Dacia, Banca Transilvania şi Digi sunt numele româneşti care au reuşit să îşi facă loc între brandurile de top din sectorul lor de la nivel internaţional, arată clasamentele companiei de consultanţă Brand Finance.

„Dacia este un brand emblematic şi cu norocul de a fi fost ajutat de grupul Renault să se extindă global, ceea ce îl face cel mai valoros brand românesc şi îl plasează constant în clasamentul mondial Brand Finance Auto 100. Anul trecut a ocupat locul 60, cu o valoare de 1.462 mil. dolari“, spune Mihai Bogdan, managing director Brand Finance România.

Compania lansează anual şi un clasament al celor mai puternice branduri româneşti, însă evaluarea pentru 2019 este încă în curs. Din datele pe 2018, topul celor mai valoroase branduri româneşti era condus de Dacia, singurul care depăşea un miliard de euro, urmat de eMag, Dedeman, Petrom, Digi/RCS&RDS, Banca Transilvania, Bitdefender, BRD, Electrica şi BCR.

„Clasamentul anual Brand Finance al celor mai valoroase 50 de branduri româneşti remarca anul trecut creşterea medie cu 14% a mărcilor de top – de două ori mai rapidă decât creşterea economiei în anul anterior. Este probabil ca în ediţia de acest an (care este încă în lucru) această tendinţă să se păstreze“, adaugă Mihai Bogdan.

Creşterea accelerată a valorii financiare a brandurilor românești a fost determinată atât de evoluţia bună a întregii economii, cât şi de faptul că mai multe mărci au ajuns la maturitate ca urmare a faptului că au în spate echipe de profesionişti care au pariat pe dezvoltarea lor. În acest context, alte două mărci româneşti - înfiinţate post-1989 - s-au ridicat în ultimii ani la un nivel internaţional în sectoarele respective.

„Banca Transilvania a intrat anul trecut în clasamentul Brand Finance Banking 500, iar anul acesta a urcat aproape 50 de locuri, cu o creştere impresionantă în ceea ce priveşte valoarea brandului, de plus 39%, până la 242 mil. dolari.“

În sectorul telecom, Digi / RCS&RDS figurează în clasamentul Brand Finance Telecom 300, publicat recent, pe locul 174, cu o valoare de 237 mil. dolari.

„Brandul Digi are premise de creştere în continuare, considerând prezenţa şi creşterea sa accelerată în Spania, Italia şi Ungaria“, mai precizează el.

Digi este una dintre puţinele mărci locale care au prezenţă şi vizibilitate la nivel internaţional, multe afaceri preferând să rămână ancorate în „portul“ România.

„Brandurile româneşti pot deveni vizibile internaţional atât prin ieşirea pe pieţe externe - şi sunt nume care fac deja asta, în special spre pieţele europene - dar şi prin limbajul universal al valorii financiare, care ataşează o statură vizibilă internaţional chiar şi unui brand care nu depăşeşte graniţele.“ Valoarea se vede de departe, şi este înţeleasă instantaneu în orice limbă, explică Mihai Bogdan.

Astfel, în viitorul apropiat, nu este exclus ca şi alte branduri românesti din top 10 naţional, cum ar fi eMag, Dedeman sau Bitdefender  – care au toate premisele să-şi continue ascensiuneaa – să urce în ligile globale sectoriale, conchide executivul.

• Câştigul cumulat al celor mai profitabile trei bănci - BRD, Banca Transilvania şi BCR - care sunt şi cele mai mari bănci locale după active, a reprezentat în 2018 aproape 60% din profitul întregului sistem bancar, care a ajuns la un record de circa 7 mld. lei.

• Profitul cumulat al băncilor din top 5 s-a apropiat de 80% din total l În 2017, tot BRD a fost cea mai profitabilă bancă, fiind urmată tot de Banca Transilvania şi BCR.

BRD-SocGen a fost în 2018 lider în topul celor mai mari profituri de pe piaţa bancară locală, fiind urmată de Banca Transilvania, care s-a plasat pe locul doi, cu un câştig apropiat de BCR, care a ocupat poziţia a treia în clasamentul profiturilor.

Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale după active, care sunt şi cele mai profitabile, s-a apropiat de 4 mld. lei anul trecut şi a reprezentat aproape 60% din profitul pe întreg sistemul bancar, care a ajuns la un nivel record de circa 7 mld. lei.

În 2017, tot BRD a fost cea mai profitabilă bancă, fiind urmată tot de Banca Tran­silvania şi BCR. Comparativ, pe ansamblul întregului an 2017 sistemul bancar reuşise să obţină un profit net de 5,3 mld. lei.

Pe locul patru în topul câştigurilor s-a plasat în 2018 Raiffeisen, iar următoarele poziţii au fost ocupate de ING, UniCredit, Alpha Bank şi OTP Bank.

Trei sferturi din numărul total al instituţiilor de credit prezente pe piaţa românească, respectiv 26 de bănci, au fost pe profit în 2018, în timp ce doar opt au înregistrat pierderi. Rezultatul net al instituţiilor de credit cu profit a totalizat 7,03 mld. lei, în timp ce pierderile cumulate nete ale băncilor care au încheiat anul pe minus au fost de 134,2 mil. lei, potrivit datelor de la BNR.

Câştigurile mari raportate de băncii în ultimii ani au fost susţinute atât de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor, cât şi de activitatea operaţională, portofoliile de credite noi fiind în creştere. Marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite şi creşterea veniturilor din comisioane au susţinut, de asemenea, rezultatele raportate de bănci.

Băncile au înregistrat anul trecut venituri excepţionale din eliberarea de provizioane după curăţarea bilanţurilor de credite neperformante.

Creşterea veniturilor operaţionale, controlul costurilor şi costul riscului pozitiv au ajutat BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, să obţină în 2018 un profit net record de 1,54 mld. lei, cel mai bun rezultat anual al băncii. Câştigul de anul trecut a fost mai mare cu 12% faţă de 2017. La nivelul întregului grup BRD, pro­fitul net a fost anul trecut de 1,56 mld. lei, în creştere cu 10,6% comparativ cu 2017. În anul de boom economic şi explozie a creditării 2008, BRD obţinea un profit de 1,3 mld. lei.

Banca Transilvania, care a devenit anul trecut cea mai mare bancă după active, depăşind în premieră BCR, a raportat pentru 2018 un profit net de 1,22 mld. lei, în creştere faţă de 2017, după majorarea veniturilor - în condiţiile dublării ritmului de creştere al creditării - şi ajustarea costurilor. La nivel de bancă profitul a depăşit cu 2,8% nivelul din 2017, în timp ce la nivel de grup BT avansul a fost de circa 1,2%, câştigul băncii (de 1,22 mld. lei) fiind comparabil cu cel raportat pentru întregul grup (circa 1,26 mld. lei). Rezultatul include şi cheltuielile semnificative de integrare a Bancpost, potrivit informaţiilor transmise de bancă.

Grupul BCR, care include a doua cea mai mare bancă locală după active, şi-a majorat în 2018 profitul net cu circa 80%, până la 1,2 mld. lei, reprezentând cel mai mare câştig net din ultimul deceniu înregistrat de bancă.

Pe locul patru a urcat în topul băncilor profitabile Raiffeisen Bank România, care a raportat pentru anul 2018 un profit de 881 mil. lei, cu 79% mai mult decât în 2017, în condiţiile creşterii creditării cu 19%, până la 26,7 mld. lei.

ING Bank, sucursala din România a grupului olandez cu acelaşi nume, a ocupat poziţia 5, cu un câştig net de 685 mil. lei, în creştere cu 39% comparativ cu profitul din 2017.

Locul 6 în clasamentul băncilor profitabile revine UniCredit, care a obţinut un profit de 544 mil. lei, cu o treime mai mare faţă de 2017.

Alpha Bank s-a plasat pe locul 7 în topul băncilor profitabile, cu un câştig brut de 97,7 mil. lei (20,9 mil. euro), în condiţiile creşterii creditării, a veniturilor operaţionale şi a îmbunătăţirii profilului de risc, 2018 fiind al treilea an consecutiv de profitabilitate pentru bancă, conform datelor prezentate de banca-mamă de la Atena. Profitul brut al Alpha Bank a fost în scădere cu 34,7% faţă de nivelul din 2017. Banca nu raportează şi profitul net.

La distanţă se află OTP Bank, subsidiara locală a grupului maghiar cu acelaşi nume, care a raportat pentru anul 2018 un profit net de circa 55,3 mil. lei, cu 25% peste nivelul din 2017.

CEC Bank şi Garanti Bank, care au fost în 2017 prezente în top 10 al celor mai mari bănci după active pe piaţa românească, nu au anunţat până acum rezultatele financiare pentru 2018. Iar Bancpost, de asemenea prezentă în top 10 după active, a fost preluată de Banca Transilvania.

Încrederea în economie a crescut pentru a patra lună consecutiv în martie: indicatorul Comisiei Europene este în urcare cu 0,1 puncte faţă de februarie la 102,3 puncte (maximul din ianuarie 2018).

Se evidenţiază ameliorarea încrederii în comerţul cu amănuntul, evoluţie influenţată de majorarea veniturilor populaţiei, arată într-o notă către investitori Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania. Pe de altă parte, datele INS confirmă faza de maturitate din piaţa forţei de muncă: rata de ocupare a populaţiei (20-64 ani) a scăzut la 69,5% în T4 2018 (de la 71,3% în T3) (situându-se sub nivelul ţintă din strategia Europa 2020, de 70%), iar rata şomajului a crescut de la 3,9% în T3 la 4,1% în T4.

Într-un context încă dominat de incertitudini legat de modificarea așa-numitei „taxe pe lăcomie” și a lipsei unei direcții dinspre piețele externe, investitorii de pe bursa românească au ezitat să arunce cotațiile către niveluri care să anuleze integral căderea acțiunilor de la cumpăna dintre ani. Indicele reprezentativ BET a fost cantonat în zona pragului psihologic de 8.000 de puncte, un veritabil punct de gravitație al pieței la sfârșitul acestei luni.

De 2 săptămâni bursa de la București are deschisă calea pentru atacarea unor noi maxime, mișcarea de revenire începută la debutul lunii februarie având potențialul de a șterge impactul asupra indicilor a picajului bursier antrenat de ordonanța de urgență cu prevederi-șoc pentru mediul corporativ promovată de Guvern în decembrie.

Miercuri, într-adevăr, piața a atins un nou vârf al acestui an, însă ultimele 2 sesiuni de tranzacționare ale săptămânii nu au confirmat tendința pe termen scurt. Dimpotrivă, deși perspectiva revizuirii așa-numitei „taxe pe lăcomie” a alimentat mișcarea de recuperare din ulrimele 2 luni, la publicarea proiectului de modificare investitorii au ales să vândă pe știre.

Rezultatul a fost azi o sesiune negativă. Indicele compozit BET Plus a pierdut 0,59%, iar indicele reprezentativ BET a suferit un declin de 0,61%, până la nivelul de 8.045,38 de puncte.

Timiditatea cumpărătorilor și-a spus cuvântul nu numai asupra evoluției indicilor, dar și în ceea ce privește volumele. Rulajul pieței de acțiuni a fost astăzi de numai 27,41 milioane lei (5,75 milioane euro). Neobișnuit pentru ultima perioadă, cea mai mare parte a acestei activități de tranzacționare a fost asigurată de schimburile de pe segmentul energetic.

Pe primul loc în clasamentul lichidității, cu transferuri însumând 5,39 milioane lei, s-au situat titlurile Romgaz Mediaș (SNG) care s-au depreciat cu 0,92%, până la prețul de 32,35 lei/acțiune. Declinul a fost de o amplitudine încă și mai mare, -2,19%, până la prețul de 0,3570 lei/acțiune, pentru titlurile OMV Petrom (SNP), pe fondul unor tranzacții de 4,73 milioane lei. Este un recul care a făcut ca și indicele sectorial BET-NG să subperformeze pieței, cu o scădere de 0,84%.

La același capitol, titlurile Electrica (EL) au urcat cu 0,36%, până la prețul de 11,04 lei/acțiune, pe volume echivalente cu 2,25 milioane lei. Societatea ar urma să beneficieze de ordonanța de urgență modificată care prevede o ridicare a ratei de rentabilitate a distribuitorilor și transportatorilor de energie la 6,9%, de la 5,56% anterior. La ultima cotație, randamentul net al dividendului brut de 0,73 lei/acțiune propus pentru AGA de bilanț este de 6,28%.

Titlurile bancare au avut ziua de corecție după impulsul pozitiv recent pe un o activitate de tranzacționare în declin. Astfel, pe al 2-lea rulaj al zilei, de 5,20 milioane lei, titlurile  BRD Groupe Société Générale (BRD) s-au depreciat cu 0,31%, până la prețul de 13,00 lei/acțiune, iar titlurile Băncii Transilvania (TLV) au coborât cu 1,66%, până la prețul de 2,0750 lei/acțiune, pe fondul unor schimburi de 4,13 milioane lei. Avansul celor 2 acțiuni este susținut de dividendul brut de 1,64 lei/acțiune, cu randament net de 11,98% la finalul sesiunii de azi, în cazul BRD și de remunerarea acționarilor aproape în echivalentul întregului profit net de 1,21 miliarde lei obținut anul trecut de Banca Transilvania.

Pe contrasens, titlurile Fondul Proprietatea (FP) au închis cu 0,66% peste referință, la prețul de 0,9150 lei/acțiune, pe transferuri de 1,82 milioane lei, trăgând în sus indicele fondurilor închise de investiții BET-FI, care a avut un avans de +0,20%, până la nivelul de 35.768,47 de puncte.

Pe o activitate de tranzacționare de 1,45 milioane lei, peste media obișnuită a respectivului emitent, titlurile Sphera Franchise Group (SFG) au avut o revenire de 2,06%, până a prețul de 17,35 lei/acțiune, reperezentând un declin de aproape 40% față de prețul de listare al ofertei publice derulată în noiembrie 2017 de compania care operează lanțurile de alimentație publică Pizza Hut, Pizza Hut Delivery, KFC și Taco Bell.

Campioana României la baschet masculin, CSM Oradea, a învins vineri, pe teren propriu, deţinătoarea Cupei României, U Banca Transilvania Cluj, cu scorul de 75-63 (39-37), în meci contând pentru penultima etapă din faza Top 6 a Ligii Naţionale.

Principalii marcatori ai partidei au fost Richard 20 puncte, Watson 14, pentru gazde, respectiv Dykes 14 şi Kuti 10, pentru U BT Cluj.

În urma rezultatului, U BT Cluj ocupă locul secund în clasament, cu 39 de puncte, iar CSM Oradea se află pe locul 3, cu 38.

Celelalte două meciuri ale etapei a IX-a din Top 6 se vor juca luni, între SCM Timişoara – BCMU Piteşti şi SCM Craiova – CSU Sibiu.

Ultima etapă din Top 6 programează partide în 6 aprilie.

Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) care modifică OUG nr. 114/2018 a fost publicată, vineri seara, în Monitorul Oficial. Schimbările vizează taxa pe activele băncilor, un nou indice pentru credite, noi regului în energie și o prorogare pentru administratorii Pilonului II de pensii. Ca noutate, noul indice din contractele de credit se poate aplica și contractelor in derulare cu acordul părților, prin aditional la contract, iar pentru cererile de refinanțare bancile trebuie sa raspunda in cel mult 60 zile. OUG nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost publicată vineri seara în Monitorul Oficial nr. 245, cele mai multe modificări făcându-le în OUG 114/2018.

În rest, lucrurile stau după cum erau deja cunoscute:

• Cotele taxei pe active, aplicate asupra bazei impozabile, respectiv fără numerar, creditele pentru autoritățile publice, titlurile de stat și creditele pentru programele guvernamentale (Prima Casă etc.), sunt de: 0,4% pe an, pentru bancile care deţin o cota de piaţă mai mare sau egală cu 1%; 0,2% pe an, pentru cele cu o cota de piaţă mai mică de 1%. Noile prevederi se aplică pentru taxa datorată de bănci începând cu acest an. Băncile pe pierderi nu achită noua taxa, taxa nu poate depăși profitul băncii și este deductibilă.

• Pentru anul 2019, pentru fiecare bancă, rata este redusă proporțional până la 0%, dacă se ating următoarele ținte: crește creditarea cu 8%, diminuează diferența dintre dobândă la credite și cea la depozite cu 8% și această din urmă diferență este de 4 puncte procentuale. Mai exact, taxa nu se datorează și nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situații: dacă a îndeplinit 100% ținta de creștere a creditării; sau dacă a îndeplinit 100% ținta de diminuare a marjei de dobândă, sau dacă nivelul procentual agregat al creșterii creditării și al diminuării marjei de dobândă este cel puțin 100%.

• Noul act normativ modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, începând cu data de 2 mai 2019, respectiv introduce un nou indice - se aplică creditelor acordate consumatorilor după această dată, precum și refinanțării creditelor acordate consumatorilor aflate în derulate la această dată. În plus, noul act normativ prevede că această modificare poate fi aplicată și creditelor în derulare, dacă banca și clientul ajung la o înțelegere în această privință - „cu acordul părților formalizat prin act adițional la contractul de credit”.

• „Pentru creditele acordate în monedă națională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referință pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naționale a României și reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. Indicele de referință se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor”, mai arată noile modificări.

În prezent, pentru creditele în lei se aplică marja băncii și indicele ROBOR, care reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei, astfel că este un indicator al pieței monetare, iar din anul 2010 a fost stabilit de Guvern drept referința în funcție de care să fie stabilite ratele creditelor.

Potrivit noilor prevederi, pentru creditele acordate în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă EURIBOR sau LIBOR la o anumită perioadă, în funcție de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului.

În plus, perioada pentru care se aplică un preț plafonat de 68 lei/MWh pentru gazele naturale vândute consumatorilor casnici este 1 mai 2019 - 28 februarie 2022, cu o lună mai târziu decât vechile prevederi. Iar această măsură le va fi aplicată și CET-urilor. „Diferențele de costuri de achiziții din anii 2018 și 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin prețurile practicate, se vor recupera până la data de 30 iunie 2022, conform reglementărilor ANRE”, subliniază OUG 19/2019.

Prin noul act normativ sunt scutiți de plata taxei de 2% pe cifra de afaceri CET-urile și producătorii de energie electrică pe bază de cărbune. Restul firmelor din energie și gaze naturale vor trebuie să achite o taxă majorată de 2% din cifra de afaceri anuală obținută din activitățile ce fac obiectul licențelor acordate de ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Energie).

Administratorii fondurilor de pensii Pilonul II vor avea aceleași obligații precum cele introduse în OUG nr. 114/2018, dar aceștia nu trebuie să mai aducă prima tranșă de capital suplimentar până la 30 iunie, ci pot să facă o singură plată până la finele acestui an, 31 decembrie 2019. Prin OUG nr. 114/2018, autoritățile au stabilit un capital social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii Pilonul II, echivalentul în lei, calculat și actualizat în raport cu valoarea contribuțiilor participanților de: 5% din valoarea contribuțiilor, dacă valoarea contribuțiilor este sub 100 de milioane de euro; 7% din valoarea contribuțiilor, dacă această valoare este între 100 de milioane de euro și 500 de milioane de euro; 10% din valoarea contribuțiilor, dacă valoarea depășește 500 de milioane de euro. Astfel, analizele arată că, cumulat, cei șapte administrator de fonduri Pilonul II trebuiau să majoreze capitalul social cu 800 de milioane de euro, în cursul acestui an.

Taxa pe activele financiare nete ale băncilor va fi o taxă anuală plătită semestrial, iar în 2019 primul termen de plată este 25 august, a anunţat vineri ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, la Palatul Victoria, după o şedinţă de Guvern în care au fost aprobate modificările Ordonanţei 114/2018.

"Taxa este anuală, plătită semestrial, de către instituţiile bancare, şi reprezintă produsul dintre baza de impozitare şi cota de taxare, iar suma rezultată se reduce conform celor două criterii de ajustare. 25 august este termenul de plată al taxei pe active, calculată la nivelul primului semestru, iar regularizarea taxei pe active se realizează până la 25 august inclusiv a anului viitor", a explicat ministrul Finanţelor.

Taxa pe active nu se plăteşte dacă instituţiile bancare înregistrează pierdere contabilă la sfârşitul semestrului, respectiv la sfârşitul anului pentru care se datorează taxa. De asemenea, taxa nu se plăteşte de către instituţiile bancare pentru care BNR a impus restricţii de creditare, pentru perioada în care operează restricţia, sau pentru aceste instituţii care au îndeplinit 100% ţinta de creştere a creditării sau ţinta de diminuare a marjei de dobândă sau dacă nivelul procentual agregat al creşterii creditării şi al diminuării marjei de dobândă este de cel puţin 100%.

"Dorinţa noastră este de a creşte intermedierea financiară, de a reduce costurile de refinanţare pentru populaţie la creditele în lei, acest nou indice de referinţă categoric se aplică noilor credite, se aplică contractelor în derulare atunci când se face o solicitare de refinanţare, şi se aplică şi contractelor în derulare fără cerere de refinanţare, cu acordul părţilor, pentru că aceasta este procedura legală corectă", a susţinut Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a precizat că modificările Ordonanţei 114 au acceptul Băncii Naţionale a României, iar Banca Centrală Europeană a fost informată cu privire la acest subiect.

"Pe întregul set de propuneri există acceptul, avizul Băncii Naţionale centrale, există consultarea derulată cu toţi actorii din piaţă - Asociaţia Română a Băncilor, a fost informată şi Banca Central Europeană, care nu a dat un aviz - eu am spus că am informat această bancă centrală - dar având în vedere că nu dorim, ca şi Guvern, să taxăm băncile, şi având în vedere avizul Băncii Naţionale centrale, s-a decis în Guvern să aprobăm această ordonanţă de urgenţă, ştiind foarte clar că şi avizul de la Banca Central Europeană va fi unul favorabil", a subliniat şeful de la Finanţe.

Potrivit modificărilor adoptate vineri în Guvern, dobânda pentru creditele acordate în monedă naţională va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului.

"În primul rând, referitor la indicele de referinţă ROBOR, stabilit pentru creditele cu dobândă variabilă acordate în lei, potrivit prevederilor ordonanţei Guvernului 50/2010 şi respectiv 52/2016, prin noua formulă a OUG, cu amendamentele de astăzi, nu mai există discuţii cu privire la manipularea ROBOR. Proiectul prevede înlocuirea indicelui de referinţă ROBOR din formula de calcul a dobânzilor din contractele de credit denominate în lei cu rată variabilă de dobândă cu un indicator calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare. Indicatorul propus are în vedere rata de dobândă calculată, ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară şi care se publică, pentru fiecare zi lucrătoare, pe site-ul BNR. Indicatorul respectiv va fi calculat la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice, astfel determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica pentru trimestrul următor datelor calculate", a explicat ministrul Finanţelor.

El a menţionat, de asemenea, că, începând cu data de 2 mai 2019, noul indice de referinţă se aplică exclusiv creditelor nou acordate populaţiei, precum şi refinanţării creditelor aflate în derulare.

"Va fi decizia fiecărui client care are un împrumut în lei să facă sau nu o solicitare de refinanţare, la cererile formulate pentru refinanţarea creditelor în derulare, sau pentru modificarea contractelor în derulare, instituţiile bancare răspund în termen de maxim 60 de zile de la data solicitării formulate de clienţi", a mai spus Eugen Teodorovici.

Taxa pe active financiare nete va fi aplicată în funcţie de cota de piaţă a băncilor şi va varia între 0,4% pe an, pentru instituţiile cu o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1%, şi 0,2% pe an pentru cele cu o cotă de piaţă sub 1%.

Taxa pe active se va calcula prin aplicarea cotelor prevăzute asupra bazei impozabile reprezentată de activele financiare nete ale instituţiei bancare existente în sold la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa, potrivit evidenţei contabile, din care se scad următoarele active financiare: numerarul; solduri de numerar la bănci centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; expuneri neperformante la valoare netă; titluri de datorie emise de administraţii publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; credite şi avansuri acordate administraţiilor publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; credite acordate de instituţiile de credit sectorului neguvernamental purtătoare de garanţii primite din partea administraţiei publice centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; credite acordate instituţiilor de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; depozite la instituţii de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; conturi de corespondent la instituţii de credit şi creanţe ataşate, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; operaţiuni reverse repo şi titluri luate cu împrumut, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante.

Taxa se va putea reduce cu 50% în cazul în care creşterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei este egală sau mai mare decât ţinta de creştere a creditării şi cu până la 50%, în cazul în care creşterea soldului creditelor este mai mică decât ţinta de creştere a creditării.

De asemenea, taxa se va reduce şi pentru diminuarea marjei de dobândă, respectiv cu 50%, în cazul în care marja de dobândă calculată la nivelul semestrului/anului pentru care se datorează, se situează sub nivelul marjei de referinţă a dobânzii, sau în cazul în care diminuarea marjei de dobândă este egală sau mai mare decât ţinta de diminuare a marjei de dobândă, şi cu până la 50%, în cazul în care diminuarea este sub ţinta de diminuare a marjei de dobândă, reducerea fiind calculată proporţional.

Pentru anul 2019, pentru fiecare instituţie bancară, ţinta de creştere a creditării este de plus 8%, ţinta de diminuare a marjei de dobânda este de minus 8%, iar marja de referinţă a dobânzii este de 4 puncte procentuale.

Nu sunt supuse taxei pe active instituţiile bancare care înregistrează pierdere contabilă, înainte de calculul taxei pe active, la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa.

Contribuabilii nou înfiinţaţi în cursul anului datorează taxa pe active începând cu anul următor.

Cheltuiala cu taxa pe active este cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal reglementat de titlul II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

După o perioadă de mai bine de trei luni în care au fost ţinuţi sub asediu de informaţiile venite dinspre Guvern privind măsurile din Ordonanţa de Urgenţă 114, cu impact major asupra celor mai importante domenii de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi asupra pieţei în ansamblu, investitorii de la BVB au avut pe masă, la finele săptămânii trecute, câteva elemente concrete în funcţie de care să îşi ghideze deciziile, în condiţiile în care Guvernul a adoptat, la finele săptămânii trecute, Ordonanţa prin care a mai amorţit din severitatea prevederilor şoc inlcuse în OUG 114, cele mai importante modificări fiind aplicate sectorelor bancar şi energetic, în jurul cărora practic pivotează activitatea bursei noastre.

A fost un eveniment care a venit parcă ca o confirmare a dictonului "Cumpără pe zvon şi vinde pe ştire" în condiţiile în care, de la începutul lunii februarie şi până cu o zi înainte de confirmarea oficială privind adoptarea măsurilor de modificare a OUG 114, indicele BET a trasat un raliu de 1.770 de puncte (echivalentul unei creşteri de 16,83%), parcurs alimentat parţial şi de zvonurile şi informaţiile neoficiale legate de îndulcirea prevederilor din Ordonanţă pentru ca, în chiar ziua apariţiei anunţului oficial din partea Guvernului, BET să coboare cu 49,5 puncte, echivalentul unei scăderi de 0,61%.

Referitor la modificările apărute la finele săptămânii trecute, chiar dacă reprezintă o ameliorare faţă de forma iniţială a prevederilor din Ordonanţă, brokerii activi în piaţa noastră de capital au subliniat că, instabilitatea legis­lativă din ultima perioadă lasă urme printre investitorii de la bursa noastră, fapt ce este taxat ca atare în piaţă.

Ovidiu Dumitrescu, Tradeville: "Eliminarea plafonării preţului de vânzare a gazelor din producţia internă la 68 lei/MWh pentru consumatorii industriali, poate fi catalogată drept o gură de oxigen pentru producători"

Ovidiu Dumitrescu, CFA, director general adjunct în cadrul societăţii de brokeraj Tradeville: "Măsurile de modificare a Ordonanţei 114 aprobate astăzi (n.r. vineri) de către Guvern, diminuează influenţa negativă din varianta iniţială adoptată în data de 18 decembrie 2018, ce afecta rezultatele financiare a zece emitenţi din cei şaisprezece prezenţi în indicele BET şi de asemenea, cele mai importante sectoare reprezentate la bursa de la Bucureşti. Diminuarea taxei aplicată activelor bancare de la 1,2% la 0,4%, concomitent cu reducerea ariei de aplicabilitate a acestei taxe, în sensul restrângerii categoriilor de active financiare care intră în calculul bazei impozabile, reprezintă o veste bună pentru operatorii bancari din punct de vedere al diminuării presiunii fiscale".

În ceea ce priveşte companiile din domeniul energetic, Ovidiu Dumitrescu ne-a transmis că, eliminarea plafonării preţului de vânzare a gazelor din producţia internă la 68 lei/MWh pentru consumatorii industriali, poate fi catalogată drept o gură serioasă de oxigen pentru producătorii de gaze naturale, având în vedere că aproximativ 74% din consumul naţional este realizat de consumatorii industriali.

"Astfel, se poate reduce din impactul negativ al păstrării deciziei de plafonare a preţului de vânzare a gazelor naturale către consumatorii casnici, coroborată cu o potenţială scădere a cererii de gaze naturale, dată de un mediu economic local şi regional caracterizat de incertitudine", a spus Ovidiu Dumitrescu.

Simion Tihon, Prime Transaction: "O ameliorare a măsurilor din OUG 114 era aşteptată şi, cel mai probabil, inclusă deja în preţurile de tranzacţionare"

La rândul său, Simion Tihon, broker în cadrul Prime Transaction, ne-a declarat: "Prin modificările aprobate astăzi (n.r. vineri), Guvernul a mai îmblânzit măsurile din OUG 114, în special în cazul sectorului bancar. Practic, noile taxe sunt mai mici însă, până la urmă, tot sunt taxe noi. Astfel, sectoarele vizate de Ordonanţă vor fi afectate în continuare, însă într-o măsură mai mică. În altă ordine de idei, o corecţie a OUG 114 era aşteptată şi, cel mai probabil, inclusă deja în preţurile de tranzacţionare. Prin modificările făcute, efectele negative ale OUG 114 au fost diminuate, însă instabilitatea legislativă nu are cum să nu lase urme".

Marcel Murgoci, Estinvest: "Investitorii percep actualul Guvern ca generator de instabilitate legislativă, fapt ce este taxat ca atare în piaţă"

Şi Marcel Murgoci, director de operaţiuni al casei de brokeraj Estinvest este de părere că măsurile propuse reprezintă o îmbunătăţire faţă de cele iniţiale.

Brokerul ne-a transmis: "În domeniul bancar, este clar că situaţia este mult ameliorată faţă de cea care se contura în decembrie anul trecut. Şi pentru zona de energie lucrurile s-au mai lămurit. Vedem că plafonarea preţului la 68 lei/MWh se va aplica doar consumatorilor casnici. Probabil, astfel s-a încercat evitarea unui eventual infringement din partea Comisiei Europene, pe ceea ce ar fi putut să fie considerat ajutor de stat. Dar totuşi încă sunt o serie de lucruri rămase neelucidate. De pildă, nu este încă clar dacă plafonarea preţului la gaze va intra sau nu în vigoare de la 1 aprilie".

Directorul de la Estinvest a subliniat că şi în cazul fondurilor de pensii Pilon II lucrurile s-au mai atenuat, în condiţiile în care, potrivit domniei sale, parcă există un pas înapoi făcut de Guvern în privinţa măsurilor din acest domeniu.

"Ce se ştie până acum este că s-a amânat aplicarea cerinţei de majorare de capital a administratorilor de fonduri, dar obligaţia rămâne", a spus brokerul, adăugând: "Totuşi, în continuare încă sunt neclarităţi legate de măsurile din această Ordonanţă, context în care optimismul din piaţă este moderat (n.r. vineri la ora 14). Probabil că exis­tă temeri legate de faptul că oricând ar putea apărea alte modificări. Din păcate, investitorii percep actualul Guvern ca generator de instabilitate legislativă fapt ce este taxat ca atare în piaţă".

Brokerii: "Randamentul dividendelor şi rezultatele pentru primul trimestru - principalele repere pentru investitori, pe termen scurt"

Legat de perspectivele preţurilor principalelor acţiuni de la BVB pentru următoarele două - trei luni, Simion Tihon de la Prime Transaction ne-a spus: "Pe termen scurt, evoluţia emitenţilor din BET cred că va fi dictată de randamentul dividendului şi de aşteptările privind dinamica rezultatelor financiare. Probabil că volatilitatea se va diminua, iar reacţiile vor fi determinate mai mult de factorii fundamentali. Ulterior datelor de înregistrare, probabil, piaţa va avea o perioada apatică, specifică sezonului estival, însă asta în condiţiile în care nu apar noi modificări legislative interne sau derapaje ale pieţelor internaţionale".

În opinia lui Marcel Murgoci de la Estinvest, pentru perioada următoare, investitorii trebuie să fie atenţi, în primul rând, la elemente de ordin legislativ, cu impact asupra emitenţilor cotaţi la BVB.

"Apoi, sigur că vor avea în vedere (n.r. investitorii) dividendele anunţate, care oferă randamente mult mai mari în comparaţie cu dobânzile bancare sau cu investiţiile în alte active", a spus directorul de la Estinvest, care a conchis: "Un alt element important, este dat de rezultatele pentru primul trimestru pe care le vor raporta companiile la sfârşitul lunii viitoare - începutul lui mai, când se va vedea efectiv care este impactul măsurilor din OUG asupra emitenţilor, precum şi cum demarează aceştia din punct de vedere financiar în 2019. Deocamdată, sunt câteva companii care şi-au publicat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an, iar rezultatele preconizate sunt în scădere".

La rândul său, Ovidiu Dumitrescu de la Tradeville a precizat: "Având în vedere discuţille din ultima perioadă pe marginea posibilităţii amendării OUG 114 şi reacţia pieţei de astăzi (vineri), considerăm că investitorii anticipau o posibilă modificare a Ordonanţei. De asemenea, ţinând cont că piaţa locală de capital tinde să fie puternic influenţată de dinamica dividendelor, există şanse ca evoluţia în această perioadă a anului să replice dinamica «cum-dividend - ex-dividend» a anilor trecuţi".

Sunt afirmaţii care vin în condiţiile în care propunerile privind repartizarea profitului obţinut anul trecut de principalele companii listate la BVB oferă şi în acest an tabloul unei pieţe cu dividende generoase, confirmând o caracteristică importantă a bursei noas­tre care s-a evidenţiat, în ultimul timp, prin randamente mari ale dividendelor, printre cele mai mari din lume.

În plus, în acest an, randamentul dividendelor este, în cazul unor emitenţi, mai ridicat decât cel din 2018, ca urmare a cotaţiilor mai scăzute a acţiunilor, situaţie apărută în urma căderii declanşate chiar de măsurile din Ordonanţa 114.

Analiză semnată de Cristian Pantazi, redactorul-șef al publicației. Textul integral:

OUG 114, branduită de falșii haiduci PSD-iști drept ordonanța lăcomiei, a fost castrată azi de aceiași PSD-iști, șifonați serios după confruntarea cu realitatea. Dintr-o pedeapsă exemplară la adresa mediului de afaceri, OUG 114 s-a transformat într-o biată ordonanță care pune noi taxe pentru acoperirea unui buget secătuit. Dar înfrângerea PSD în lupta dură, dusă în culise, cu companiile și cu partenerii externi are o mare încărcătură simbolică: Liviu Dragnea și-a știrbit serios din aura de învingător în orice bătălie.

Scurtă recapitulare. Forma inițială a OUG 114, din decembrie 2018, impunea băncilor o ”taxă pe lăcomie” care creștea odată cu nivelul ROBOR; cerea măriri de capital imposibile administratorilor de fonduri din Pilonul II de pensii; obliga producătorii de gaze să vândă ieftin unor industriași aleși pe sprânceană; punea o taxă generalizată de 2% din cifra de afaceri în energie; inventa o taxă pentru operatorii telecom și amenzi drastice în industrie; schimba modul de control la licitațiile pe fonduri europene.

Trei luni mai târziu, PSD s-a recunoscut înfrânt și a renunțat la cele mai multe dintre măsurile de mai sus. A fost un război de uzură început en fanfare de Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici. Ultimul susținea chiar că OUG 114 e actul normativ ”cel mai curajos și mai îndrăzneț apărut după Revoluție” – o blasfemie izvorâtă din ignoranța unui ministru care s-a îmbogăți lucrând numai la Stat.

Primele semnale de cedare au venit din ianuarie. Tăriceanu și oamenii lui din ALDE au înțeles că vor pierde controlul marilor companii de stat din Energie și au jucat pe față împotriva OUG 114. Mediul de afaceri a arătat o solidaritate fără precedent și a vorbit pe o limbă comună, indiferent dacă a fost vorba de reprezentanții capitalului străin sau autohton. Fără precedent a fost și reacția publică a mediului de business, care nu s-a sfiit să atace PSD și, indirect, pe Liviu Dragnea, asumându-și riscuri enorme.

Mugur Isărescu a atacat și el din toate pozițiile, conștient că-și joacă funcția și influența. Până și Florin Georgescu, provenit din PSD, a jucat solidar cu guvernatorul și a apărat mediul bancar luat la țintă de tripleta Dragnea – Vâlcov – Teodorovici.

Au urmat semnalele externe, tot mai apăsate și mai dure. OMV și ExxonMobil au amenințat voalat că nu investesc în Marea Neagră, iar Comisia Europeană a avertizat că OUG 114 încalcă legislația comunitară.

Unul dintre cele mai dure momente a fost telefonul primit în 11 martie de premierul Viorica Dăncilă de la Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei (ministrul de Finanțe al SUA). Comunicatul guvernului a fost lapidar și a amintit doar de ”cooperarea bilaterală în special pe dimensiunea economică”. Potrivit surselor G4Media.ro, demnitarul american a cerut regândirea OUG 114, avertizând că distruge mediul de afaceri.

Tot despre OUG 114 a fost chestionată Dăncilă și în timpul recentei vizite din SUA, unde s-a întâlnit cu marile companii americane (printre care și ExxonMobil), dar și cu secretarul american pentru Comerț, Wilbur Ross.

Aici e posibil să se fi jucat și cariera de consilier a lui Darius Vâlcov. Potrivit surselor G4Media.ro, premierul Dăncilă a cerut imperativ la partid extragerea lui Vâlcov de la Palatul Victoria, unde condamnatul în primă instanță și-a creat un pol de putere care rivalizează cu cel al Ancăi Alexandrescu. Vâlcov a devenit o mare problemă pentru Dăncilă, o reală vulnerabilitate. Nu întâmplător, el e într-un concediu prelungit în ultimele zile.

Înfrângerea în fața partenerilor a devenit o certitudine când guvernul a implorat compania de rating Standard & Poor’s să nu scadă perspectiva de rating. Zarurile fuseseră aruncate, cel puțin în privința taxei pe activele bancare.

A urmat o nouă înfrângere a guvernului, în lupta cu companiile producătoare de gaze, pe care voia să le oblige să vândă ieftin către o mână de industriași în frunte cu dublul condamnat Ioan Niculae și alți apropiați de partid. Azi, prevederea a fost îndulcită, obligația de a vinde gaze ieftine păstrându-se doar pentru consumatorii casnici. Favorizarea fățișă a unui penal precum Niculae, dar și a altor notorii clienți de partid, trebuie să-i fi speriat pe câțiva oameni cu discernământ din guvern. E posibil să fi jucat un rol și amintirea dosarelor similare de la DIICOT, cu același Ioan Niculae și alți miniștri printre inculpați.

Înfrângerea a venit și în domeniul fondurilor europene, unde Partidul și-a dorit filtre mai laxe pentru un furt mai facil. Pus în fața blocării licitațiilor din mii de proiecte, guvernul a modificat OUG 114 pe furiș, fără să anunțe explicit.

Ce a rămas după acest război între PSD și mediul de afaceri? Câteva taxe aberante, în cuantumuri mult mai mici decât cele inițiale, și impresia că PSD a călcat cu mare avânt pe-o greblă care l-a pocnit direct în frunte.

E suficient să vedeți imaginile cu Eugen Teodorovici plecând rapid din fața ziariștilor, cu capul în pământ, după ce a îndurat supliciul de a anunța el însuși marile cedări din OUG 114. Nu a mai rămas nimic din aroganța cu care în decembrie anul trecut același ministru anunța ordonanța revoluționară.

Nimic nu  mai rămas din țâfna anti-capital străin a PSD din decembrie. Căci asta era declinarea politică a OUG 114: să lanseze la apă discursul naționalist, anti-occidental, chiar înainte de alegerile europarlamentare. Narativul anti-capital străin al PSD tocmai a sucombat la impactul cu realitatea.

La nivel simbolic, așa arată acum PSD în ochii mediului de afaceri: slăbit, vulnerabil, gata să cedeze în fața unei presiuni constante și legitime. Și pentru Dragnea mai urmează un hop: marele Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, pușculița de partid pe care se chinuie de doi ani să o înființeze. Dacă va eșua încă o dată și pe tema FSDI, probabil că ratingul lui va mai scădea cu o treaptă în barometrul puterii.

PS: Un mare păcat al OUG 114 e îngroparea unei teme valide și care trebuie reluată rapid: comportamentul băncilor față de mediul privat, mai cu seamă față de IMM-uri. Dacă mediul de afaceri, sistemul bancar și guvernul nu găsesc o cale de rezolvare, criza de finanțare a antreprenorilor autohtoni va deveni pe termen scurt și mediu una acută, cu un impact serios asupra perspectivelor de dezvoltare.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) intenţionează să împrumute de la bănci în aprilie 3,62 miliarde de lei, inclusiv sumele suplimentare, cu 46,5% mai mult decât în martie şi cu 27,3% peste cea atrasă, reiese dintr-un anunţ al ministerului.

Finanţele şi-au propus pentru martie o sumă de 2,47 miliarde de lei, dar au atras 2,827 miliarde de lei, dintre care 2,727 miliarde de lei suma ţintă orientativă, potrivit datelor afişate de Banca Naţională a României (BNR).

Pentru a obţine suma vizată în aprilie, MFP a anunţat că va scoate pe piaţă titluri de stat în valoare de 400 de milioane de lei, cât în luna precedentă, printr-o singură licitaţie, care va fi organizată la data de 11 aprilie şi care va avea o maturitate de un an.

Finanţele au programate alte şapte sesiuni pentru a vinde obligaţiuni guvernamentale, cu una mai multe decât luna precedentă, iar suma totală dorită este de 3,2 miliarde de lei, cu 54,6% peste suma vizată luna trecută.

Mai exact, MFP plănuieşte să împrumute o sumă ţintă orientativă de 2,8 miliarde de lei, cu 55,55% mai mult decât cea vizată în martie, pe care să o completeze cu 420 de milioane de lei din şapte sesiuni suplimentare de oferte neconcurenţiale, un nivel, de asemenea, cu 55,55% peste cel vizat luna precedentă.

Finanţele vor organiza trei sesiuni de obligaţiuni guvernamentale de câte 500 de milioane de lei, două de câte 400 de milioane de lei, una de 300 de milioane de lei şi alta de 200 de milioane de lei, cărora le corespund unele neconcurenţiale de câte 75 de milioane de lei, 60 de milioane de lei, 45 de milioane de lei şi 30 de milioane de lei.

Statul a împrumutat în primele trei luni ale anului 7,1 miliarde de lei de la bănci și investitori, prin emisiuni de obligațiuni pe piața internă. Suma este ușor sub cea planificată, de 8,4 miliarde de lei, însă după ce luna ianuarie a fost un eșec pentru planul de împrumut al statului, din cauza ordonanței 114 (ordonanța lăcomiei), Ministerul Finanțelor a schimbat strategia, a anunțat sume mai mici și a reușit astfel, ajutat de contextul internațional, să întoarcă o majorare a dobânzilor înregistrată în principal în luna ianuarie. Guvernul și-a completat, însă, necesarul de finanțare după ce a împrumutat recent, 3 miliarde de euro printr-o emisiune de eurobonduri, aceasta fiind cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe.

Media lunară de pe piața internă, de 2,37 miliarde de lei în primele trei luni de anul acesta, este cu mult sub media pe lună de anul trecut, de 3,8 miliarde de lei. Anul trecut, statul a luat de pe piața internă, de la bănci și alți investitori, aproape 46 miliarde de lei. Împrumuturile totale ale statului s-au situat la circa 70 miliarde de lei.

De ce este important: Băncile sunt cei mai mari creditori ai statului, care împrumută anual sume mari de bani, de peste 70 de miliarde de lei anul trecut, pentru a acoperi deficitul bugetar, dar și pentru a plăti datoria care ajunge la scadență. Procesul acesta, în care statul împrumută din nou bani pentru a achita o datorie veche ajunsă la scadență, se numește rostogolire și este o practică întâlnită la multe alte state. Datoria statului nu scade, astfel, iar în timp poate ajunge să reprezinte o povară extrem de ridicată pe bugetul de stat.

La cele 7,1 miliarde de lei luate pe datorie de la bănci, Finanțele au mai adăugat și aproape 700 de milioane de lei din titluri de stat vândute direct populației în luna februarie. O sumă similară sau mai redusă ar putea fi atrasă și în martie.

La plată, însă, au ajuns în aceste trei luni datorii de aproape 12 miliarde de lei, fără a lua în calcul defcitul bugetar. Diferența dintre sumele achitate și ceea ce statul a refinanțat a fost probabil acoperită pentru o perioadă de Trezoreria Statului din lichidități pe care le are temporar la dispoziție, dar și din buffer, rezerva de valută a Ministerului Finanțelor. Rezerva de valută trebuie să se situeze la un nivel care să acopere circa 4 luni din necesarul brut de finanțare. Pentru anul trecut, când necesarul brut de finanțare a fost de 74 miliarde de euro, rezerva de valuta trebuia să se situeze la 5,2 miliarde de euro, echivalentul a 24,7 miliarde de lei.

Spre finalul lunii martie, Guvernul a ieșit pe piețele externe, de unde a împrumutat 3 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 7, 15 și 30 de ani, aceasta fiind cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe. Investitorii au subscris, în total, peste 7,2 miliarde de euro, cererea pentru obligațiunile României fiind foarte ridicată, în contextul unui climat extern favorabil, cu un interes ridicat al investitorilor pentru datoria unor state ca România.

De pe piețele externe, statul a împrumutat anul trecut 3,75 miliarde de euro (17,42 miliarde lei) și 1,2 miliarde de dolari (4,9 miliarde lei). În octombrie, România a împrumutat 1,75 miliarde de euro, prin două emisiuni de eurobonduri, după 2 miliarde de euro în februarie, și 1,2 miliarde de dolari în iunie.

Împrumutul de 3 miliarde de euro atras recent de Guvern "are cel mai mare cost din istoria României", dobânda fiind de aproximativ 2,2 miliarde de euro, a afirmat, duminică, într-o conferinţă de presă, preşedintele Pro România, Victor Ponta.

El a vorbit despre împrumutul "de 3 miliarde de euro pe care Guvernul, Ministerul de Finanţe l-a luat într-o singură zi".

"Pe lângă valoarea sumei, cu siguranţă este cel mai mare împrumut luat într-o singură zi de România, 3 miliarde de euro, este cel mai lung termen, de 30 de ani, şi are cel mai mare cost din istoria României, azi când vorbim o să plătim o dobândă de 2,2 miliarde pe parcursul creditului", a spus el.

Totodată, liderul Pro România a afirmat că respectivul credit a fost luat pentru "cheltuieli curente".

"Dacă acest credit se lua pentru o investiţie, este un împrumut pe care eu l-aş fi lăudat. Din păcate, după cum ştiţi, cei 3 miliarde sunt pentru cheltuieli curente, adică pensii, salarii şi alte cheltuieli... se duc, nu rămâne nimic în urma lor. Rămâne doar o datorie de 5,2 miliarde pe care trebuie să o plătim cu toţii", a punctat Ponta.

El a afirmat că, dacă un asemenea credit ar fi fost făcut pentru un proiect anume, România s-ar fi putut împrumuta de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

"Dacă am fi avut un proiect pentru care ceream banii, am fi putut să ne împrumutăm de la instituţiile financiare internaţionale, de la BEI, de la BERD, cu dobândă la jumătate, poate mai puţin de jumătate. Dar dacă n-ai proiecte, te duci, iei de la bănci, băncile îţi dau şi îţi iau o dobândă uriaşă. Ne-am împrumutat 3 miliarde, dăm 5 miliarde înapoi şi nu facem nimic cu banii", a spus Ponta.

Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat miercuri 3 miliarde de euro în urma lansării unor noi serii de obligaţiuni în programul-cadru de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes". Conform Ordinului publicat în Monitorul Oficial, emisiunea a fost administrată de către Citigroup Global Markets Limted, Erste Group Bank AG, ING Bank N.V, JP Morgan Securities plc şi Societe Generale. Suma aferentă emisiunii va fi utilizată pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea şi rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale.

Dobânda la care se împrumută guvernul României pe piețele externe este mai mare decât cea la care se împrumută un cetățean obișnuit, ceea ce înseamnă că Bucureștiul nu se bucură de încredere și oferă mai puține garanții decât o persoană fizică ce face un credit ipotecar, a declarat la Digi24 fostul premier Dacian Cioloș vorbind despre recentul împrumut de 3 miliarde de euro făcut într-o singură zi. Ministrul de finanțe, Eugen Teodorovici, a explicat zilele trecute că dimpotrivă, împrumutul a fost făcut în condiții foarte avantajoase, pentru că România se bucură de încredere pe termen lung, dar a fost contrazis de opoziție, în special de senatorul liberal Florin Cîțu.

„Cine cunoaște cum funcționează sistemul bancar înțelege că dobânda e un efect, nu e o cauză. Un efect al încrederii pe care o are guvernul, al stabilității politicilor publice, al sănătății economiei. Dobând asta reflectă. Cu atât e mai scăzută dobânda cu cât încrederea în politicile economice e mai mare, încrederea în economie. Cu cât încrederea e mai mică, dobânda e mai mare. Uitați cât plătește guvernul României dobândă ca să se împrumute pe piețele externe. Plătește mai mult decât un cetățean german, francez sau ceh care se duce la bancă să facă împrumut. Înseamnă că guvernul României are mai puţină credibilitate şi oferă mai puține garanții decât un cetățean simplu care se duce să facă un credit ipotecar”, a comentat, vineri seara, la Digi24, președintele PLUS, Dacian Cioloș.

Fostul premier spune că nivelul dobânzii la care se împrumută acum România este dublu față de cel al dobânzii la care se împrumută țările vecine. „E dobânda cea mai mare pe care o plătește o țară din această zonă europeană, pentru că încrederea în guvernul României, în fiabilitatea politicilor sale și în capacitatea de a rambursa e mică”, a explicat Dacian Cioloș. 

„Când ai o dobândă dublă față de țările din jur, normal că vii să iei bani. La 1,3 miliarde de euro împrumutaţi pe 30 de ani România va plăti 3 miliarde de euro. Generaţiile care vin vor plăti 3 miliarde de euro. La acești bani, nu mai e vorba de încredere, ci de un business pentru cei care împrumută Guvernul României. Nu sunt 3 miliarde pe 30 de ani, sunt până la 30 de ani. Din ce am înțeles, e vorba de 1,3 miliarde pe 30 de ani și costul total al creditului va fi de 3 miliarde. Vom plăti 1,7 de miliarde de euro în plus faţă ce ce cheltuim acum, în 30 de ani. Vor plăti generațiile care vin”, a arătat liderul PLUS.

De ce a acceptat guvernul o asemenea dobândă? Pentru că nu poate obține dobândă mai mică, susține Dacian Cioloș, care nu este deloc optimist.

Dacian Cioloș acuză PSD de mentalitate comunistă

„După modul cum guvernează PSD, mă îndoiesc că lucrurile ar putea evolua într-un sens pozitiv. Ei au nevoie de bani acum. Ați văzut cât au întârziat realizarea bugetului, ca să caute noi surse de finanțare sau să mai umble la cifre, ca să mențină credibilitatea pe linie de plutire. Dar nu prea le-a ieșit. Au nevoie de bani. Economia nefuncționând, neavând investiții, nu folosim fondurile europene, nu se fac autostrăzi, nu mai vin investitorii să dezvolte afaceri aici, trebuie să aduni banii de undeva! Dacă nu poți aduna taxând economia, vedeți ce fac, suprataxează băncile”, a declarat Dacian Cioloș referindu-se la Ordonanța 114.

Fostul premier critică dur guvernul, pe care îl acuză de incompetență și politizare.

„Au vrut să taxeze sistemul energetic. Au eliminat, până la urmă. Aici o să vedeți reacțiile altora, inclusiv ale Comisiei Europene, pentru că creezi un dezechilibru pe piață. Dar ei nu înțeleg logica asta de piață, pentru că ei sunt obișnuiți să decidă ei care e prețul, cine poate fi condamnat, cine nu, rezultatul alegerilor...Ei sunt obișnuiți să decidă asta din birou și din pix. Nu știu ce înseamnă competiție transparentă, să fii mai bun prin profesionalism și competență. La ei nu există competență în guvern. Există susținere politică. Poți să fii șofer la Consiliul Județean și să devii ministru pentru că ai susținere politică. Atât au înțeles din democrație”, a spus Dacian Cioloș.

În opinia sa, Ordonanța 114 ar trebui să dispară complet, pentru că e „un accident”, nu va ajuta cu nimic românii și aruncă în aer încrederea investitorilor în stat. „Mediul de afaceri și investitorii, fără predictibilitate, nu vin să investească. Dacă nu se fac investiții, nu se creează locuri de muncă”, a subliniat liderul PLUS.

El acuză PSD de „mentalitate comunistă, de economie planificată, unde din biroul șefului de la partid decizi care e prețul, care e costul de producție, că așa se făcea înainte de '89”.

Senatul are pe ordinea de zi a plenului de luni, care va începe la ora 16.00, proiectul inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae care prevede ca Banca Națională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv aproape 56 de tone de aur. Inițativa care modifică articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României a fost înregistrată la data de 27 februarie, în procedură de urgență, la Senat. Proiectul are aviz favorabil de la Comisia juridică și raport de admitere cu amendamente de la Comisia buget-finanțe.

Raportul favorabil la propunerea legislativă include un amendament admis formulat de senatorul PNL Florin Cîțu, inițiativa fiind modificată după cum urmează:

„(1) Banca Națională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea și riscul specific activelor externe, stabilește și menține rezerve internaționale, în astfel de condiții încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente:

a) aur deținut în tezaur în țară sau depozitat în străinătate;

b) active externe, sub formă de bancnote și monede sau disponibil în conturi la bănci sau la alte instituții financiare în străinătate, exprimate în acele monede și deținute în acele țări, pe care le stabilește Banca Națională a României;

c) orice alte active de rezervă, recunoscute pe plan internațional, inclusiv dreptul de a efectual cumpărături de la Fondul Monetar Internațional în cadrul tranșei de rezervă, precum și deținerile de drepturi speciale de tragere;

d) cambii (act prin care cel care semnează se obligă să plătească, necondiționat, la un anumit termen și într-un anume loc, o sumă de bani, definiție DEX, – n.r.), cecuri, bilete de ordin, precum și obligațiuni și alte valori mobiliare, negociabile sau nu, emise sau garantate de persoane juridice nerezidente, clasificate în primele categorii de către agențiile de apreciere a riscurilor, recunoscute pe plan internațional, exprimate și plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Națională a României;

e) bonuri de tezaur, obligațiuni și alte titluri de stat, emise sau garantate de guverne străine sau de instituții financiare interguvernamentale, negociabile sau nu, exprimate și plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Națională a României.

(2) Banca Națională a României urmărește menținerea rezervelor internaționale la un nivel adecvat tranzacțiilor externe ale României”, potrivit raportului de admitere al Comisiei pentru buget care va fi votat luni de Senat.

De asemenea, amendamentul liberalului a introdus un termen de 20 de zile în care BNR să prezinte Guvernului și Legislativului un raport privind situația rezervelor internaționale, dacă există pericolul diminuării acestora. Raportul va include și cauzele reducerii rezervelor internaționale și recomandările BNR pentru Executiv.

Art. 30 (3) Dacă există pericolul diminuării rezervelor internaționale, până la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului, precum și în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Națională a României prezintă Parlamentului și Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situația rezervelor internaționale și cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conține recomandările BNR privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situației”, conform sursei citate.

Amendamentul senatorului PNL prevede și introducerea unui nou alineat la art. 30 al Legii care stipulează că: „(4) Din rezerva constituită, BNR poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obținerii de venituri. Depozitele de aur constituite de BNR în străinătate nu pot depăși 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”.

Inițiativa legislativă a președintelui Camerei Deputaților Liviu Dragnea și a senatorului PSD Șerban Nicolae va fi votată de Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera.

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaționale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme și 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaționale ale țării. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeșai din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operațiuni care vizează aurul României.

Față de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.

După toate probabilităţile, banca centrală nu va modifica în şedinţa din 2 aprilie nici dobânda de referinţă, nici nivelul rezervelor băncilor comerciale la BNR şi nici coridorul de referinţă, în ciuda reaprinderii preocupărilor pentru evoluţia inflaţiei, în opinia lui Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank. După părerea acestuia, BNR ar putea utiliza pe întreg parcursul anului 2019 un management strict al lichidităţilor din piaţă, iar dobânzile interbancare vor rămâne totuşi peste nivelul ratei dobânzii de politică monetară, mai aproape de limita superioară a ratei dobânzii Lombard, aflată în prezent 3,5%.

"Cred că este posibil să nu se modifice nimic în şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe probleme de politică monetară din 2 aprilie 2019. Deşi evoluţia inflaţiei a redevenit o preocupare, noi (n.r.-Raiffeisen Bank) ne-am modificat deja prognoza privind rata inflaţiei pentru sfârşitul anului în sus, până la 3,7%, nu cred că BNR va modifica rata dobânzii cheie", a declarat Ionuţ Dumitru. El a precizat că toţi cei trei indicatori folosiţi de banca centrală pentru a asigura stabilitatea preţurilor ar putea rămâne nemodificaţi după şedinţa de marţi.

În schimb, dacă dobânda BNR ar putea rămâne nemodificată tot anul 2019, implicit şi coridorul de refrinţă (dobânda acordată de BNR la creditele şi depozitele constituite de bănci la banca centrală), iar de rezervele minime obligatorii este puţin probabil să se atingă momentan, Banca naţională va utiliza probabil un control strict al lichidităţilor pe piaţa monetară. În acest context, cursul de schimb rămâne în continuare sub presiuni de depreciere. "În acest context, dobânzile în piaţa interbancară vor fi uşor mai ridicate, oricum mai mari decât rata dobâzii de politică monetară, situându-se de preferinţă la limita superioară a dobânzii la facilitatea de credit oferită de BNR pentru bănci", a precizat Dumitru. Nivelul acesteia este în prezent de 3,5%, iar tranzacţiile din piaţa interbancară la dobânzi cuprinse între 3,45% şi 3,53% în funcţie de scadenţe.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a menţinut la ultima şedinţă din februarie rata dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an. Totodată, BNR a decis menținerea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Nivelul dobânzii cheie nu a mai fost majorat din 7 mai 2018 când BNR a operat a treia creştere consecutivă de dobândă din 2018 de la 2,25% la 2,5%.

Banca Naţională a României va lansa, începând din 1 aprilie, în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 100 de ani de la adoptarea calendarului gregorian de către România.

Potrivit unui comunicat al băncii centrale, aversul monedei prezintă portretele şi numele regelui Ferdinand I (în dreapta) şi prim-ministrului Ion I.C. Brătianu (în stânga), în vremea cărora România a adoptat calendarul gregorian, două citate din actul normativ: ,,Se aprobă de Noi adoptarea calendarului Gregorian.' şi ,,Ziua de 1 Aprilie 1919 devine 14 Aprilie 1919.', titulatura actului normativ ,,Decret-Lege 1053/1919', inscripţia în arc de cerc 'ROMANIA', valoarea nominală '10 LEI', stema României şi anul de emisiune '2019'.

Reversul monedei redă reprezentarea unui ceas astronomic şi inscripţia circulară '100 DE ANI DE LA ADOPTAREA CALENDARULUI GREGORIAN'.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de 300 monede din argint.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare este de 350,00 lei.

Monedele din argint cu tema 100 de ani de la adoptarea calendarului gregorian de către România au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

De ce are România nevoie azi şi mâine? Ce-i lipseşte ţării ăsteia ca să fie o ţară „normală“? De ce pleacă oamenii de aici de crezi că ţara este în război?

Desigur că întrebarea „mai are România nevoie de economie de piaţă“ include în ea toate valenţele comediei. Dar comedia ascunde în ea, deseori, multă dramă. Nu se întâlnesc oameni serioşi să vorbească despre ceea ce nu ar exista. Şi dacă te întrebi, la 30 de ani distanţă de la căderea comunismului şi de la colapsul economiei centralizate, dacă România are nevoie de „economie de piaţă“, înseamnă că ţara are o problemă serioasă.

„Economia de piaţă“ este un eufemism, iar în spatele sintagmei se ascunde un cuvând mai dur, „capitalism“ pe numele lui, spune Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

Abia de aici poate porni o discuţie.

Societăţile se aranjează pornind chiar de la modul în care ele sunt construite. De la raportul omului mărunt cu statul atotputernic.

În urmă cu 30 de ani, România a renunţat la „statul atotputernic“ în favoarea economiei libere pentru că dovada prosperităţii unui stat liberal s-a văzut şi aici în „societatea închisă“, cum o numeşte Popper.

De ce întrebarea, prin urmare, „mai are nevoie România de o economie de piaţă“?

Pentru că abia născutului stat liberal încep să-i tremure genunchii, sugerează Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

„Societatea deschisă“, „economia de piaţă“ sau „capitalism“, cum doreşte fiecare să numească acest set de regului, are nevoie de libertăţi – în limitele convenite de membrii societăţii. Dar, spune Pogonaru, mediul de afaceri în România este bulversat azi de iniţiative legislative, care vin de nicăieri şi împing economia spre nicăieri. De aceea întrebarea care şi ea pare că vine de niciunde: mai are România nevoie de o economie de piaţă? De o societate deschisă, de capitalism?

La finalul săptămânii trecute AOAR împreună cu New Europe College şi ZF au iniţiat o platformă de discuţii despre consecinţele schimbării modelului economic de dezvoltare al României. Într-o primă întâlnire, peste 50 de oameni de business au încercat să răspundă la întrebări pe care şi alţii din lumea cu tradiţie democratică - Franţa de astăzi, de pildă - şi le pun zi de zi: Ce vrem, de fapt?

De ce are România nevoie azi şi mâine? Ce-i lipseşte ţării ăsteia ca să fie o ţară „normală“? De ce pleacă oamenii de aici de crezi că ţara este în război?

Răspunsul la câteva întrebări ar fi esenţial, crede Florin Pogonaru. În primul rând, dacă modelul economic bazat pe forţa de muncă ieftină mai este sau nu valabil. Apoi: de ce creşterea economică nu se traduce în creştere a nivelului de trai şi reducerea decalajelor de dezvoltare regională? În plus: de ce companiile româneşti nu s-au putut dezvolta la nivel comparabil cu cele cu capital naţional din alte ţări din Est?

Şi unde este statul în această poveste?

„Problema noastră este dacă nu ne prăbuşim sub greutatea unui stat foarte scump, şi ce se va întâmpla când acest stat extrem de scump nu îşi mai asumă nimic. Trebuie să vedem ce se întâmplă cu acest stat şi să ne gândim dacă va exista un moment de implozie de revoluţie. Până să avem o revoluţie în privinţa pieţei ne paşte o revoluţie în privinţa greutăţii cu care statul apasă pe societate“, a spus Pogonaru întâlnirea de la finalul săptămânii trecute.

Gabriel Biriş, avocat de business, a fost de părere că dialogul este cel care poate evita căderea statului în derivă. „Populismul aşa cum se exprimă astăzi este cel mai mare pericol şi nu doar la adresa economiei de piaţă. Ce e populismul? E corupţie inversă. Este foarte tentant pentru oricine să primească fără să muncească.“

Oricât de nemulţumiţi am fi, România a făcut paşi uriaşi spre ceea ce bunicii noştri îşi imaginau ca ideal. Şi tocmai acest lucru trebuie să ne ambiţioneze şi mai mult, au arătat Dragoş Neacşu, CEO Erste Asset Management, cât şi Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank România.

Dragoş Neacşu: „Am intrat în NATO, apoi avem intrarea în Uniunea Europeană un deceniu mai târziu. Ce facem mai departe? Haide să intrăm în OECD, să fim mai nemţi, mai elveţieni. Până să devină prioiect de ţară, o idee trebuie să devină proiect de generaţie“.

Steven van Groningen: „Dacă vorbim de viitor trebuie să vorbim despre ambiţie. Ce vrem? Vorbim de un plan de ţară, să ajungem unde cu el? Să facem ce? Cum creăm prosperitate? Ce fel de prosperitate şi pentru cine? Bazat pe ce? Aud des despre potenţial, dar e inutil. Trebuie să vorbim despre ambiţie, să ne dăm seama ce societate vrem să fim, cum adresăm problemele de incluziune, şi atunci principiile de piaţă ne ajută“.

Indiferent de ce credem fiecare, nu poate exista o soluţie fără dialog, a spus la final Andrei Pleşu, gazda întâlnirii: „Faptul că această discuţie a durat mai mult decât programasem mă face optimist. Există o nevoie reală de dezbatere. Eu personal am avut foarte mult de profitat de pe urma acestor intervenţii. Am avut mai mult de câştigat decât în unele conversaţii cu colegii mei de breaslă. Ce bine ar fi ca asemenea dezbateri să fie publice, să fie la televizor. Tema esenţială este dialogul“.

Florin Pogonaru, preşedinte AOAR:

• Nu vreau să fiu dramatic, dar mă întreb. Nu riscăm oare să ne prăbuşim sub greutatea unui stat foarte scump? Şi ce se va întâmpla când acest stat extrem de scump care nu îşi mai asumă nimic se va prăbuşi peste noi? Judecata noastră limpede asta trebuie să fie: ne gândim la revoluţii, dar nu ne temem de o implozie a statulul? Până să avem o revoluţie în privinţa pieţei ne paşte o revoluţie în privinţa greutăţii cu care statul apasă pe societate.

• Vă lansez următoarea provocare. Noi ca oameni de afaceri români ştim să ne apărăm economia de piaţă? Avem suficient spirit „animalic“ pentru a ne lupta pentru economia noastră de piaţă? Vă spuneam câteva chestiuni ale ecosistemului românesc care ne trag înapoi. Trebuie abordat foarte echilibrat raportul cu multinaţionalele, buncărele ăstea de export. Lanţurile foarte scurte de creare a valorii – astea cât sunt ele.

• Un sondaj făcut de curând în rândul tineretului constată că singura formă de activism a tineretului este protestul. A mai rezultat că tineretul exprimă tendinţe de dreapta, dar crede cu fermitate că guvernul trebuie să intre în societate şi în business şi să preia businessul pentru a-l face mai echitabil. Tinerii cred că guvernul şi statul trebuie să intervină în societate pentru redistribuirea valorilor şi atenuarea inechităţilor.

• În mod cert societatea românească, nu doar mediul de business, este într-un punct de inflexiune, avem mari întrebări despre ce ni se întâmplă şi unde ajungem şi aceste întrebări nu îşi găsesc răspuns.

Andrei Pleşu, New Europe College:

• Suntem la un institut de studii avansate născut acum 25 de ani. Mă mir că a rezistat. Orice an în plus al unei instituţii, mai ales a uneia independente e un mare succes. Sper să găsim soluţii şi pentru încă vreo 2-3 ani măcar. E un institut pe care l-am făcut cu ajutorul a două ţări: Germania – după ce am terminat mandatul de la cultură am fost la un institut asemănător din Berlin şi văzând cum merg lucrurile mi-am da seama ce bun ar fi un asemenea institut în România. Dar nu am crezut decât foarte târziu că e posibil. Dar a fost posibil. Nu cred că vom face ceva dacă nu atacăm imposibilul. Posibilul se dovedeşte ermetic. A doua ţara este Elveţia. Fundaţii germane, elveţiene au pus umărul şi am trăit de la un an la altul.

• Lumea publică se împarte în două mari categorii: pe de o parte intelectualii umanişti – autointitulaţii elitişti, care nu au contacte suficiente cu oamenii din lumea afacerilor şi care uneori au o distanţă de turn de fildeş în raport cu acestă lume. Dar şi de cealaltă parte există ideea că cei care fac săpături, cărţi de acum 3.000 de ani, nu mai sunt de actualitate. Spre surprinderea mea, am cunoscut nenumăraţi intelectuali umanişti cu neaşteptat spirit pragmatic.

• Avem nevoie să colaborăm şi menţionez şi faptul că din partea instituţiilor de business trebuie să începem să integrăm şi ideea că a finanţa, a sprijini activităţi de ordinul cercetării este un sport de imagine. Fundaţia Volkswagen din Germania care ne-a ajutat enorm nu sprijină doar cauciucuri şi cutii de viteze. E important să ne simţim integraţi în acelaşi spaţiu de cultură şi civilizaţie. Trebuie să dialogăm.

• Un exemplu bun ar fi Marea Britanie. Care are un tip de legiferare în care sponsorul unei anumite instituţii provoacă automat din partea statului o contribuţie echivalentă. E un fel de cofinanţare în care statul e stimulat să intervină dacă există interes pentru asta.

• Dialogul nu funcţionează dacă stau faţă în faţă oameni cu convingeri de beton. Dacă ai convingeri de beton nu poţi dialoga pentru că fiecare o ţine pe a lui şi pleacă încântat că iar a avut dreptate.

Gabriel Biriş, casa de avocatură, Biriş Goran:

• Populismul aşa cum se exprimă astăzi este cel mai mare pericol şi nu doar la adresa economiei de piaţă. Ce e populismul? E „corupţie inversă”. Este foarte tentant pentru oricine să primească fără să muncească. Cred că este foarte important să explicăm că nu se poate să aştepţi prosperitate fără muncă. Nu există aşa ceva. Nicăieri în lume prosperitatea fără muncă nu merge, iar dacă există se numeşte jaf.

• Când eram secretar de stat în Ministerul Finanţelor, încercam să înţeleg ce anume a generat nişte probleme şi interlocutorul meu îmi spune „luaţi-o mai încet pentru că acum sunteţi pe cealaltă parte a baricadei“. Ce e aia baricadă? Suntem la război? Conceptul ăesta de baricadă trebuie să ne iasă din minte. Trebuie să facem punţi nu baricade. Şi oamenilor din business şi angajaţilor, funcţionarilor, politicienilor, tuturor ne va fi mai bine când ne vom concentra să facem punţi nu baricade.

Sergiu Manea, CEO al BCR:

• Ar trebui să ne coordonăm şi să producem mai mult „creier“ decât poate consuma Occidentul, pentru că este clar că noi nu vom putea crea infrastructură şi calitate a vieţii suficient de rapid încât să oprim migraţia.

• Inovaţia are nevoie de context. Faptul că avem mii de ingineri care scriu cod pentru Amazon sau Google asta nu înseamnă că noi am creat cadrul de inovaţie. Faptul că stilul de management din companii este acelaşi de după revoluţia industrială nu încurajează inovaţia.

• Se întâmplă trei lucruri mari acum. În primul rând, polarizarea profiturilor către tehnologie; apoi intrăm într-o nouă fază a disputei SUA-China, iar punctul trei este polarizarea oamenilor în interiorul statelor naţionale. De ce creşterea economică nu se transferă la nivelul de trai în masă – este esenţială întrebarea. În lipsă de soluţii intrăm în noua zonă de naţional-populism pentru că oferă identitate, aceasta fiind mai bună decât pâinea câteodată. Toate trei se întâmplă în contextul în care economia mondială nu a fost niciodată într-o stare mai bună. Ca în filmele lui Truffaut, ceva e greşit. Ce?

• Una dintre cele mai mari vulnerabilităţi în modelul prosperităţii româneşti stă în lipsa de încredere în societate. Avem şi un capital social negativ. Încrederea în societate este joasă.

Dragoş Neacşu, CEO Erste Asset Management:

• Am intrat în NATO apoi în Uniunea Europeană. Ce facem mai departe? Haide să intrăm în OECD, să fim mai nemţi, mai elveţieni. Până să devină prioiect de ţară, o idee trebuie să devină proiect de generaţie.

• Marea schimbare la noi pe 15-20 de ani trebuie să fie să ieşim din această paradigmă „din primăvară până-n toamnă” şi să facem ce ne dorim şi noi, proiecte, bugete multi-anuale. Să intrăm şi noi într-un club unde ideile se rostesc firesc, să intrăm în acele working group-uri.

• Pentru a avea capitalism şi peste 20 de ani, fără a avea acordul tinerilor nu avem nicio şansă. Demografia nu ne ajută, este implacabilă şi ne arată că în 20 de ani vom fi mai puţini şi probabil şi mai trişti. Dacă nu facem ceva. Politici publice, nu măsuri din primăvară până în toamnă. Trebuie să avem acea politică a dialogului şi acel cadru aşezat.

Călin Fusu, fondator BestJobs şi Neogen:

• Eu sunt puţin mai optimist şi cred că crescând salariile facem bine şi aducem oamenii înapoi, deci m-aş poziţiona pe partea aceasta. Cred că toţi putem creşte salariile şi ar fi foarte bine. Cred că problema Europei va fi conflictul dintre elitele naţionale care trag împotriva integrării.

• Cred că românii merită mai mult, nu România ca ţară. Eu privesc Europa ca pe o ţară, iar în acest ansamblu România este un judeţ. Ne putem face planuri, nu este rău, dar suntem doar un judeţ.

Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank România:

• Dacă vorbim de viitor trebuie să vorbim despre ambiţie. Ce vrem? Vorbim de un plan de ţară, să ajungem unde cu el? Să facem ce? Cum creăm prosperitate? Ce fel de prosperitate şi pentru cine? Bazat pe ce?

• Aud des despre potenţial, dar e inutil. Trebuie să vorbim despre ambiţie, să ne dăm seama ce societate vrem să fim, cum adresăm problemele de incluziune, şi atunci principiile de piaţă ne ajută. Vrem să fim competitivi? Cum suntem? Pe forţa de muncă? Nu. Nu facem competiţie prin preţ.

• România este a 7-a ţară din UE ca teritoriu şi populaţie, iar în 20 de ani poate nu putem ajunge pe locul 7 din punct de vedere economic, dar poate ajungem măcar pe locul 9.

Adrian Vasilescu, consilier BNR:

• Dacă mai avem nevoie de economie de piaţă? Întrebarea este bună şi răspunsul este greu. Pentru economia de piaţă trebuie să ne uităm în istorie. Istoria ne învaţă că piaţa este un fenomen natural şi orice încercări de a devia de la acest concept înseamnă de fapt încercări de a întoarce spatele realităţii şi de a fugi de singurul factor de progres pe care omenirea l-a arătat timp de 500 de ani. Ne ascundem capitalismul după economia de piaţă.

Andrei Pogonaru, director Veranda Mall:

• Eu cred că cine nu este socialist înainte de 25 de ani nu are inimă, şi cine nu e capitalist după 25 de ani nu are creier. Eu am crescut cu idei destul de dramatice despre ce înseamnă socialism, dar am crescut cu ideea asta despre lanţurile industriale româneşti aproape magice. Ori erau ceva incredibil, dar în acelaşi timp rău, ori ceva complet uitat la care nu se mai poate ajunge.

• Pentru mine viitorul este unul optimist, unde este loc pentru toată lumea. La Veranda sunt 120 de magazine, iar fiecare magazin reprezintă un antreprenor. Unii au succes, alţii nu au. Te uiţi la nivelul fiecărei companii, fiecare are o poveste, îşi caută unde să obţină monopol sau nu. Lucrurile sunt mai dinamice şi mai optimiste. România are un avantaj natural – nu neapărat unul clar – sunt mii de oameni care lucrează fiecare în direcţiile lui şi trag spre un viitor mai bun.

Dan Şucu, proprietar Mobexpert:

• Eu nu am nicio îndoială că putem transforma „produs în România” în „creat în România”. Nu suntem singurii care o facem. De o lungă perioadă de timp chiar şi China este mult mai avansată decât credem mulţi dintre noi.

• Orice problemă dificilă se sparge în zeci de mii de probleme mici rezolvate una după alta. Nu am niciun fel de încredere într-un program de ţară, el trebuie format din mii şi mii de proiecte mici.

• Problema este în curtea decidenţilor poltici care se perfecţionează din ce în ce mai organizat, dar o perfecţionare greşită într-o direcţie greşită.

• Noi vrem să fidelizăm clientul, să fim mai buni, să dăm un produs mai bun. Asta e fidelizare şi cred că facem foarte bine. Politicienii îşi fidelizează alegătorii prin subordonare, nu prin servire. Nu am o problemă cu plata taxelor, ci ce se întâmplă cu taxele mele. Am o problemă cu faptul că banii mei sunt acolo să transforme din ce în ce mai mulţi oameni în oameni dependenţi.

Radu Timiş, proprietarul Cris-Tim:

• Nu ne putem compara cu olandezii care au sute de ani de democraţie.

• Am făcut un experiment într-o fabrică de-a noastră cu 1.000 de angajaţi. Le-am promis că dacă zâmbesc unul la altul în fabrică le dau duminica o sticlă de vin. Şi toată atmosfera s-a schimbat, este incredibil.

• Viitorul este extraordinar, dar la nivel de familie şi de companie. Nu ştim dacă Europa va exista sau nu, dar e clar că familiile vor exista.

• Ce facem cu multinaţionalele? Eu în domeniul cărnii au vrut acum 3 ani să mă cumpere un mexican, şi apoi un chinez care avea afaceri de 11 miliarde de dolari. În 3 ani unul a crescut la afaceri de 17 miliarde dolari şi altul la 23 miliarde dolari. În 3-4 ani au făcut nişte achiziţii şi se duce totul la vârf atât de repede. Cum să existe companiile când cei mai puternici devin şi mai puternici. Eu care sunt lider de piaţă în România nu am altă variantă decât să închid pe alţii sau mă închid alţii pe mine.

ING Bank România informează clienții că retragerile de la bancomate și depunerile de numerar la bancomate vor fi limitate la 15.000 de lei pe zi începând cu 1 aprilie. Clienții care vor să retragă sau să depună o sumă mai mare vor trebui să contacteze telefonic banca. Și clienții care vor să facă retrageri  în cadrul acestor limite ar putea fi nevoiți să ofere informații suplimentare, în cazul în care au o activitate prea intensă sau prea redusă a operațiunilor cu numerar. Banca olandeză justifică măsura ca necesară pentru a reduce riscurile asociate tranzacțiilor cu numerar.

„Aceste schimbări sunt în acord cu modificările observate în comportamentul utilizării de numerar de către clienții ING, aflat pe o tendința descrescătoare, dar și cu evoluția practicilor europene de utilizare a numerarului”, arată ING în informarea trimisă clienților.

Astfel, începând din 1 aprilie 2019, limitele maxime până la care vor putea fi efectuate retrageri și depuneri de numerar de către persoane fizice vor fi: 15.000 lei/zi pentru retragere de la bancomatele ING/bancomatele altor bănci, respectiv 15.000 lei/zi pentru depunere la bancomatele ING.

Clienții care au nevoie să retragă sau să depună o suma mai mare trebuie să sune la numărul 031.406.24.64 pentru a oferi „câteva detalii”, mai arată ING, însă și cei care se încadrează în limite ar putea fi nevoiți să contacteze banca pentru a putea realiza operațiunile.

„În anumite situații (de exemplu utilizarea intensivă a operațiunilor cu numerar și/sau activitate redusă cu banca), chiar și în cadrul acestor limite, pentru a putea efectua operațiunea, va fi necesar să ne suni la numărul mai sus indicat pentru a ne furniza informații suplimentare”, notează ING.

Reprezentanții băncii au declarat pentru Profit.ro că măsura de mai sus este necesară în cadrul procesului de cunoaștere a clientelei (know you client).

Banca avea 1,29 milioane de clienți activi la finele lui 2018, cu 13% mai mulți față de 2017. Numărul de clienți care își încasează veniturile recurente într-un cont al băncii a crescut cu 20% la 852.000, astfel că 1 din 8 români încasează salariul într-un cont al băncii olandeze.

ING a mutat mare parte din operațiuni în zona digitală/fără cash. La finele lunii octombrie 2018 a închis și ultimele casierii fizice.

ING are cea mai ridicată cotă de piață pe plăți electronice, cu 3 din 10 tranzacții e-commerce realizate cu un card ING și 1 din 5 plăți la POS. Anul trecut, pe platforma de internet banking numărul de înregistrări a crescut cu 64% față de anul 2017 iar cel al tranzacțiilor cu 35%.

Aproximativ 45% din plăţile efectuate de clienţii ING care au instalat aplicaţia de plată cu mobilul -ING Pay- au fost migrate de pe card pe telefon, ceea ce arată că serviciile de plată cu mobilul nu reprezintă o funcţionalitate exotică, ci una folosită recurent de clienţi, explică Robert Anghel, head of mobile payments în cadrul ING Bank România.

„Faptul că 45% din plăţi sunt trans­ferate pe telefon arată că ING Pay nu este un produs exotic, o funcţionalitate pe care o iau, o încerc şi apoi o dau deoparte, ci este un serviciu folosit zi de zi. În situaţiile în care clienţii nu plătesc cu telefonul am observat remarca următoare: este multă lume în spatele meu la casă, dacă nu o să meargă aplicaţia şi atunci clienţii aleg să plătească cu cardul. Clienţii trebuie să ştie că aplicaţia funcţionează la toate POS contactless din România“, a explicat Robert Anghel.

În prezent, peste 80% din POS-urile comercianţilor locali, echivalentul a peste 163.000, sunt contactless, adică nu necesită trecerea cardului prin cititorul POS sau introducerea codului PIN.

Un număr de 73.000 de clienţi ING, din cei peste milion de clienţi persoane fizice, folosesc aplicaţia de plată cu telefonul mobil, iar circa 1% din plăţile din România la POS se fac în prezent prin ING Pay, exchivalentul a 2,9 milioane de tranzacţii.

Serviciul ING Pay a fost lansat la finalul lunii iulie 2018, iar rata de adopţie a plăţilor cu telefonul a fost peste aşteptările băncii.

ING a fost a doua instituţie de credit care a permis plata cu telefonul mobil prin tehnologia NFC, după Banca Transilvania.

Mare parte din clienţi ING care plătesc cu telefonul la POS, peste 77%, sunt bărbaţi, iar cel mai vârstnic client care foloşeşte ING Pay are 87 de ani.

ING Pay poate fi activat din ING Homef’Bank.

Serviciul este momentan disponibil clienţilor care folosesc un telefon cu sistem de operare Android, însă în acest an va fi extins şi la utilizatorii de iPhone odată cu intrarea Apple Pay în România. Plata efectivă cu telefonul presupune doar apropierea telefonului de POS, cu ecranul activat, şi comunicarea NFC activată. Serviciul ING Pay nu implică niciun comision şi nicio taxă de utilizare.

ING lucrează în prezent şi la introducerea posibilităţii retragerilor de cash de la bancomat doar cu telefonul mobil, această funcţionalitate urmând să fie disponibilă în acest an. Şi Banca Transilvania a anunţat că va introduce retragerile cu mobilul de la bancomat, acest serviciu fiind deja disponibil deja câtorva clienţi într-un program pilot.

ING Bank este a şasea cea mai mare bancă locală în funcţie de active. În 2018 banca a raportat active în valoare de 38,3 miliarde de lei.

Niccolo Ubertalli, fost şef de cabinet pe vremea fostului CEO al grupului UniCredit Alessandro Profumo, care a fost şi în echipa de conducere a UniCredit Bank România, a fost numit la conducerea diviziei grupului UniCredit pentru Europa Centrală şi de Est (ECE). El lucrează pentru grupul italian de peste 15 ani, alăturându-se UniCredit în 2002 ca director Major Relations Divisions, iar din managementul UniCredit România a făcut parte în perioada în 2012-2015.

Niccolo Ubertalli va coordona divizia UniCredit din regiune alături de Gianfranco Bisagni, care a fost numit co-CEO commercial banking la UniCredit pentru Europa Centrală şi de Est. Şi Gianfranco Bisagni a lucrat în echipa de conducere a UniCredit în România, în 2010 fiind desemnat să preia poziţia de vicepreşedinte executiv al UniCredit Bank responsabil cu divizia corporate şi investment banking, care avea în coordonare şi serviciile de private banking. Bisagni revenea atunci în Europa după ce anterior lucrase în Hong Kong şi a deţinut funcţii de top management în Statele Unite, la sucursala din New York a UniCredit şi la reprezentanţa din Chicago a grupului, în centrele supersofisticării financiare. El lucrează pentru UniCredit din 1977, construindu-şi cariera bancară în interiorul grupului.

Carlo Vivaldi, care a preluat la începutul anului 2015 conducerea diviziei Europa Centrală şi de Est (ECE) a UniCredit, devenind cel mai puternic bancher din această regiune, a fost de­semnat acum co-chief operating officer (COO) al grupului Italian UniCredit, alături de Ranieri de Marchis.

UniCredit este unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa Centrală şi de Est, iar în România UniCredit Bank este în top 5 al celor mai mari bănci după active. Din 2016, la conducerea grupului italian UniCredit a fost numit francezul Jean-Pierre Mustier.

Noua echipă de management a UniCredit trebuie să realizeze noul plan strategic, planul 2020-2023 urmând să fie prezentat la Londra la 3 decembrie 2019.

Noua echipă de conducere a grupului UniCredit este compusă din Francesco Giordano şi Olivier Khayat, co-CEO commercial banking pentru Europa de Vest; Gianfranco Bisagni şi Niccolo Ubertalli, co-CEO commercial banking pentru ECE; Richard Burton, CEO al Corporate and Investment Banking, raportând în comun lui Olivier Khayat şi Gianfranco Bisagni; Ranieri de Marchis şi Carlo Vivaldi, co-chief operating officer (COO), Finja Kuetz, şeful Departamentului pentru Transformare, este adjunctul COO.

Jean Pierre Mustier, CEO al UniCredit Group, conduce temporar divizia Finance&Controls, până la numirea unui şef.

Divizia commercial banking din Italia, care raportează co-directorilor executivi commercial banking din Europa de Vest, va fi condusă de Andrea Casini şi Remo Taricani. Giovanni Ronca, fostul co-şef al Băncii Comerciale din Italia, a anunţat că părăseşte grupul.

Stefano Porro a fost numit co-director financiar împreună cu Mirko Bianchi, urmând să raporteze şefului departamentului Finance & Controls.

În România, grupul Italian UniCredit a cumpărat partea deţinută de omul de afaceri Ion Ţiriac (45% din acţiuni), iar ulterior a făcut o ofertă şi acţionarilor minoritari.

UniCredit a intrat pe piaţa românească la începutul anilor 2000, când a preluat operaţiunile băncii turceşti Demir Bank. Ulterior, printr-o preluare la nivel internaţional, când UniCredit a cumpărat grupul germano-austriac HBV/Bank Austria, iar în România s-au unit cu Banca Ţiriac, care fuzionase anterior cu HBV/Bank Austria România.

UniCredit a obţinut anul trecut în România un profit consolidat de 117 mil. euro,

Petre Bunescu, 66 de ani, unul dintre veteranii sistemului bancar din România şi în board-ul BRD încă din 1999, are 300.000 de acţiuni la instituţia credit, adică un pachet de circa 3,8 mi­lioane de lei, potrivit calculelor realizate pe baza datelor din raportul anual al băncii şi pe baza celor mai recente preţuri de tranzacţionare.

Pe parcursul anului 2018, Bunescu nu a tranzacţionat nicio acţiune în cadrul băncii.

Administratorii băncii au propus acţionarilor distribuirea unui dividend brut de 1,64 lei pe acţiune, ce corespunde unei rate de distribuţie de 74% din profitul net realizat în 2018, cu un randament de 12,6% (calculat pe baza preţurilor curente de tranzacţionare).

Prin urmare, Bunescu ar urma să fie răsplătit cu dividende de circa 492.000 de lei din profitul pe 2018, dacă propunerea de dividende trece de votul acţionarilor.

Petre Bunescu a fost în ultimii 30 de ani director general adjunct - finanţe/trezorerie la BRD-SocGen şi a plecat din conducerea executivă a băncii româneşti cu capital francez predându-i ştafeta lui Mihai Selegean. De asemenea, Bunescu este membru în Consiliul de Administraţie.

În cadrul Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor din 18 aprilie 2019, acţionarii vor discuta prelungirea mandatului de administrator al lui Petre Bunescu pentru o perioadă de patru ani.

„Experienţa profesională şi expertiza dobândită contribuie la întărirea competenţei colective a Consiliului, va asigura un echilibru de cunoştinţe, competenţe, diversitate, experienţă locală şi internaţională, şi nu în ultimul rând va asigura o competenţă colectivă de nivel superior a Consiliului de Administraţie“, se arată în proiectul de hotărâre.

Petre Bunescu are peste 44 de ani experienţă de în domeniul bancar, din care peste 29 de ani în funcţii precum membru al Consiliului de Administraţie al BRD din 1999, director general adjunct al BRD (august 1999 - 1 martie 2019), preşedinte provizoriu al Consiliului de Administraţie al BRD (1 mai - 5 noiembrie 2012), preşedinte interimar al Băncii Române pentru Dezvoltare (noiembrie 1997- mai 1998), vicepreşedinte şi membru al Consiliului de Administraţie şi al Comitetului de Direcţie al Băncii Române pentru Dezvoltare (1 decembrie 1990 - iulie 1999).

Piața rezidențială românească se confruntă cu o evoluție stranie, în opinia lui Tatha Ghose, senior Emerging Market Strategist în cadrul Commerzbank, a doua cea mai mare bancă germană. Într-o perioadă în care creditele s-au scumpit, piața locuințelor a consemnat o majorare a prețurilor de vânzare.

„În evoluția prețului locuințelor se evidențiază două tendințe opuse: pe de o parte se pare că prețurile sunt determinate de cerere, iar pe de altă parte de costul împrumuturilor. Pentru o țară al cărei curs de schimb este subevaluat cronic, sesizăm o corelație negativă între rata dobânzii și prețul locuințelor. Pentru alte țări, există o corelație pozitivă contra-intuitivă între prețul locuințelor și rata dobânzii, ceea ce indică faptul că prețurile sunt determinate de cerere“, a declarat  Tatha Ghose, în cadrul SEE Property Forum 2019.

El constată că România se confruntă cu o problemă cauzată de faptul că o parte din creșterea economică a venit pe seama dezechilibrelor tot mai mari.

„Unul dintre aceste dezechilibre este cel al deficitului de cont curent, al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană, după Cipru. Economia a fost stimulată, iar investițiile au crescut mai rapid decât rata de economisire a populației, ceea ce a dus la deficit de cont curent, situație întâlnită și în Turcia, unde există o diferență între rata de economisire și investiții. Și Polonia are o rată de economisire redusă, însă ponderea investițiilor în PIB este mai redusă decât în cazul României“, explică expertul băncii germane.

Tatha Ghose avertizează că există pericolul ca politicienii români să ducă cursul de schimb euro-leu în aceeași direcție ca lira turcească, monedă care s-a depreciat foarte puternic în ultimul an. O analiză a evoluției cursului de schimb valutar euro-leu arată că, în timp ce economia românească era sub pachetele de finanțare ale Troika (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional), rata de schimb era foarte stabilă.

„Atunci, nimeni nu specula pe leu. Apoi, pe măsură ce împrumuturile au început să fie rambursate, iar influența Troika s-a diminuat, a urmat o tendință de depreciere a cursului de schimb. Ulterior, Guvernul a promovat politici care au anulat tot ceea ce s-a făcut în timpul FMI și Banca Mondială. Sperăm ca politicienii să nu ducă situația la fel ca în cazul lirei turcești, dar acesta este pericolul la care ne uităm. Dacă această situație este evitată, atunci economia românească va depăși regiunea, care intră într-un declin, deoarece declinul zonei euro nu va fi prea abrupt“, a declarat economistul Commerzbank.

Din decembrie 2018, cei mai mari acționari ai Commerzbank sunt guvernul german, cu 15,6%, și fondul american Cerberus Capital Management, cu 5,01%. Fondul american este proaspăt intrat și pe piața imobiliară românească prin două achiziții evaluate la circa 230 milioane euro, adică proiectul de birouri The Landmark și complexul hotelier Radisson din București.

Alpha Bank a înregistrat un profit brut, înainte de impozitare, de 20,9 milioane de euro în 2018, bifând al treilea an consecutiv de profitabilitate.

La sfârșitul anului 2018, depozitele din portofoliul Alpha Bank România au ajuns la aproape 2,5 mld. euro, înregistrând o creștere de 23% față de anul anterior. Valoarea creditelor la sfârșitul lui 2018 era de 2,6 mld. euro, ipotecarele crescând cu 5,3%, până la 1,1 mld. euro, conform unui comunicat de presă emis de către bancă.

Veniturile operaționale au crescut cu 2,9%, ajungând la 133.7 mil. Euro. Rata creditelor neperformante a scăzut de la 7,3% la 6,4% la sfârșitul anului 2018.

Alpha Bank România avea la sfârșitul anului 2018 o rețea formată din 130 unități și 1976 de angajați.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, vineri, un curs de referinţă de 4,7628 lei/euro, o creştere de 0,05% faţă de nivelul atins joi. Francul elveţian a urcat la cel mai mare nivel din iulie 2015 până în prezent.

În luna ianuarie, euro a atins de 11 ori noi niveluri record în raport cu leul şi a atins, în 25 ianuarie, un nivel maxim de 4,7648 lei.

Joi, euro a scăzut la 4,7603 lei.

Vineri, euro a urcat la 4,7628 lei.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4,2512 lei la 4,2614 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 9 iulie 2015, când a fost 4,2716 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,2312 lei la 4,2434 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 21 aprilie 2017, când a fost 4,2456 lei.

Lira sterlină a scăzut de la 5,5653 lei la 5,5401 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut de la 177,7842 lei la 176,1510 lei.

ROBOR 3M rămâne la 3,23%, pentru a patra şedinţă consecutivă. Şi ROBOR 6M a stagnat la 3,32%.

ROBOR la trei luni a rămas la 3,23%, pentru a cincea şedinţă consecutivă. Pe 12 martie, ROBOR 3M a atins cel mai scăzut nivel (3,05%) din 23 ianuarie 2019 (3,03%). La 1 martie, indicele se afla la 3,28%. Pe 26 februarie, indicele la trei luni a atins cea mai ridicată valoare din 2 noiembrie 2018 (3,29%).

ROBOR la şase luni a rămas la 3,32%, identic cu nivelul calculat ieri. Este tot a cincea şedinţă consecutivă cu ROBOR 6M la cest nivel. Primele patru bănci din sistemul bancar lucrează cu dobânzi legate de indicele de referinţă Robor la 6 luni.

BNR a afişat, vineri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) în apreciere la 3,45%, de la 3,41%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă.

Totodată, dobânda la depozitele atrase pentru o zi (ROBID) a urcat la 3,12%, de la 3,11%.

Postări Facebook

U-BT Cluj: https://www.facebook.com/UBTCluj/posts/2304868759576261

Știri pe surse: https://www.facebook.com/stiripesurse.ro/posts/2345264792162838

Ionuț Cristache, Codruța Cerva, Neluțu Bulgaru: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=2176480969053578&set=a.241686695866358&type=3&theater & https://www.facebook.com/codruta.cerva/posts/2063417150379578 & https://www.facebook.com/nelutu.bulgariu.9/posts/401304880682999

Produs în Ardeal: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=821877654844382&id=210086869356800

playtech.ro: https://www.facebook.com/playtech.ro/posts/2266268623394522

Beni Goace: https://www.facebook.com/beni.goace/posts/10157013252507086

Postări Twitter

Monica scrie: https://twitter.com/Monica_scrie/status/1111520746432540673

zaone: https://twitter.com/zaone/status/1111565377190936576

Ordinea Zilei: https://twitter.com/Ordineazilei1/status/1111609279478296577

Sergiu Tabarcea: https://twitter.com/sergiu_tabarcea/status/1111642529403932676

Claudiu Chiș: https://twitter.com/vonkronstadt/status/1111787959576076289 & https://twitter.com/vonkronstadt/status/1111793198526013446

daniellos93: https://twitter.com/daniellos93/status/1112045519411576833

A & C (Adriana Costache): https://twitter.com/AdrianaCostach5/status/1112107040791556097