rulaj peste medie, alimentat, în principal, de companiile din sectoarele energetic și financiar.

Indicele compozit BETPlus a câștigat 0,52%, iar indicele reprezentativ BET a avansat cu 0,64%, până la 8.301,40 de puncte, un nou nivel maxim de la începutul anului. BET este la a șaptea sesiune consecutivă de creșteri, interval în care s-a apreciat cu 3,18%.

Rulajul cu acțiuni a coborât la aproape 56,6 milioane de lei (11,9 milioane euro), de la peste 70 milioane de lei în ședința de tranzacționare luni, însă rămâne peste valorile medii zilnice consemnate în prima parte a acestui an.

Transelectrica (TEL) și OMV Petrom (SNP) au fost cei mai tranzacționați emitenți în ședința de astăzi, cu transferuri de 10,6 milioane de lei și, respectiv, 8 milioane de lei. Acțiunile Petrom s-au apreciat cu 0,96%, până la prețul de 0,367 lei, în contextul creșterii cotațiilor petrolului pe piețele internaționale.

Titlurile Transelectrica au stagnat la 21,4 lei/unitate.

Fondul Proprietatea (FP) a avut al treilea mare rulaj al zilei, de 6,73 milioane lei, prețul acțiunilor fondului de investiții consemnând un câștig de 1,96%, până la nivelul de 0,938 lei.

Indicele sectorului energetic, BET-NG, s-a apreciat cu 1,18%, iar BET-FI cu 0,42%.

În sectorul bancar, acțiunile Băncii Transilvania (TLV) au suferit un declin de 0,68%, iar cele ale BRD-Societe Generale (BRD) au pierdut 0,15% din valoare, pe transferuri de peste 5 milioae de lei fiecare. Banca Transilvania a făcut și obiectul unei tranzacții cu un pachet de 2,12 milioane de acțiuni pe piața Deal, în valoare de 4,62 milioane lei.

În regiune, indicele PX de la Praga s-a depreciat cu 0,10%, indicele BX de la Budapesta a stagnat, iar indicele WIG de la Varșovia a urcat cu 0,36%.

La nivel continental, indicele Stoxx Europe 600 a inversat avansul din prima parte a zile și a închis cu un declin de 0,47%, în contextul unui sentiment de aversiune la risc, declanșat de perspectiva unui conflict comercial SUA-UE și de incertitudinile legate de Brexit.

Statele Unite au amenințat, luni, că vor crește taxele vamale pentru o serie de produse europene, inclusiv cele aparținând concernului Airbus, în replică și pentru a contrabalansa subvențiile publice primite de constructorul european de aeronave.

Valoarea exporturilor UE vizate de noile tarife se ridică la 11 miliarde de dolari.

Deficitul comercial a explodat în primele două luni ale acestui an, importurile de bunuri înregistrând o dinamică de creştere de 10,1%, în timp ce exporturile de bunuri au înregistrat un avans de 4,8%. Faţă de primele două luni ale anului 2016, deficitul comercial din primele două luni ale acestui an s-a mărit de patru ori, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Deficitul a urcat atât de mult ca urmare a creşterii veniturilor şi a consumului, care a mărit cererea de produse de import, producţia internă nereuşind să acopere creşterea cererii, dar şi evoluţia cursului valutar euro/leu, spun specialiştii.

„Este foarte logic ceea ce se întâmplă, eu mă aşteptam la asta. Fenomenul de creştere a veniturilor care se revarsă în consum şi implicit în cerere a forţat importul. În momentul în care se măresc veniturile, trebuie neapărat să se asigure o compensare a cererii de mărfuri din producţia internă şi lucrul acesta nu s-a întâmplat. Nu a avut loc o stimulare a producţiei interne de bunuri de consum, în special alimentare. Apoi trebuie să punem la socoteală şi variaţia cursului. Importăm pe euro în ţările UE, iar tendinţa de creştere a cursului euro/leu o cunoaştem“, a declarat Mircea Coşea, profesor de economie. În valoare absolută, deficitul balanţei comerciale de bunuri a atins 2,4 mld. euro în primele două luni ale anului 2018,  mai mare cu 751 mil. euro decât cel înregistrat în primele două luni din 2017.

„Este nevoie de o politică de stimulare a industriei prelucrătoare româneşti. La Ministerul Economiei se văd anumite intenţii din declaraţii oficiale pentru revigorarea unor produse care nu mai trebuie importate. Un exemplu, care poate fi considerat un pericol pentru siguranţa statului, îl reprezintă faptul că noi nu producem pulbere pentru gloanţe, importăm din Serbia. Aveam fabrici, acum ele nu se produc în România, le importam, iar Ministerul Economiei lucrează acum la repunerea în funcţiune, trecerea la standardele NATO. Lucrurile acestea trebuie să se vadă şi în alte domenii, cum ar fi în industria alimentară, de exemplu“, a mai spus Mircea Coşea.

Economistul mai spune că există şi situaţii în care importurile sunt doar „pe hârtie“, când comerciaţi străini cumpără mărfuri produse în România, dar le înregistrează ca produse de import.

„Am mărit veniturile, consumul, dar nu am mărit măcar în proporţie de 50% producţia internă. Sunt mărfuri produse în România, castraveţi, de exemplu, care sunt cumpărate pe loc de anumite societăţi din alte ţări, Lituania de exemplu, care nu produce castraveţi şi marfa este înregistrată ca marfă de import. Cu o investigaţie atentă pot fi stopate astfel de acţiuni. Există şi un import care se bazează pe circulaţia hârtiilor.“

În ceea ce priveşte structura schimburilor internaţionale de mărfuri care trec graniţele României, ponderea cea mai mare aparţine maşinilor şi echipamentelor de transport, această zonă deţinând 48,4% din exporturi şi 36,8% din importuri în primele două luni din an. O altă pondere importantă este deţinută de zona „alte produse manufacturate“, cu o rată de 32% din exporturi şi 30,1% din importuri.

„Deficitul comercial este, din punctul meu de vedere, o consecinţă a structurii înapoiate şi neperformante a economiei româneşti. O să vedeţi un deficit în creştere şi în următoarele luni, creşte consumul pe fondul sărbătorilor pascale şi intrăm într-o situaţie greu de gestionat. Deficitul comercial este unul dintre marile pericole pentru economia românească.“ Exporturile de alimente şi animale vii au avut un avans de 20,1% în primele două luni ale acestui an, în timp ce importurile pe această secţiune au crescut cu 14,6%.

Exporturile de băututri şi tutun au înregistrat un avans de 35% în primele două luni ale acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce importurile au înregistrat un avans de doar 2,6%.

Pe de altă parte, exporturile de combustibili şi lubrifianţi au scăzut în primele luni ale acestui an cu 9,6%, în timp ce importurile de aceste bunuri au crescut cu 10,3%.

„Trebuie să exportăm produse cu valoare adăugată mare. În câţiva ani, dacă nu restructurăm economia în vederea trecerii la un stadiu superior, dacă nu trecem la standardele 4.0 ale revoluţiei industriale, măcar la un nivel apropaiat, prin digitalizare, vom rămâne puternic în urmă“, a mai spus Mircea Coşea.

Statisticile arată că doar în luna feruarie a acestui an exporturile de bunuri au însumat 5,9 mld. euro, în timp ce importurile de bunuri au însumat 7 mld. euro, rezultând un deficit comercial de 1,1 mld. euro. Spre comparaţie, în luna februarie 2018, deficitul comercial pe zona de bunuri înregistrat de România a fost de 884 mil. euro.

Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de doar 3,1% pentru România în anul 2019, faţă de estimarea anterioară de 3,4%, în cadrul celui mai recent raport asupra perspectivelor economice globale lansat de instituţie. Pe fondul reducerii stimulilor economici acordaţi de fondurile europene, ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est, printre care şi România, trebuie să se aştepte la o creştere moderată pe termen mediu de circa 3%. Mai mult, FMI estimează că inflaţia în România va ajunge la nivelul de 3,3% în 2019.

„Pentru economiile din regiune care s-au bucurat de creşteri economice puternice în ultimii ani, precum Polonia şi România, creşterea ar trebui să se tempereze la circa 3% pe termen mediu, reflectând eliminarea graduală a stimulilor garantaţi de fondurile de investiţii europene şi eliminarea unor politici de acomodare“, se arată în raportul Fondului Monetar Internaţional.

În România, măsurile de creşteri salariale şi de pensii nedublate de o creştere a producţiei interne îi determină pe analiştii din bănci să fie din ce în ce mai pesimişti: după ce Banca Transilvania a prevăzut o creştere economică de numai 2,8% în 2019, şi analiştii de la UniCredit Bank şi-au redus prognoza la acest nivel.

Spre comparaţie, guvernul are o previziune de creştere economică de 5,5% pentru 2019, în timp ce prognozele Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene variază între 3 şi 4% pentru economia României în 2019.

În acelaşi raport, Fondul Monetar Internaţional şi-a redus perspectivele de creştere pentru economia globală la cel mai scăzut nivel de la criza financiară până în prezent în contextul în care majoritatea economiilor avansate dau semne de slăbiciune, iar conflictul comercial dintre amerciani şi chinezi pune presiune pe volumele de comerţ la nivel global. Raportul estimează o creştere economică de doar 3,3% la nivel global, versus o estimare anterioară de 3,5%, lansată în raportul din luna ianuarie.

Adâncirea deficitului de cont curent, cumulată cu o acoperire mai mică din intrări de capital, precum și presiunea pe cursul de schimb, în contextul creșterii inflației peste așteptări, reprezintă principalele îngrijorări ale Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.

Conducerea BNR a remarcat creșterea peste așteptări a ratei inflației la 3,8% în februarie, de la 3,35 în ianuarie, și ieșirea acesteia din ținta de maximum 3,5%. BNR se așteaptă acum ca inflația să se mențină deasupra țintei și pe o traiectorie „semnificativ mai înaltă” decât estima în prognoza din raportul realizat în februarie, în care estima o rată de 3% în decembrie 2019 și 3,1% în 2020.

„S-a apreciat de către unii membri ai Consiliului că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, este necesară o întărire a condițiilor monetare; s-a agreat că abordarea potrivită în actualul context o constituie controlul strict asupra lichidității de pe piața monetară”, se arată în minuta ședinței în care BNR a ținută dobânda cheie la 2,5%, însă a introdus mențiunea privind controlul lichidității, lucru ce înseamnă o creștere peste acest nivel al ratelor din piața monetară interbancară.

Printre contribuțiile la inflația mai ridicată se află creșterile de prețuri la legume, fructe, ouă și combustibili, dar și noile taxe impuse prin OUG 114 în sectorul telecom și energie, care vor duce la creșterea tarifelor.

În 2018 am văzut o creștere mult mai rapidă a importurilor în comparație cu exporturile, ceea ce a dus la un deficit comercial în creștere și la o contribuție negativă a exportului net la creșterea economică, lucru ce îngrijorează banca centrală.

„Creșterea în consecință a deficitului de cont curent la 4,5% din PIB în anul 2018, de la 3,2% în 2017 – sugerând pierderi de competitivitate externă a economiei –, precum și acoperirea lui mai redusă cu fluxuri de capital autonom au fost considerate deosebit de preocupante de către unii membri ai Consiliului, evoluțiile reclamând, în opinia acestora, o atenție sporită”, se arată în minută.

În ianuarie, singura lună pentru care avem date din 2019, balanța comercială și contul curent au continuat să se deterioreze, „evoluție îngrijorătoare din perspectiva sustenabilității creșterii economice și a macrostabilității”.

Leul a ajuns la un minim istoric în raport cu euro în primele două luni din 2019 și s-a menținut în zona 4,75-4,77, care pare apărată de banca centrală pentru moment. Moneda națională s-ar putea deprecia și mai mult, însă, după cum consideră o parte din conducerea băncii centrale.

„Unii membrii ai Consiliului au remarcat că, în contextul poziției externe a economiei în continuă deteriorare, o creștere a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă – cu implicații adverse asupra inflației și a încrederii în moneda națională –, mai ales în eventualitatea unei schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale de natură să declanșeze un re-pricing al riscului. Modificarea posibilă a percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale a fost, de asemenea, menționată”, se arată în minută.

BNR vede surse importante de incertitudini și din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, cum este creșterea salariilor, precum și din măsurile fiscale și bugetare implementate în acest an, „de natură să exercite efecte semnificative asupra activității economice, dar și asupra potențialului de creștere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal și structurii cheltuielilor bugetare, cât și prin afectarea comportamentului investițional și al celui de consum”.

Banca centrală spune că modificărilor aduse taxei bancare, ca urmare a amendării OUG 114, "evită daune foarte mari pentru economie și satisfac cele trei cerințe formulate de membrii Consiliului", dar că noile prevederi complică transmisia politicii monetare.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat, marţi, la Arad, că instituţia pe care o conduce va reitera recomandările făcute Guvernului şi Parlamentului pentru a facilita refinanţările, astfel încât oamenii să îşi poată muta mai uşor creditele la alte bănci, care oferă contracte noi şi mai avantajoase decât cele încheiate în trecut.

"Noi ne dorim să facilităm refinanţarea, ca să fie o concurenţă. E important ca oamenii să nu fie ţinuţi prizonieri. Dacă ai intrat într-un contract şi îţi dai seama că nu e foarte bun, au apărut contracte mai bune în piaţă între timp, trebuie să facem să fie cât mai uşor să te muţi de pe contractul mai prost pe contractul mai nou şi mai bun. Acesta a fost şi rostul pentru care am eliminat comisionul de rambursare anticipată, să nu te ţină banca prizonier, să nu fii pedepsit atunci când vrei să te muţi la altă bancă. Vom relua subiectul şi ne vom reitera recomandările pe care le-am făcut Guvernului şi Parlamentului pentru a facilita refinanţările", a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei.

Bogdan Chiriţoiu a adăugat: "Dacă nu putem aplica regulile noi, modul nou de calcul al dobânzilor, nu le putem aplica creditelor în derulare, atunci hai să facem să fie mai uşor pentru oameni să se mute de pe creditele astea vechi pe creditele noi, dacă ele se dovedesc mai avantajoase".

Preşedintele Consiliului Concurenţei a precizat că BNR "a făcut un pas mare în toamnă, cu noile reguli privind refinanţările".

Bogdan Chiriţoiu a fost prezent, marţi, în Arad, pentru a se informa cu privire la problemele din domeniu ale autorităţilor locale şi companiilor din regiunea Vest, având o serie de întâlniri cu părţile interesate de legislaţia cu privire la concurenţă şi ajutoarele de stat.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat, referitor la ancheta comisiei parlamentare ce vizează activitatea instituţiei, că "este foarte ok ca Parlamentul să pună întrebări", dar "un paralelism faţă de instanţe, asta nu ar fi în regulă".

Prezent la Arad pentru a se informa cu privire la problemele din domeniu ale autorităţilor locale şi companiilor din regiunea Vest, Bogdan Chiriţoiu a organizat şi o conferinţă de presă, la care a fost întrebat despre poziţia sa cu privire la ancheta comisiei parlamentare ce vizează activitatea instituţiei.

"Este foarte ok ca Parlamentul să pună întrebări, să se documenteze, să caute soluţii prin care să vadă cum poate îmbunătăţi funcţionarea cadrului legal. Nu e nimic rău în asta, deşi cadrul legal de concurenţă e un cadru european, funcţionează de zeci de ani în ţările dezvoltate, membrii fondatori ai Uniunii Europene. România a avut un beneficiu, a putut să preia uşor, prin integrare, regulile de concurenţă. Dacă ajungem însă să creăm un paralelism faţă de instanţe, asta nu ar fi în regulă. Deciziile noastre, în baza legii naţionale şi europene, se află sub controlul instanţelor de judecată. Dacă cineva nu e mulţumit de ce am decis noi, se adresează Curţii de Apel sau ulterior în alte Curţi", a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei.

Chiriţoiu a accentuat că "nicio altă instituţie românească sau străină nu poate să adauge un control suplimentar faţă de acest control pe care îl fac instanţele".

În februarie, Parlamentul a înfiinţat o comisie de anchetă privind o investigaţie derulată de Consiliul Concurenţei în perioada 2008-2013 pe tema ROBOR.

Senatorul ALDE Daniel Zamfir, preşedintele comisiei de anchetă, susţine că, în 2008, băncile s-au înţeles între ele pentru a stabili cotaţii ROBOR ridicate, iar Consiliul Concurenţei a acoperit acest fapt.

Audiat în comisia de anchetă, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că instituţia pe care o reprezintă nu a găsit dovezi din care să reiasă că băncile s-au înţeles între ele pentru a creşte nivelul indicelui ROBOR. La rândul său, Comisia Europeană a supervizat investigaţia şi nu a găsit niciun indiciu că a fost încălcată legea.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a exprimat îngrijorări cu privire la ancheta parlamentară, arătând că ar putea afecta independenţa instituţiei. Comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, declarase, la Bucureşti, că la începutul acestui an Parlamentul European a adoptat o nouă directivă în domeniul concurenţei, care conferă autorităţilor de resort din fiecare stat o independenţă sporită.

"Este foarte important să avem autorităţi independente, cu resurse suficiente şi cu uneltele necesare pentru a proteja consumatorii. Acest lucru ar însemna să poţi ridica toate tipurile de dovezi. Iată de ce este important ca noua legislaţie europeană, agreată de toate statele membre şi adoptată în Parlamentul European cu o majoritate uriaşă, să fie acum transpusă în legislaţia naţională, în litera şi spiritul ei. Pentru că independenţa este o metodă pentru a te asigura că serveşti în continuare cetăţenii, în rolul lor de consumatori", a susţinut oficialul european.

Potrivit acesteia, ancheta parlamentară cu privire la activitatea Consiliului Concurenţei ridică îngrijorări asupra modului în care este respectat în România principiul independenţei Consiliului Concurenţei.

"Monitorizăm ceea ce se întâmplă în ceea ce priveşte independenţa instituţiei de concurenţă în România şi avem îngrijorări cu privire la ancheta parlamentară referitoare la activitatea Consiliului Concurenţei, care se pare că pune sub semnul întrebării unele dintre aceste principii fundamentale (ale directivei - n.r.)", a precizat Vestager.

Comisia economică a Senatului va dezbate şi vota, miercuri, un raport în urma anchetei privind modul în care Consiliul Concurenţei a închis în 2013 o investigaţie referitoare la o eventuală manipulare a ROBOR, conform unui anunţ făcut, marţi, de Daniel Zamfir, preşedintele comisiei.

După ce plenul Senatului a adoptat pe 11 februarie un proiect de hotărâre prin care a acordat un termen de 60 de zile Comisiei economice să deruleze ancheta menţionată, au fost audiaţi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, trezorierii din acea perioadă ai unor bănci şi alte persoane care au oferit unele informaţii.

"După o lună de audieri, comisia a decis să emită o concluzie preliminară, într-o majoritate covârşitoare, şi anume că ROBOR, indicele în funcţie de care se calculează, în prezent, ratele în lei ale românilor, nu are nicio legătură cu realitatea. ROBOR nu este ceea ce ni se spunea că trebuie să fie - media dobânzilor la care se împrumută băncile între ele, ROBOR nu este în niciun caz media tranzacţiilor care se realizează pe piaţă, este pur şi simplu un indice care rezultă din nişte aranjamente între băncile comerciale sub oblăduirea BNR", susţinea Zamfir în urmă cu o lună.

Preşedintele Comisiei economice şi-a exprimat nemulţumirea că senatorul PNL Florin Cîţu, trezorier al ING la acea vreme, şi Nicolae Cinteză, director în cadrul BNR, nu s-au prezentat la audierile din comisie. Pe 25 martie, Biroul permanent al Senatului a decis să trimită o scrisoare guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, pentru a-i solicita să le permită directorilor din BNR Nicolae Cinteză şi Şerban Matei să vină la Comisia economică pentru a fi audiaţi. Scrisoarea a rămas, însă, fără răspuns.

Pe 26 februarie a fost audiat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, care a afirmat că instituţia pe care o conduce nu a găsit dovezi din care să reiasă că băncile s-au înţeles între ele în octombrie 2008 pentru a creşte nivelul indicelui ROBOR.

Potrivit lui, autoritatea de concurenţă a pornit acea investigaţie după ce s-a autosesizat în urma mai multor informaţii apărute în presă.

"În acele zile, este vorba de trei zile din octombrie 2008, ROBOR a crescut foarte mult. Era o criză globală, cursul se depreciase puternic. ROBOR-ul creşte foarte mult, după trei zile intervine BNR şi îl plafonează. Întrebarea era: în cele trei zile ROBOR a crescut în urma unor fenomene din piaţă, indiferent a cui e vina, sau este o înţelegere ilegală? Nu am găsit dovezi din acele mail-uri că ei s-au înţeles să ducă peste piaţă nivelul ROBOR. Am înţeles că se plângeau că sunt prea mici cotaţiile, că, influenţate de BNR, nu sunt la nivelul pieţei", arăta Chiriţoiu.

Amendamentul adus de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir la ordonanţa care a modificat OUG 114 se află pe masa senatorilor din comisia Economică. Iniţiativa legislativă prevede aplicarea formulei care înlocuieşte indicele ROBOR la calculul dobânzilor aferente creditelor în lei şi la împrumuturile în derulare. Noua ordonanţă a Guvernului, care a adus modificări OUG 114, prevede o nouă formulă de calcul care va fi luată în considerare la formularea dobânzii variabile a creditelor în moneda naţională, în funcţie de tranzacţiile bancare, nu de cotaţii, aşa cum era stabilit ROBOR.

Senatorul Zamfir, preşedintele comisiei Economice din Senat, a spus, ieri: "Am dezbătut serios în şedinţa din comisie amendamentul meu. Concluzia este că reprezentanţii Ministerului de Finanţe au fost de acord cu acest principiu şi preşedintele ANPC susţine amendamentul. Mai avem de luat avizul de la Ministerul de Justiţie. Ideea este că noile reglementări vizează aplicarea noii formule la creditele noi şi la cele în derulare doar cu acordul băncii şi în urma unei refinanţări. Or, o refinanţare presupune noi costuri şi noi criterii. Amendamentul meu urmăreşte ca aplicarea noului indice şi la împrumuturile în derulare să fie obligatorie. Evident că băncile nu sunt de acord şi că afirmă că măsura este neconstituţională şi le afectează profitabilitatea".

Parlamentarul speră ca avizul comisiei pe iniţiativa sa să fie dat în şedinţa de marţea viitoare.

Amintim că, din 2 mai, indicele ROBOR va fi înlocuit, în contractele de împrumut în moneda naţională cu dobânda variabilă, cu un indicator calculat pe baza tranzacţiilor interbancare.

Formula de calcul în care noul indicator înlocuieşte indicele ROBOR nu aduce, însă, schimbări majore în ceea ce priveşte sumele pe care clienţii băncilor ar urma să le achite pentru rate, susţine analistul economic Dragoş Cabat: "Nu este nicio mare schimbare. În primul rând, rata va fi mai volatilă pentru că este stabilită în funcţie de tranzacţiile care se vor face, efectiv, pe piaţa interbancară, fiind o medie ponderată cu volumele de tranzacţionare. Cel mai mult se tranzacţionează la dobânzile overnight, la o zi şi la o săptămână şi abia după, mult mai puţin, cele la trei, şase, nouă luni sau un an. Dobânzile la termen scurt sunt mult mai volatile, ele scad în funcţie de câtă lichiditate este pe piaţă şi de mulţi alţi factori, astfel că uneori vor fi peste nivelul clasicului indice ROBOR, iar alteori vor fi sub pragul acestuia - faţă de 3,2%, noul indice poate să fie 3,1% sau poate să ajungă la 3,4%, adică 10-15 lei în plus sau în minus. Nu o să moară nimeni, nu o să plătească nimeni nici rate duble sau triple, dar nici la jumătate faţă de cât plăteau până acum".

În opinia analistului economic, faptul că noul indicator depinde foarte tare de lichiditatea din piaţă nu este de dorit, pentru că, în viitor, în cazul unui atac speculativ la leu, spre exemplu, Banca Naţională a României (BNR) ar trebui să susţină moneda, iar unul dintre instrumentele prin care ar putea să facă acest lucru va fi prin retragerea lichidităţii de lei din piaţă, astfel încât să evite presiunea pe moneda naţională. Ca urmare, efectul imediat va fi acela că vor sări foarte tare dobânzile interbancare la termen scurt şi de aici şi volatilitatea, a explicat domnul Cabat.

Menţionăm că Senatul este prima cameră de dezbatere, urmând ca amendamentul lui Daniel Zamfir să meargă şi la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Text de opinie semnat de Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR. Textul integral:

De ROBOR ne-am lovit frecvent din 2010 şi până la recenta modificare a OUG 114, timp în care a avut un rol major atât pe piaţa interbancară, în formarea ratelor la care băncile se împrumută între ele, cât şi în dinamica ratelor la creditele cu dobânzi variabile. Fiind zi de zi subiect de ştiri şi de dezbateri publice. Prea puţini i-au cunoscut şi i-au înţeles esenţa. Prea mulţi însă i-au spus povestea, confecţionându-i diverse biografii, multe neadevărate. Iată însă că, în sfârşit, după nouă ani în care, dincolo de menirea lui firească, i s-a impus prin lege să participe la formarea dobânzilor la credite, ROBOR-ul redevine ce a fost înainte de 2010: un indicator al pieţei monetare şi atât.

Declaraţia de vineri a ministrului finanţelor despre noul conţinut al OUG 114/2018, reformulată şi renumerotată, declaraţie reluată marţi dimineaţă, este fără echivoc: „Pentru sectorul bancar, indicele ROBOR a fost decuplat de taxarea activelor financiare!“... Ceea ce înseamnă că, totodată, i-a fost ruptă legătura cu dobânzile active şi, în consecinţă, cu ratele la credite.

Faptul că începând din 2010 ROBOR-ul a devenit reper în calculul dobânzilor la credite, un reper variabil, nu are nicio legătură cu Banca Naţională şi cu sistemul bancar. Guvernul din 2010, la iniţiativa Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor, a considerat atunci că a găsit formula cea mai bună pentru dobânda la credite: ROBOR plus marja băncii. Şi a dat în acest sens o ordonanţă de urgenţă. Dacă astăzi, cu ROBOR în jur de 3 la sută, s-a ajuns la concluzia că soluţia din 2010, când ROBOR-ul era în jur de 6 la sută, nu mai e bună şi că trebuie să fie schimbată… a fost schimbată prin OUG 114 modificată. Banca Naţională, care nu are iniţiativă legislativă, a avut o unică legătură cu acest act normativ: a făcut un studiu de impact şi a contribuit cu o analiză aprofundată, având rol de aviz legal, la modificarea lui.

A fost însă o eroare imensă, şi continuă să fie, încercarea câtorva voci din Parlament de a anatemiza BNR şi sistemul pieţei monetare în legătură cu calcularea ROBOR-ului. Şi iată cum peste o piaţă cu un rol fundamental în transmiterea politici monetare şi în asigurarea echilibrelor în economia românească, am numit piaţa monetară, cu trei mari jucători - Banca Naţională, Ministerul Finanţelor şi băncile -, se aruncă în continuare umbre. Cei care au vorbit până acum despre înţelegeri între bănci sau între BNR şi bănci, în sens malefic, au dovedit că nu au înţeles nimic despre această piaţă perfect funcţională. A vorbi însă acum despre astfel de „aranjamente“, după ce ROBOR-ul a fost decuplat de creditele bancare, este o dovadă că devin ei înşişi de neînţeles.

Cert este că de la jumătatea lui septembrie 2017, de când inflaţia a reînceput să-şi arate colţii, după aproape trei ani de lâncezeală, în mişcarea ROBOR-ului a apărut un factor perturbator: inflaţia. Iar inflaţia a luat-o la deal, fiind împinsă la răscruce de şocuri când de tarifele reglementate la energie termică, la electricitate sau la gaze naturale, când de preţul internaţional al petrolului, ce a scumpit combustibilul. Sau de preţul pătrunjelului şi al cartofilor, în care regăsim influenţele scumpirii transporturilor, electricităţii şi căldurii din solare. Şi dacă inflaţia nu a explodat totuşi, în aceste împrejurări, explicaţia o găsim în eficienţa barajelor înălţate de Banca Naţională.      

ROBOR-ul, aşadar, a luat urma inflaţiei. Şi dacă preţurile bunurilor fizice şi serviciilor au crescut, a urcat şi ROBOR-ul! De fapt, brusc, trei categorii de preţuri au început să fie ceva mai grăbite: 1) preţurile de consum, a căror mişcare este exprimată de rata inflaţiei; 2) cursul de schimb al pieţei valutare, exprimând preţul de vânzare al leului sau de cumpărare al monedei unice europene; 3) rata dobânzii Robor, care exprimă media preţurilor plasamentelor făcute de la bănci la bănci. De ce au pornit să urce aceste trei clase de preţuri? Fără o analiză temeinică, motive pot fi găsite: ba că Banca Naţională… n-ar fi fost acasă; ba că băncile s-au înţeles să urce Robor-ul; ba că producătorii de cartofi ar fi făcut cartel şi i-ar fi scumpit cu 9 la sută! Ceea ce se înţelege însă greu sau nu se înţelege deloc este caracteristica esenţială a acestor preţuri: libera lor mişcare, în strânsă legătură cu cele patru libertăţi asigurate de Uniunea Europeană – mişcarea persoanelor, a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor.

Această caracteristică a preţurilor, mişcarea liberă, este consfinţită întâi şi întâi de Constituţie, care stipulează că economia României este economie de piaţă şi, prin urmare, preţurile sunt formate în condiţiile pieţelor libere. În plus, economia României nu mai este închisă, ca altădată. Avem o economie deschisă şi o monedă liber-convertibilă. În acest cadru juridico-economic, toate aceste trei categorii de preţuri sunt influenţate de dezechilibrele din ţară, de evenimentele din economiile europene ori din economia globală; în acelaşi timp, se influenţează şi se potenţează reciproc.

Text de opinie semnat de Cristian Dogaru. Textul integral:

Potrivit BNR, costul creditelor noi în lei a stagnat în februarie, băncile urmând ca abia din mai să introducă noua referinţă privind Robor-ul în calculul dobânzilor la credite. Rămâne de văzut în ce măsură scăderea unui Robor rezultat din tranzacţii va atrage sau nu majorarea marjelor pentru a conserva profiturile băncilor.

Dobânda medie de acordare a creditelor noi cu scadenţa peste 10 ani pentru achiziţia de locuinţe a fost în februarie de 5,74%, în creştere nesemnificativă faţă de prima lună a anului (5,64%). Pentru creditele de consum cu scadenţa cuprinsă între 1 şi 5 ani, cele mai populare, dobânda a fluctuat chiar mai puţin (10,19% în februarie faţă de 10,18% în prima luna a anului). Cea mai mare variaţie o întâlnim însă la împrumuturile de consum cu scadenţa sub un an, unde dobânzile medii au scăzut de la 14,74% în ianuarie la 12,95% în februarie.

Per total, DAE medie pentru creditele pentru locuinţe rămâne sub 6% pe an (5,97%), în vreme ce DAE medie pentru creditele de consum a fost de 10,92%. În continuare, este de aproape două ori mai scump să te împrumuţi pe termen scurt pentru consum decât pe termen lung pentru o achiziţie imobiliară, mulţumită garanţiei de stat aferentă programului Prima Casă. Cei care au achiziţionat împrumuturi ipotecare în urmă cu mai bine de 3 ani au motive să privească însă înapoi cu regret - DAE medie la creditele ipotecare era de 3,8% la finalul lui 2016. Moment în care diferenţa faţă de împrumuturile de consum era mai mult decât dublă (9,9% era DAE medie în acel caz). Evoluţia ascendentă de atunci are un vinovat cunoscut (Robor), dar trebuie subliniată şi reducerea marjelor bancare în cazul împrumuturilor de nevoi personale din acel moment - DAE medie la creditele de consum a urcat cu doar un procent din decembrie 2016, sub ascensiunea Robor în acelaşi interval. Să ne amintim că la un moment dat Roborul cocheta cu 0,7%, iar acum stă bine peste 3%.

În ceea ce priveşte dobânzile practicate pentru depozitele noi în lei, băncile par să nu se teamă foarte tare de concurenţa pe care statul o reprezintă astfel încât randamentele chiar s-au redus pentru scadenţele scurte. Dacă în decembrie 2018 dobânzile medii pentru depozite erau de 1,41% la scadenţele de 1 şi 3 luni, 2,06% la 6 luni şi 2,54% pentru cele la 9 şi 12 luni, în februarie 2019 găsim randamente ceva mai mici, respectiv 1,25%, 1,74% şi 2,31% pentru scadenţele enumerate mai sus. Continuă însă majorarea randamentelor la depozitele cu scadenţa între 1 şi 2 ani, de la 2,84% în decembrie 2018 la 3,22% în februarie 2019. Cum dobânda la titlurile de stat cu scadenţa la un an este de 3,5%, iar aceasta este neimpozabilă, diferenţa de randament net rămâne la mai bine de jumătate de procent în favoarea plasamentului la stat. Se pare însă că plusul de siguranţă pe care îl oferă Trezoreria nu este suficient pentru a compensa minusul la capitolul mobilitate, cel puţin luna trecută nefiind încă posibil să lichidezi plasamentul în titluri de stat înainte de scadenţă (funcţionarii de ghişeu aşteptau încă normele de aplicare a unui ordin al ministrului de resort). Dacă aruncăm în final o privire asupra depozitelor noi în euro cu scadenţa până la un an, remarcăm o minusculă dobândă medie de 0,19%. Cei care au economisit în euro au fost însă mai câştigaţi din evoluţiile valutare, având în vedere că moneda unică europeană începea anul la 4,66 lei/euro, aprecierea sa fiind de 2% pentru primele 3 luni ale anului.  

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a atacat într-o conferinţă la care participa alături de Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, politica de rezerve minime obligatorii condusă de Banca Centrală, sugerând că restricţionează creditarea. În spiritul OUG 114 actualizată, Vasilescu i-a răspuns că BNR va ajuta la reducerea diferenţialului de dobândă prin încurajarea unei creşteri a dobânzii la depozite. Surpriza a venit la sfârşit din partea băncilor comerciale, al căror reprezentant, prezent la aceeaşi masă, a refuzat soluţia BNR.

“Ce diferenţe sunt între BCE şi BNR? Rezervele minime obligatorii scumpesc creditul? Nu este o conditie restrictivă a BNR? E politica BNR conservatoare? Poate fi mai laxă”, l-a Intrebat Eugen Teodorovici direct pe Adrian Vasilescu, alăuri de care participa la o conferinţă pe tema OUG 114 bis (OUG 19/2019).

Consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a încercat să răspundă că în primul rând BCE emite euro, iar BNR leul, şi că rezervele băncii româneşti se fac în euro, însă a fost întrerupt de întrebările ministrului Finanţelor şi a revenit cu o altă abordare. În spiritul scopului OUG 114 bis, care urmăreşte, cel puţin la nivel declarativ, reducerea diferenţei dintre dobânzile la depozite şi cele la credite, Vasilescu a răspuns că BNR a dat semnalul pentru încurajarea creşterii dobânzilor la depozite.

“Băncile trebuie să-şi regândească analiza, pentru că n-au înteles bine ce le-a spus recent guvernatorul. El a zis că BNR va restrânge lichiditatea. Ca băncile să nu mai vină la noi după lichidităţi, ci să se ducă la populaţie şi întreprinderi, să adune mai mult capital de-acolo. Şi va fi nevoie pentru asta să-şi  mărească dobânzile pasive. BNR a renunţat aşadar la soluţia morală. Adică se obişnuieşte ca guvernatorul să îi adune pe bancheri şi să-i privească în ochi. Nu. Am venit cu una legală în cadrul pieţei. Nu le-a dat ordin. Reduce lichiditatea de la BNR către bănci. În felul asta se va ajunge poate la o reglare a marjei. Dar asta nu va face credite ca afară. Asta se face doar cu concursul întregii economii”, a fost replica lui Vasilescu.

El a adăugat că nici diferenţialul curent nu e atât de mare pe cât se vehiculează.

“Am auzit la un parlamentar că creditul în România este de 4 ori mai scump decât în UE. E fals. Diferenţa acum dintre dobânda pasivă şi dobânda activă este de la 3 la 4, de două ori. Atât”, a comentat Vasilescu.

Indicaţiile reprezentantului BNR s-au lovit însă de un refuz mai mult sau mai puţin voalat al reprezentantului băncilor comerciale, prezent la aceeaşi masă.

Florin Dănescu, reprezentând Asociaţia Română a Băncilor (ARB), a sugerat că băncile nu au de ce să mărească dobânda la depozite, în jocul economic cerere-ofertă, de vreme ce suma acestora deja excede cu mult pe cea a creditelor.

“Sunt 70 de miliarde de euro depozite şi 53 de miliarde de euro credite la această oră. Cum să cresc dobânda la depozite dacă cererea e mult mai mare decât oferta? Simplu economic vorbind”, a încheiat Dănescu.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, marţi, 30 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de luni, când a împrumutat 500 milioane de lei, la o dobândă de 3,98% pe an, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat benchmark cu maturitatea reziduală la 40 de luni, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR), potrivit Agerpres.

Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 75 de milioane de lei, iar băncile au transmis oferte în sumă de 30 de milioane de lei.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi de la bănci în valoare de 3,2 miliarde de lei în luna aprilie, din care 400 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 2,8 miliarde de lei prin emisiuni de obligaţiuni de stat benchmark, la care se poate adăuga suma de 420 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Grupul elen Alpha Bank a lansat în România obligațiuni ipotecare de până la 1 miliard de euro, fiind prima bancă din România care emite astfel de instrumente de finanțare.

"Prima emisiune de obligațiuni din cadrul Programului, cu o limită de 200 de milioane euro, va avea loc în viitorul apropiat', informează Alpha Bank.

Obligațiunile ipotecare reprezintă instrumente de finanțare prin care împrumuturile scoase în piață către finanțatori sunt acoperite de ipoteci aferente creditelor acordate de bancă. Astfel, banca se finanțează din piață la un cost mai redus, cedând o parte din veniturile aferente contractelor de credit, în funcție de randamentul oferit investitorilor.

Obligațiunile Alpha Bank vor fi listate la bursa din Luxemburg și la cea din București.

Proiectul se desfășoară în colaborare cu banca de investiții Barclays Bank PLC, ca aranjor, PwC ca agent, Allen & Overy Londra și RTPR Allen & Overy în calitate de consilieri ai aranjorului și Clifford Chance Badea și Clifford Chance London, în calitate de consilieri ai emitentului. Moody's va acorda rating obligațiunilor emise în cadrul Programului.  

Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank, vorbește de mai mulți ani de emiterea unor astfel de obligațiuni. O lege privind obligațiunile ipotecare a apărut încă din 2006, însă bancherii au reclamat că aceasta avea nevoie de modificări pentru a permite băncilor să pună astfel de instrumente în piață.

După negocieri cu Banca Națională a României și Guvernul a rezultat un proiect de lege care a fost adoptat de Parlament în 2015 (Legea 304/2015).

După intrarea în dezbateri a Legii privind darea în plată, bancherii și BNR au acuzat că proiectul ar pune sub semnul întrebării posibilitatea ca băncile să mai emită obligațiuni ipotecare, dat fiind faptul că, în forma inițială, persoanele fizice puteau stinge în orice moment creditul prin transmiterea proprietății ipotecate către bancă. Darea în plată a fost, ulterior, modificată în Parlament, dar mai ales amendată de Curtea Constituțională, care a introdus condiția probări situației de impreviziune a debitorului.

Alpha Bank avea, la finele anului 2017, active 15,6 miliarde de lei, fiind cea mai mare bancă deținută de acționari greci și, în curând, și singura care va mai rămâne cu acționariat elen pe piața din România.

Criza din Grecia a făcut ca băncile să aibă nevoie de fonduri publice, bani pe care i-au primit în schimbul angajamentelor că vor reduce expunerile externe, majoritatea în regiunea Europei Centrale și de Est. Alpha Bank a reușit să se capitalizeze în mare măsură cu bani privați și a scăpat de condiția de a ieși din România. Eurobank a vândut Bancpost către Banca Românească, Piraeus a vândut banca din România către J.C. Flowers, iar NBG ajunsese la un angajament cu OTP pentru Banca Românească, însă tranzacția a căzut după ce a fost respinsă de BNR, astfel că procesul de vânzare a fost reluat.

Grupul elen Alpha Bank a înregistrat anul trecut un profit brut în România de 20,9 milioane de euro, în scădere cu 11 milioane de euro față de 2017. Portofoliul de credite a crescut pe partea de persoane fizice, în timp ce depozitele au avansat cu 23%, considerabil peste media pieței.

2018 a fost al treilea an consecutiv de profitabilitate pentru bancă, însă aceasta este în scădere, chiar dacă veniturile operaționale au crescut cu 2,9%, ajungând la 133,7 milioane de euro, arată rezultatele publicate la Atena. Cheltuielile operaționale au crescut, de asemenea, cu 2,9% la 99,1 milioane de euro.

Alpha Bank România avea la sfârșitul anului 2018 o rețea formată din 130 unități și 1976 de angajați.

Alpha Real Estate Services, divizia imobiliară a băncii grecești Alpha Bank, așteaptă vânzarea ultimelor apartamente, terenuri și spații comerciale intrate în portofoliul companiei în urma executării garanțiilor bancare și se pregătește să intre pe sectorul administrării de imobile și consultanță.

Alpha Bank a vândut anul trecut un portofoliu de credite neperformante corporate din România, estimat la 360 milioane euro, către un consorțiu de investitori internaționali, incluzând Deutsche Bank, AnaCap Partners și APS.

„Alpha Bank a vândut anul trecut un portofoliu semnificativ de credite neperformante. În acest moment portofoliul băncii este curățat. Nu mă aștept să mai apară ceva la noi din portofoliul Alpha Bank“, spune Iulian Călin, directorul general al Alpha Real Estate Services (ARES).

Compania a vândut în 2018 apartamente în valoare de 28 de milioane de euro din proiectele rezidențiale aflate în administrare. Călin spune că, în acest moment, cele mai multe apartamente de vânzare, adică circa 20 de unități, mai sunt în ansamblul Poseidon Residence (fostul Blue Tower), în timp ce în proiectele Parcul Privighetorilor, Green Vista, Asmita Gardens și Doamna Ghica Plaza mai sunt de vândut ultimele locuințe. Cele cinci ansambluri rezidențiale au avut, în total, 1.700 de apartamente.

Printre proprietățile disponibile la vânzare sunt și 30 de hectare de teren în Popești-Leordeni, în cadrul unui parc logistic dezvoltat de polonezii de la MLP Group. În toamna lui 2014, o subsidiară a Alpha Bank a plătit 14,2 milioane euro pentru achiziția parcului, aflat în faliment din octombrie 2013. Proprietarii parcului datorau băncii 23,8 milioane euro. În 2017, ARES a reușit să recupereze o parte din bani prin vânzarea halei logistice și a 11 hectare de teren adiacent către compania cipriotă Helios Phoenix și încă zece hectare către francezii de la Romcarton, care au construit aici o fabrică.

„Helios Phoenix este la a treia hală construită de la momentul preluării. Avem discuții cu ei pentru vânzarea unei suprafețe suplimentare de teren, dar nu am concretizat nimic. Sunt și alți clienți interesați pentru că prețul terenului este semnificativ sub cel practicat în alte părți ale orașului. Prețul de vânzare este de 25 de euro/metru pătrat, comparativ cu 40-50 de euro/metru pătrat în nordul Bucureștiului. Poți cumpăra cu perspectiva că într-un orizont de timp de 4-5 ani se va face șoseaua de centură în sud. Deocamdată ai acces la autostrada spre Constanța și la centură, dar nu la un nivel optim“, explică Iulian Călin.

ARES este în discuții și pentru vânzarea celor două magazine Ambient, intrate în portofoliul Alpha Bank după ce retailerul de bricolaj a devenit insolvent. Fostele magazine Ambient din Bistrița și Baia Mare nu sunt promovate la vânzare și ARES nu este presată să le valorifice în contextul în care este confortabilă cu veniturile obținute din închirierea celor două proprietăți. Unitatea din Bistrița este închiriată integral, iar cea din Baia Mare are un grad de ocupare de 90%, fiind disponibil un spațiu de circa 1.000 metri pătrați.

În 2016, Alpha Bank a preluat și clădirea de birouri Cubic Center, dezvoltată de omul de afaceri Dinu Patriciu în Pipera. ARES se concentrează acum pe închirierea imobilului, aflat la un grad de ocupare de circa 40%, această proprietate nefiind de vânzare.

„Obiectivul pentru care ne-am înființat a fost să valorificăm proprietățile preluate de bancă, dar după rezultatele din ultimii ani grupul și-a schimbat optica și strategia sa este ca această divizie imobiliară să existe în continuare, să atragă clienți externi și să lucreze și pentru bancă (consutanță tehnică, supervizarea proiectelor pe care le finanțează, etc.). În acest moment, vrem să lichidăm tot stocul rezidențial și apoi să vedem dacă există oportunități. Vom acționa ca administratori de imobile, nu ca investitori în eventuale parteneriate. Nu vom face achiziții de la terți. Suntem dispuși să colaborăm pe partea de prestări servicii de property management sau intermediere. Avem o echipă internă de 12 persoane de vânzări, tehnic, financiar, cu o experiență pe circa 1.200 de apartamente vândute“, menționează directorul companiei.

Interesul investitorilor în cumpărarea de credite neperformante aflate în bilanțul instituțiilor de credit din România a persistat, valoarea brută a creanțelor neperformante care au făcut obiectul activității de cesiune fiind estimat la circa 1,01 miliarde euro în prima jumătate a anului 2018, acumulând o parte consistentă a contractelor din țările Europei Centrale și de Est (în valoare de 2,41 miliarde euro în aceeași perioadă), conform ultimului raport asupra stabilității financiare realizat de Banca Națională a României. Procesul de curățare a bilanțurilor contabile a condus la o reducere a numărului de bănci ce înregistrează rate ale creditelor neperformante superioare pragului de semnal aferent unui risc ridicat.

François Bloch, directorul general al BRD - Groupe Société Générale, a treia bancă din România după active, a declarat ieri că banca primeşte un număr mare de popriri, raportat la numărul de clienţi. „Din vreo 2,3 milioane de clienţi, am primit, anul trecut, 700.000 de cereri de poprire“, a spus Bloch în timpul unor audieri la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii a Senatului.

Astfel, BRD a primit cereri de poprire a conturilor pentru 30% dintre clienţi anul trecut. Cele mai multe dintre acestea, 418.000 de popriri, au fost trimise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), iar aproape 250.000 de popriri au provenit de la avocaţi.

„Avem un departament care face doar asta“, a subliniat Bloch, care a adăugat că în acest departament lucrează 40 de persoane, dintre care 20 se ocupă de popririle ANAF, la care se adaugă cei care se ocupă de relaţia digitală cu clienţii.

Directorul general al BRD a menţionat că, în prezent, popririle de la ANAF sunt primate în format electronic, dar „dificultatea este că sunt trimise pe toate conturile persoanei vizate de aceste înştiinţări“, spre deosebire de executorii judecătoreşti care trimit direct pe contul vizat.

„Până nu primim confirmarea de la ANAF, nu putem ridica poprirea respectivă“, a precizat Bloch.

Directorul general al BRD a subliniat că este nevoie cât mai urgent de o soluţie ca popririle să nu fie făcute pe toate conturile unei persoane şi să poată fi confirmată mai repede plata datoriilor făcută la ANAF.

Creditele nete, inclusiv creanţele din leasing, au crescut anul trecut cu 4% comparativ cu sfârşitul lui 2017, impulsionate atât de portofoliul retail, cât şi de cel corporate, la nivelul întregului grup BRD.

Creditele retail au fost mai mari cu 3,7%, graţie cererii susţinute de credite pentru locuinţe (+4,6%) şi de consum negarantate (+7%), potrivit informaţiilor transmise de bancă. Pe segmentul corporate, BRD a înregistrat creşteri la credite bancare, factoring şi leasing. Finanţarea corporate, inclusiv leasing, a crescut cu 4,6% în dinamică anuală.

Soldul creditelor nete ale BRD a ajuns anul trecut la 29 mld. lei.

BRD-SocGen a reuşit să obţină în 2018 un profit net record de 1,54 mld. lei, cel mai bun rezultat anual al băncii. Câştigul de anul trecut a fost mai mare cu 12% faţă de 2017.

Raiffeisen Bank România, în parteneriat cu TechHub Bucharest, caută persoane sau echipe care au o idee de a lansa un business în domeniul fintech, care să participe la programul educaţional Elevator Lab Bootcamp, care să-i ajute să-şi pună în practică proiectul.

Aplicaţiile pentru Elevator Lab Bootcamp sunt deschise în perioada 8 aprilie - 6 mai 2019. „Aplicanţii trebuie să fi lucrat cel puţin 6 luni în servicii financiare, bănci, asigurări sau pieţa de capital şi să aibă o idee de produs care se poate aplica în următoarele categorii: retail banking, corporate banking, pieţe de capital sau alte solutii tech destinate băncilor”, conform organizatorilor. Toate ideile înscrise în Elevator Lab Bootcamp vor trece printr-o selecţie. Câştigătorii programului vor beneficia de un training de două săptămâni în Viena, cu toate costurile incluse, în cadrul Summer Innovation School.

„Ne dorim să creştem comunitatea fintech, să descoperim acei oameni cu idei care nu au avut şansa, resursele sau contextul potrivit pentru a începe să lucreze la dezvoltarea unui business. Sperăm ca peste câţiva ani să vedem cel puţin un fintech de succes început din Elevator Lab Bootcamp 2019”, a declarat Vlad Stănilescu, chief digital officer în  Raiffeisen Bank România.

Raiffeisen Leasing, divizia de leasing a băncii cu acelaşi nume, şi-a majorat cu 24% finanţările acordate în 2018, până la aproape 119 milioane de euro, avansul fiind peste media pieţei, care, potrivit estimărilor, s-a situat la circa 14-15%. Portofoliul total al Raiffeisen Leasing a ajuns astfel la peste 200 milioane de euro, în timp ce profitul s-a situat la circa 4 milioane de euro la finalul lui 2018. Raiffeisen se situează pe locurile 3-4 în piaţa de leasing financiar. Creşterea Raiffeisen Leasing din 2018 a fost rezultatul unei reorganizări a businessului în direcţia simplificării, dar şi a strategiei de vânzare mai personale şi mai proactive, spune Bob de Man, belgianul care a preluat conducerea Raiffeisen Leasing în vara anului 2017.

„Am reorganizat puţin forţa de vânzare, am mers pe o strategie mai personală şi mai proactivă, ne-am organizat mai bine şi regional şi am implementat totodată un un sistem CRM (customer relationship management - un sistem de analiză şi de gestionare a interacţiunilor cu clienţii) care ne permite să urmărim fiecare client. Am lucrat şi în zona de produse, le-am simplificat pentru a fi mai bine înţelese de client“, explică şeful Raiffeisen Leasing.

El spune că simplificarea produselor a însemnat mai multă claritate în ceea ce priveşte documentaţia ce­rută, dar şi introducerea semnăturii electronice, Raiffeisen Leasing fiind prima companie din această piaţă care a introdus semnătura electronică.

„Clientul poate accesa de pe telefonul mobil contractul de finanţare, îl parcurge şi apoi îl semnează prin telefon. Nu mai este nevoie să vină la companie, în două minute documentul este arhivat şi securizat. Semnătura electronică a simplificat foarte mult procesul de vânzare.“

Portofoliul Raiffeisen Leasing este format în proporţie de 74% de finanţările pentru vehicule, în timp ce 26% reprezintă finanţări de echipamente (motostivuitoare, echipamente agricole, medicale). Aproximativ 97-98% din clienţii Raiffeisen Leasing sunt companii.

„Vedem creşteri ale finanţărilor pe toate zonele geografice. Bucureştiul şi zona de vest (Timişoara, Cluj, Braşov) merg bine pe transport, dar vedem o dinamică bună şi în Dobrogea, dar şi Moldova.“

Bob de Man spune că două treimi din clienţii Raiffeisen Leasing vin prin bancă, iar circa 60% din clienţii de leasing financiar se întorc pentru alte finanţări.

Pentru acest an Raiffeisen Leasing şi-a bugetat o creştere de 12-15% a finanţărilor, adică un ritm de creştere de 4-5 ori peste avansul economiei.

„Nu mă aştept să mai înregistrăm o creştere de 24% a finanţărilor 2019, dar un avans de 12-15%, adică de 4-5 ori peste estimarea de creştere economică, ar fi sănătos pentru noi“, afirmă Bob de Man.

Bob De Man a fost adus în cadrul Raiffeisen România în decembrie 2010 de către Carl Rossey, director operaţional şi membru în boardul Raiffeisen Bank România în perioada 2005-2017. Prima funcţie ocupată de Bob de Man în cadrul băncii a fost cea de director senior pe organizare şi procese. După şase luni a fost numit director executiv, iar de-a lungul anilor a avut mai multe funcţii în zona de efienticizare şi optimizare a băncii. Anterior, Bob de Man a lucrat pentru compania de consultanţă McKinsey, dar a fost şi antreprenor.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, marţi, un curs de referinţă de 4,7526 lei/euro, o creştere de 0,04% faţă de nivelul atins luni.

Luni, euro a scăzut la 4,7507 lei.

Marţi, euro a urcat la 4,7526 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4,2277 lei la 4,2157 lei.

Cursul francului elveţian a scăzut de la 4,2287 lei la 4,2198 lei.

Lira sterlină a coborât de la 5,5193 lei la 5,5144 lei.

Preţul gramului de aur a urcat de la 176,3534 lei la 176,4377 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,33%, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR).

ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Luni, indicele a scăzut la 3,32%.

Marți, indicele a urcat la 3,33%.

Totodată, indicele ROBOR la șase luni a urcat de la 3,38% la 3,39%.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în apreciere la 3,32%, de la 3,30%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Totodată, dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a urcat la 3,01%, de la 2,98%.

Postări Facebook

O.S.E. - Organizatia Studentilor Economisti, Cluj: https://www.facebook.com/osecj/posts/10157392483347268

Marius Moldovan: https://www.facebook.com/marius.moldovan.9847/posts/1846146358823206

FSEGA: https://www.facebook.com/FSEGA/posts/10157329553905962